Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)
1908-01-15 / nr. 13
Marti 15 ianuariie 1908 1. RARAMTAM Calitatea VITELOR UAIWUI i illis m Surnizăm. * Qrî-ce vite ce -a găsi improprii de plantat se primesc înapoi și se Inlocuesc Singur Pepinierei( Princ paiul Știri)?» din Drăgășani Oferă, aceste avantagii clienților sai. Comandele pentru primăvară să se facă de pe acum la cLin 17 3-A.ST A.2fln la Biroul de Vînzare al Produselor Știrbey, București — și la W. Staadecker, București. PREȚURILE CURENTE SE TRIMITE LA CERERE 1488 la contra tuturor acestor fonduri ale vecinilor trebua saptau ez energie, punând portari- ccr*’.n la stare de a concura pa ale Ic?; trebue să nu perfecționat,m.j ris de încărcat, descărcat și manipuu , că ușurăm transportul, să simplificam, formalitățile și să tratăm pe strein, cu amabilitate și bună-voință, să’, facem să găsească la noi liniște și ordine, iar nu anarhie și greve. Cursul comerțului este ca al anei, se duce acolo unde este mai ușor. Când un port oferă mai mari avantaje, este imediat preferat altuia. Din cauza aceasta chiar portul Londra sufere de câțiva ani, in urma concurenței serioase pe care i-o fac porturile continentale, Anvers, Rotterdam și Hamburg. Trecând la punctul al 2-lea, conferențiarul analizează importațiunile ți exportațiunile noastre. Aproape tot exportul îl facem pe apă, pe când cea mai mare parte din mărfurile importate ne vin pe uscat, din Austro-Ungaria și Germania. Această stare de lucruri provine mai ales din cauze artificiale, care ne păgubesc economia noastră națională și mai ales porturile. Imperiile centrale caută de un șir lung de ani să cucerească economicește Orientul Europei și Asia Mica. In sfera lor de acțiune intră și România. Numeroși agenți comerciali și consulile servesc cu sârguință în direcțiunea aceasta. La Viena și Budapesta sau creat scoale speciale pentru studiul comerciului oriental. Prin convențiile comerciale, încheiate cu România, pregătite ani întregi de către cam surii speciale, cele 2 superii au dobândit totdeauna partea leului. Și mai presus de toate, ele au căutat ca, prin tarife de transport reduse pe drumurile de fer, să-și favorizeze importul mărfurilor in România prin frontiera de uscat, așa încât mărfurile din Austro-Ungaria și Germania să poată pătrunde de la distanțe cu mult mai mari până în interiorul României mai eftin, decât din porturile noastre, de la distanțe mai mici. Vorbitorul dă numeroase exemple de tarife in sensul acesta și arată pagubele la cari sunt expuse astfel Forturile noastre. Această stare deucruri ne îngreuiază relațiile maritime tocmai întrio epocă, când atenția tuturor este îndreptată spre apă. Belgia, care ne cumpără mărfuri de 152 milioane lei și ne vinde numai de 11 milioane, are toată dreptatea să ne ceară să-e cumpărăm mai mult. Italia, Olanda și Englit era de asemenea. Tarifele de penetrație austro-germane sunt păgubitoare și industriei noastre naționale, care, cu toate enormele avantaje, ce primește de la Stat, nu poate concura fabricele străine, pentru că acestea plătesc taxe de transport mai mici. Dar paguba cea mai mare, pe care ne o fac aceste tarife, privește economia generală a transporturilor din țară. Astăzi trenurile noastre vin în porturi încărcate și se întorc în interiorul țarei goale. In acelaș timp ele merg la frontiera de uscat in mare parte goale, și se întorc in interiorul țarei încărcate cu mărfurile importate pe uscat. Dacă s’ar face mai mult import prin Brăila-Galați-Constanța, atunci trenurile, cari sosesc in aceste porturi încărcate cu cereale, petroleu și lemne, s’ar întoarce în interiorul țarei, încărcate cu mărfurile importate pe apă, și nu ar mai face atâtea drumuri degeaba, ceea ce ar remedia într’o măsură simțitoare lipsa de vagoane. Aceasta are influență și asupra prețului cerealelor noastre, căci când vapoarele sosesc goale în porturile noastre, atunci, la întoarcerea lor spre apus, cer navluri mai mari, când însă ne sosesc încărcate cu mărfuri străine, atunci ele , scad prețul transportului la productele pe care le exportăm. In legătură cu favorizarea frontierei de uscat stă și taxa de 1/2 la sută, care se plătește numai asupra mărfurilor ce trec prin porturi (și care la unele articole se ridică până la 272 la sută), acum și chestia zonelor libere. Pe viitor suntem datori să remediem toate aceste neajunsuri, ca să atragem la noi întregul comerciu al Dunărei de jos. La punctul al III-lea conferențiarul face o desvoltată comparație între cele 3 posturi principale Brăila-Galațî- Constanța ; arată avantajele și desavantajele ce prezintă fiecare în parte pentru import, export și transit; studiază amănunțit tarifele de transport, inzistă asupra decăderii Galaților și progreselor Constanței și în fine asupra necesității porturilor de a doua mână. Ca concluzie, d-sa cere să lăsăm liberă desvoltarea tuturor porturilor țării, potrivit cu poziția lor geografică, cu firea lucrurilor și cu interesele generale ale economiei naționale. Ele să fie puse pe picior de egalitate cu privire la tarifele de transport și la taxele de magazinat. Tuturor să li se facă îmbunătățiri tehnice, spre a putea servi interesele comerciale a țării. Statul să nu provoace desechilibru intre ele. Constanța să aibă transitul internațional și transportul voiajorilor; importul și exportul iarna, când Dunărea este înghețată, și să deservească in permanență regiunea geografică, care cade în zona eî, in plus să aibă negoțul de petroleu. Galații și Brăila să aibă importul ți exportul vara, Brăila fiind în special marele punct de export din regiunea Dunărei și din centrul Munteniei , iar Galații pentru partea Moldovei, cum și principalul punct de import și al traficului de lemne. Numai pe temelia acestor condiții naturale, particulare fiecăruia, porturile noastre se vor desvolta toate, sănătos și puternic, ca organe indispensabile pieței noastre economice. Coresp. U2V &JFA.TJ»JB ZI Pentru rufele îngălbenite. —Moaie rufele inter acrii de unt ți lasă-le să stea acolo o noapte. Apoi spală-le cu săpun în apă căldicică și clătește-le in apă rece. Inmormlntarea lui Droc Barcian Erî a fost înmormântarea regretatului fost secretar al liceului Sf. Sava, Manoil Droc Barcian. O lume întreagă de profesori, elevi și cunoscuți au condus la ultimul locaș pe acela care in timp de 42 de ani a depus o muncă asiduă pentru mersul regulat și propășirea celui mai vechi liceu din țară, Sf. Sava, de pe băncile căruia au eșit mulți oameni însemnați ai țării. Carul funebru, încărcat cu coroane din partea familiei și a profesorilor, a plecat de la locuința decedatului, strada Știrbey-Vodă, parcurgând stradele : Popa-Tatu, Fântânei, unde in fața liceului de profesor M. Vlădescu a ținut un discurs, arătând activitatea și meritele defunctului. Un cor al liceului, format «adhoc», a dat răspunsurile la Sfânta slujbă. De aci cortegiul s’a îndreptat prin calea Victoriei Grivița, către cimitirul Sf. Vineri. Aci un nou discurs a fost ținut de elevul I. C. Mumuianu din cl. VIII, eare prin câteva vorbe bine .. .nu to a arătat ca atrânse legături .Ü <ntre secretar și elevî, amgretă foarte mult pierderea veniabilului bătrân. . î acea„.. Ta săvârșit Inmprintarea. âmpiărl m h iGkikiwmi <i De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 12 Ianuarie. ALEXANDRIA. — Greva lucratorilor cizmari. — Față cu stagnația comerțului, patronii cizmari reducând prețul de lucru pentru fiecare pereche de încălțăminte, o parte din lucrători au declarat greva cu începere de azi. Unii dintre capii greviști, dându-se la agitațiuni de natură a tulbura liniștea celor cari n’au voit a se solidariza cu ei, au fost arestați. Printre aceștia citez pe d-niî Anton Petrescu .și D. Ulmeanu,membri în comitetul sindicatului. Conferi siții.—Jouî, 17 cor., se vor relua obicinuitele conferințe săptămânale la «Cercul Cultural». Va’ vorbi în această zi d. avocat Gh. P. Gancevici despre «Valoarea timpului». FOCȘANI. — Cercul literar științific din localitate și-a ținut erî seară ședința sa săptămânală, cu numeroși membri, "sub prezidenția d-lui colonel Polizu,"când d. C. S. Ballan, magistrat la tribunalul local, și-a desvoltat interesanta sa conferință asupra Cauzelor sociale care determină criminalitatea. După o scurtă Introducere în care combate teoria d-rului Gali și a lui Lombroso, bazat pe ultimile discuțiuni urmate în congresele antropologice de la St. Petersburg și Bruxelles, d. Balian arată cum criminalul e un produs al mediului social, rezultat al antagonismului ce există între nevoile omului și mijloacele regale pe cari societatea i le pune la dispoziție pentru satisfacerea acelor nevoi. Divide crimile în stranii, din pasiune și din trebuință și le desvoltă in parte. Analizând cauzele care determină criminalitatea, conferențiarul arată cum legile sociale și economice, cu progresul industrial și agricol contribue la mărirea criminalităței prin marea concurență, care absoarbe micul capital și face a se mări numărul celor lipsiți de strictul necesar, și astfel mizeria îi impinge la crime. Arată apoi că alcoolismul este plaga socială cea mai periculoasă care e, după Caloyari cauza unică și exclusivă a criminalității. Vorbește despre vagabondagiu și părăsirea copiilor in special, despre acei moralmente părăsiți, numiți desmoșteniții soartei, fiii alcoolicilor, degeneraților, vagabonzilor și cea mai mare parte din copiii lucrătorilor cu ziua, ai căror părinți pleacă dimineața la lucru și’șî lasă toată ziua copiiilor ,fără nici un control. Arată cum Anglia a înființat școli industriale speciale pentru asemenea copii și cum intr’un singur an acele școli s’au ocupat cu peste 240,000 copii. Vorbește’ apoi și de «Societatea pentru patronajul copiilor moralmente abandonați» nu de mult Înființată in București, sub patronagiul d-nei Ferechide și a unui comitet de doamne din înalta societate. Arată scopul și activitatea acestei societăți "și aduce elogii d-lui Romulus P. Voinescu, inspectorul-șef al siguranței și d-lui C. Rădulescu, sub-directorul penitenciarelor, cari au contribuit la înființarea acestei societăți. Pune in evidență marele folos social ce va aduce societatea prin înăbușirea unui caracter foarte primejdios al criminalităței,anume acela al precocităței, care caracter se desvolta la delicvențiî nevrăstnicî, in cari fermentează microbii crimei. D. C. S. Balian, încheind interesanta sa conferință, citează câteva date statistice arătând că criminalitatea crește odată cu civilizația, căci după cum arată statistica judiciară română, de unde la 1869 s’au săvârșit 295 omoruri, asasinate și pruncucideri la 1899 au fost 488. Dă o comparație a criminalității pe diferite state, arătând că România vine la rândul al 3-lea și anume : Italia având 64.4; Spania 41.7 ; Franța 13 ; Germania 8.5 și Anglia 4.8, socotită fiind criminalitatea mare la un milion locuitori. Conferențiarul a fost viu felicitat. In ședința viitoare de Mercur, va vorbi d. colonel C. Polizu, comand. reg. 2 geniu. GIURGIU.—Crima din Malu. Era, la o ceartă, dintre mai mulți locuitori, în com. Malu și care degenerase un bănie, intervenind și Ion Stan Minică pentru a despărți pe beligeranți, a fost împușcat in picior de Marin Dumitru Crăcea. Pacientul a fost înaintat la spitalul județian, iar agresorul a fost arestat. Inspactorul comunal Becheanu a fost delegat cu anchetarea cazului. Întruniri sătenești. — Inspectorii Boerescu, Atanasiu și Bălănescu, raportează că azi la reședințele inspectoratelor lor, au întrunit pe săteni, Învățători și preoți, expunându-le in mod amănunțit noua lege a invoeliior agricole. Pretutindeni sătenii s’au declarat mulțumiți. Cei din Ghimpați, Băneasa și Vida cari au ascultat conferințele de popularizarea legei, au dat o telegramă d-lui prefect Ghica cu următorul cupvins : «Ascultând explicațiunile date de d. inspector comunal Bălănescu, la conferința ținută azi, au Înțeles toți țăranii spiritul nouei legi agricole de care vă mulțumim și prin dv. aducem viile mulțumiri înaltului guvern». (ss) Obștea comunei Ghimpați. D. Prefect, a comunicat textul acestei telegrame d-lui ministru de Interne. Telegramă de mulțumire a proprietarilor. — Mai mulți proprietari și arendași din Vlașca au expediat d-lui I. C. Brătianu, ministru de interne, următoarea telegramă : «Văzând legea invoeliior agricole, găsim că este o lege înțeleaptă care garantează pe oamenii cinstiți, atât proprietari și arendași cât și țărani. «Noi proprietarii și arendașii din jud. Vlașca, aducem mulțumirile noastre atât guvernului cât și dv. care ați propus’o». Urmează semnăturile. De la Ateneu.— Luni 14 cor. la Ateneul local, d. N. Comăneanu, șef de secție la administrația financiară, îșî va desvolta conferința sa, tratând despre «Societățile’cooperative, importanța și foloasele lor. MARAȘEȘTI. — Furt. — Fabrica de sahar din localitate a reclamat că din vagoanele plumbuite in regulă și predate petru expediere ar fi dispărut o cantitate de zahăr. Epidemie. — Ivindu-se mai multe cazuri de scarlatina printre copiii de școală, s-au luat măsuri pentru închiderea școalelor pe timp de o lună. sitLmc.prahova. — Ultragiiu.—Nicolae Bratu Bizinechi a insultat și amenințat cu toporul pe d. Alex.Dumitriu, polița iul orașului, pe când acesta se dusese la locuință numitului, spre a-i sechestra unele lucruri urmărite de justiție. Soț și copil părăsit. — Locuitorul Ion Nedelcu Isar,Va plâns astăzi poliției, că in lipsa sa de acasă, soția sa Sora, în vârstă de 21 ani, a părăsit domiciliul conjugal, luând cu sine mai multe lucruri din casă, precum și suma de 50 lei. E de notat că numțta plecând, și-a lăsat in părăsire și un copil, în vârstă numai de câteva luni. T.MĂGURELE. — Sergent de stradă bătut. — Aseară sergentul de noapte de pe str. M. Kogălniceanu, observând în curtea d-lui avocat A. Stoenescu un necunoscut a intrat in curte unde a dat peste un soldat din reg. Teleorman No. 20, anume Marin Trifu. Pe când pusese mâna pe el, militarul svâcnindu-se a tintit pe sergent, i-a tras tesacul cu care a început a-l lovi pe față și peste mâini, rănindu-i grav. T72V PROR £ B18 JPM ZI Nu prețuești apa decât când e puțul sleit. IZLAZURILE IN RAPORT CU REFORMA ȚARANEASSA Toți acei cari s’au ocupat cu chestia țărănească, au cszut de acord asupra rolului preponderant ce ocupă mijloacele de hrană a vitelor in ameliorarea stărei economice a țăranului; ei au găsit că lipsa unui teren propriu de pășune a încătușat in cele mai multe localități existența economică a săteanului, căci l’a constrâns să primească iivoele subjugătoare. Răposatul ministru V. Lascăr a intenționat să emancipeze prin toate mijloacele pe țăran, și în partea care privește izlazurile, a căutat să dezvolte prin conferințî foloasele și trebuința culturilor de fânețe artificiale. S’a început în toată țara conferințe, distribuindu-se pe alocuri chiar semințe acelor ce se arätau convinși de importanța culturei pășunilor artificiale. Entuziasmul care a iradiat in primele momente, a dispărut făcând loc deziluziei și scepticizmului. Apostolatul conferențiarilor a început să-și piardă caracterul inițial, pentru a deveni mai in urmă o formalitate silnică și de prisos. Țăranii cari formau auditorul te înconjurau cu fel de fel de sarcasme și la urmă te miluia cum: «o fi, domnule, și ce pui d-ta, dar vezi că vina e că n’avem pămint». Dacă ripostam că poată să facă cultura și pe locurile cari le ia in învoială, răspundea că e grea condiția ca boerul, și că ar fi păcat să strice pământul numai pentru niște iarbă. Efectele acestor fetivități se cunosc și se văd. Pentru un pogon de izlaz la care se bagă 8 și 9 vite, e silit pe lângă plată să mai facă in multe părți și muncă. Iarba, mai mult se bate cu picioarele decât se mânîncă, așa că după 2 săptămâni e nevoit să ceară alte locuri de pășune. Ori aceste locuri trebuind a fi plătite, să se facă socoteală cât îl costă pe țăran pășunatul vitelor. E necesar să adăugăm că sunt localități unde islazul e necunoscut. Aci, totul e hrănit și in mijlocul verei cu pae, in bătătură ; doar miriștile și porumbiștiie mai oferă vitelor prilejul de a gusta dulceața regimului verde. Plugul, in mersul lui cuceritor, a desfundat toate terenurile, și nu s’a oprit decât acolo, unde cultura cerealelor devenea imposibilă din cauza accidentărilor sau inundațiilor. Tendința pe care o are agricultura de a deveni tot mai intensivă, mărește producțiunea pământului și deci in raport direct bogăția națională a țarei. Munca pe care o face țăranul acum, e incomparabil superioară față de aceea care se făcea cu 20 ani in urmă. Cu același pământ pe vremuri, budgetul țarei nu se ridica nici la un sfert al celui de astazi. împroprietăririle de la 1864 și 1879 potoliseră intrucâtva setea de pământ, și lumea gusta in pace deliciile repaosului. Pământul producea fără ca omul să-l stropească cu sudoarea raricei ca astăzi. Turmele de oi și canaraleie de vite stâpâneau ținuturi întregi și produceau oamenilor atâta cât să nu mai aibă nevoe de a mai munci. Acum nu ne mai putem gândi sau râvni la fericirile acelor timpuri. Cerințele astazi sunt prea mari pentru a abandona pământul islazurilor vechi. Dacă s’ar face un recensământ asupra întinderei pe care o afectează islazurile in întreaga țară, o să vedem că sunt destul de întinse față de numărul vitelor ce alimentează. Olanda deși posedă aproape din toate speciile de animale tipurile cele mai frumoase, nu are pentru un număr similar de capete atât islaz cât avem noi. Vreau -a zic că populațiunea animală din țara românească nu e mare comparativ cu întinderea terenurilor de pășune. Cu alte cuvinte, numai o lipsă de prevedere din partea noastră, ne-a adus această situațiune precară. Pentru amendarea acestui râu, ar trebui să luăm măsuri ca fiecare sătean să cultive livezi artificiale. Această măsură a fost întrebuințată și de țările mai desvoltate ca noî, ori de câte ori și-am propus să-șî amelioreze și să își conserve vasele de animate. ’ Făcând un mic studiu asupra a 25 localități rurale din Teleorman, am găsit că pe o întindere de 118.472 pogoane arabile, sunt 8.732 pogoane islaz. Pe ele pasc 25.838 vite mari și 57.856 vite mici. Numărul locuitorilor invoitori e de 5.437, care impărțindu-se pe 109.740 pogoane arabile, revine unul la 200 pogoane. Examinând întinderea pe care o afectează islazul, o să vedem că nu este exagerat de mică, proporțional cu numărul vitelor. Cu toate astea vitele sufer foarte mult din cauza hranei, și in anii secetoși, când piele și cocenii sunt în slabă producțiune (cum a fost anul acesta), caii se abandonează în pădure ca să-î mănânce lupul, iar vitele cornute se vând la măcelari pe preț derizoriu. Prezența livezilor artificiale de lucernă va sustrage pe viitor populațiunea animală de la capriciile naturii. Prin faptul că această livadă se cosște de mai multe ori pe an, se dă cultivatorului posibilitatea de a infringe neajunsurile unei epoci de secetă. O livadă naturală insă, nu ne mai poate da fân de coasă și ca atare de aprovizionare, când primăvara și începutul verei au fost secetoase. Rădăcina acestor plante nu răzbate pământul decât in straturile lui superficiale, lipsindu-le umiditatea necesară ele se sfârcesc, curmându-și de timpuriu firul vegetației. Lucerna se hrănește cu profunzimea pământului și nu are habar de uscăciunea atmosferei. Afară de asta ea crește la începutul primăverei, procurând animalelor excelente furaje verzi, nu o epocă când rezervele de iarnă se găsesc aproape de fund. Alternând cultura ei cu aceia a cerealelor, se mărește producțiunea celor din urmă prin îngrășarea pământului provocată de putrezirea rădăcinilor și foilor de lucerna. In ce privește rentabilitatea pogonului de lucerna, se constată că atunci când e lucrat bine, poate să dea anual intre 4 și 5000 kgr. furaj uscat. Prețuind numai cu 30 fr. mia de kgr., vom obține un venit de 150 fr. la care am avea un câștig netto de cel puțin 100 frs, scăzând cheltuelile de muncă. Cum vedem, cultura lucernei ca rentabilitate materială poate să întreacă de multe ori pe aceia a griului și rapițex. Din punct de vedere sanitar s’ar putea realiza un deziderat ideal. Vulgarizându-se cultura lucernei, fiecare sătean va putea sâ-șî țină pe lângă casă și o vacă de lapte. Numai atunci mortalitatea copiilor de scarlatina va fi in scădere ; vlăstarele umane vor deveni mai viguroase și vor respinge cu succes invazia boalelor epidemice și constituționale. Profitul economic pe care va realiza țăranul din cultura lucernei va fi netăgăduit tot așa de mare. Intr’un an de secetă, tot el este acela care resimte mai mult mizeriile crizei agricole. In vara anului 1904, am văzut vinzându-se în Moldova de către săteni, doi tineri de jug pe prețul de 120 fr. și 140 fr. perechea. Se înțelege de la sine că’paguba asta era evitată dacă In locul livezilor naturale de finețe, ar fi existat livezi de lucernă. Ștefan Bosaie, medic-veterinar Citiți „Ziarul Călatorilor«‘ care va apare Marți, 15 c„ cu începutul romanului «EXPLORATORII CERULUI». PRINDEREA UNUI BANDIT PRIMEJDIOS (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Din cine se compun. banda. —Operațiuni de ani de zile.Ingeniozitatea tâlharilor. — O gazdă de hoți.—Arestarea capului bandei Dorohoiu, 12 Ianuarie. La drept vorbind nu suntem in fața unei adevărate bande de hoți, deoarece acei cari timp de 3 ani de zile au înfricoșat populațiunea a două județe prin isprăvile lor sunt numai în număr de doi. Alți doi complici aveau roluri secundare în făptuirea nenumăratelor tâlhării, unul găzduia și oploșea pe bandiți atunci când aceștia se găseau in primejdie și ceilalt acorda un sprijin de ascuns în comiterea hoțiilor. Ceea ce e sigur este că orice bandă cât de bine organizată și din oricâți tâlhari ar fi fost compusă, nu ar fi isbutit timp de trei ani de zile să comită ca atare Îndrăzneală zeci de hoții, fără a fi descoperită. Sunt trei ani de zile de când un anume Ion Broască veni in țară din Austria. Tânăr, in etate de 25 de ani, înzestrat de natură cu o Îndrăzneală și un curaj fără seamăn, el se asociă cu Nicu Bărbieru, de fel din localitatea Cătămârești, județul Botoșani, un demn tovarăș al său, hotăindu-se ambi să comită tâlhării. Modul lor de operațiune e din cele mai ingenioase și originale. Ion Broască făcea pe bărbierul și frizerul de lux. Prezentabil și curățel îmbrăcat el se introducea ziua cu «cuie de barbiere in curțile cele mai mari din județul Botoșani și oferea serviciile sale. Firește că era primit și in timp ce manevra foarfecele și briciul, dânsul avea cel mai bun prilej de a examina casele ce vizita, intrările și eșirile, curțile, hambarele și grajdurile. La noapte curtea era călcată de pretinsul bărbier împreună cu tovarășul Ien Nicu, magaziile erau sparte și totul era prădat.Un frate al tovarășului Nicu, oferea iarna o sanie și vara o căruță, cu care tâlharii transportau prăzile, ascunzându-le in locuri tainice. După cum se vede felul de operațiune al acestor doi bandiți era de așa natură, incât făcea foarte anevoiasă, dacă nu chiar imposibilă, descoperirea îndrăzneților făptuitori. Când tâlharii gaseau că in județul Botoșani nu mai este terenul pentru continuarea operațiunilor, ei plecau in județul Suceava, comiteau ad hoții identice, pentru a reveni, după o oarecare trecere de timp, iarăși in județul Botoșani. Cei doi tâlhari deveniseră spaima județelor Botoșani și Suceava și îndrăznețele lor isprăvi înfricoșaseră populațiunea. Autoritățile erau mereu vestite despre noul tâlhărie, jandarmii din toate părțile căutau din zor făptași și nimic nu se descoperea. Și era firesc să se întâmple așa. Când Ion Broască și Nicu Bărbieru se aflau in primejdie de a fi descoperiți, ei fugeau din județul Botoșani, se refugiau aci in jud.țul Dorohoi, la o rudă a lui Broască, Neculai Slușariuc, din satul Saucenița. Neculai Slușariuc e și el austriac, oploșit in ultima vreme in România. Ori de câte ori vreun pericol amenința pe cei doi bandiți. Slușariuc ii adăpostea la ei și-l ascundea așa de bine, incât chiar și atunci când erau căutați la el acasă, ei nu erau găsiți. Imediat ce pericolul trecea, hoții reapareau și reincepeau tâlhăriile. Ultima hoție au făptuit-o la d. Const. Ciolac, proprietar din Cătămărești, județul Botoșani. Peste câteva zile, unul din tâlhari, Nicu Bărbieru fu descoperit. Atunci Ioan Broască prevăzând pericolul veni să se oploșească la vechea sa gazdă din Saucenița (Dorohoiu) la Neculai Slușariuc. De astă-dată insă i se înfundă și lui. Brigadierul Cuciureanu, șeful secției de jandarmi din Dorohoi, însoțit de jandarmul Filip, din aceeașî secție, se puseră la urmărirea sa și nu cu oarecare anevoință, isbutiră să-l prindă. Banditul fu pus is lanțuri și adus la jandarmeria locală. Ion Broască dă dovadă de o Îndrăzneală și de un tupeu extraordinar. Istorisește cu oarecare mândrie 18 din cele mai mari și mai reușite «lovituri» ale sale. Pus in fiare, dinsul a fost Înaintat zilele acestea judecătorului de instrucție din Botoșani. Gazda de hoți Slușariuc a fost expulzat. Bruno. LICRIRl Trimm UMEA Muzica îmblânzește moravurile.De multe ori s’a spus că muzica îmblânzește moravurile. De aceea o societate corală din Brixton a decis să facă o probă in condițiuni necunoscute până acum, însoțit de un quaiuor de de instrumentiști, comitetul societății a început să colinde cântând pri toate închisorile Londrei. Prima încercare a fost făcută la închisoarea Wandsworth, și a dat, pare-se, resultate uimitoare. După două oratorii de Haendel cântate în curtea inchisoarei: liniștea cea mai desăvârșită domnia in acest stabiliment, care adăpostește mai mult de o mie de rău făcători. Asasini îndârjiți au plâns de mâhnire, iar mai mulți vechi pușcăriași și-au îmbrățișat păzitorii, cerându-se ertare de supărările ce le-ar fi făcut. După Haendel, societatea corală sus numită, va încerca muzica lui Beethoven, Mozart, Wagner. Apoi va trece la compozitorii moderni și nu este exclus să execute in curând, la Holloway, un «Imn al condamnaților», dedicat d-lui Fallières, prezidentul Republicei franceze. _______jTA Z La tribunal. Președintele întreabă pe un martor: — Meseria d-lale ? — Poet tragic... — Dar asta nu e 0 meserie, e o... boală. * CŐÍSreY K ’ayocat (Prin poștă de la corespondentul nostru particular R.Sărat, 12 Ianuarie. Un anume Gheorghe V. Iamandeiu din Budești, a vândut acum câțiva ani mai multe vase de vin lui Petruș Ionescu, comersant din Gocora (Ialomița), iar ca garanție că acesta ’î va restitui vasele, i-a luat o poliță in valoare de 240 lei. P. Io’nescu a restituit vasele, iar Iamandeiu pretextând că nu găsește polița. s-a tot amânat, până când in cele din urma îndreptând atât data cambiei cât și scadența, a transmis’o prin gir d-lui avocat G. A. Dumi triu, din Painești. Acesta deși știa că polița e falsă, s’a servit de ea, făcând acțiune lui P. Ionescu pentru achitarea ei. La înfățișare Ionescu a declarat un fals polița și, in urma cercetărilor făcute, constatându-se adevarul, Iamanderu și d. avocat Dumitriu au fost dați in judecata tribunalului, care i-a condamnat la câte 2 luni Închisoare și 500 lei despăgubiri reclamantului Ionescu. Coresp. RMMȚIIM ♦ M. S. Regele a primit din partea regelui Gustav al 5-lea al Suediei o scrisoare, prin care-I notifică încetarea din viață a părintelui său regele Oscar al 2-lea. ♦ In ziua de 24 c., se vor pune bazele inființărei unei brutării cooperative in com. Gura-Dimieni (Buzău). ♦ D. dr. Sion, sub-directorul serviciului sanitar, a obținut un concediu, în care timp ii va ține locul d. inspector dr. Glineanu. ♦ S’a conferit «Serviciul credincios» cl. I d-lui Miron Gheorghe, învățător din Dobrovăț (Vaslui). ♦ Am spus că d. ministru Anton Carp va depune zilele acestea la Cameră proectul de lege pentru înființarea Casei rurale. Casa rurală va fi o instituțiune mixtă cu un capital inițial de 10 milioane lei dintre cari 5 milioane vor fi acoperite de Stat și 5 milioane de particulari. Casa Ruram va fi condusă de un director general, care va avea ca ajutoare două sub-directori. Guvernul, ca și la celelalte instituții supuse controlului Statului, va numi un guvernator care să supravegheze mersul afacerilor. M. S. Regele a autorizat persoanele de mai jos să poarte următoarele decorații : ordinul austriac «Coroana de fier», cl. II-a d-nui N. R. Căpităneanu, avocatcenzor la Banca Națională și Al. Rioșanu, avocat al Statului ; ordinul austriac «Frantz-Iosef» in gradul de comandor cl. Al. I. Locusteanu, profesor la școala veterinară; acelaș ordin in gradul de ofițer dl. I. D. Berindei, arhitect din București, și in gradul de cavaler d. St. Burcuș, arhitect din București. Ordinul rusesc «Șt. Stanislas» cl. III d. locotenent V. Panopol din reg. 7 călărași. Ordinul «Leopold» in gradul de cavaler d. Emil Vulpe, avocat din Galați. Ordinul ducatului de Saxa-Altenburg «Ernestine» în gradul de cavaler cl. II-a d. sublocotenent I. Manoliu, din bat. 3 vânători. Ordinul turcesc «Medjidie» in gradul de cavaler d. locotenent Gr. Felety, dela comenduirea pieții București. <. D. A. Decis, perceptorul orașului Giurgiu, a fost autorizat a constata contravențiile la legea asupra taxelor de timbru și Înregistrare. â D. conductor cl. III-a Ioan Drăgănescu, din serviciul de poduri și șosele al jud. Prahova, a fost suspendat pe 15 zile, cu începere de la 16 Ianuarie c., ca măsură disciplinară. D. M. Sculy a fost numit inspector comunal în jud. Olt, la locul d-lui C. Pastia, demisionat. Pe ziua de 10 Ianuarie, cu mare pompă s’a oficiat la sfânta mănăstire Cernica parastasul cu ardereu, de 40 de zile, a decedatului bogătaș Ștefan Urlățianu, de către soția sa Safta Șt. Urlățianu. In numărul care va apare Marți, 15 Ianuarie, Ziarul Călătoriilor va începe publicarea unui nou roman EXPLORATORII CERULUI de celebrul scriitor Louis Boussenard Numele acesta, al celui mai mare autor de romane de aventuri, ne scutește cu totul de a mai recomanda cititorilor să cumpere numărul de Mărfi al Ziarului Călătoriilor cu începutul noului roman snosATO si un Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. Abonamentul "cu premii 5 lei pe an. ♦ Cu prilejul legăturei trenului de Botoșani cu cel de Berlin d. Morțun,ministru de lucrări publice a primit între altele următoarea telegramă de mulțumire : «Legătura specială a trenului accelerat cu trenul de Berlin, are deosebita importanță că pune orașul nostru in cele mai apropiate și mai strânse relațiuni comerciale cu străinătatea și mai cu seamă cu întreaga țară. Sunteți cel intâî și singurul ministru moldovan care ascultând cererile drepte,au satisfăcut orașului Botoșani o nevoie atât de civilizatoare. Cetățenii botoșăneni de toate nuanțele politice, cu întreg orașul, recunoscind marea operă binefăcătoare, vă trimite cele mai respectoase și mai calde mulțămiri de recunoștință». ♦ D. George Codreanu, mare proprietar din jud. Dâmbovița, a făcut un frumos dar comunei Ludești și anume : un teren de 6 jum. hectar și 10.000 lei pentru clădirea unei infirmerii, cum și un fond din care să se intreție 2 paturi in acea infirmerie. ♦ D-na și d. D. Gr.M. Sturza, proprietarii moșiei Gristești, au donat materialul lemnos, cât și cel pentru arderea cărămizei, precum și piatra necesară la construirea unui local nou de școală, in acea comună. ♦ Era o delegație de 40 fruntași ai comerțului din jud. Prahova, in frunte cu d. G. Mateescu din Sinaia, au ținut o consfătuire acasă la d. I. Dumitrescu-Militari, in privința noului proiect de lege asupra monopolizarei cârciumilor. In urma acestei consfătuiri o parte din această delegație dimpreună cu d. Dumitrescu-Militari, s’au prezentat, tot ieri, la d. ministru de finance, cerând ca în stațiunile balneare și climaterice din comunele rurale să se permită libera vânzare a vinului și a berei, ca și in comunele urbane, comercianții din aceste stațiuni declarând că in acest caz ar fi gata chiar să renunțe la vânzarea oricăror rachiuri și băuturi alcoolice, in aceste comune. D. ministru a declarat că se va gândi serios la această chestiune. Delegațiunea s’a declarat mulțumită. ♦ Era, la prânz, comisia Senatului pentru răspunsul la mesaj a fost primită de M. S. Regere. Comisia, in frunte cu d. Aurelian, președintele Senatului, a fost primită cu obicinuitul ceremonial de către Suveran. ♦ A. S. R. Principele Ferdinand pleacă astăzi de dimineață, prin haita Cotroceni, la Giurgiu, de unde se va Întoarce in astă seară. ♦ Adunarea generală a clubului ofițerilorin rezervă ce s’a ținut erî, a aprobat cestiunile la ordinea zilei și a numit comisiunea de verificare din d-niî colon»l Vagăî, Iordănescu și loc.-col. Racoviță. ♦ Din cauza unei întârzieri a expresului de Ostanda, trenul fulger a sosit aseară in Capitală, cu o întârziere de 5 ore, la ora 10.40. ♦ D. Take Ionescu, a sosit aseară in Capitală.► Cercul intim de vînători a făcut erî in pădurea Pusnicul o ultimă vinătoare de epuri, deoarece pe ziua de 15 Ianuarie a. c. se închide vânatul epurilor. Au luat parte la această vânătoare d-nii: Victor Romniceanu, Em. Anastasiu, George Assan, N. Zamfirescu, N. N. Dărăscu, Gr. Capsa, C. Zamfirescu, Al. Ionescu, Al. Columbean și P. Dobrescu. S’a împușcat 6 vulpe și 8 epuri. â Astă seară la representația de la circ, dată in folosul S. P. A., va asista perechea princiară însoțită de micii principi. ♦ Cercul artistic și literar «Artă și Muncă», și-a strămutat sediul de la Clubul Central al Meseriașilor la «Bursa Muncei», unde cu începere de astă-seară, va urma regulat cursurile de muzică și declamație astfel : Lunea : 6—8 declamație ; 8—9 muzica ; Joala : 6—8 declamația ; Vineri : 6 — 8 muzica ; Sâmbătă . Repetițiile generale de muzică. ♦ Erî, neintrunindu-se numărul de membrii cerut de statute, adunarea generală ordinară a societății «Ajutorul elevilor săraci», s’a amânat pe Duminică 20 Ianuarie a. c., ora 10 dim., la sediul societății, de la școala de băeți C. A. Rosetti, (Clemența) când se va ține cu orice număr de membri vor fi prezenți. o In comitetul de acțiune al comercianților de băuturi spirtoase din Capitală, sunt de fapt membrii toți președinții comitetelor din județ și vor lua parte la întrunirea de Joi care se va ține in sala Dacia. ♦ Neintrunindu-se era numărul de membri prevăzut de statute pentru a se putea ține adunarea generală a societăței culturale «Steaua», se aduce la cunoștința d-lor societari, că adunarea va avea loc Duminecă 20 Ianuarie, în locaiul administrației Domeniului Coroanei, str. Știrbey-Vodă No. 3, la orele 5 d. a., când se va ține conform statutelor, cu oricâți membri vor fi prezenți. ♦ Erî d. a. s’a ținut adunarea generală a membrilor clubului pensionarilor civili și militari din Capitală. S’a dat descărcare comitetului de gestiunea sa pe anul expirat și s’au ales membrii cari vor forma noul comitet. Iată cum e compus noul comitet: D. Gr. Manu președinte, dr. Nichita și col. Penescu vice-președinți: Gh. Ioanițescu, locot.-col. Demetrescu, Gr. Iordănescu, locot.-colonel Ghimpețeanu, Ștefan Murat, dr. Cristodorescu, P. P. Poni și Gr. Carcali, membri. Censori au fost aleși d-ni: C. Vrane,maior Retoride și Ciulei Ion. ♦ Ieri s’au întrunit la școala Golescu, membri activi ai societ. muzicale «Hora», sub președenția d-lui Const. Dobrescu. D. Const. Dobrescu, face dare de teamă asupra activități Societății și vorbește despre succesele ei in anul trecut, insistând mai ales asupra succesului obținut de «Hora» la Craiova. Aduce mulțumiri d-lui Spiru Haret, ministru instrucțiuni și d-lui Primar al Capitalei pentru sprijinul acordat Societății. Se intervetește apoi ordinea de zi și se precede la alegerea noului comitet care s-a constituit astfel: Președinte: Const. Dobrescu ; vice-președințe: G. Paraschivescu- Ciurcă, St. Iuscinski; membrii consilieri : Căpitan R. Andronescu din min. de război, P. Bucoveanu, maior I. Uescu, căp. A. Munteanu din artilerie, C. Teodorescu direct, șc. No. 21 b., G. Antonescu, Anghel Demetrescu, T. Teodoru, dir. șc. No. 32 b., loc. Popovici din cavalerie, Nicolau Traian, Al. Gropeanu, Corneliu Scurtu ziarist, maestru director, Juarez Movilă ; cenzori: Chr. Sopran, P. Vladimirescu și I. G. Neamțu. Ședința s’a ridicat la orele 6 p.m., rămânând în continuare pentru Duminecă 20 c., orele 3 p. m., când se vor discuta celelalte cistiuni puse la ordinea zilei. ȘTIM ȘCOLARE ♦ Consiliul permanent al instrucțiunei a sfârșit studierea regulamentului școalelor de menaj, care a fost modificat în partea privitoare la condițiile de admisibilitate, recrutarea corpului didactic și modul de lucru al elevilor în ateliere. Acest regulament va fi aplicat tuturor școalelor de menaj existente și celor ce se vor mai înființa de stat, juanțe sau comune, afară de școalele «Eraclide» din Capitală și «Principesa Maria» din Iași. ♦ Ministerul instrucției a declarat vacantă catedra de matematici de la gimnaziul din Tg. Jiu. ♦ D-niu V. Cordescu, profesor la liceul din Pomârla și I. Martinescu, prof. la liceul din Tulcea, au fost mutați unul în locul celui l’alt. O Pentru catedra de spălătorie, de la școala de menaj din Iași, cererile concurentelor se vor primi la ministerul instrucțiunei, până 20 a. c. ♦ C. ministru al instrucțiunei a aplicat pedeapsa avertismentului directorului școalei No. 1 de băețî din Iași, institutorul Arbore, pentru că imprumutând cu banii p e un coleg al sau i-a luat o dovadă de 18 la sută._______ ȘTIE! UNIVERSITARE ♦ D-nii profesori universitari dr. Șuțu și Gr. Ștefănescu, atingând limita de virstă, își vor regula drepturile la pensie pe ziua de 1 Octombrie. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Potrivit dispozițiunilor art. 125, alin. 2 din legea comptabilităței publice a Statului, se prescriu și sunt considerate cu desăvârșire stinse orice sume rau încasate sau percepute, prin trecere de cinci ani de la data incasărei sau perceperei. Prin urmare, cererea pentru restituirea unor sume reținute în coruptul casei de pensiuni, dacă nu este făcută Înăuntrul termenului de cinci ani, este tardivă și cată a fi respinsă. " ȘTIRI "A MTARE • D. farmacist Al. Andreescu a fost numit farmacist-intendent al spitalului județean din C.Lung, in locul d-lui farmacist L. Hofer, demisionat. • D. I. Șerban, actual sub-chirurg al spitalului Urlați, (Prahova) este transferat intendent al aceluiaș spital in locul d-lui farmacist Carol Varo, demisionat. Sub-chirurgul N. Blazianu este numit sub-chirurg la spitalul Uriațî in locul d-lui I. Șerban. • D. N. Costantinescu este numit in postul vacant de intendent la spitalul rural Cocioc (Ilfov). ȘTIRI ARTISTICE — Astă-seară, Luni, mare concert la Ateneu, sub înaltul patronagiu al M. S. Reginei, dat de d-ra Roaica Nestorescu, soprană artistică, cu concursul d-rei Lucia Nestorescu, pianistă și al d-lui Ion Nestorescu, violonist Program bogat și alege începutul la 9 ore seara. In seara zilei de 23 Ianuarie se va da o serată dansantă în saloanele societății Liedertafel, organizată și condusă de profesorul de dans M. Mihăescu. ________ BIBLIOGRAFII A apărut: — No. 14—15 din revista „Albina11. INTAMPLARI om CAPITALA Focul din calea Rahovei Un mic incendiu s’a declarat orî dimineață la orele 3 jum., in calea Rahovei 5, în casa Niredier, la clasornicăria Schifmann - Ionescu. De la o ladă cu cenușe din fundul prăvăliei, in care un servitor puse alaită ori cenușa scoasă din sobă, cu resturi de jeratec, focul —mocnit o zi întreagă—s’a întețit erî dimineață și s’a comunicat la o ușe și la dușumeaua din prejur. O calfă de ceasornicărie, Pavel, care dormea intr’o bucătărie vecină, a simțit focul și a dat alarma. Cu concursul sergenților din post și a d-lui sub-comisar Secară, de la circ. 4, focul a putut fi stins înainte de a lua proporții. Pagubele se urcă la câteva sute de lei. încercare de sinucidere O încercare de sinucidere s-a petrecut o zi după amiază. Un d. Teodor Rădulescu a fost zărit de un serget polițienesc pe când venise in ajutorul unei femei, care se aruncase în Dâmboviță, in dreptul podului Bolintineanu. Femeia care a fost salvată a fost dusă la circumscripția respectivă, unde după ce și-a venit în fre a putut declara că se numește Achila și ci locuește in str. Antim 17. Cercetările continuă pentru a se putea afla cauzele incercarea de sinucidere și cine e această femne. Chefliu curios Marmoische Nacu, de fel din com. Albești (Ialomița) se află de mai multe zile în Capitală, unde a venit cu afaceri. Era, spre a-și mai uita din necazuri probabil, Marmoische a făcut chef și trecând pe str. Matei Voevod a căzut jos pe trotuar. Un sergent de poliție venindu-i în ajutor l’a ridicat și sa dus la circ cu inscripția 28. Făcându-i-se o perchiziție s’a găsit asupra lui suma de 15 lei, 5 cartușe de revolver și un cuțit cu teacă de piele. Nacu, care a fost reținut la comisariat pentru a se trezi, a reclamat in urmă că i s-a furat din buzunar 1500 de lei și că e logofăt pe moșia d-lui Treinfer. Cercetările continuă spre a se da de fostul afacere. Diverse Nenorocirea din Cișmigiu.— D. Zober Eduard din str. Filitis 10. Datnând după amiază in Cișmigiu a alunecat și căzând și-a fracturat piciorul stâng. Rănitul a fost transportat la societatea de salvare. Moarte subită.—Era dimineață a încetat subit din viață in strada Romană 26, la locuința d-lui I Mungescu, femeea Katipateu, în vîrstă de 70 ani, supusă austroungară. Decedata era suferindă și n’are nici o rudă in Capitală. Scandalagii arestați.—Al. Ștefănescu din str. Francmazonă 4 ® 1 Jean Sulaî, din str. Luceafăr 5 și Ștefan Sulaî, din str. Meteor ÎB, făcuseră ori noapte chef și se indreptau înspre casă. Pe drum, pe str. Atelierului, cheflii începură să făcă scandal și sergentul de stradă li rugă să se potolească. Bețivanii se repeziră la polițist și unul din ei îl lovi cu oche d in cap. Tustrei au fost duși la circ. 18, unde s’a început ancheta. Arestări la Siguranță. — Serviciul Siguranței a arestat pe ziua de ieri pe vizitiul Ion Dănailă, la fel din Transilvania, care furase niște hamuri de lad. Matei Noica, proprietarul moșiei Grădiștea (Vlașca). S’a constatat că Dănăilă mai era urmărit și cu un mandat w arestare. — Deasemenea, în urma intervenției Predeal, au fost arestați femeia Bartolomșfi și Niculae Ghețu, amindouă din com. Râșnov (Transilvania), urmăriți pentru furti a 2000 de coroane de la bărbat celei d’indî. Arestări la tvreumscripție.—Circumscripția 27 a arestat pe individul Consttantinescu, din strada Antiim 25, care a fost găsit ori noapte cu o legătură cu rufe, bănuită a fi de furat. Circ. 18 a anchetat ori noum ai ne sergentul Tanase Ion din . 21 Ilfov, comp. 2, care a făcut scandal pe șoseaua Basarab, SERVICIUL TELEGRAFIC AL VIARILII -UNIVERSUL* letropirea cârcium sărilor. «• Alegere de comitet. — Cadavru găsit Brăila, 13.—Cârciumarii au avut azi o întrunire la d. Gavrila Marin și au ales o delegație «am» pusă din d-nii: Gh. Iordănescu, Axente Pandrea, Ene Gagiulescu, Gavrilă Marin și I. Oteian»«, cari au mers la reprezentanții Brăiei în Parlament și l-au rugat să intervină pe lângă guvern ca legea monopolului cât«iutp«iar s ă capete un caracter mai echitabil. — Azi s’a ales noul comitet, pe timp de doui ani, al «aoc, pentru îmbunătățirea rasei cailor». — S’a găsit în balta Jiu din jud. Ialomița, cadavrul necunoscut in vârstă cu 80 ani. S’a găsit în balta Giurseni, ......................... 1 Wțtul necunoscut in vârstă cana de VTe— Mâine tribunalul va judeca procesul intentat lui Călin și Mitică Dorojan, pentru atentat și viața comerciantului de biciclete D-tru Negrescu, din bid. Carol Încercare de sinucidere Constanța. 18. — Astăzi la ora 3, la hotel Central, tânărul Sava Spiru Diamandopol, a Încercat să se sinucidă trăgându-șî in piept două gloanțe de revolver. Primul glonte a ricoșat, al doilea i-a lovit clavicula stângă.Rănitul e in afară de orice pericol. A fost bandajat de doctorul Frangopol. Cauza ar fi refuzul părintelui sau de a-i da bani. Întrunirea comercianților.Furt de vite.—Parastas.Raclamare.—Soț bătăuș Ploești. 13. —Membrii cercului comercianților și industriașilor din Prahova au ținut azi după amiază o întrunire la Camera de comerț, aprobându-se memoriul întocmit de delegații acestui cerc, care va fi înaintat ministrului de finanțe și preșidenților Corpurilor legiuitoare, de către o comisiune din acest cerc. Totd’odată s’a hotărât ca cercul să lupte pe toate căile pentru ca ministrul de finanțe să renunțe la proectul de lege pentru monopolizarea cârciumelor. In acest scop se va ține și o Întrunirea publică Joia viitoare. — Aseară ,s’a ținut o întrunire a funcționarilor comerciali la sediul soc. din piața Unirea. — Parchetul de Buzău a telegrafiat autorităților locale cătie com. Mărăcineni s’a furat 8 vite ale unor locuitori de-acolo, pe care, se bănuește, că hoții ie-au adus in oborul local spre vânzare . implinindu-se 5 ani de la moartea lui Const. T Grigorescu, fost multă vreme primar al orașului nostru, din inițiativa primăriei s’a slujit astăzi la bis. Sf. Gheorghe vechiü un parastas intru pomenirea lui. In urmă s’a împărțit săracilor pâine și vin pentru suma de 150 lei, dată de primărie. — D-na dr. Papa din str. Buna-Vestire 42, a reclamat poliției că servitoarea sa Vasilica Nițescu ’i-a spart astă-noapte un sertar și i-a furat o însemnată sumă de bani, făcându-se apoi nevăzută. — Astăzi a fost inmormintat bogătașul Ghiță Popescu-Braca. Decedatul și-a lăsat toată averea comunei pentru scopuri filantropice. — Gh. Ionescu, din strada Roșiori 22, și-a bătut și torturat grav nevasta astă-noapte. Cazul se cercetează la poliție. — Astă-noapte s’a iscat un foc la Banca General Română. Focul a fost stins cu ajutorul sergentului de stradă, fără a face pagube. — Aseară a avut loc o serată la cercul militar din localitate. — Astă noapte a murit subit LUNI. am tabA f 4