Universul, iulie 1908 (Anul 26, nr. 178-208)

1908-07-24 / nr. 201

Jefuirea Parlamentulu? persan.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1­908 Ortodox Miercuri 23 Iulie. —Martiri Tro­fim, Teofil și alții Catolic Miercuri, 5 August.— Osvald și Maria Răsar, soarelui 5.09. Apusul 7.34 ft*?*. . »in..».. —* ****** «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația. . ... 6/62 Redacția......................... 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 2$ Iulie Luminarea sătenilor S’au­ făcut și se fac de către Stat mai ales, mari sacrificii pentru luminarea sătenilor, pen­tru înălțarea stărei lor morale și materiale. Netăgăduit că ar trebui să ne facă și mai mult, căci țără­­nimea noastră e mult înapo­iată ; acțiunea în această pri­vință e însă mărginită de mij­loace și de împrejurări. Deocamdată, ceea ce trebue să ne preocupe, e ca jertfele ce se fac să dea roadele cores­­punzătoare. Avem azi la sate o sumă de factori cari, prin pregătirea lor, pot lucra mult pentru lumina­rea sătenilor; așa, avem preoți, Învățători, funcționari comu­nali, administratori de plăși, medici, judecători de ocol, etc. Unii din aceștia lucrează direct la îmbunătățirea stărei țăranilor, alții indirect, iar ei muncesc separat, fără legătură între dînșii și de aceea se ob­țin puține rezultate. In aceste coloane,­ încă de mult, am cerut ca între toți factorii culturali de la țară să se stabilească o legătură, să se împreune silințele lor pentru o lucrare sistematică. Nevoia unei asemeni legă­turi se simte la sate din ce în ce mai mult. In diferite grîn­­duri ni s’a scris în sensul a­­cesta de prin sate, și nu sa scrie, ceea­ ce dovedește că a venit timpul unei organizări metodice a forțelor culturale. Zilele astea am primit în a­­ceastă chestie o lungă scri­soare de la preotul Panaitescu, licențiat în teologie, din paro­hia Furceni, județul Tecuci. Dacă în primavăra trecută, când cu turburările sătești, a­­proape nici unul din factorii rurali luminați nu au putut să stea in calea țăranului, cauza e, zice părintele Panaitescu, că­­ fiecare din ei a lucrat separat în sfera sa. Cu totul altfel ar fi dacă ei ar lucra de acord, în armonie unul cu altul. In­ puțini ani s’ar face acolo atunci o schim­bare radicală în moravurile și în modul de traiu­ al sătenilor, s ar îndrepta multe vicii, sar Împuțina boalele ascunse, s'ar înlătura nenumărate rele. ■ Când de pildă pe lângă preot, învățător și primar, ar vedea scoborând în mijlocul lor și pe 4. administrator comunal, ca să viziteze școala in cursul anului, biserica măcar odată pe lună, în unul din cătunele sau la vre-o comună din plasa sa , când ar vedea pe medic că vine și se interesează aparte de starea lor sanitară, alt­fel ar merge lucrurile. Ce frumos ar fi și demn de toată lauda și vrednic de imitat, când ar ve­dea săteanul că în Duminica sau Sărbătătoarea viitoare va veni la biserică d. administra­tor ori d. medic, ori un altul, orî­care din factorii săi lumi­nători, căci atunci ar părăsi și săteanul obiceiul ca în zi de săr­bătoare să se mai ducă până în ziuă la tîrg, ci cu drag ar imita pilda vrednică de urmat de la binevoitorii lui, căci și-ar zice : «mă duc la biserică că vine d. primar cu d medic ori d ad­ministrator, ca de la biserică să mergem la școală ca să ne vorbească». Este lucru evident și cons­tatat de toți, cum în ziua de astă­zi țăranii au ajuns de imi­­tează ori­ce modă de la oră­șeni, multe lucruri care pentru dânșii sunt dezastroase, cum nu ar lua ei pilde bune de la acești factori luminați, dacă s’ar da exemple mai dese ? A­­tunci ar dispare din mintea ță­ranului teama ce o are ded-rul sau, căci prin contactul des ce ar avea cu el, nu s'ar mai jena de a-i spune boalele. Viciile, concubinațiile, hoțiile s’ar mai împuțina în mod simțitor,când odată pe lună s’ar duce în mij­locul sătenilor d. administrator com. ori d. judecător comunal, căci prin sfaturile și povețile dumnealor,date verbal sătenilor mare schimbare se va face. învățătorul, care astă­zi pe unele locuri când e vorba de aplicat amende școlare, apare ca un tiran în fața sătenilor, căci ast­fel e socotit de ei, ar scăpa de o mare grijă, când s’ar vedea că se vorbește săte­nilor despre școală, despre da­toriile ce au părinții de a’și da copiii la școală, nu numai de preot ori de învățător, ci și de d. medic ori inspector comunal. Numai lucrând în comun toți factorii, ajutându-se reciproc, zice părintele Panaitescu,—­nu­mai atunci scopurile dorite se vor ajunge mai degrabă și mai bine. Sunt multe sfaturi folo­sitoare prin revistele ce se tri­mit pe la țară, dar câți credeți d-voastră că citesc din țăranii puțini, foarte puțini. Nu a fi nici obiceiul și nici timpul, ci pentru sătean ar fi mai bine ca timpul sărbătoare­ de după amiază să-l petreacă ascultând pe unul din factorii luminați, cum să se ferească de boale, de vicii și de ori­ce răutate. încă odată, credem că a ve­nit timpul unei organizări sis­tematice a acțiunei culturale ia sate și credem că cei în drept se vor ocupa de aproape de chestiunea aceasta JUBILEUL III ISO­ANI al regimentului de Blană „Arent doc moștenitor Ps­aass Ferdi­nand“ Ko. 7 Stockerau, 16 Iulie. In ziua de 27 Iulie st. n., regi­mentul de Ulaui ,.Archiducele moș­tenitor Franz Ferdinand“ No. 7, și-a serbat cu o deosebită solemnitate­ U­­bileul de 150 ani de la înființarea sa, întreg orașul a fost splendid pa­voazat și cetățenii au­ făcut o entu­ziastă primire moștenitorului tronului, care pentru prima oară a venit în a­­cest oraș. In ajun cu trenul de seara, au sosit arh­iducele Franz Salvator, co­mandantul diviziei de cavalerie, în­soțit de aghiotantul sau maiorul conte Szeptycki. Feldmareșalul locotenent V. Vărs­bacii, comandantul corpului II armată însoțit de aghiotanți căpi­tanul V. fr.arg și locotenentul baron Gablenz, feldmareșalul locotenent ca­valer V. Nachodsky, fostul comandant al regimentului, care de la gradul de sub-locotenent a servit în acest regi­ment timp de 31 ani, căpitanul prinț Pedro de Orleans și Braganza, ofițer de rezervă In regiment, generalul­­major Kirchbach, comandantul briga­dei și sub-locot. conte Montecuccoli. Tot în ajun au sosit din Viena 4 trăsuri ale Curtei și 8 cai de călărie pentru arehiducele moștenitor și suita sa. La ora 8 dimineața, cu un tren special sosește în gară A. S. I. Ar­hiducele moștenitor, proprietarul re­gimentului în uniformă de colonel de ulani, însoțit de aghiotantul maior W. Brosch și șefi de cabinet căpitanii baron Rumerskirch și contele Glide­­nus. Pe peronul gării Arh­iducele moștenitor a fost salutat de colonelul W. Dondorf, comandantul regimentu­lui, primarul orașului Werneck și șe­ful stațiunei. De la gară A. S­­S, însoțit de co­lonelul W. Dondorf se urcă în tră­sură urmat de suită în celelalte tră­suri ale curței și escortat de esca­­dronul al 6-lea ducându-se pe câm­pul de exercițiu unde regimentul se află așezat în linie având la aripa stângă muzica regimentului 24 infan­terie din Viena. Tot la aripa stângă se aflau Arhiducele Franz Salvator comnndantul diviziei de cavalerie și generalul maior baron Kirchbach, co­mandantul brigadei cu aghiotanții lor și locotenentul Leon Const, din cava­leria regală română care face stagiul în regiment. La intrarea pe câmpul de exerci­țiu cortegiul oprindu-se, Arhiducele moștenitor se coboară din trăsură și este salutat de generali și toți ofițe­rii și asimiliații care au servit in re­­giment și care mai sunt in viață, lipsind numai 24 din ei care din di­ferite motive n’au putut lua parte ln persoană, precum și de Întreg corpul ofițeresc al regimentului 5 de Uland- Landwehr, care sunt cu garnizoana tot in Stockerau. Apoi A. S. S. a încălecat însoțit de suită și ofițerii generali prezenți, ga­­lopând spre regiment. Raportul a fost prezentat de comandantul regimentu­lui colonel W. Dandorf după care Ar­hiducele moștenitor a trecut în re­vistă regimentul la pas. In urmă în galop cu întreaga suită s-a dus la capela ridicată pentru celebrarea ser­viciului religios unde a descălecat. In stânga capelei se afla ridicat un frumos pavilion unde a luat loc Ar­hiducele moștenitor cu suita și toți ofițeri prezenți iar în dreapta cape­lei un alt pavilion unde se afla și funcționari civili ai orașului, invitați din oraș împrejurimi, precum și so­țiile ofițerilor și civililor. Regimentul format in masă a fost condus de către comandantul regi­mentului in galop în fața capelei și pavilioanelor, u­nde oficierii au descă­lecat. In urmă comandantul regimen­tului a prezintat A. S. I pe ofițerii cari nu-i cunoștea dând mâna cu toți și vorbind cu fie­care în parte. Apoi toată asistența descoperită și îngenunchiată, trupa cu săbiile scoase, au ascultat serviciul divin și paras­tasul celebrat în memoria tuturor pro­prietarilor acestui regiment care s’au perindat timp de 150 ani, a ofițerilor și soldaților cari au pierit în diferitele lupte la care reg. a luat parte. In timpul celebrărea serviciului A.S. I. a avut la dreapta pe Arhiducele Frantz Salvator iar la stânga pe prințul moș­tenitor Aloish. Liechtenstein,­ străne­pot al prințului Cristian V. Liech­tenstein, întemeietorul și primul pro­­pietar al regimentului. După celebra­rea serviciului religios, ofițerii au încălecat și comandantul regimentu­lui a rostit un frumos discurs în limba poloneză, trupei, expunând fa­zele prin care a trecut regimentul de la înființarea și până azi precum și luptele pe care le-a purtat. Discursul a fost încheiat cu urări de sănătate și mulți ani M. S. împăratul Frantz Jose­­f, și a proprietarului regimen­tului Arh­iducelui moștenitor Frantz Ferdinand. Ofițerii și soldații cu să­biile ridicate în sus au izbucnit în nesfârșite urale. Entusiasmul a fost la culme. A. S. I. viu impresionat a mulțumit colonelului v Condorf strîn­­gându-i mâna mult timp. In urmă regimentul în coloană de plutoane a defilat un galop în fața A. S. I. și a intregeî asistenți. După defilare, Arehiducele Franz-Salvator, și generali cu suitele lor, au descă­lecat plecând în trăsurile curței în oraș, iar Arehiducele moștenitor sco­țând sabia a luat comanda regimen­tului ducându-l la cazarmă străbătând întreg orașul în uralele nesfârșite ale cetățenilor. Ajuns la cazarmă A. S. I. a primit din nou defilarea în pas a întregului regiment și în urmă des­­călecând s'a urcat în apartamentele colonelului V. Dondorf, anume ame­najate. La orele 11 a. m­., A. S. S. insoț­it de colonelul V. Dondorf s-a dus la primărie unde a fost primit de pri­marul Weineck cu­ întreg consiliu co­munal. După ce a vizitat localul Ar­­hhiducele moștenitor însoțit și de pri­mar, au vizitat monumentele din oraș și diferitele clădiri publice. La orele 12 a avut loc în cazinoul ofițerilor un dejun intim la care au luat parte afară de A. S. S. și Ar­­h­iducele Franz Salvator, căpitanul prinț Petru de Orleans și Braganza, prințul moștenitor Alois Liechtenstein, colonelul rus Matschenko, atașat mi­litar la Viena, Feld­mareșalî-locote­­nenți Wersbach­ și Nachodsky, gene­rali maiori conte Hiion și baron Kirchbach, prelatul Weigert, colone­­nelul baron Leonhardt comandantul regimentului 5 Ulani-Landwehr îm­preună cu maiorii Weitenhofer și Papst. Suitele Arh­iducelui moșteni­tor : Maior W. Brosch și căpitanii Baron Rumerskirch și Conte Gu­­denus ; suitele comandanților corpului II armată, diviziei și brigadei de ca­valerie : Maior Conte Szepticki, ma­ior Leiter, căpitan Baron Karg, locot. Baron Gablenz, comandantul regi­mentului 7 Ulani colonelul W. Don­dorf cu aghiotantul sau sub-locot. Scheidlin, locot.-colonel Conte Zobo­­lewscki von Zobolev, maiorii V. Rel­­tich și Lozowscki și locot. Leon Con­stantin din cavaleria regală română. (Va urma). Examenul școalii de adulți ps­ia­geni Sencraifiü din Galați Duminecă, 21 iulie, orele 3 d. m. în prezența d-lui C. Rădulescu, sub-directorul general al Închiso­rilor, care a prezidat, și a d-lor Tanoviceanu, președintele Curței de apel, Nicolini, directorul pre­fecturei de județ, magistrații tri­bunalului local și a mai multor persoane marcante și oficiale ale orașului, precum și reprezentanții presei, s’a­ ținut examenul școaleî île adulți, de pe lângă penitencia­rul local, in sala artistic decorată a școalei. Festivitatea s’a Început prin intonarea imnului regal de către corul închisorii, compus din 25 de persoane. Apoi d. Șt. Arsenescu, grefie­rul penitenciarului și profesorul autorizat al școlii, a examinat pe elevi asupra diferitelor materii din program ca : noțiuni elementare de citire și scriere, geografie, istoria națională, operațiuni aritmetice, etc. Elevii cari au­ mai fost ches­tionați în parte și de d. C. Rădu­lescu și a. Tanoviceanu au dat răspunsuri foarte mulțumitoare. Doui deținuți elevi au recitat dialogul «Libertate», iar corul a executat mai multe cântece. După aceasta, d. Gh. Alexan­­dresc­u­, directorul închisorii, a ți­nut o interesantă cuvântare vor­bind despre folosul și însemnăta­tea școlilor de adulți de pe la în­chisori, arătând că menirea unui penitenciar este, nu numai ispă­șirea pedepsei celor greșiți ci în­dreptarea și inapoiarea lor socie­tății ca oameni folositori și cu mijloace de a trăi cinstiți, căci ar fi o crimă morală, zice d-sa, să nu căutăm a-l îndrepta când îi avem atâta timp in mâna noastră. Arată greutățile ce a întâmpinat în școală prin pasivitatea mani­festată la început, sub diferite forme, de către deținuți față de învățătură și lupta grea ce a tre­buit s’o susțină’d. Șt. Arsenescu, profesorul lor, întru atingerea progresului realizat. Incheiând, d-sa dă ca pildă de hărnicie pe deținutul Călin Ciocan, fost analfabet, astăzi cel mai a­­prig și mai bun elev, și mulțu­mește direcției generale a Închi­sorilor pentru solicitudinea ară­tată, iar d-lui C. Rădulescu și tuturor ceior da față pentru pre­zența lor. D­­. Rădulescu, răspunzând, aduce lauda directorului Alexan­­drescu cât și grefierului St Arse­­nescu pentru hărnicia, devota­mentul și munca inteligentă de­pusă în conducerea școlii și ins­truirea elevilor ei, fapte cari au dat surprinzător de frumoase re­zultate. Arată importanța societăților de natronagiu și pomenind de cele din București și Brăila, roagă pe asistenți să dea inițiativa infiin­­țărei unei asemenea societăți și la Galați. Incheiând, d. Rădulescu se a­­dresează deținuților dându-le sfa­turi frumoase, și arătându-le în cuvinte foarte mișcătoare datoria de a se instrui și a evita după e­­liberarea lor faptele rele cari fac societatea să-i isoleze, de ea, de mamele, surorile, soțiile și copiii lor cari ii doresc și­ inlâng, poate. După aceasta d. Rădulescu a dispus să se dea vin tuturor ele­vilor, iar celor mai meritorii în număr de 30 câte 10 lei de fie­care, din casa statului, ca premii de încurajare. Asistența împărțită la grupuri a vizitat inaintea plecărea, toate secțiile închisorii, biserica, atelie­rele de frângherie, porieria, rogo­­jineria, găsindu-se toate într’o perfectă stare. ________ MARE SCANDAL în înalta societate portugheză O contesă sechestrată de bărbatul ei gelos Din Lisabona sosește știrea unui grav scandal petrecut in înalta socie­tate portugheză. Acum două sau trei ani, o foarte frumoasă doamnă din înalta societate, fiica unui bogat bancher, s-a măritat cu contele Margalhe, care­ face parte din cea mai veche nobilime portu­gheză și este gentilom de onoare al regelui Manuel. Tim­p de un an, cei două soți trăiră fem­eiți, dar în Septembrie trecut con­tesa și copilul ei, care era alunei de 4 luni, dispărură pe neașteptate și nu se mai știu nimic de ei. De câte ori era întrebat despre ne­­vastă-sa, contele răspundea evaziv. Familia Margalha este foarte cu­­noscută și de multe ori a oferit ospi­talitate regelui Don Carlos și reginei Amelia în castelele ei. Contele însă e cunoscut pentru temperamentul lui gelos și din cauza aceasta se născură bănueli asupra soartei soției. In cele din urmă, poliția se hotărî să se ocupe de afacere și să perchi­­ziționeze casa. După lungi cercetări, contesa și copilul fură descoperiți în­chiși într’o odăiță ca o celulă. Biala femee era prăpădită și îm­bătrânită ; trăsăturile ,î, altă dată foarte frumoase, deveniseră de nere­cunoscut , părul ti albise. Ea fusese ținută in celula aceea 11 luni. Până acum contesa n’a putut spune nimic asupra odiosului tratament la care fusese supusă și sunt temeri că și-a pierdut mintea. Doctorii speră a scăpa numai copilul. Contele Margathe se apără zicând că nevasta nu dădea prea multă a­­tenție omagiilor și curteniei unui o­­fițer. Regele Manuel, care trebuia să se ducă să viziteze castelul contelui, ime­diat după doliul Curței, l'a anunțat că vizita nu va mai avea loc și l'a distituit din serviciul ce avea la Curte. Nenorocirea din corn. Băneasa O mare nenorocire s'a întîm­plat ora dimineață la corn. Băneasa, în fața fabricei de petrol. Pe la ora 10 dim.­ un reparator de telefoane, anume Victor Geor­ge­scu, se urcă pe un stâlp de te­legraf, ce se afla în fața fabricei, spre a despărți niște fire ce se aflau în atingere. Reparatorul a­vând legată de umăr cutia de fier cu diferite unelte, se urcă până în vârful stâlpului. Când aj­unse în vârful stâlpului făcu o mișcare spre a deschide cutia. In acest moment, stâlpul, care era putred la bază, se rupse și căzu cu­ zgomot la pământ. In căderea lui un fier care servea la prinderea isolatoarelor si al cărui capăt era ascuțit, a intrat in ca­pul nefericitului reparator, în dreptul tâmplei, rănindul mortal. Personalul fabricei de petrol, observând nenorocirea, veni in a­­jutorul rănitului care, cu o tră­sură a fabricei, a fost transpor­tat la spitalul Filantropia. In dru­mul spre spital insă, rănitul muri din cauza marei emoragii cerebrale. «­».0-0.1 uimit . íefssíSr«* pariameirtiilal persan — Vezi ilustrația — Gravura noastră de azi repre­zintă jefuirea parlamentului din Teheran după ce a fost bombar­dat din ordinul șahului. "üestóisuriie arabi-Comitetul executiv al federațiu­­nei armenești «Dașnaețutian» a cerut guvernului constituțional turcesc următoarele măsuri de în­dreptare :­­ 1) Eșirea liberă din județele ar­menești ; 2) înapoierea către comunale ar­menești a pământurilor ce li s’au luat ; 3) înlăturarea măsurilor de la 1895—­1908 prin cari armenii erau urmăriți de administrație ; 4) Liberarea prizonierilor politici și voia de Întoarcere pentru emi­granți. Afară de acestea partidul «Daș­­nacțutian», care lucrează în Turcia de mai bine de 18 ani, a hotărît, în unire cu cela­l’alte organizații ale naționalităților din imperiul otoman, să asigure libertatea ale­gerilor și să ceară o largă descen­tralizare administrativă.______ CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE MILITARE Procesul dramei din strada Nerva-Traian înaintea consiliului de războiu ai corpului Iî de armată s'a înfă­țișat eri procesul soldatului Filip Satinover din reg. 4 roșiori, eroul dramei din str. Nerva-Traian din s’a deschis la orele 9 Capitală. Ședința dimineața. Prezidează d. colon. Drăgotescu Dumitru, comandantul regim. 84 din Constanța. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. iocot. Popescu, sub­stitut­ de comisar regal. Acuzatul e asistat, de d-ni. căp. Ernest Ciurea și locot. Chițescu Dumitru. Actul de acuzare D. grefier Alex. Tiron dă citire actului de acuzare din care rezultă că drama s’a petrecut în următoa­rele împrejurări : Acum doi ani Satinover făcând cunoștință cu o tânără croitoreasă numită Roza Schwartz îi propune să se căsătorească cu ei. Fata consimțind, cei doi tineri, după ce s’arx căsătorit, numai după ritul mozaic, au trăit îm­preună foarte bine până astă pri­măvară, când Satinover a fost in­corporat în reg. 4 roșiori. Din acest moment încep neințe­­legerile și aceasta din cauza că Satinover ne mai putând câștiga Dimie, nu mai putea face față În­datoririlor casnice. In cele din urmă Roza, pe când soțul ei se afla la cazarmă, în­carcă toate lucrurile din casă și se mută la mama ei, prevestind pe Satinover că nu mai voește să trăiască cu el. Aflând despre aceasta,Satinover, în seara de 2 Aprilie a. c., se înarmează cu un revolver, se duce la fosta lui soție (?) și descarcă asupra ei două focuri rănind’o grav. Mama fetei intervenind, Sa­tinover trage și asupra ei un foc rănind’o în coapsă apoi îndrep­tând revolverul, spre el, își trage două gloanțe rănindu-se foarte grav în abdomen. Toți trei fiind duși la spital, în urma îngrijirilor medicale ce i s’au dat, au scăpat de moarte, vin­­decându-se complet. Interogatorul acuzatului Acuzatul, la interogatorul ce i s’a luat erî, a recunoscut faptul, susținând că l-a comis într’un moment de perdere a uzului ra­țiunei și aceasta din cauză că a­­flase că Roza, la lipsa lui, ducea o viață destrăbălată iar în cele din urmă a părăsit domiciliul con­jugal luând­ chiar lucrurile cum­părate de el. După ce se ascultă un singur martor la cuvântul d­­iocot. Po­pescu, subostitut de comisar regal. D-sa după ce arată împrejurările in cari s'a petrecut drama spune că adevărata cauză a crimei a fost Împrejurarea că Roza a refuzat să mai dea acuzatului bani câștigați de ea, cu cari el să facă chefuri după cum era obicinuit. Termină cerând consiliului con­damnarea acuzatului. Apărarea a fost susținută de d-ni. căpitan Ernest Ciurea și locot. Chițescu. D-lor au susținut că deși Sati­novei a comis faptul, totuși el nu poate fi făcut responsabil, căci l’a comis într'o stare sufletească agi­tată, aflând că iubita lui îi înșeală, ba mai mult îi părăsește luând și lucrurile cumpărate de el. Apărători au­ susținut că Satino­ver nu a comis crima cu premeditare căci revolverul îl luase numai pen­tru ca să aibă cu ce se apăra in cazul când ar fi fost atacat de vre­un amant al Rozei, după cum fusese prevestit de un prieten al lui. Termină cerând achitarea, în­tru­cât fapta comisă de acuzat­e mai mult o faptă nesocotită. Sentința Consiliul, după o lungă delibe­rare, achită pe soldatul Satinover. TU.P.KOVJEGÎ.S Z2 Mai bine singur de­cât In tovă­rășie proastă. TiiriMrite É la Paris — Serviciul nostru telegrafic — Continuarea tulburărilor Paris. 22. — Incăerările au mai continuat înaintea Bursei muncii și s’au operat multe arestări. Un individ care căuta să libereze pe un prizonier, a tras cu revolverul întrun agent de poliție, dar nu i’a nimerit; glonțul s’a oprit în piciorul unui inspector al sigu­ranței. Individul a fost imediat arestat. Numărul manifestanților se mă­rește in mod considerabil; circu­lația a fost oprită in mai multe locuri. Pe piața Republicei tru­pele de cavalerie au șarjat de mai multe ori ; la opt seara se făcuse liniște pe piața Republicei și tru­pele fură trimise la cazărmi. Pe ziua de est s’au făcut 15 a­­restări; cea mai mare parte dintre cei deținuți sunt anarhiști și a­­proape toți aveau revolvere. (A.R.) Paris, 22. — Precum se știe, în fața Bursei Muncei s'au­ făcut a­­seară demonstrațiuni gălăgioase. Socialiștii revoluționari, purtând steaguri roșii și negre de­­ cari e­­rau atârnate busturi ale republi­cei, (in semn că Clemenceau a sugrumat republica), s’au încer­cat să țină discursuri către mul­țime, însă au fost împedicați de poliție. Atunci s’a iscat o învăl­mășeală. Din focalul Bursei Mun­­cea s’au aruncat asupra polițiști­lor scaune și clondire. U­n poli­­țist și un­­ ofițer au fost răniți. S’au făcut­ 15 arestări. Aproape toți arestații sunt anarh­iști. Greva încetează Paris. 22.—Louis Branquet, care a tras cu revolverul într’un poli­țist­ in timpul tulburărilor de stradă de erî, a fost arestat Îm­preună cu fratele lui. Amândouă sunt primejdioși a­­narhiști. Tot erî, un ofițer de infanterie a fost prins de demonstranți și călcat in picioare. Multe alte persoane sunt rănite de obiecte grele aruncate de pe fe­restrele Camerei muncei. Excesele au fost pricinuite de faptul că in Camera muncei pă­trunseseră indivizi cari nu apar­țin nici unui sindicat, cu inten­ția de a provoca desordine. Ziua de eră a trecut liniștită la Villeneuve Draveiil, unde­­ s-a re­luat complet lucrul. In regiunea minieră Lens numai câți­va lucrători continuă a fi în grevă. Foarte mulți jandarmi suprava­ghiază puțurile. ___ Biglepsia Învățătoarelor Ghimte la Duminecă vor pleca la Sinaia, sub conducerea d-ns. Miller-Verghy și a d-lui M. Tănăsescu, inspectorul învă­­țămîntului muzical din țară, cele 160 de învățătoare chemate pe timp de vară la azilul ,,F­lena Doamna“ din București. S’au anunțat directorii de școli pri­mare din Sinaia ca să pregătească masa pentru eseur sioniste, învățătoarele vor vizita toate așe­­zămintele și pozițiile pitorești din lo­calitate. Direcția căilor ferate a pus la dis­poziția escursionistelor trei vagoane. Cheltuelile acestei escursiuni vor fi suportate de Casa școalelor. © IrisFil Milo? și al sta­­climateric* Azuga.— Vizitatori. — Cea mai bine așezată din localitățile de pe va­lea Prahovei, Azuga e vizitată și a­­nul acesta de multă lume, care gă­sește tot confortul, bun și eftin. Prin­tre cei stabiliți aci sunt: Preotul prof. Simeon Popescu, comandorii Ștefă­­nescu și Grecescu, cu familiile, d-na Stelina Alexandrescu, d. Oscar Lăză­­rescu, secretar la liceu­ Lazăr cu d-na, d. Jurist farmacist, cu d-na; d. Ma­rion, cu familia ; d-nii Zanne,, Ră­­ducanu P. Teodorescu, Chird­or; fa­miliile Tall, Florinescu, institutor director ; Gross, Radu Niculescu, Vișan, Ionescu grefier, Albertino, Bercovici, Bizeck, profesor Stoenescu, preotul lii ® Opran, Nicolau, Vasilescu, etc. Bitül ® Oglinzi (Neamțu). — Au mai sosit aci familiile: Maior Dabija (București), Găvănescu profe­sor Universitar (Iași), L. Scărlă­­tescu avocat (Bacău), familia Iulius Brüne prim-redactor ,,La Roumanie“ (București), fam. căpitan Vasilescu (Constanța), C. Petrescu profesor (Galați), D. Beceanu (Iași), familia D. Carnabatt (Ploești), Volf Segal (Botoșani), D. Goldner comerciant (Iași), M. Zolmer dantist (Focșani), Adolf Margulis (Roman), Iosef Bos­m­er dantist (Focșani), fam. Ilie Roz­­ner librar, T. Grünberg funcționar Tg.­Neamțu, fam. Temestocii Anasta­­siu (Brăila), D- Nicolau (Iași), Onică Teodorescu (Huși), Aizic Juster (Neamțu), Adolf Margulis (Craiova) d-nele Eufrosina Botez (Iași), Savas­­tița P. Vasiliu (Iași), d-ra Zoia Radu (Roman), Mănescu cu fiii (București), Sofia St­ aneiu (Pașcani), Elena Do­brovici cu copiii (Neamțu), Aristița Anghel (București), Elena și Nina locot. Bejunescu (București), Gh. A­­postolescu profesor (Iași), Bele Fe­­nezap (Iași). MAREA ASCENSIUNE A SlalomsaM SippaSsa — Serviciul nostru telegrafic— Entuziasmul populațiunei Berlin, 22.­ Azi dimineață, la ora 7, pe când nimeni nu se aștepta, contele Zeppelin a făcut ascensiunea pentru călătorie de rezistență, de 24 ore, până la Marența. Peste trei ore, balonul sbura maestos de­asupra orașului Bassel unde făcu in aer câteva evoluții splendide, în entuziazmul mulți­mea adunată pe strade și care a­­clama cu un entuziasm de ne­­descris. La ora 10 balonul trecea de­asupra orașului Mulhouse. Ziarele berlineze es in momen­tul acesta în ediții extra­ordinare cari sunt smulse de mulțimea ne­bună de bucurie care stă pe strade întrerupând chiar circulația. Balonul merge cu atâta iuțeală încât nici un automobil nu izbu­tește să-i urmărească. Berlin, 22.—Telegramă din Fri­­drichshafen.—Planul ascensiunei de azi a balonului Zeppelin a fost ținut sub cel mai strict secret, spre a se evita curiozitatea inopor­tună a publicului. Nimeni nu știa că ascensiunea va avea loc­­ azi, afară de cei câți­va inițiați. Balonul fu adus la focul ascen­siune­ ori după amiază, iar azi la orele 4 dimineața contele Zeppe­lin și celelalte persoane cari aveau să ia loc în nacelă s’au strecurat cu prudență până la balon. In nacelă au luat foc contele Zeppelin, nepotul său, contele Bassus, inginerul Grabenwitz, so­ția acestuia și comisarul Uhland. După ce ultimele preparative fură terminate, balonul fu cobo­­rît la suprafața apei. In momen­tul acela soarele apăru străluci­tor ia orizont inundând de lu­mină balonul. Aceasta se consi­deră ca un ce de bun augur. Peste cât­va timp, când totul fu gata, balonul se ridică în aer iar la o înălțime de 70 de me­tri începură să circule chelicere. La ora 6 juni. balonul ajunse la Constanță, pe o vreme bună; un vînt ușor înlesnia călătoria. Călătoria de azi e numai o că­lătorie de încercare, dar succesul ei va fi o indicație pentru călăto­ria definitivă. Din cursul călătoriei Berlin, 22. — Telegramă din Constanța.— La orele 7 și 14 mi­nute balonul Zeppelin a­ ajuns la Radolfzell, iar la orele 8 la Schaf­­hausen de unde a pornit spre Waldhut. La orele 8.45 minute, contele Zeppelin, evoluând cu baronul sau la o înălțime de 350 metri, a ple­cat de la Waldhut in direcțiunea Baselului. Basel. 22. — Balonul «Zeppelin» a trecut azi dim, la orele 9 și 83, pe o vreme minunată și o per­fectă liniște atmosferică, deasu­pra orașu­lui Basel, plutind la o înălțime­ de 150—250 metri. Balonul avea un mers regulat și sigur. «Schweitzerische Depeschen-A­­gentie» a căpătat o cartă poștală cu următorul cuprins : «Dela balonul Zeppelin. In înăl­țimile «’asupra Baselului Totul merge bine». Berlin. 22.­Telegramă din Stras­sburg.—Se anunță din Mulhouse că, puțin după orele 10 a. m., ba­lonul «Zeppelin» a fost zărit dea­supra orașului. Vești din balon Berlin. 22.—Telegramă din Con­stanța. — La trecerea balonului deasupra Constanței un trecător a găsit o carte poștală cu cuprin­sul următor: «In călătoria până la Constanța totul bine; salutați pe ai mei». Călătoria definitivă Berlin, 22.—Din Marența se a­­nunță că acolo se svonește că con­tele Zeppelin va face marea lui călătorie în ziua in care împara­­tul, după plecarea regelui Eduard de la Kronberg, va asista la ma­rea revistă militară de la Maiența. Ascidentu­ äs transmobil a­ spi­fflorulani Zitadzag (Prin poștă de la corcsp. nostru particular) Craiova. 21. — Un accident, care putea să aibă urmări fatale, s’a în­­tîmplat automobilului d-lui inginer hidrolog W. N­. Lindley, care de câte­va zile se află în județ, făcând inspecția lucrărilor pentru captarea apei de la Gioroc. Automobilul se întorcea spre oraș, când la un moment dat cârma se rupe. Șoferul voind să evite un acci­dent cum automobilul o luase spre marginea unui șanț mare, a stopat a­­păsând frâna. Atunci un cilindru a făcut explozie asvîrlind la o mare dis­­tanță pe șofer și pe d. Lindley. Se mai aflau în automobil d-n­ l ingineri Po­­povicî și Airci cari sunt răniți. Ei au sosit cu toții in oraș. DESCOPERIREA listei mari csafrahsnd­e őe tainic Ministerul industriei a primit acum cât­va timp un denunț în care se arăta că mai multe fabrici de tăbăcărie, fără să se bucure de avantagiile pentru încurajarea industriei naționale, importă din stăinătate cantități însemnate de extract de tanin, fără să plătească taxele vamale. Ministerul deferind cazul par­chetului, acesta a Însărcinat cu facerea cercetărilor pe d. judecă­tor Popovici de la catt. 4. D-sa, în urma cercetărilor fă­cute, a constatat că în adevăr s’au comis fraude cu importul ta­­ninului, dar aceste fraude au fost comise de trei comisionari și a­­nume de H. Făinaru, W. Kim­­baum și Filip Machl. Așa Făinaru a comandat la o casă din Viena 2 vagoane de tanin pe numele d-luî Aurel Ior­­gulescu, cum se bucura de avan­­tagin­e pentru încurajarea indus­triei. Din aceste vagoane numai unul a fost dat, d-lui Iorgulescu , tani­nul din celalt vagon a fost vîndut altor tăbăcarî care nu se bucurau­ de legea pentru încurajarea in­dustriei naționale. In acest mod cei trei comisionari au introdus fără plata taxei va­male o cantitate însemnată da tanii frustrând Statul cu o sumă destul de însem­nată pe care l’au­ vândut la diferiți tăbăcarî din țară. In această afacere e amestecat și un tăbăcar numit N. Ionescu. In urma acestei constatări, par­chetul a deschis acțiune publică contra celor arătați mai sus. Cercetările continuă. IV. T.­­ Evenimentele din Turcia — (Serviciul nostru telegrafic)—­­ Demisia unor miniștri turci Constantinopol, 22.—Gazeta «Re­­simli» relevează zvonul după care marele­ vizir și mai mulți miniștri ar fi demisionat, dar demisia ma­­­relui vizir nu a fost primită. (A.R.) Un fugar turc Brindisi, 22.— Selim-Pașa Mel« Karne a plecat aseară la Ilam­ pe bordul vaporului «Bosnia». (A. R.) Agitația contra sultanului. — Revolta din Adrianopol.­Ofițeri uciși Viena. 23. — Telegrame din Constantinopol anunță că Șeik­ul­­islamul, precum și ministrul jus­tiției, ministrul fără portofoliu Abdurahman și noul ministru al lucrărilor publice Naum au de­misionat, din cauză că marele vi­zir e prea slab. Hotărârea lor a fost provocată de revolta soldaților contra ofițe­rilor la Adrianopol, întâmplată Sâmbătă, când au fost uciși câți­va ofițeri. Cauza revoltei ar fi atitudinea puțin respectoasă a unor ofițeri față de Sultan. După revoltă, 350 soldați fără ofițeri, s’au dus Du­minică la Constantinopol să vadă pe Sultan, pe care îl credeau asa­sinat. Ei au fost primiți la Vidis- Kiosk și s’au întors chiar în acea zi la Adrianopol, salutați sărbă­torește de camarazi. Incidentul e de natură a in­­demna pe tinerii­ turci la prudență în agitația contra Sultanului, a­­gitație care, mai cu seamă în pro­vincie, e puternică. Tinerii turci sunt nemulțumiți de numirea lui Naum-pașa ca mi­­nistru al lucrărilor publice, pen­tru că Naum-pașa e considerate­ partizan al lui Izzet-pașa. Afară de aceasta, tinerii­ turci cer introducerea votului universal direct. O comemorare. Potolirea au­ritelor Viena. 22. — Telegramă din Constantinopol. In cimitirul arme­nesc de la Șișli s’a comemorateu solemnitate victimele masacrelor de armeni din 1896. Ordinea a fost desăvârșită.­­ După ce soldații au depus jurământ pe Constituțiune, spiri­tele s'au mai potolit.’ Se speră acum că se va isbuti în curând a se restabili disciplina în armată. Afară de aceasta ar fi absolu necesare oare­care schimbări ra­dicale în marele viziriat. ä Despre fuga lui Izzet-Pașa Londra, 22. — In afacerea lui Izzet-Pașa se spune că Izzet a cum­părat vasul cu pânze «Maria» și de­oare­ce noul proprietar era turc a devenit și vasul turcesc. Trebue să se știe că pe cât timp Izzet s-a bucurat de favoarea Sul­tanului, a combătut in totdeauna cu înverșunare influența engleză la Bosfor. Totuși, în momentul fugei, vasul purta pavilionul en­glez și guvernul englez, cu toate că nu avea nici un motiv de a proteja pe Izzet, se văzu silit să insiste a se respecta steagul en­glez. Ambasadorul englez nu nu­mai că refuză de a extrăda pe Izzet, dar luă chiar dispoziții pentru ca vasul să­ șî continue călătoria. Creșterea reacțiunii. Foștii po­lițiști secreți agenți provo­catori Sofia. 22. — Se telegrafiază dir. Constantinopol că mișcarea reac­ționară crește, cu toate silințele comitetelor tinere­ turce de a îm­piedeca toate manifestațiile nefa­­vorabile. Polițiștii secreți conce­­diați își încearcă norocul ca agenți provocatori și țintesc să provoace o mișcare contra sultanului și a coloniilor străine, în speranța că se vor isca astfel tulburări și se va proclama starea de asediu sau se va provoca o intervenție străină. Exilau­l reîntors­. Noul schim­bări în minister. Tinerii turci și Izzet pașa Nou guvern in­ dependent Viena, 22.—Telegramă din Con­stantinopol : Numărul exilaților reintorșî aci e socotit la cel puțin 2000 de inși. — Se află acum că Abdurah­man, care de fapt a fost mare vizir o oră, a fost destituit numai în urma protestărilor lui Kiamil­­pașa. Se așteaptă nouă și surprinză­toare schimbări în formarea ca­binetului. Fostul ministru de finanțe Zin­­bey, care, într-o scrisoare adre­sată sultanului, a acuzat de slă­biciune pe Said-pașa, Kiamil-pașa și pe Abdurahman, câștigă tot mai mulți aderenți. — Comitetul tinerilor turci a declarat osândit la moarte pe Iz­zet pașa, din cauza fugei lui, și cere să i se confisce averile. La rândul lui, Izzet pașa ame­nință că va face senzaționale des­tăinuiri politice. — Comitetul progresist începe a lua atitudine de guvern inde­pendent. In proclamația lui declară că Sultanul este și acum inconju­rat de reacționari, primejdioși pentru Constituție. Nemulțumirile junilor turci contra guvernului Viena. 22.—«Politische Corres­­pondenz» anunță din Constanti­nopol că cercurile conducătoare ju­s-turce sunt foarte nemulțu­mite de schimbările făcute in ca­binetul turcesc. Se afirmă că aceste cereti ar­ aă intențiunea să ceară dactit teți. Dezbaterile I

Next