Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)
1907-10-14 / nr. 282
ANVIIL XXV.—No. 282.—Dumineca. 14 Octombrie 1907 * Fondator: LUIGI CAZZA,VILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI A O MI îlfS "fel IV A**/JULIE El 11. Strada Brezoianu 11. JBlleafce§li Principele Maximilian de Baden, presumptivul moș*tenitor al tronului, cu familia sa Calendar pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 13 Octombrie.— Mart. Carp și Papt Catolic Sâmbătă, 26 Octombrie. — Evariste și Amandus Fiusar. soarelui 6.40; apusul 3.15. București, 13 Octombrie. Casa rurală și nevoile țăranului Acesta e titlul unei lucrări a d-lui Ștefan Meitani, apărută acum cîtva timp. Autorul pleacă de la constatarea că țăranul nu are pămînt îndestulător pentru trebuințele sale ; cu toate repartițiunile de pămint ce i s’au făcut, săteanul a ajuns de la o generațiune la alta, după o singură împărțire deci, să nu fie proprietarul de ou, al unor mici părticele de pămint, și acele risipite. Spre a-iși satisface trebuința de pămînt, țăranii cumpără când pot și iau în arendă. Dar întîmpină dificultăți ensofiste și cad de cele mai multe oi pe mâna mijulocitorilor «i nu ii esploatează. Pe de altă parte, proprietarii cei mari, care vor să-șt vindă domeniile sau părți din ele, întîmpină foarte mari greutăți, din cauză că lipsesc capitalurile. Pentru înlăturarea acestei situațiuni grele pentru toata lumea, e nevoie de o instituțiune care să facă asemenea operațiuni, mijlocind între săteni și proprietarii mari. Sătenii vor găsi la această instituție capitalul necesar. Proprietarii mari vor găsi in ea garanțiile necesare și vor putea vinde chiar și numai părți din domeniile lor, consacrând prețul vînzării la îmbunătățiri sare la degrevarea părții ce le rămîne de sarcinile ce o apasă, rămînând cu modul acesta fără nici o datorie și cu moșia, mai mică, dar îmbunătățită. Exploatațiunile agricole cerând astăzi cheltueli foarte mari, necunoscute înainte vreme, va fi greu să mergem înainte cu sistemul prea marei culturi și vom fi siliți să micșorăm întinderile cele mari. Această operațiune, impusă de interesele agriculturei, se va putea face numai prin mijlocirea Casei rurale, care va” da proprietarilor mari mijlocul de a-și micșora domeniile prea întinse de astăzi fără risc și pagubă, ba cu mare folos, iar țăranilor le va da mijlocul de a’și spori proprietatea . Rezultatul va fi— cum a fost pretutindeni și întotdeauna—un mare avânt al agriculturei, spre folosul tuturor. D. Meitani examinează lucrul sub multe fețe și ajunge la aceeași concluziune : absoluta necesitate de a se înființa Casa rurală, pentru înlăturarea stării nesuferite și periculoase de astăzi, pentru crearea proprietății mijlocii, ce ne lipsește și a căreia înființare e o trebuință imperioasă echilibrului nostru social, pentru dezvoltarea mai departe a agriculturei. Locul nu ne îngădue să urmărim pe autor în studiarea organizării ce ar trebui să se dea Casei rurale ; cei pe cari lucrul iî interesează de aproape vor trebui să citească lucrarea d-lui Meitani. Vor spune numai, că in concepțiunea d-sale,nu e numai vorba să se dea țăranului pămînt. Treime să se împiedice fracționarea fondului țărănesc prin împărțirea între moștenitorî, atribuindu-se fondul întreg unui singur moștenitor, care va despăgubi pe «l]alți; tot Casa rurală va servi la aceste operațiuni. Mai trebue ca țăranii să învețe cele mai bune metode & cultură spre a scoate din pământ cel mai mare venit posibil, numai cu această condițiune ar putea Casa rurală sa dea rezultate bune și sistemul cel mai practic pare a fi acela al cursurilor ambulante și al impunerii oarecăror condițiuni de exploatare. E nevoie să se înființeze grădini de copii la sate. Trebue să se creeze instituționi de credit populare, bazate pe principiul mutualității, care să înlesnească țăranilor capitalul necesar. Vom mai spune în treacăt că d. Meitani atinge chestiunea, foarte interesantă, a emigrării poporațiunei urbane spre sate, chestiune de care vom vorbi altă dată. In rezumat, autorul vede rezolvarea chestiei agrara în Casa rurală, care însă nu e o simplă bancă cumpărătoareși vânzătoare de pămînt, ci un organism complex ce va influența adânc, prin legăturile sale, asupra țăranilor, asupra marilor proprietari — îmbunătățindu-le situațiunea și unora și altora — și asupra progresului agriculturei. SCRISORI éTbELERAI Motivele agitației. — Scopul prorogării Scupcinei. — Tratativele economice cu Austria.—Atitudinea lui Pasici. — Tactica sa. — Incidentul prințului moștenitor.—Personalitatea sa.Ca regele Eduard.—Prsecatorii prințului Agitațiunea care se pornise in țară din“ cauza amânarei Scupcinei, s’a mai potolit intru-cât’va ; cu toate acestea cine cunoaște patima politicianilor din Serbia, știe că guvernul va avea mult de furcă cu opoziția. Vrăjmășia care a domnit până acuma intre bătrânii radiertli, cei de la guvern și tinerii ridicați, din opoziție, și care până acuma își avea izvorul din motive pur personale, a devenit acuma și principială. Cărui lucru se datorește acuma această amânare, care a dezlănțuit furtuna în țară ? . Actualul regim a avut mult de luptat cu rezolvarea convențiunei comerciale cu Austria..Grație atitudinei energica și dibace a sferelor conducătoare, s’a ajuns la un i~ ~ .a , xt3i uc • iu ycloguri pr ju avartil, v muînainte nu vroia să audă de loc de exportul vitelor sârbești, cauzând astfel Serbiei un prejudiuu economic foarte mare. Austria cerea ca primirea exportului din Serbia, să fie condiționt de comanda de tunuri și material de războiü făcută la uzine austriace. Cercurile conducătoare au reușit să înlăture această condițiune umilitare și spre a arăta că nu se teme de bariera pusă de Austria, au căutat să găsescă nouă deslușiri trimițând specialiști in Franța, Italia și Olanda cari să realizeze nouîe legături comerciale. Acestea au reușit pe deplin, pe de altă parte s’a putut ajunge și cu Austria la o înțelegere în sensul ca produsele cărnoase sârbești, care formează cea mai mare parte a exportului, să poată fi introduse in Austria insă nu sub formă vie, ci ca conserve sau cărnuri preparate, untură, șunci, etc. Acesta a fost deja un succes dar tratativele trebuiau isprăvite și aduse la bun sfârșit, ceea ce se speră să se facă până in iarnă. Pentru desăvirșirea lor, trebuia ca ministerul să aibă toată libertatea de acțiune, să nu fie supărat de interpelări nu la timpul lor sau de agitațiuni. In Cameră care ar fi putut să pericliteze niște tratative de cea mai mare însemnătate pentru viitorul economic al țărei. Când opera economică va fi gata, atunci guvernul se va supune controlului parlamentar cât timp lucrul este in pregătire, interesul țării cel mai vital cere ca convenția să fie desavirșită in liniște. Iată cum motivează cei apropiați de cercurile conducătoare, prorogarea Scupcinei. Opoziția de sigur are apă la moara ei. Presa opoziționistă, atacă cu vehemență pe primul-ministru Pașici făcându-l trădător și călcător de legi. Dar bătrânul om de stat, supranumit de rivalii politici, ,,bătrâna vulpe“ nu se prea lasă a fi intimidat ci-și continuă drumul cu tenacitatea care-l caracteriza. In cei trei ani de când e la putere, a reușit să întărească mult situațiunea’ zdruncinată a țărei atât prin înlăturarea principalilor regicizi din posturile mari din armată și de la curte, cât și cu Îmbunătățirea relațiilor cu țările vecine. Necazul cel mare pe căTe- il are opoziția in contra lui provine mai ales din cauza tacticei sale. El e acuzat că e prea șiret, prea lucrează prin sfori ascunse și nudeschide gura ce cât când se află in fața unui lucru gata și îndeplinit. Opoziția geloasă de prerogativa eî parlamentară, ar dori ca toate detaliile afacerilor publice să fie dezbătute de toți, să fie criticate și amendate în sinul parlamentului. Ori Pasiei, bazat pe o veche experiență, nu-i place să vorbească’ multe, in schimb lucrează așa încât mai nimeni nici odată nu poate să-î dejoace planurile. Viitorul va dovedi dacă și de astă-dată n-a reuși opoziția sau bătrinul om politic.’ Incidentul prințului moștenitor continuă să provoace discuțiuni în toate straturile societății. Se regretă temperamentul său prea vioiu și nestăpinit, deși se recunoaște că nu e lipsit ele, porniri generoase. Prințul moștenitor George, care a intrat în majorat, este un tiner cu ochii negri, foarte inteligenți și cu țipar pronunțat muntenegrean, moștenit de la mamă sa de la care are și temperamentul pasionat. Are calități sufletești, însă o ambițiune mare și temperamentul săft il face să aibă manifestațiune pe care, în urmă singur le regretă. Odată tatăl sau, regele Petre, dându-i un arest de o săptămână pentru nu știu ce greșală, i se trimise in închisoare perne și plapumă și cele necesare pentru confort. El însă refuză cu mîndrie spunând ca dacă e vorba să-și facă pedeapsa apoi vrea s'o facă ca închișii cei adevărați și să doarmă pe jos pe pămnntul gol. Cu toată căldura temperamentului său, el își dă seama de rolul ce-l așteaptă și spune adesea că idealul său este regele Eduard al Angliei care ia în multe, inițiativa, cu toate acestea este tipul regelui constituțional. De altfel în pornirea aceasta prințul este întărit și de regele Petru despre care toți sârbii recunosc, că până acum n’a dat nici un motiv de nemulțumire, căci lasă toată grija și răspunderea afacerilor interne ministrului său responsabil și nu caută, să se amestece in certurile interne. Prințul moștenitor nu are apanagră, și capătă o educațiiune conformă cu spiritul democratic al poporului sârbesc, având de preceptor pe prezidentul Camerei I . Iovanovicî, unul din cei mai disti tinșî istorici ai Serbiei. La ținerea pietrei de fondație a Parlamentului celui nou, d. Iovanovici a ținut un discurs in care și-a exprimat speranța că prințul moștenitor va continua să domnească in principiile democratice și iont futiaii Anii V 301.U țuuuni:. D. Iovanovici este un sincer prieten al României și nu ferde ocaziunea de a’și manifesta sentimentele sale. ’ Linii» MuFbOLNA V Cer iertare onoraților cititori ai „Universului“, fiind nevoit să l6 ocup locul prețios din ziar cu răspunsul meu la un pamflet. I. Const. Mille, director la ,,Adevărul“, de profesie insultător public, își exercită meseria aceast uriă umplând de câteva zile c érloane întregi de injuril la adresa mea. Mille înțelege că spre a fi gazetar trebue să înjuri și filă judecătaș de cugetare, pentru că ’mi lipsește vioiciunea d-s&ie de cugetare (?!). Cine in țara românească a scăpat neinjurat de Societatea anonimă Const. Miile & Cie? Era de așteptat că ’mi va veni și snferinduS, pentru că, conduc ziarul, cel mai popular din țară și care a fost intotdeauna un pericol financiar pentru „Adevărul“, cu toată imitația, prea slabă, ce încearcă să facă, de vre-o 3 ani, cu „Dimineața“. „Universul“ nu vede cu ochi răi apariția oricăror alte ziare,de informațiuni, cu singura condiție ca ele să lucreze cinstit și in interesul țărei. Pentru populațiunea României, ziarele de azi sunt prea puține și oricâte vor mai apare. „Universul“ nu va păgubi nimic absolut. Calea lui dreaptă și cinstită s’a menținut și publicul il apreciază suficient,— atât cât nu ne vom schbmi să facem gczelăria după sistemul Const. Mille. Dar desigur, la Miile er’un caz patologic și, cum sunt miles, compătimesc pe omul suferind. . Const. Mille a dat de mult semne de desordonare, astfel că hotărîrea Sindicatului ziariștilor, hotărîre pronunțata de adunarea generală, convocată in urma cerere! a 20 ziariști, a agravat boala numitului C. Mille. In accesele sale maladive, Const. Mille se crede cinstit și vede numai incapabili și pungași trînnd, citoți ,cinimicul. După capul lui Miile, eti afli falsificat testamentul lui Luigi Gazzavidian, fondatorul ziarului , ,Universul1 •." — Este, destul, să spun că testamentul, de care vorbește Miile, cu părerea de rău că nu are și el un legat care i-ar prinde bine, este autentificat de tribunalul Ilfov, secția Notarial la No. 10.032, din 9 Decembrie 1903. Acest testament este autentificat la domiciliu, de judecătorul delegat de tribunal, în conformitate cu art. 863 din codul civil și a legel de autentificare. Poate că Miilo, cu insinuările sale, voește să câștige ceva lei cu vre-un proces din partea moștenitorilor lui Luigi Cazavillan, pentru anularea testamentului. Regret că nu-i pot recomanda clienți, deoarece frații și singurii moștenitori ai defunctului S. Cazzavillan, cari erau prezenți la redactare și autentificare—fiind de față și S. S. părintele Baud, vicarul Catedralei Sf. Iosef—au dat complectă mulțumire pe testament, prin declarațiuni autentice, după ce mai întâi au consultat destui advocați cuminți. Astfel stând lucrurile, este evident că toate tratamentele medicale ce ’și-a aplicat Miile în străinătate, chiar în timpul verei acesteia, nu ’l-au folosit, ei a rămas tot greu bolnav și cum nu înțeleg decât să compătimesc pe Const. Miile, iar nu să fac responsabil pe un om iresponsabil, am terminat cu Constantin Miile, care poate continua să aiureze câtva pofti. V. X. Dărăscu HOLERA 11 .JIMI — IVoui amănunte — Moartea fetei Mokienko. — Măsurile luate de comisia sanitară. — Un alt caz mortal la țară.—Măsurile luate. Rolul învățătorilor și preoților Fata Varvara Mokienko, despre care am relatat in ziarul nostru cum că s’a îmbolnăvit de un caz suspect, a murit in spitalul orășenesc din Chisinau. A doua cercetare bacteriologică a secrețiunilor bolnavei, făcută de dr. Ejbiazarov, a confirmat bilcuiala cum cu e vorba de holeră azolică. Alte cazuri suspect« nu s’a fi mai ivit deocamdată*. Omisia sanitară, alcătuită de urgență și la care au luat parte guvernatorul,■ autoritățile și* medicii, a luat următoarele masuri: 1) Se vor pregăti 20 paturi fii urgente și suspecte. ă) Se va angaja un nou medici pentru secția holerică. SI Se vor croia secțiuni pentru holerică ia toate spitalele. 4) Se vor pregăti trăsuri de ambulanții pentru transportarea bolnavilor. 5) Se va pregăti materialul necesar pentru desinfectare și îmbrăcăm rnte pentru agenți. 6) Se vor lua măsuri severe ca toate focaturiie publice, precum băi,prăvălii, bărbierii, oțeluri,etc., să tie ia cea mai mare curățenie. 7) Se vor răspândi 1500 exemplare de broșuri, relativ la lupta contra holerei. 8) Se va pregăti cantitatea necesară de tuburi cu cultură de tifos al șoarecilor pentru stirpirea imediata a acestora. 9) Se va opri vinzarea de haine și lucruri vechi, căci contribue la contaminare. Numai lucrurile purtând plumbul oficiului de desinfectare, se vor putea vinde. 10) Se va organiza împărțirea de hrană eftină pentru populația săracă in două puncte ale orașului și se vor organiza băi populare cu prețuri minime. II) Se va opri alăturatul străzilor ziua, căci contribue la răspândirea boalei. 12) Se vor numi supraveghetori sanitari de fiecare comisariat de poliție. ,V Tn satul Gorodiște, din jud. Chișinău, , s'a îmbolnăvit și a murit în mari suferințe un țăran cu numele de Chicu. Se bănește că a murit de holeră. Casa decedatului a fost izolată cu strajă și lucrurile desinfectate. Satul se supraveghează. Presa recomandă o mare publicitate a măsurilor „pentru liniștirea populației și cere crearea de ambulatorii ca măsură preventivă și de supraveghere a publicului. Se mai agită ideea ca medicii particulari să dea ajutor publicului, pe socoteala orașului, spre a avea din vreme tot sprijinul sanitar. E vorba ca preoții și învățătorii sătești să primească instrucțiuni și farmacii "portative pentru a putea preveni și lupta cu succes contra teribilului flagel. Acestea sunt deocamdată măsurile luate de autorități. VN PROVJEBS I*JS ZI Zavunicul are ochi de lup și aur de vulpe. _____ ADJMAHU «BALĂ R Gama?«! da comerțuri, la ofsir S după am iuși. Gamera de comerț din Capitală a ținut adunare generală sub președenția d-lui G. G. Assan. Condoleanțe estice 51. S. Regina D.. președinte.dă. citirea telegramei de condoleanță trimisă de Cameră M. S. Reginei cu prilejul morței augustului ei frate, principele du Wied. Iată textul acelei telegrame : „Pierderea pe atât de mare pe cât de neașteptată de care Majestatea Voastră este lovită, ne umple inima de durere. Comerțul și industria țărei își amintesc și în această, tristă împrejurare, legăturile indisolubile cari unesc țara de iubita sa Regină, și cât resulted are în inimele tuturor românilor bucuriile ca și durerile Majestăței Voastre“. Președintele Camerei de comerț Cl. G. Assan. Alegerea unui delegat în comisia de experți D. dr. Anghelescu anunță că se retrage din comisia de experți de la ministerul de finanțe, pentru cuvântul că în acea comisie au mai fost numiți și alți experți chimiști, așa încât rămânerea d-sale în comisie nu mai are moțiune. D-sa propune ca să se numească ca delegat al Camerei in aceea comisia un fruntaș al comerțului. Construcția palatului Camerei D. președinte incunoștiințează adunarea despre mersul lucrărilor palatului Camerei de comerț. D-sa spune că grație activități depusă de comisia însărcinată cu construcția palatului, lucrările continuă cu activitate de și comisia a avut multe dificultăți de învins din cauza terenului nefavorabil. Tot din cauza terenului e necesară și sporirea cheltuelilor pentru construcția palatului cu încă aproape 10 mii de Ioi. In schimbul acestei cheltueli însă, Camera de comerț va avea un local frumos din toate punctele de vedere. D. președinte cere ca adunarea să voteze un credit în limita acesei sume. Se aprobă: D. Zane dorește să știe ce sumă a fixat Camera pentru cheltuelile construire! palatului. D. președinte răspunde că comisia construcției palatului se va întruni zilele acestea spre a fixa definitiv acea sumă, punând-o in concordanță cu resursele de care dispune camera. Constituirea unor societăți Se dă aviz favorabil pentru constituirea următoarelor societăți : ,,Gărainul“, pentru :«oustruirea da clădiri ieftine , „învățătorul“ pentru brevete și „Petroleum Comp.“ pentru exploatarea petreleului. Raportul comisie! de verificare D. Gh. Staicovici, secretarul casei de comerț, da citire raportului comisiei pentru verificarea conturilor Camerei pe exercițiul 1906—907. Conturile se aprobă. In jurul unei lichidari! Se ia in discuție cererea casei Frații Alhahari de a i se acorda autorizația necesară pentru lichidarea mărfurilor sale. D. Ilie Dumitrescu propune ca să «a fixeze un termen in limita căruia să se facă lichidarea, deoarece, lichidările cari se prelungesc peste măsură, aduc prejudiui comerțului. D. Th. Niculescu, propune ca să se numească o comisie pentru inventarierea mărfurilor și fixarea termenului de lichidare la 6 luni. D. G. G. Assan, observă că nici o măsură nu e destul de eficace spre a parveni abuzurile, căci, in ce privește lichidările, suntem sub regimul unei legi care nu are sancțiune. Un comerciant care nu poate să-și vânză marfa prin lichidare într’un anumit termen fixat de mai înainte, își continuă mai departe comerțul sub firma sa de mai înainte. Altceva ar fi dacă de pildă unui comerciant, care a cerut și a obținut voe pentru lichidare, i s-ar interzice deschiderea magazinului sub firma sa, înainte de trecerea unui interval de 3—4 ani după lichidare. In condițiile actuale lichidările nu sunt de multe ori decât un mijloc de a desface mărfuri cu ușurință. Camera respinge cererea firmei Frații Albahaiy. Comis-va înspirî strein!ă. Ilie Dumitrescu spune că au sosit în Capitală niște representanți ai unei case de mode din streinătate și stabilindu-se la hotel Bulevard fac afaceri cu particularii. Acești represintanți exercită un comerț ambulant și ca atare trebuesc opriți. I. Staicovici explică că într’adevăr acel domnl primesc comenzi de la particulari și prin urmare cad în prevederile legei asupra comerțului ambulant. Era atceva, daci representanții caselor streine in chestie, se mărgineau a avea relații numai cu casele comerciale.D. Sig. Prager spune că prezența acelor domni în București e contra legilor noastre și aduce mari pagube comerțului, in alte țări el ar fi fost alungați peste graniță. Propune ca sat se facă intervențiile necesare pe lângă autorității» in drept spre a se ocroti interesele comercianților din țară." Se aprobă: D. Th. Ștefanescu, delegatul ministerului de comerț, observă că avem legi buna dar nu ne gândim să le aplicăm cu strictețe. In privința comisTVoritorilor,streini,trebue să se ia măsurile cele mai energice pentru ca pe viitor nimeni să nu cuteze a o isbi, pe căi clandestine în interesele comerțului nostru. D-sa făgăduiște a vorbi d-lui ministru de comerț în această chestiune arătându-i toate urmările grave ce le-ar avea pentru comerț perpetuarea procedeurilor comis-voiajorilor streini. D. Asan mulțumește d-lui Th. Ștefănescu de bunele intenții ce se manifestă pentru propășirea comerțului național. Diferite chestiuni D. J Marinescu, președintele secțiune! din Giurgiu, prezintă mai multe doleanțe ale comercianților. D. Assan roagă pe orator să facă o întâmpinare în scris pentru ca adunarea, intr’o viitoare ședință, să poată studia mai de aproape toate acele doleanțe. D. Negreanu ridică chestia baracelor din piața Sf. Anton. D-sa exprimă dorința ca primăria, in locul acelor barace cu un aspect atât de puțin estetic, să construiască pavilioane sistematice de fier cari, de altfel, ar creia comune un venit însemnat. Desființarea acelei piețe ar aduce mari pagube comercianților. D. Saita spune că și părerea d-sale a fost, când chestia s’a discutat in sinul consiliului comunal, că desființarea pieței Sf. Anton ar fi dăunătoare pentru comerț. Ar fi însă bine poate dacă “comerțul din acel punct al orașului s’ar mai civiliza și anume dacă s’ar exercita numai in anumite ore ale zilei. Se decide ca chestia să se studieze într’o viitoare ședință. Ședința se ridică la orele 7. Mestinjeau, tat die. non cugetarea poporului Capitalii spre Atotputernicul. Marii negustori din Capitală s’au dus la 1. P. 8. Mitropolitul Primat și,arătându-și îngrijorarea, l-au rugat să rînduiască a se face rugăciuni către Domnul ca să se îndure să învioreze țarinele cete arse de secetă. I. P. S. S., Mitropolitul a ascultat de îndată cererea urgustorinicii și a rînduit a se face mâine, Duminecă, la ceasurile 9 de dimineață, o procesiune solemnă cu icoanele făcătoare de minuni de la toate bisericile din Capitală și cu moaștele S-tului Dimitrie de la Mitropolie. Procesiunea va porni de la Mitropolie la Șosea, unde se vor face rugăciuni. Capul Bisericei țăreî și-a arătat dorința de a merge el însuși în fruntea pioasei procesiuni. Fără îndoială, cât mai mulți cetățeni vor urma plinul de nădejde cortegiu și'și vor uni rugăciunile cu ale slujitorilor Biserice pentru dobândirea bine-făcătoariiloi. Spre a se da o cât mai mare cuvioșie procesiune, absolut toți negustorii Capitalei au hotărât să țină prăvăliile închise toată ziua de Duminecă și o delegație a lor s’a prezintat d-lui I. Cezărescu, primul ajutor de primar, spre a’i aduce la cunoștință hotărârea lor. Primul ajutor de primar a și luat de îndată toate măsurile cuvenite și a ordonat ca chiar halele să fie închise toată ziua de mâine. Pentru îndestularea populațiunei s’au luat insă măsuri ca in halo să se găsească azi merinde din destul și cetățenii an a se îngriji de azi pentru tot ce le trebue. Dea Domnul ca rugăciunea populației Capitalei să fie ascultată și nourul de grija sa se 'mprăștie de pe frunțile tuturor. născ TinKiu în sesiune! Re toamnă tv Sf. Sinoduri, la orele 10 a. m. în Sf. Mitropolibi a .Ungro-Vlahiei s’a oficiat obicinuitul Te-Deum de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat fiind de față P. S. S. Episcop și arhierei, d. ministru al cultelor și instrucțiunei publice S. Haret. După terminarea serviciului divin, membrii Sf. Sinod, împreună cu d. ministru ai cultelor, s’au dus la localul Sf. Sinod, din str. Sapiențiim, unde d. ministru Ilaret a dat citire decretului regal prin care se deschide sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. După aceea s'a făcut apelul nominal, constatându-se că lipsesc P.P. SS.SI. Mitropolitul Partenie al Moldovei, episcopul Gherasim al Romanului, Pimen al Dunării de Jos și archiereul Ghenadie Băcăoanul. I. P. S. S. Mitropolitul Primat constatând că membrii Sf. Sinodu sunt în număr, declară ședința deschisă. După aceea s’au făcut mai multe comunicări, precum și alegereasemisiunilor respective. Ședința s'a ridicat la orele 1’SJ fură un sfert, anuntându-se cea victoarei pe ziua de Marți, 16 Octombrie. Hep. Mișcare ia corpul didactic secundar S’au făcut următoarele transferări și numiri de profesori secundari:Gdr. Șerbănescu, de la gimnaziul din Huși, a fost detașat la R.Sărat, în locul d-lui I. C. Ștefănescu, care trece la Iluși. D. Petrovan, de la Bacău, la Roman. Preotul St. Kirică a fost transferat la liceul din Ploești. G. D. Truțescu a fost numit suplinitor la gimnaziul din Constanța. D-ra I. Botez a fost numită suplinitoare la externatul secundar din Iași.. D. V. Grigorescu și T. A. Ciuntu au fost numiți suplinitori la liceul din Bacău. D-șoara Castana, numită suplinitoare la școala comercială din Botoșani. D. Gheorghiu profesor la Bârlad, a fost transferat la Giurgiu, în locul d-lui Kirlescu, care trece în locul celui d’inzim. D-nii St. N. Corbeanu și Giurgiu, au fost numiți suplinitori la liceul din Botoșani. D. N. Zahareanu a fost numit suplinitor la liceul din Buzău. D. Damian a fost detașat de la Constanța la Bacău. D-șoara Victoria Ghincioiu a fost detașată de la școala profesională din G.Lung la școala secundară-internat din Craiova. . D-șoara Elena Tetoianu a fost transferată de la Craiova la Azilul Elena Doamna din București. D. I. Binig a fost transferat de la Porauța la C.Lung. D. G. N. Roman, a fost numit supliitor la Craiova. D. Teodorescu, a fost transferat de la Tulcea la Fălticeni în locul d-lui Masculin, care trece la Tulcea. D-niu Nămăloiu și Staicovici au fost numiți suplinitori la Focșani. D. G. Botez, a fost numiți suplinitor la Iași. D. DaminoVici suplinitor la Pialra- Neamțu. La Pomârla au fost numiți suplinitori d-ni: G. Iorgulescu și G. Marin. D. Purcaru D. Ilie a fost numit suplinitor la școala comercială din Craiova. D. I. Vajfieu a fost detașat da I« Pomârla la Roípíaíií. D. Popițian a fost numit suplinitor la Tecuci. D. Mișca Marin a fost numit suplinitor la Pomârla.. D. I. IAzăreisu a fost numit suplinitor la gimnaziul din Tecuci. D. Féltesen, suplinitor la , Bârlad. B. S. G. Vasiliu, a fost numit suplinitor la liceul din cacau. D. Nanoș, suplinitor la Botoșani. D-na E. Varghir, a fost tranferată la Brăila. D-na Maria Zaharia Botez, a fost detașată de la R.Sărat la Galați. D-șoara Olga Săvinescu, a fost numită suplinitoare la Botoșani. O CITCETARR 2»1? zi O bună măsură a civilizației este puterea pe care o exercita bunele femei.•** TTTIfimT— Iim la rosinii din America plutind datoria sa o bancă poțuiiară Membrii băncei din corn. Magaiul (Dolj) fură desigur surprinși când aflară că Dumitru Fifrică, fost membru al băncei și cunoscut tuturor ca un om de isprava, părăsise satul său natal pentru a trece oceanul în căutarea unui train mai bun. Cu atât mai mult fură mirați conducătorii cu cât Teică, știut ca bun platnic, ptecase lăsând o datorie de 300 tei la bancă. Dar celor cârtitori din sat li se închise gura. Zilele din urmă, Dumitru, Teică trimise tocmai din Indianopolis . (America), un cel al bancei naționalei locale cu No. 28543 pentru a plăti datoria sa la bancă. Faptul vorbește de la sine. El arată ce rol a început să joace băncile populare în viața săteanului român, și este un frumos exemplu de simțământ al datoriei de care îndeobște ■ este însuflețit săteanul care în orice loc s’ar afla nu-și uită obligațiunile contractate. Procesiune pentru ploae Nenorocirea ce s’a lăsat asupra celei mai mari părți din țară, pe unde de luni de zile n’a mai căzut nici strop de ploae, de nu’și maî pot vedea de treburi muncitorii pămîntului și de stau ogoarele sterpe, amenințând cu prăpădul foametei, andrep ȘTIM DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — Ziarele din Viena anunță că mareșalul Latscher, ministrul apărărei naționale din Austria, și-a dat demisiunea, din cauza dezbaterilor din Cameră asupra maltratărilor din armată. Ziarele maghiare anunță că alartă era s-a spânzurat in biroul său șeful poliției din orășelul Laibier. Din cauza unor fraude el era dat, în judecată disciplinară. in mai multe orașe din Missisipi (Statele Unite) , băștinașii vor să alunge din școli pe copiii italieni. Atașatul italian pe lângă oficiul. . emigrare a instanțat, comisariatul general al emigrării, că vice-consulul s’a dus la fața,, locului și a făcut o anchetă. Din ordinul Țarului, persoanele considerate răspunzătoare • de accidentul tacii titlul imperial’ .((Standard« raw ii judge-ats .ds un tribunal special compus din membri ai tribunalului maritim, sub prezidenția generalului Babiin. Se anunță din ivor bine informat că guvernul german are de gând să depus în viitoarea sesiune a Reichstagului, un proiect de lege pentru monopolul alcoolului. Toate fabricile mari și distileriile vor fi cumpărate de Stat, cele mici vor fi închise și proprietarii lor despăgubiți. Guvernul va asigura producătorilor cumpărarea alcoolului pe, un preț cel puțin egal cu cel de acum. Prețul alcoolului va fi ridicat în proporție , așadar numai consumatorul va plăti cheltuelile Venitul net pe care Statul l’ar avea din acest monopol e prețuit la 70 milioane pentru anul tatai. Mai târziu venitul ar spori. Baronul dirijabil francez «Patrie», care in ultimul timp a fost mărit considerabil, a făcut deunăzi o călătorie de la Mendot la Paris în 2 ore și juni. In nacelă se aflau 8 persoane.. Americanul milionar Steffens care locuește la Heidelberg (Germania), a fost osândit deunăzi de către tribunalul local la 5 zile închisoare, pentru scandal public și a fost apoi expulzat din marele ducat de Baden. Ciudățeniile lui Steffens erau faimoase la Heidelberg, dar ultima întrecea De toate celel alte. Steffens propuse la două rânduri să mănânce în public băligarul ce-l stringeau din grajd. Pentru aceasta el se oferise respectiv 62 și 87 franci. Această idee prea originală, care și fuses aproape pusă in execuție, n'a fost pe placul poliției, și . Steffens a fost arestat.. «Balkanska Tribuna» din Sofia spune că in iminentele tratative comerciale intre Austria și Serbia se vor lua în considerație și interesele dinastice ale Serbiei! Baronul d’Aehreuth șl ar vroi să ciștige Serbia in favoarea politicei sale balcanice și apoi, dacătratativele vor avea un rezultat favorabil, regele Petru ar fi primit la Curtea din Viena, ceea ce i-ar deschide calea și la celelaltecurți europene.. Ziarele ungurești, mai mult sau mai puțin oficioase, constata Răzbunare neîndurată ROMAN SOCIAL d CAROLINA INVEREZMO JARTEA X Nebunii de la Corona ! Cu cât Natalia creștea, cu atât armeca pe toți cari se apropiau de ea. La virsta de 15 ani era o minune de creatură și ar fi deșteptat pisma oricărei domnișoare nobile. , Cu ochii ei azurii, cu profilu-i de statue antică, cu formele’admirabile, părea o figură desprinsă dintr’un tablou și ar fi zăpăcit și pe un sihastru. Ceea ce încânta însă mai mult pe Tonio și pe cele două femei erau spiritul și voiciunea ei copilărească, genurile î drăgălașe de «e öia ce "ne cunoaște cochetăria și nu are nici o pretenție. Natalia obiduita a se scula foarte de dimineață și a face lungi preumblări pe câmp, oprindu-se cu deosebire in locurile cele mai umbroase, pe malul pâraelor, rupând fioricele și aruncându-le în curent spre a le privi depărtându-se. In momentele astea, ea urmărea cu gândul un idee al căruia'i atribuia toate, perfecțiunile spiritului și ale formelor. Era prima deșteptare la viața. II Intr'o strălucita dimineață de Iunie Natalia, după ce-și termină toaleta, care era foarte simpla, se depărta de căsuță spre a se duce in pădure să culeagă fragi.Fusta ei de culoare roză, șorțul de lână neagră, cumășuța ei puțin deschisă dinainte și părul bogat ridicat la ceafă îl dadeau un aspect seducător. In deosebire de celelalta țărance, nu-șî purta capul îmbrobodit cu o basma, iar ghetele’ erau întotdeauna destul de elegante și ciorapii curați. Natalia apucase pe o potecă mărginită de tufe înalte, care’șî țineau sus, ramurile formând o boltă de verdeață. ... Ea cânta o melodie veselă pe care ecoul o repeta. Nici o dată nu se simțise mai fericită. D’o dată, cântecul i-se stinse pe buze , nu mai îndrăzni să înainteze și nu știa dacă trebuia să se întoarcă îndărăt. La vr’o zece pași pe poteca văzuse un om întins pe iarbă. Ce făcea dinsul acolo, la acea oră ? Era vr’un călător care se odihnea sau vr’un țăran ? După un minut de îndoială, fata înaintă și când fu la c Viva pași de om nu-și putu opri un strigăt de groază. Omul acela era înconjurat de o baltă de sânge, și sângele’i curgea încă dintr’o rană ce avea la gât. Deși fața lui era desfigurată de moarte, se cunoștea că trebuia să fi fost un bărbat frumos, în vârstă ca de 40 de ani. Era îmbrăcat cu o haină cenușie deschisă și pe cămașa lui se vedeau strălucind butoni cu briliante. La vestă avea un lanț de aur, dovadă că nu fusese omorît pentru a fi jăfuit, afară dacă nu cumva hoțul, speriat de cântecul Nataliei, o fi fugit sau s'o fi ascuns in tufăriș. Natalia, după primul moment de frică și silită de un sentiment nebiruit, se aplecă asupra acelui nenorocit spre a se asigura că era cu adevărat mort. In acel moment auzi un sgomot de pași și de ramuri înlăturate. Un tînăr, în haină elegantă de țară, era la câțiva pași de lipsa. Natalia, zărindu-i, sări în picioare și nu știa daca trebuia s-o croească de fugă. Tinărul păru a'i înțelege gândul. — Iți e frică de ruine? zise dinsul zîmbind. Natalia ioși foarte tare, însă response repede.: — O, nu, domnule, dar nu privește aci! Tinărul, văzând pe omul întins jos, se îngălbeni. — Dumnezeule! cine l-a rănit ? — Nu știu, cum nu știi nici d-ta. Treceam pe aici adunecarea ca să mă duc în pădure când am dat peste el și voiam să-i dau ajutor când veni și d-ta... — Spune drept, ai crezut că eu sunt ucigașul ? — Nu, de loc, respinse ea, privindu-l din nou. Tinărul zimbi cu tristeță. — Ia să vedem dacă e mort. Apucară corpul, încercând sâ-l rădice, cu speranță că vor oberva, vr’o licărire de viață. Fu în zadar. Corpul căzu îndărăt pe iarbă, ca o bucată de lut. Natalia și tânărul se umpluseră de sânge pe mâni. — Cunoști pe acest om ? întrebă fata. — Nu, deloc , îl văd acum pentru întâia oară. Trebue să chemăm ajutor, să dăm de veste carabinierilor. — In adevăr. Vrei să mergem împreună ? — Nu, nu, mă duc singură. D-ta să mă aștepți aci. Cred că nu ți-o fi frică.... — Să n’ai grijă. — Eu mă duc și fata o să mă întorc. Porni in fugă pe aceeași cărare pe unde mai înainte trecuse cântând. Ajunse gâfâind acasă, Tonio și Suzana se aflai în acel moment la bucătărie. Viiuând pe Natalia roșie, părul sburlit, cu mâinele și hainele pline de sânge, dădură un țipet de spaimă. ’— Ce ai ? Ce s’a întâmplat? Ea murmură cu o voce înecată . — Un om a fost omorît în fundul potecei. — Ai văzut pe ucigaș ? — Nu, nu, respinse Natalia, și povesti faptele. Suzana și Tonio nu înțelegeau nimic din aceste explicații. Cel mai simplu lucru era să se ducă și el la fața locului. Pe drum dădură de veste altor țărani și doul din aceștia alergară în sat să aducă pe carabinieri. Când Tonio și Suzana ajunseră la locul crimei, găsiră pe tinărul care vorbise cu Natalia. Povestirea Nataliei era întru totul adevărată. Copila observă în vremea asta că țaranii salutau cu respect pe acel tînăr și că chiar Tonio iși rădicase Dălăriș, apropiindu- se de el. — D-le conte, e adevărat ? Ce nenorocire ! Eu nu voiam să cred pe fiica mea. Tinărul iși întoarse privirea spre Natalia, care ieși din nou — Ah ! e fiica ta..., aceasta frumoasă fată ? — Da, domnule. — O luasem drept o domnișoară nobilă. — Ei, așa zic toți. Natalia’făcu fără voia sa un gest de supărare, părându-i-se o ironie cuvintele tînărului. Insă nu era acum momentul d'a se gândi la asta. Toți cei prezenți se făcuseră roată in jurul ucisului și fiecare își dădea părerea. Nimeni nu cunoștea pe acel om, nimeni nu înțelegea scopul ucigașului. — Cine să-l fi omorît? sio«* un țăran. (Va nnna:)