Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)

1908-01-15 / nr. 13

Marti 15 ianuariie 1908 1. RARAMTAM Calitatea­ VITELOR UAIWUI i illis m Surnizăm. * Qrî-ce vite ce -a­ găsi improprii de plantat se primesc înapoi­­ și se Inlocuesc Singur Pepinierei( Princ paiul Știri)?» din Drăgășani Oferă, aceste avantagii clienților­ sai. Comandele pentru primăvară să se facă de pe acum la cLin 17 3-A.ST­ A.2fln la Biroul de Vînzare al Produselor Știrbey, București — și la W. Staadecker, București. PREȚURILE CURENTE SE TRIMITE LA CERERE 1488 la contra tuturor acestor fondur­i ale vecinilor trebua sa­­­ptau ez e­­nergie, punând portari- ccr*’.n la stare de a concura pa ale Ic?; tre­bue să nu perfecționat,­­m.j ris de încărcat, descărcat și manipuu­ , că ușurăm transportul, să simplificam, formalitățile și să tratăm pe strein, cu amabilitate și bună-voință, să’, facem să găsească la noi liniște și ordine, iar nu anarhie și greve. Cursul comerțului este ca al anei, se duce acolo unde este mai ușor. Când un port oferă mai mari avan­taje, este imediat preferat altuia. Din cauza aceasta chiar portul Londra sufere de câți­va ani, in urma con­curenței serioase pe care i-o fac por­turile continentale, Anvers, Rotter­dam și Hamburg. Trecând la punctul al 2-lea, con­ferențiarul analizează importațiunile ți exportațiunile noastre. Aproape tot exportul îl facem pe apă, pe când cea mai mare parte din mărfurile importate ne vin pe uscat, din Austro-Ungaria și Ger­mania. Această stare de lucruri provine mai ales din cauze artificiale, care ne păgubesc economia noastră națio­nală și mai ales porturile. Imperiile centrale caută de un șir lung de ani să cucerească econom­i­­cește Orientul Europei și Asia Mica. In sfera lor de acțiune intră și Ro­mânia. Numeroși agenți comerciali și consuli­le servesc cu sârguință în direcțiunea aceasta. La Viena și Bu­dapesta sau creat scoale speciale pen­tru studiul com­­erci­ului oriental. Prin convențiile comerciale, încheiate cu România, pregătite ani întregi de către cam­­ surii speciale, cele 2 su­­­perii au dobândit totdeauna partea leului. Și mai presus de toate, ele au căutat ca, prin tarife de transport reduse pe drumurile de fer, să-și fa­vorizeze importul mărfurilor in Ro­mânia prin frontiera de uscat, așa în­cât mărfurile din Austro-Ungaria și Germania să poată pătrunde de la distanțe cu mult mai mari până în interiorul României mai eftin, de­cât din porturile noastre, de la dis­tanțe mai m­ici. Vorbitorul dă numeroase exemple de tarife in sensul acesta și arată pa­gubele la cari sunt expuse ast­fel Forturile noastre. Această stare de­ucruri ne îngreuiază relațiile mari­time tocmai în­trio epocă, când aten­ția tuturor este îndreptată spre apă. Belgia, care ne cumpără mărfuri de 152 milioane lei și ne vinde numai de 11 milioane, are toată dreptatea să ne ceară să-e cumpărăm mai mult. Italia, Olanda și Englit era de ase­menea. Tarifele de penetrație austro-ger­­mane sunt păgubitoare și industriei noastre naționale, care, cu toate e­­normele avantaje, ce primește de la Stat, nu poate concura fabricele stră­ine, pentru că acestea plătesc taxe de transport mai mici. Dar paguba cea mai mare, pe care ne o fac aceste ta­rife, privește economia generală a transporturilor din țară. Astă­zi tre­nurile noastre vin în porturi încărcate și se întorc în interiorul țarei goale. In acelaș timp ele merg la frontiera de uscat in mare parte goale, și se întorc in interiorul țarei încărcate cu mărfurile importate pe uscat. Dacă s’ar face mai mult import prin Brăila-Galați-Constanța, atunci trenurile, cari sosesc in aceste por­turi încărcate cu cereale, petroleu și lemne, s’ar întoarce în interiorul ța­rei, încărcate cu mărfurile importate pe apă, și nu ar mai face atâtea dru­muri degeaba, ceea­ ce ar remedia într’o măsură simțitoare lipsa de va­goane. Aceasta are influență și asu­pra prețului cerealelor noastre, căci când vapoarele sosesc goale în portu­rile noastre, atunci, la întoarcerea lor spre apus, cer navluri mai mari, când însă ne sosesc încărcate cu măr­furi străine, atunci ele , scad prețul transportului la productele pe care le exportăm. In legătură cu favorizarea frontie­rei de uscat stă și taxa de 1/2 la sută, care se plătește numai asupra mărfu­rilor ce trec prin porturi (și care la unele articole se ridică până la 272 la sută), a­cum și chestia zonelor libere. Pe viitor suntem datori să reme­diem toate aceste neajunsuri, ca să atragem la noi întregul comerciu al Dunărei de jos. La punctul al III-lea conferenția­rul face o desvoltată comparație între cele 3 posturi principale Brăila-Galațî- Constanța ; arată avantajele și desa­­vantajele ce prezintă fie­care în parte pentru import, export și transit; stu­diază amănunțit tarifele de transport, inzistă asupra decăderii Galaților și progreselor Constanței și în fine a­­supra necesității porturilor de a doua mână. Ca concluzie, d-sa cere să lăsăm li­beră desvoltarea tuturor porturilor ță­rii, potrivit cu poziția lor geografică, cu firea lucrurilor și cu interesele ge­nerale ale economiei naționale. Ele să fie puse pe picior de egali­tate cu privire la tarifele de transport și la taxele de magazinat. Tuturor să li se facă îmbunătățiri tehnice, spre a putea servi interesele comerciale a țării. Statul să nu provoace desechi­­libru intre ele. Constanța să aibă transitul inter­național și transportul voiajorilor; importul și exportul iarna, când Du­nărea este înghețată, și să deser­vească in permanență regiunea geo­grafică, care cade în zona eî, in plus să aibă negoțul de petroleu. Galații și Brăila să aibă importul ți exportul vara, Brăila fiind în spe­cial marele punct de export din re­giunea Dunărei și din centrul Mun­­teniei , iar Galații pentru partea Mol­­dovei, cum­ și principalul punct de import și al traficului de lemne. Numai pe temelia acestor condiții naturale, particulare fiecăruia, portu­rile noastre se vor desvolta toate, să­nătos și puternic, ca organe indis­pensabile pieței noastre economice. Coresp. U2V &JFA.T­J»JB ZI Pentru rufele îngălbenite. —Moaie rufele in­ter acrii de unt ți lasă-le să stea acolo o noapte. Apoi spală-le cu săpun în apă căl­­dicică și clătește-le in apă rece. Inmormlntarea lui Droc Barcian Erî a fost înmormântarea re­gretatului fost secretar al liceului Sf. Sava, Manoil Droc Barcian. O lume întreagă de profesori, elevi și cunoscuți au condus la ultimul locaș pe acela care in timp de 42 de ani a depus o muncă asiduă pentru mersul regulat și propășirea celui mai vechi­ liceu din­ țară, Sf. Sava, de pe băncile căruia au eșit mulți oameni în­semnați ai țării. Carul funebru, încărcat cu co­roane din partea fam­iliei și a pro­fesorilor, a plecat de la locuința decedatului, strada Știrbey-Vodă, parcurgând stradele : Popa-Tatu, Fântânei, unde in fața liceului de profesor M. Vlădescu a ținut un discurs, arătând activitatea și me­ritele defunctului. Un cor al liceului, format «ad­­hoc», a dat răspunsurile la Sfânta slujbă. De aci cortegiul s’a îndreptat prin calea Victoriei­ Grivița, către cimitirul Sf. Vineri. Aci un nou discurs a fost ținut de elevul I. C. Mumuianu din cl. VIII, eare prin câte­va vorbe bine .. .n­u­ to a arătat ca atrânse legă­­tur­i .Ü <ntre secretar și elevî, am­­­gretă foarte mult pierderea ven­iabilului bătrân. . î acea„.. Ta săvârșit Inmpr­­intarea.­ âmpiărl m h iGkikiwmi <i De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 12 Ianuarie. ALEXANDRIA. — Greva lu­cratorilor cizmari. — Față cu­­ stagnația comerțului, patronii ciz­mari reducând prețul de lucru pentru fiecare pereche de încălță­minte, o parte din­ lucrători au declarat greva cu începere de azi. Unii dintre capii greviști, dându-se la agitațiuni de natură a tulbura liniștea celor cari n’au voit a se solidariza cu ei, au fost arestați. Printre aceștia citez pe d-niî An­ton Petrescu .și D. Ulmeanu,mem­bri în comitetul sindicatului. Conferi siții.—Jouî, 17 cor., se vor relua obicinuitele conferințe săptămânale la «Cercul Cultural». Va’ vorbi în această zi d. avocat Gh. P. Gancevici despre «Valoa­rea timpului». FOCȘANI. — Cercul literar științific din localitate și-a ținut erî seară ședința sa săptămânală, cu numeroși membri, "sub prezi­denția d-lui colonel Polizu,"când d. C. S. Ballan, magistrat la tri­bunalul local, și-a desvoltat inte­resanta sa conferință asupra Cau­zelor sociale care determină cri­minalitatea. După o scurtă Introducere în care combate teoria d-rului Gali și a lui Lombroso, bazat pe ulti­­mile discuțiuni urmate în congre­sele antropologice de la St. Pe­tersburg și Bruxelles, d. Balian arată cum criminalul e un pro­dus al mediului social, rezultat al antagonismului ce există între ne­voile omului și mijloacele regale pe cari societatea i le pune la dis­poziție pentru satisfacerea acelor nevoi. Divide crimile în stranii, din pasiune și din trebuință și le des­­voltă in parte. Analizând cauzele care deter­mină criminalitatea, conferenția­rul arată cum legile sociale și e­­conomice, cu progresul industrial și agricol contribue la mărirea criminalităței prin marea concu­rență, care absoarbe micul capi­tal și face a se mări numărul ce­lor lipsiți de strictul necesar, și astfel mizeria îi impinge la crime. Arată apoi că alcoolismul este plaga socială cea mai periculoasă care e, după Caloyari cauza u­­nică și exclusivă a criminalității. Vorbește despre vagabondagiu și părăsirea copiilor in special, despre acei moralmente părăsiți, numiți desmoșteniții soartei, fiii alcoolicilor, degeneraților, vaga­bonzilor și cea mai mare parte din copiii lucrătorilor cu ziua, ai căror părinți pleacă dimineața la lucru și’șî lasă toată ziua copiii­lor ,fără nici un control. Arată cum Anglia a înființat școli in­dustriale speciale pentru aseme­nea copii și cum intr’un singur an acele școli s’au ocupat cu peste 240,000 copii. Vorbește’ apoi și de «Societatea pentru patronajul copiilor moral­mente abandonați» nu de mult În­ființată in București, sub patro­­nagiul d-nei Ferechide și a unui comitet de doamne din înalta so­cietate. Arată scopul și activitatea acestei societăți "și aduce elogii d-lui Romulus P. Voinescu, ins­­pectorul-șef al siguranței și d-lui C. Rădulescu, sub-directoru­l peni­tenciarelor, cari au contribuit la înființarea acestei societăți. Pune in evidență marele folos social ce va aduce societatea prin înăbușirea unui caracter foarte primejdios al criminalităței,anume acela al precocităței, care caracter se desvolta la delicvențiî nevrăst­­nicî, in cari fermentează microbii crimei. D. C. S. Balian, încheind inte­resanta sa conferință, citează câ­teva date statistice arătând că cri­minalitatea crește odată cu civi­lizația, căci după cum arată sta­tistica judiciară română, de unde la 1869 s’au săvârșit 295 omoruri, asasinate și pruncucideri la 1899 au fost 488. Dă o comparație a criminalită­­ții pe diferite state, arătând că România vine la rândul al 3-lea și anume : Italia având 64.4; Spa­nia 41.7 ; Franța 13 ; Germania 8.5 și Anglia 4.8, socotită fiind criminalitatea mare la un milion locuitori. Conferențiarul a fost viu feli­citat. In ședința viitoare de Mercur­, va vorbi d. colonel C. Polizu, co­mand. reg. 2 geniu. GIURGIU.—Crim­a din Malu. Era, la o ceartă, dintre mai mulți locuitori, în com. Malu și care de­generase un bănie, intervenind și Ion Stan Minică pentru a despărți pe beligeranți, a fost împușcat in picior de Marin Dumitru Crăcea. Pacientul a fost înaintat la spi­talul județian, iar agresorul a fost arestat. Inspactorul comunal Becheanu a fost delegat cu anchetarea ca­zului. Întruniri sătenești. — In­spectorii Boerescu, Atanasiu și Bălănescu, raportează că azi la reședințele inspectoratelor lor, au întrunit pe săteni, Învățători și preoți, expunându-le in mod amă­nunțit nou­a lege a invoeliior a­­gricole. Pretutindeni sătenii s’au decla­rat mulțumiți. Cei din Ghimpați, Băneasa și Vida cari au ascultat­ conferințele de popularizarea legei, au dat o telegramă d-lui prefect Ghica cu următorul cupvins : «Ascultând explicațiunile date de d. inspector comunal Bălănescu, la conferința ținută azi, au Înțe­les toți țăranii spiritul nouei legi agricole de care vă mulțumim și prin dv. aducem viile mulțumiri înaltului guvern». (ss) Obștea comunei Ghimpați. D. Prefect, a comunicat textul a­­cestei­­ telegrame d-lui ministru de Interne. Telegramă de mulțumire a proprietarilor. — Ma­i mulți proprietari și arendași din Vlașca au expediat d-lui I. C. Brătianu, ministru de interne, următoarea telegramă : «Văzând legea invoeliior agri­cole, găsim că este o lege înțe­leaptă care garantează pe oamenii cinstiți­, atât proprietari și aren­dași cât și țărani. «Noi proprietarii și arendașii din jud. Vlașca, aducem mulțumirile noastre atât guvernului cât și d­v. care ați propus’o». Urmează semnăturile. De la Ateneu.— Luni 14 cor. la Ateneul local, d. N. Comăneanu, șef de secție la administrația fi­nanciară, îșî va desvolta confe­rința sa, tratând despre «Societă­țile’cooperative, importanța și fo­loasele lor. MARAȘEȘTI. — Furt. — Fa­brica de sahar din localitate a re­clamat că din vagoanele plum­buite in regulă și predate pet­r­u expediere ar fi dispărut o canti­tate de zahăr. Epidemie. — Ivindu-se mai multe cazuri de scarlatina printre copiii de școală, s-au luat măsuri pentru închiderea școalelor pe timp de o lună. sitLmc.­prahova. — Ul­tragiiu.—Nicolae Bratu Bizinechi a insultat și amenințat cu topo­rul pe d. Alex.Dumitriu, polița­ iul orașului, pe când aces­ta se dusese la locuință numitului, spre a-i sec­­hestra unele lucruri urmărite de justiție. Soț și copil părăsit. — Lo­cuitorul Ion Nedelcu Isar,Va plâns astăzi poliției, că in lipsa sa de acasă, soția sa Sora, în vârstă de 21 ani, a părăsit domiciliul con­jugal, luând cu sine mai multe lucruri din casă, precum și suma de 50 lei. E de notat că numțta plecând, și-a lăsa­t in părăsire și u­n copil, în vârstă numai de câteva luni. T.­MĂGURELE. — Sergent de stradă bătut. — Aseară ser­gentul de noapte de pe str. M. Kogălniceanu, observând în curtea d-lui avocat A. Stoenescu un ne­cunoscut a intrat in curte unde a dat peste un soldat din reg. Te­leorman No. 20, anume Marin Trifu. Pe când pusese mâna pe el, militarul svâcnindu-se a t­in­­tit pe sergent, i-a tras tesacul cu care a început a-l lovi pe față și peste mâini, rănind­u-i grav. T72V PROR £ B18 JPM ZI Nu prețuești apa decât când e puțul sleit. IZLAZURILE IN RAPORT CU REFORMA ȚA­­RANEASSA Toți acei cari s’au ocupat cu chestia țărănească, au cszut de acord asupra rolului preponde­rant ce ocu­pă mijloacele de­ hrană a vitelor in­ ameliorarea stărei e­­conomice a țăranului; ei au gă­sit că lipsa unui teren propriu de pășune a încătușat in cele mai multe localități existența econo­mică a săteanului, căci­ l’a con­strâns să primească iivoele sub­­jugătoare. Răposatul ministru V. Lascăr a intenționat să emancipeze prin toate mijloacele pe țăran, și în partea care privește izlazurile, a căutat să dezvolte prin conferințî foloasele și trebuința culturilor de fânețe artificiale. S’a început în toată țara con­ferințe, di­stribuindu-se pe alocuri chiar semințe acelor ce se arätau convinși de importanța culturei pășunilor artificiale. Entuziasmul care a iradiat in primele momente, a dispărut făcând loc deziluziei și scepticizmului. Apostolatul conferențiarilor a început să-și piardă caracterul ini­țial,­ pentru­ a deveni mai in urmă o formalitate silnică și de prisos. Țăranii cari formau auditorul te înconjurau cu fel de fel de sar­casme și la urmă te miluia cu­m­: «o fi, domnule, și ce pui d-ta, dar vezi că vina e că n’avem pămint». Dacă ripostam că poată să facă cultura și­ pe locurile cari le ia in învoială, răspundea că e grea con­diția ca boerul, și că ar fi păcat să strice pământul numai pentru niște iarbă. Efectele acestor fetivități se cu­nosc și se văd. Pentru un pogon de izlaz la care se bagă 8 și 9 vite, e silit pe lângă plată să mai facă in multe părți și muncă. Iarba, mai mult se bate cu pi­cioarele de­cât se mânîncă, așa că după 2 săptămâni e nevoit să ceară alte locuri de pășune. Ori aceste locuri trebuind a fi plătite, să se facă socoteală cât îl costă pe țăran pășunatul vitelor. E necesar să adăugăm că sunt localități unde islazul e necunos­cut. Aci, totul e hrănit și in mij­locul verei cu pae, in bătătură ; doar miriștile și­ porumbiștiie mai oferă vitelor prilejul de a gusta dulceața regimului verde. Plugul, in mersul lui cuceritor, a desfundat toate terenurile, și nu s’a oprit de­cât acolo, unde cul­tura­­ cerealelor devenea imposi­bilă din cauza accidentărilor sau inundațiilor. Tendința pe care o are agricul­tura de a deveni tot mai inten­sivă, mărește producțiunea pă­mântului și deci in raport direct bogăția națională a țarei. Munca pe care o face țăranul acum, e incomparabil superioară față de aceea care se făcea cu 20 ani in urmă. Cu același pământ pe vre­muri, budgetul țarei nu se ridica nici la un sfert al celui de as­­ta­zi. împroprietăririle de la 1864 și 1879 potoliseră intru­cât­va setea de pământ, și lumea gusta in pace deliciile repaosului. Pământul producea fără ca omul să-l stropească cu sudoarea rari­­cei ca astă­zi. Turmele de oi și canaraleie de vite stâpâneau ținu­turi întregi și produceau oameni­lor atâta cât­ să nu mai aibă ne­­voe de a mai munci. Acum nu ne mai putem gândi sau râvni la fericirile acelor tim­puri. Cerințele asta­zi sunt prea mari pentru a abandona pămân­tul islazurilor vechi. Dacă s’ar face un recensământ asupra întinderei pe care o afec­tează islazurile in întreaga țară, o să vedem că sunt destul de în­tinse față de numărul vitelor ce alimentează. Olanda deși posedă aproape din toate speciile de animale tipurile cele mai frumoase, nu are pentru un număr similar de capete atât islaz cât avem noi. Vreau -a zic că populațiunea animală din țara românească nu e mare comparativ cu întinderea terenurilor de pă­șune. Cu alte cuvinte, numai o lipsă de prevedere din partea noastră, ne-a adus această situa­­țiune precară. Pentru amendarea acestui râu, ar trebui să luăm măsuri ca fie­care sătean să cultive livezi arti­ficiale. Această măsură a fost în­trebuințată și de țările mai des­­voltate ca noî, ori de câte ori și-am propus s­ă-șî amelioreze și să își conserve vasele de animate. ’ Făcând un mic studiu asupra a 25 localități rurale din Te­leorman, am găsit că pe o întin­dere de 118.472 pogoane arabile, sunt 8.732 pogoane islaz. Pe ele pasc 25.838 vite mari și 57.856 vite mici. Numărul locuitorilor in­­voitori e de 5.437, care impărțin­­du-se pe 109.740 pogoane arabile, revine unul la 200 pogoane. Examinând întinderea pe care o afectează islazul, o să vedem că nu este exagerat de mică, propor­țional cu numărul vitelor. Cu toate astea vitele sufer foarte mult din cauza hranei, și in anii secetoși, când piele și cocenii sunt în slabă producțiune (cum a fost anul acesta), caii se abandonează în pădure ca să-î mănânce lupul, iar vitele cornute se vând la mă­celari pe preț derizoriu. Prezența livezilor artificiale de luc­ernă va sustrage pe viitor po­­pulațiunea animală de la capriciile naturii. Prin faptul că această li­vadă se cos­ște de mai multe ori pe an, se dă cultivatorului posi­bilitatea de a infringe neajunsu­rile unei epoci de secetă. O livadă naturală insă, nu ne mai poate da fân de coasă și ca atare de a­­provizionare, când primăvara și începutul verei au fost secetoase. Rădăcina acestor plante nu răz­bate pământul de­cât in stratu­rile lui superficiale, lipsindu-le umiditatea necesară ele se sfâr­­cesc, curmându-și de timpuriu fi­rul vegetației. Lucerna se hrănește cu profunzimea pământului și nu are habar de uscăciunea atmos­ferei. Afară de asta ea crește la începutul primăverei, procurând animalelor­ excelente furaje verzi, nu o epocă când rezervele de iarnă se găsesc aproape de fund. Alternând cultura ei cu aceia a cerealelor, se mărește producțiu­­nea celor din urmă prin îngră­­șarea pământului provocată de pu­trezirea rădăcinilor și foilor de lucerna. In ce privește rentabilitatea po­gonului de lucerna, se constată că atunci când e lucrat bine, poate să dea anual intre 4 și 5000 kgr. furaj uscat. Prețuind numai cu 30 fr. mia de kgr., vom obține un venit de 150 fr. la care am avea un câștig netto de cel puțin 100 frs, scăzând cheltuelile de muncă. Cum vedem, cultura lucernei ca rentabilitate materială poate să întreacă de multe ori pe aceia a griului și rapițex. Din punct de vedere sanitar s’ar putea realiza un deziderat ideal. Vulgarizându-se cultura lucer­­nei, fie­care sătean va putea sâ-șî țină pe lângă casă și o vacă de lapte. Numai atunci mortalitatea copiilor de scarlatina va fi in scă­dere ; vlăstarele umane vor de­veni mai viguroase și vor res­pinge cu succes invazia boalelor epidemice și constituționale. Profitul economic pe care­ va realiza țăranul din cultura lucer­­nei va fi netăgăduit tot așa de mare. Intr’un an de secetă, tot el este acela care resimte mai mult mizeriile crizei agricole. In vara anului 1904, am văzut vinzându-se în Moldova de către săteni, doi tineri de jug pe prețul de 120 fr. și 140 fr. perechea. Se înțelege de la sine că’paguba asta era evitată dacă In locul livezilor naturale de finețe, ar fi existat livezi de lu­­cernă. Ștefan Bosaie, medic-veterinar Citiți „Ziarul Călatoril­­­or«‘ care va apare Marți, 15 c„ cu începutul ro­manului «EXPLORATORII CERULUI». PRINDEREA UNUI BANDIT PRIMEJDIOS (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Din cine se compun.­ banda. —Operațiuni de ani de zile.­­Ingeniozitatea tâlharilor. — O gazdă de hoți.—Arestarea capului bandei Dorohoiu, 12 Ianuarie. La drept vorbind nu suntem in fața unei adevărate bande de hoți, de­oarece acei cari timp de 3 ani de zile au înfricoșat populațiunea a două județe prin isprăvile lor sunt numai în număr de doi. Alți doi complici aveau roluri se­cundare în făptuirea nenumărate­lor tâlhării, unul găzduia și o­­ploșea pe bandiți atunci când a­­ceștia se găseau in primejdie și cei­l­alt acorda un sprijin de as­cuns în comiterea hoțiilor. Ceea ce e sigur este că ori­ce bandă cât de bine organizată și din ori­câți tâlhari ar fi fost compusă, nu ar fi isbutit timp de trei ani de zile să comită ca atare Îndrăz­neală zeci de hoții, fără a fi des­­coperită. Sunt trei ani de zile de când un anume Ion Broască veni in țară din Austria. Tânăr, in etate de 25 de ani, înzestrat de natură cu o Îndrăzneală și un curaj fără seamăn, el se asociă cu Nicu Băr­­bieru, de fel din localitatea Cătă­­mârești, județul Botoșani, un demn tovarăș al său, hotăindu-se ambi să comită tâlhării. Modul lor de operațiune e din cele mai ingenioase și originale. Ion Broască făcea pe bărbierul și frizerul de lux. Prezentabil și curățel îmbrăcat el se introducea ziua cu «cuie de barbiere in curțile cele mai mari din județul Botoșani și ofe­rea serviciile sale. Firește că era primit și in timp ce manevra foarfecele și briciul­, dânsul avea cel mai bun prilej de a examina casele ce vizita, intră­rile și eșirile, curțile, hambarele și grajdurile. La noapte curtea era călcată de pretinsul bărbier împreună cu to­varășul Ien Nicu, magaziile erau sparte și totul era prădat.­­Un frate al tovarășului Nicu, o­­ferea iarna o sanie și vara o că­ruță, cu care tâlharii transportau prăzile, ascunzându-le in locuri tainice. După cum se vede felul de o­­perațiune al acestor doi bandiți era de așa natură, in­cât fă­cea foarte anevoiasă, dacă nu chiar imposibilă, descoperirea în­drăzneților făptuitori. Când tâlharii gaseau că in ju­dețul Botoșani nu mai este tere­nul pentru continuarea operațiu­nilor, ei plecau in județul Suceava, comiteau ad­ hoții identice, pen­tru a reveni, după o oarecare tre­cere de timp, iarăși in județul Bo­toșani. Cei doi tâlhari deveniseră spaima județelor Botoșani­ și Suceava și îndrăznețele lor isprăvi înfricoșa­seră populațiunea. Autoritățile erau mereu vestite despre noul tâlhărie, jandarmii din toate părțile căutau din zor făp­tași și nimic nu se descoperea. Și era firesc să se întâmple așa. Când Ion Broască și Nicu Băr­­bieru se aflau in primejdie de a fi descoperiți, ei fugeau din jude­țul Botoșani, se refugiau aci in jud.țul Dorohoi, la o rudă a lui Broască, Neculai Slușariuc, din satul Saucenița. Neculai Slușariuc e și el aus­triac, oploșit in ultima vreme in România. Ori de câte ori vre­un pericol amenința pe cei doi bandiți. Slușariuc ii adăpostea la ei și-l ascundea așa de bine, in­cât chiar și atunci când erau căutați la­­ el acasă, ei nu erau găsiți. Imediat ce pericolul trecea, ho­ții reapareau și reincepeau tâlhă­riile. Ultima hoție au făptuit-o la d. Const. Ciolac, proprietar din Că­­tămărești, județul Botoșani. Peste câte­va zile, unul din tâl­hari, Nicu Bărbieru fu descoperit. Atunci Ioan Broască prevăzând pericolul veni să se oploșească la vechea sa gazdă din­ Saucenița (Dorohoiu) la Neculai Slușariuc. De astă-dată insă i se înfundă și lui. Brigadierul Cuciureanu, șeful secției de jandarmi din Dorohoi, însoțit de jandarmul Filip, din a­­ceeașî secție, se puseră l­a urmă­rirea sa și nu cu oarecare anevo­­ință, isbutiră să-l prindă. Banditul fu pus is lanțuri și adus la jandarmeria locală. Ion Broască dă dovadă de o În­drăzneală și de un tupeu extraordi­nar. Istorisește cu oarecare mândrie 18 din cele mai mari și mai reu­șite «lovituri» ale sale. Pus in fiare, dinsul a fost Îna­intat zilele acestea judecătorului de instrucție din Botoșani. Gazda de hoți Slușariuc a fost expulzat. Bruno. LICRIRl Trimm UMEA Muzica îmblânzește mora­vurile.­De multe ori s’a spus că muzica îmblânzește moravurile. De aceea o societate corală din Brixton a decis să facă o probă in condițiuni necunoscute până a­­cum, însoțit de un quaiuor de de instrumentiști, comitetul so­cietății a început să colinde cân­­tând­ pri toate închisorile Lon­drei. Prima încercare a fost făcută la închisoarea Wandsworth, și a dat, pare-se, resultate uimitoare. După două oratorii de Haendel cântate în curtea inchisoarei: li­niștea cea mai desăvârșită dom­nia in acest stabiliment, care a­­dăpostește mai mult de o mie de rău­ făcători. Asasini îndârjiți au plâns de mâhnire, iar mai mulți vechi pușcăriași și-au îmbrățișat păzitorii, cerându-se ertare de su­părările ce le-ar fi făcut. După Haendel, societatea corală sus numită, va încerca muzica lui Beethoven, Mozart, Wagner. Apoi va trece la compozitorii moderni și nu este exclus să exe­cute in curând, la Holloway, un «Imn al condamnaților», dedicat d-lui Fallières, prezidentul Repu­blicei franceze. _______­­jT­A­ Z La tribunal. Președintele întreabă pe un martor: — Meseria d-lale ? — Poet tragic... — Dar asta nu e 0 meserie, e o... boală. * CŐÍSreY K ’ayocat (Prin poștă de la corespondentul nostru particular R.­Sărat, 12 Ianuarie. Un anume Gheorghe V. Iaman­­deiu din Budești, a vândut acum câți­va ani mai multe vase de vin lui Petruș Ionescu, comersant din Gocora (Ialomița), iar ca garanție că acesta ’î va restitui vasele, i-a luat o poliță in valoare de 240 lei. P. Io’nescu a restituit vasele, iar Iamandeiu pretextând că nu găsește polița. s-a tot amânat, până când in cele din urma în­dreptând atât data cambiei cât și scadența, a transmis’o prin gir d-lui avocat G. A. Dumi­ triu, din P­ainești. Acesta deși știa că po­lița e falsă, s’a servit de ea, fă­când acțiune lui P. Ionescu pen­tru achitarea ei. La înfățișare Ionescu a declarat un fals polița și, in urma cerce­tărilor făcute, constatându-se a­­devarul, Iamanderu și d. avocat Dumitriu au fost dați in judecata tribunalului, care i-a condamnat la câte 2 luni Închisoare și 500 lei despăgubiri reclamantului Io­­nescu. Coresp. RMMȚIIM ♦ M. S. Regele a primit din partea regelui Gustav­­ al 5-lea al Suediei o scrisoare, prin care-I notifică încetarea din viață a pă­­rintelui său regele Oscar al 2-lea. ♦ In ziua de 24 c., se vor pune bazele inființărei unei brutării cooperative in com. Gura-Dimieni (Buzău). ♦ D. dr. Sion, sub-directorul serviciului sanitar, a obținut un concediu, în care timp ii va ține locul d. inspector dr. Glineanu. ♦ S’a conferit «Serviciul credin­cios» cl. I d-lui Miron Gheorghe, învățător din Dobrovăț (Vaslui). ♦ Am spus că d. ministru An­ton Carp va depune zilele acestea la Cameră proectul de lege pen­tru înființarea Casei rurale. Casa rurală va fi o instituțiune mixtă cu un capital inițial de 10 milioane lei dintre cari 5 milioane vor fi acoperite de Stat și 5 mi­lioane de particulari. Casa Ruram va fi condusă de un director general, care va avea ca ajutoare două sub-directori. Guvernul, ca și la cele­l­alte instituții supuse controlului Sta­tului, va numi un guvernator care să supravegheze mersul afacerilor. M. S. Regele a autorizat per­soanele de mai jos să poarte­ ur­mătoarele decorații : ordinul au­striac «Coroana de fier», cl. II-a d-nui N. R. Căpităneanu, avocat­­cenzor la Banca Națională și Al. Rioșanu, avocat al Statului ; or­dinul austriac «Frantz-Iosef» in gradul de comandor cl. Al. I. Lo­­custeanu, profesor la școala veteri­nară; acelaș ordin in gradul de ofi­țer dl. I. D.­ Berindei, arhitect din București, și in gradul de cavaler d. St. Burcuș, arhitect din Bucu­rești. Ordinul rusesc «Șt. Stanis­las» cl. III d. locotenent V. Pa­­nopol din reg. 7 călărași. Ordinul «Leopold» in gradul de cavaler d. Emil­ Vulpe, avocat din Galați. Ordinul ducatului de Saxa-Alten­­burg «Ernestine» în gradul de ca­valer cl. II-a d. sublocotenent I. Manoliu, din bat. 3 vânători. Ordinul turcesc «Medjidie» in gradul de cavaler d. locotenent Gr. Felety, dela comenduirea pieții București. <. D. A. Decis, perceptorul ora­șului Giurgiu, a fost autorizat a constata contravențiile la legea a­­supra taxelor de timbru și Înre­gistrare. â D. conductor cl. III-a Ioan Drăgănescu, din serviciul de po­duri și șosele al jud. Prahova, a fost suspendat pe 15 zile, cu în­cepere de la 16 Ianuarie c., ca mă­sură disciplinară.­­ D. M. Sculy a fost numit in­spector comunal în jud. Olt, la locul d-lui C. Pastia, demisionat.­­ Pe ziua de 10 Ianuarie, cu mare pompă s’a oficiat la sfânta mănăstire Cernica parastasul cu ardereu, de 40 de zile, a deceda­tului bogătaș Ștefan Urlățianu, de către soția sa Safta Șt. Urlățianu. In numărul care va apare Marți, 15 Ianuarie, Ziarul Călătoriilor va începe publicarea unui nou roman EXPLORATORII CERULUI de celebrul scriitor Louis Boussenard Numele acesta, al celui mai mare autor de romane de aventuri, ne scutește cu totul de a mai reco­manda cititorilor să cumpere nu­mărul de Mărfi al Ziarului Călă­toriilor cu începutul noului roman snosATO si­­ un Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. Abonamentul "cu premii 5 lei pe an. ♦ Cu prilejul legăturei trenului de Botoșani cu cel de Berlin d. Morțun,ministru de lucrări publice a primit între altele următoarea telegramă de mulțumire : «Legătura specială a trenului accelerat cu trenul de Berlin, are deosebita importanță că pune orașul nostru in cele mai apropiate și mai strânse relațiuni comerciale cu străinătatea și mai cu seamă cu întreaga țară. Sunteți cel intâî și singurul mi­nistru moldovan care ascultând ce­rerile drepte,au­ satisfăcut orașului Botoșani o nevoie atât de civili­zatoare. Cetățenii botoșăneni de toate nuanțele politice, cu întreg ora­șul, recunoscind marea operă bine­făcătoare, vă trimite cele mai res­­pectoase și mai calde mulțămiri de recunoștință». ♦ D. George Codreanu, mare proprietar din jud. Dâmbovița, a făcut un frumos dar comunei Lu­­dești și anume : un teren de 6 jum. hectar și 10.000 lei pentru clădirea unei infirmerii, cum și un fond din care să se intreție 2 pa­turi in acea infirmerie. ♦ D-na și d. D. Gr.­M. Sturza, proprietarii moșiei Gristești, au donat materialul lemnos, cât și cel pentru arderea cărămizei, pre­cum și piatra necesară la cons­truirea unui local nou de școală, in acea comună. ♦ Era o delegație de 40 fruntași ai comerțului din jud. Prahova, in frunte cu d. G. Mateescu din Sinaia, au ținut o consfătuire acasă la d. I. Dumitrescu-Militari, in privința noului proiect de lege a­­supra monopolizarei cârciumilor. In urma acestei consfătuiri o parte din această delegație dim­preună cu d. Dumitrescu-Militari, s’au prezentat, tot ieri, la d. mi­nistru de finance, cerând ca în stațiunile balneare și climaterice din comunele rurale să se per­mită libera vânzare a vinului și a berei, ca și in comunele urbane, comercianții din aceste stațiuni declarând că in acest caz ar fi gata chiar să renunțe la vânzarea ori­căror rachiuri și băuturi al­coolice, in aceste comune. D. ministru a declarat că se va gândi serios la această chestiune. Delegațiunea s’a declarat mulțu­mită. ♦ Era, la prânz, comisia Sena­tului pentru răspunsul la mesaj a fost primită de M. S. Regere. Comisia, in frunte cu d. Aure­lian, președintele Senatului, a fost primită cu obicinuitul ceremonial de către Suveran. ♦ A. S. R. Principele Ferdinand pleacă astăzi de dimineață, prin haita Cotroceni, la Giurgiu, de unde se va Întoarce in astă seară. ♦ Adunarea generală a clubului ofițerilor­in rezervă ce s’a ținut erî, a aprobat cestiunile la ordi­nea zilei și a numit comisiunea de verificare din d-niî colon»l Va­­găî, Iordănescu și loc.-col. Raco­­viță. ♦ Din cauza unei întârzieri a expresului de Ostanda, trenul ful­ger a sosit aseară in Capitală, cu o întârziere de 5 ore, la ora 10.40. ♦ D. Take Ionescu, a sosit a­­seară in Capitală.­­► Cercul intim de vînători a făcut erî in pădurea Pusnicul o ultimă vinătoare de epuri, de­oare­ce pe ziua de 15 Ianuarie a. c. se închide vânatul epurilor. Au luat parte la această vână­toare d-nii: Victor Romniceanu, Em. Anastasiu, George Assan, N. Zamfirescu, N. N. Dărăscu, Gr. Capsa, C. Zamfirescu, Al. Ionescu, Al. Columbean și P. Dobrescu. S’a împușcat 6 vulpe și 8 epuri. â Astă seară la representația de la circ, dată in folosul S. P. A., va asista perechea princiară în­soțită de micii principi. ♦ Cercul artistic și literar «Artă și Muncă», și-a strămutat sediul de la Clubul Central al Meseriași­lor la «Bursa Muncei», unde cu începere de astă-seară, va urma regulat cursurile de muzică și de­clamație ast­fel : Lunea : 6—8 de­clamație ; 8—9 muzica ; Joala : 6—8 declamația ; Vineri : 6 — 8 muzica ; Sâmbătă . Repetițiile ge­nerale de muzică. ♦ Erî, neintrunindu-se numărul de membrii cerut de statute, adu­narea generală ordinară a socie­tății «Ajutorul elevilor săraci», s’a amânat pe Du­minică 20 Ianua­rie a. c., ora 10 dim., la sediul societății, de la școala de băeți C. A. Rosetti, (Clemența) când se va ține cu ori­ce număr de membri vor fi prezenți. o In comitetul de acțiune al co­mercianților de băuturi spirtoase din Capitală, sunt de fapt mem­brii toți președinții comitetelor din județ­ și vor lua parte la în­trunirea de Joi care se va ține in sala Dacia. ♦ Neintrunindu-se era numărul de membri prevăzut de statute pentru a se putea ține adunar­ea generală a societăței culturale «Steaua», se aduce la cunoștința d-lor societari, că adunarea va avea loc Duminecă 20 Ianuarie, în locaiul administrației Domeniu­lui Coroanei, str. Știrbey-Vodă No. 3, la orele 5 d. a., când se va ține conform statutelor, cu ori­câți membri vor fi prezenți. ♦ Erî d. a. s’a ținut adunarea generală a membrilor clubului pensionarilor civili și militari din Capitală. S’a dat descărcare comitetului de gestiunea sa pe anul expirat și s’au ales membrii cari vor for­ma noul comitet. Iată cum e compus noul comi­tet: D. Gr. Manu președinte, dr. Nichita și col. Penescu vice-pre­­ședinți: Gh. Ioanițescu, locot.-­col. Demetrescu, Gr. Iordănescu, lo­­cot.-colonel Ghimpețeanu, Ștefan Murat, dr. Cristodorescu, P. P. Poni și Gr. Carcali, membri. Censori au fost aleși d-ni: C. Vrane,maior Retoride și Ciulei Ion. ♦ Ieri s’au întrunit la școala Golescu, membri activi ai societ. muzicale «Hora», sub președenția d-lui Const. Dobrescu. D. Const. Dobrescu, face dare de teamă asupra activități Socie­tății și vorbește despre succesele ei in anul trecut, insistând mai ales asupra succesului obținut de «Hora» la­ Craiova. Aduce mulțu­miri d-lui Spiru Haret, ministru instrucțiuni și d-lui Primar al Ca­pitalei pentru sprijinul acordat Societății. Se intervetește apoi or­dinea de zi și se precede la ale­gerea noului comitet care s-a con­stituit ast­fel: Președinte: Const. Dobrescu ; vice-președințe: G. Paraschivescu- Ciurcă, St. Iuscinski; membrii consilieri : Căpitan R. Andronescu din min. de război, P. Bucoveanu, maior I. Uescu, căp. A. Munteanu din artilerie, C. Teodorescu direct, șc. No. 21 b., G. Antonescu, An­­ghel Demetrescu, T. Teodoru, dir. șc. No. 32 b., loc. Popovici din cavalerie, Nicolau Traian, Al. Gropeanu, Corneliu Scurtu ziarist, maestru director, Juarez Movilă ; cenzori: Chr. Sopran, P. Vladimi­­rescu și I. G. Neamțu. Ședința s’a ridicat la orele 6 p.m., rămânând în continuare pentru Duminecă 20 c., orele 3 p. m., când se vor discuta cele­l­alte cistiuni puse la ordinea zilei. ȘTIM ȘCOLARE ♦ Consiliul permanent al in­­strucțiunei a sfârșit studierea re­gulamentului școalelor de menaj, care a fost modificat în partea privitoare la condițiile de admisi­bilitate, recrutarea corpului didac­tic și modul de lucru al elevilor în ateliere. Acest regulament va fi aplicat tuturor școalelor de menaj exis­tente și celor ce se vor mai înfi­ința de stat, juanțe sau comune, afară de școalele «Eraclide» din Capitală și «Principesa Maria» din Iași. ♦ Ministerul instrucției a decla­rat vacantă catedra de matematici de la gimnaziul din Tg. Jiu. ♦ D-niu V. Cordescu, profesor la liceul din Pomârla și I. Marti­­nescu, prof. la liceul din Tulcea, au fost mutați unul în locul ce­­lui­ l’alt. O Pentru catedra de spălătorie, de la școala de menaj din Iași, cererile concurentelor se vor primi la ministerul instrucțiunei, până 20 a. c. ♦ C. ministru al instrucțiunei a aplicat pedeapsa avertismentului directorului școalei No. 1 de băețî din Iași, institutorul Arbore, pentru că imprumutând cu bani­i p e un coleg al sau i-a luat o do­­vadă de 18 la sută._______ ȘTIE! UNIVERSITARE ♦ D-nii profesori universitari dr. Șuțu și Gr. Ștefănescu, atin­gând limita de virstă, își vor re­gula drepturile la pensie pe ziua de 1 Octombrie. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Potrivit dispozițiunilor art. 125, alin. 2 din legea comptabili­­tăței publice a Statului, se pres­criu și sunt considerate cu desă­vârșire stinse ori­ce sume rau în­casate sau percepute, prin trecere de cinci ani de la data incasărei sau perceperei. Prin urmare, cererea pentru res­tituirea unor sume reținute în coruptul casei de pensiuni, dacă nu este făcută Înăuntrul terme­nului de cinci ani, este tardivă și cată a fi respinsă. " ȘTIRI "A­ MTARE • D. farmacist Al. Andreescu a fost numit farmacist-intendent al spitalului județean din C.­Lung, in locul d-lui farmacist L. Hofer, demisionat. • D. I. Șerban, actual sub-chi­­rurg al spitalului Urlați, (Prahova) este transferat intendent al ace­­luiaș spital in locul d-lui farma­cist Carol Varo, demisionat. Sub-chirurgul N. Blazianu este numit sub-chirurg la spitalul Ur­­iațî in locul d-lui I. Șerban. • D. N. Costantinescu este nu­mit in postul vacant de intendent la spitalul rural Cocioc (Ilfov). ȘTIRI ARTISTICE — Astă-seară, Luni, mare concert la Ateneu, sub înaltul patronagiu al M. S. Reginei, dat de d-ra Roaica Nes­­torescu, soprană artistică, cu con­cursul d-rei Lucia Nestorescu, pia­nistă și al d-lui Ion Nestorescu, vio­lonist Program bogat și alege începu­tul la 9 ore seara.­­ In seara zilei de 23 Ianuarie se va da o serată dansantă în saloanele societății Liedertafel, organizată și condusă de profesorul de dans M. Mihăescu. ________ BIBLIOGRAFII A apărut: — No. 14—15 din revista „Albina11. INTAMPLARI om CAPITALA Focul din calea Rahovei Un mic incendiu s’a declarat orî dimineață la orele 3 jum., in calea Rahovei 5, în casa Nire­­dier, la clasornicăria Schifmann - Ionescu. De la o ladă cu cenușe din fun­dul prăvăliei, in care un servitor puse alaită­ ori cenușa scoasă din sobă, cu resturi de jeratec, focul —mocnit o zi întreagă—s’a înte­țit erî dimineață și s’a comuni­cat la o ușe și la dușumeaua din prejur. O calfă de ceasornicărie, Pavel, care dormea intr’o bucătărie ve­cină, a simțit focul și a dat a­­larma. Cu concursul sergenților din post și a d-lui sub-comisar Se­cară, de la circ. 4, focul a putut fi stins înainte de a lua proporții. Pagubele se urcă la câte­va sute de lei. încercare de sinucidere O încercare de sinucidere s-a petrecut o zi după amiază. Un d. Teodor Rădulescu a fost zărit de un serget polițienesc pe când venise in ajutorul unei fe­mei, care se aruncase în Dâmbo­­viță, in dreptul podului Bolinti­­neanu. Femeia care a fost salvată a fost dusă la circumscripția res­pectivă, unde după ce și-a venit în fre a putut declara că se nu­mește Achila și ci locuește in str. Antim 17. Cercetările continuă pentru a se putea afla cauzele incercarea de sinucidere și cine e această femne. Chefliu curios Marmoische Nacu, de­­ fel din com. Albești (Ialomița) se află de m­ai multe zile în Capitală, unde a venit cu afaceri. Era, spre a-și mai uita din ne­cazuri probabil, Marmoische a fă­cut chef și trecând pe str. Matei­ Voevod a căzut jos pe trotuar. Un sergent de poliție venindu-i în a­­jutor l’a ridicat și sa dus la circ cu inscripția 28. Făcându-i-se o perchiziție s’a găsit asupra lui suma de 15 lei, 5 cartușe de revolver și un cuțit cu teacă de piele. Nacu, care a fost reținut la co­misariat pentru a se trezi, a re­clamat in urmă că i s-a furat din buzunar 1500 de lei și că e logo­făt pe moșia d-lui Treinfer. Cercetările continuă spre a se da de fostul afacere­. Diverse Nenorocirea din Cișmigiu.— D. Zober Eduard din str. Filitis 10. Dat­nând după amiază in Cișmi­giu a alunecat și căzând și-a frac­turat piciorul stâng. Rănitul a fost transportat la so­cietatea de salvare. Moarte subită.—Era dimineață a încetat subit din viață in strada Romană 26, la locuința d-lui I Mungescu, femeea Kati­pateu, în vîrstă de 70 ani, supusă austro­­ungară. Decedata era suferindă și n’are nici o rudă in Capitală. Scandalagii arestați.—Al. Ștefă­nescu din str. Francmazonă 4 ® 1 Jean Sulaî, din str. Luceafăr 5 și Ștefan Sulaî, din str. Meteor ÎB, făcuseră ori noapte chef și se in­­dreptau în­spre casă. Pe drum, pe str. Atelierului, cheflii începură să făcă scandal și sergentul de stradă li rugă să se potolească. Bețivanii se repeziră la polițist și unul din ei îl lovi cu o­che d in cap. Tus­trei au fost duși la circ. 18, unde s’a început ancheta. Arestări la Siguranță. — Servi­ciul Siguranței a arestat pe ziua de ieri pe vizitiul Ion Dănailă, la fel din Transilvania, care furase niște hamuri de la­d. Matei Noica, proprietarul moșiei Grădiștea (Vlașca). S’a constatat că Dănăilă mai era urmărit și cu un mandat w arestare. — Deasemenea, în urma inter­venției Predeal, au fost arestați fe­­meia Bartolomșfi și Niculae Ghețu, amindouă din com­. Râșnov (Tran­silvania), urmăriți pentru furti a 2000 de coroane de la­­ bărbat­ celei d’ind­î. Arestări la tvreumscripție.—Cir­cumscripția 27 a arestat pe indi­vidul Consttantinescu, din strada Antiim 25, care a fost găsit ori noapte cu o legătură cu rufe, bă­nuită a fi de furat. Circ. 18 a anchetat ori nou­m ai ne sergentul Tanase Ion din . 21 Ilfov, comp. 2, care a făcut scandal pe șoseaua Basarab, SERVICIUL TELEGRAFIC AL VIARILII -UNIVERSUL* letropirea cârci­um­ sărilor. «• Alegere de comitet. —­ Cada­vru găsit Brăila, 13.—Cârciumarii au avut azi o întrunire la d. Gavrila Ma­rin și au ales o delegație «am» pusă din d-nii: Gh. Iordănescu, Axente Pandrea, Ene Gagiulescu, Gavrilă Marin și I. Oteian»«, cari au mers la reprezentanții Bră­­iei în Parlament și l-au rugat să intervină pe lângă guvern ca le­gea monopolului cât«iutp«iar s ă capete un caracter mai echitabil. — Azi s’a ales noul comitet, pe timp de doui ani, al «aoc, pentru îmbunătățirea rasei cailor». — S’a găsit în balta Jiu din jud. Ialomița, cadavrul necunoscut in vârstă cu 80 ani. S’a găsit în balta Giurseni, ......................... 1 Wțtul necunoscut in vârstă cana de VTe­— Mâine tribunalul va judeca procesul intentat lui Călin și Mi­tică Dorojan, pentru atentat și viața comerciantului de biciclete D-tru Negrescu, din bid. Carol Încercare de sinucidere Constanța. 18. — Astă­zi la ora 3, la hotel Central, tânărul Sava Spiru Diamandopol, a Încercat să se sinucidă trăgându-șî in piept două gloanțe de revolver. Primul glonte a ricoșat, al doilea i-a lovit clavicula stângă.Rănitul e in afară de ori­ce pericol. A fost bandajat de doctorul Frangopol. Cauza ar fi refuzul părintelui sau de a-i da bani. Întrunirea comercianților.­­Furt de vite.—Parastas.­Ra­­clamare.—Soț bătăuș Ploești. 13. —Membrii cercului comercianților și industriașilor din Prahova au ținut azi după amiază o întrunire la Camera de comerț, aprobându-se memoriul întocmit de delegații acestui cerc, care va fi înaintat ministrului de finanțe și preșidenților Corpurilor legiui­toare, de către o comisiune din acest cerc. Tot­d’odată s’a hotărât ca cer­cul să lupte pe toate căile pentru ca ministrul de finanțe să renunțe la proectul de lege pentru mono­polizarea cârciumelor. In acest scop se va ține și o În­trunirea publică Joia viitoare. — Aseară ,s’a ținut o întrunire a funcționarilor comerciali la se­diul soc. din piața Unirea. — Parchetul de Buzău a tele­­grafiat autorităților locale că­tie com. Mărăcineni s’a furat 8 vite ale unor locuitori de-acolo, pe care, se bănuește, că hoții ie-au adus in oborul local spre vânzare . implinindu-se 5 ani de la moartea lui Const. T Grigorescu, fost multă vreme primar­­ al ora­șului nostru, din inițiativa pri­măriei s’a slujit astăzi la bis. Sf. Gheorghe vechiü un parastas intru pomenirea lui. In urmă s’a împărțit săracilor pâine și vin pentru suma de 150 lei, dată de primărie. — D-na dr. Papa din str. Bu­­na-Vestire 42, a reclamat poliției că servitoarea sa Vasilica Nițescu ’i-a spart astă-noapte un sertar și i-a furat o însemnată sumă de bani, făcându-se apoi nevăzută. — Astă­zi a fost inmormintat bogătașul Ghiță Popescu-Braca. Decedatul și-a lăsat toată ave­rea comunei pentru scopuri filan­tropice. — Gh. Ionescu, din strada Ro­șiori 22, și-a bătut și torturat grav nevasta astă-noapte. Cazul se cer­cetează la poliție­. — Astă-noapte s’a iscat un foc la Banca Genera­l Română. Focul a fost stins cu ajutorul sergentului de stradă, fără a face pagube. — Aseară a avut loc o serată la cercul militar din localitate. — Astă noapte a murit subit LUNI. am tabA f 4

Next