Universul, iulie 1908 (Anul 26, nr. 178-208)
1908-07-24 / nr. 201
Jefuirea Parlamentulu? persan.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri 23 Iulie. —Martiri Trofim, Teofil și alții Catolic Miercuri, 5 August.— Osvald și Maria Răsar, soarelui 5.09. Apusul 7.34 ft*?*. . »in..».. —* ****** «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația. . ... 6/62 Redacția......................... 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 2$ Iulie Luminarea sătenilor S’au făcut și se fac de către Stat mai ales, mari sacrificii pentru luminarea sătenilor, pentru înălțarea stărei lor morale și materiale. Netăgăduit că ar trebui să ne facă și mai mult, căci țărănimea noastră e mult înapoiată ; acțiunea în această privință e însă mărginită de mijloace și de împrejurări. Deocamdată, ceea ce trebue să ne preocupe, e ca jertfele ce se fac să dea roadele corespunzătoare. Avem azi la sate o sumă de factori cari, prin pregătirea lor, pot lucra mult pentru luminarea sătenilor; așa, avem preoți, Învățători, funcționari comunali, administratori de plăși, medici, judecători de ocol, etc. Unii din aceștia lucrează direct la îmbunătățirea stărei țăranilor, alții indirect, iar ei muncesc separat, fără legătură între dînșii și de aceea se obțin puține rezultate. In aceste coloane, încă de mult, am cerut ca între toți factorii culturali de la țară să se stabilească o legătură, să se împreune silințele lor pentru o lucrare sistematică. Nevoia unei asemeni legături se simte la sate din ce în ce mai mult. In diferite grînduri ni s’a scris în sensul acesta de prin sate, și nu sa scrie, ceea ce dovedește că a venit timpul unei organizări metodice a forțelor culturale. Zilele astea am primit în această chestie o lungă scrisoare de la preotul Panaitescu, licențiat în teologie, din parohia Furceni, județul Tecuci. Dacă în primavăra trecută, când cu turburările sătești, aproape nici unul din factorii rurali luminați nu au putut să stea in calea țăranului, cauza e, zice părintele Panaitescu, că fiecare din ei a lucrat separat în sfera sa. Cu totul altfel ar fi dacă ei ar lucra de acord, în armonie unul cu altul. In puțini ani s’ar face acolo atunci o schimbare radicală în moravurile și în modul de traiu al sătenilor, s ar îndrepta multe vicii, sar Împuțina boalele ascunse, s'ar înlătura nenumărate rele. ■ Când de pildă pe lângă preot, învățător și primar, ar vedea scoborând în mijlocul lor și pe 4. administrator comunal, ca să viziteze școala in cursul anului, biserica măcar odată pe lună, în unul din cătunele sau la vre-o comună din plasa sa , când ar vedea pe medic că vine și se interesează aparte de starea lor sanitară, altfel ar merge lucrurile. Ce frumos ar fi și demn de toată lauda și vrednic de imitat, când ar vedea săteanul că în Duminica sau Sărbătătoarea viitoare va veni la biserică d. administrator ori d. medic, ori un altul, orîcare din factorii săi luminători, căci atunci ar părăsi și săteanul obiceiul ca în zi de sărbătoare să se mai ducă până în ziuă la tîrg, ci cu drag ar imita pilda vrednică de urmat de la binevoitorii lui, căci și-ar zice : «mă duc la biserică că vine d. primar cu d medic ori d administrator, ca de la biserică să mergem la școală ca să ne vorbească». Este lucru evident și constatat de toți, cum în ziua de astăzi țăranii au ajuns de imitează orice modă de la orășeni, multe lucruri care pentru dânșii sunt dezastroase, cum nu ar lua ei pilde bune de la acești factori luminați, dacă s’ar da exemple mai dese ? Atunci ar dispare din mintea țăranului teama ce o are ded-rul sau, căci prin contactul des ce ar avea cu el, nu s'ar mai jena de a-i spune boalele. Viciile, concubinațiile, hoțiile s’ar mai împuțina în mod simțitor,când odată pe lună s’ar duce în mijlocul sătenilor d. administrator com. ori d. judecător comunal, căci prin sfaturile și povețile dumnealor,date verbal sătenilor mare schimbare se va face. învățătorul, care astăzi pe unele locuri când e vorba de aplicat amende școlare, apare ca un tiran în fața sătenilor, căci astfel e socotit de ei, ar scăpa de o mare grijă, când s’ar vedea că se vorbește sătenilor despre școală, despre datoriile ce au părinții de a’și da copiii la școală, nu numai de preot ori de învățător, ci și de d. medic ori inspector comunal. Numai lucrând în comun toți factorii, ajutându-se reciproc, zice părintele Panaitescu,—numai atunci scopurile dorite se vor ajunge mai degrabă și mai bine. Sunt multe sfaturi folositoare prin revistele ce se trimit pe la țară, dar câți credeți d-voastră că citesc din țăranii puțini, foarte puțini. Nu a fi nici obiceiul și nici timpul, ci pentru sătean ar fi mai bine ca timpul sărbătoare de după amiază să-l petreacă ascultând pe unul din factorii luminați, cum să se ferească de boale, de vicii și de orice răutate. încă odată, credem că a venit timpul unei organizări sistematice a acțiunei culturale ia sate și credem că cei în drept se vor ocupa de aproape de chestiunea aceasta JUBILEUL III ISOANI al regimentului de Blană „Arent doc moștenitor Psaass Ferdinand“ Ko. 7 Stockerau, 16 Iulie. In ziua de 27 Iulie st. n., regimentul de Ulaui ,.Archiducele moștenitor Franz Ferdinand“ No. 7, și-a serbat cu o deosebită solemnitate Ubileul de 150 ani de la înființarea sa, întreg orașul a fost splendid pavoazat și cetățenii au făcut o entuziastă primire moștenitorului tronului, care pentru prima oară a venit în acest oraș. In ajun cu trenul de seara, au sosit arhiducele Franz Salvator, comandantul diviziei de cavalerie, însoțit de aghiotantul sau maiorul conte Szeptycki. Feldmareșalul locotenent V. Vărsbacii, comandantul corpului II armată însoțit de aghiotanți căpitanul V. fr.arg și locotenentul baron Gablenz, feldmareșalul locotenent cavaler V. Nachodsky, fostul comandant al regimentului, care de la gradul de sub-locotenent a servit în acest regiment timp de 31 ani, căpitanul prinț Pedro de Orleans și Braganza, ofițer de rezervă In regiment, generalulmajor Kirchbach, comandantul brigadei și sub-locot. conte Montecuccoli. Tot în ajun au sosit din Viena 4 trăsuri ale Curtei și 8 cai de călărie pentru arehiducele moștenitor și suita sa. La ora 8 dimineața, cu un tren special sosește în gară A. S. I. Arhiducele moștenitor, proprietarul regimentului în uniformă de colonel de ulani, însoțit de aghiotantul maior W. Brosch și șefi de cabinet căpitanii baron Rumerskirch și contele Glidenus. Pe peronul gării Arhiducele moștenitor a fost salutat de colonelul W. Dondorf, comandantul regimentului, primarul orașului Werneck și șeful stațiunei. De la gară A. SS, însoțit de colonelul W. Dondorf se urcă în trăsură urmat de suită în celelalte trăsuri ale curței și escortat de escadronul al 6-lea ducându-se pe câmpul de exercițiu unde regimentul se află așezat în linie având la aripa stângă muzica regimentului 24 infanterie din Viena. Tot la aripa stângă se aflau Arhiducele Franz Salvator comnndantul diviziei de cavalerie și generalul maior baron Kirchbach, comandantul brigadei cu aghiotanții lor și locotenentul Leon Const, din cavaleria regală română care face stagiul în regiment. La intrarea pe câmpul de exercițiu cortegiul oprindu-se, Arhiducele moștenitor se coboară din trăsură și este salutat de generali și toți ofițerii și asimiliații care au servit in regiment și care mai sunt in viață, lipsind numai 24 din ei care din diferite motive n’au putut lua parte ln persoană, precum și de Întreg corpul ofițeresc al regimentului 5 de Uland- Landwehr, care sunt cu garnizoana tot in Stockerau. Apoi A. S. S. a încălecat însoțit de suită și ofițerii generali prezenți, galopând spre regiment. Raportul a fost prezentat de comandantul regimentului colonel W. Dandorf după care Arhiducele moștenitor a trecut în revistă regimentul la pas. In urmă în galop cu întreaga suită s-a dus la capela ridicată pentru celebrarea serviciului religios unde a descălecat. In stânga capelei se afla ridicat un frumos pavilion unde a luat loc Arhiducele moștenitor cu suita și toți ofițeri prezenți iar în dreapta capelei un alt pavilion unde se afla și funcționari civili ai orașului, invitați din oraș împrejurimi, precum și soțiile ofițerilor și civililor. Regimentul format in masă a fost condus de către comandantul regimentului in galop în fața capelei și pavilioanelor, unde oficierii au descălecat. In urmă comandantul regimentului a prezintat A. S. I pe ofițerii cari nu-i cunoștea dând mâna cu toți și vorbind cu fiecare în parte. Apoi toată asistența descoperită și îngenunchiată, trupa cu săbiile scoase, au ascultat serviciul divin și parastasul celebrat în memoria tuturor proprietarilor acestui regiment care s’au perindat timp de 150 ani, a ofițerilor și soldaților cari au pierit în diferitele lupte la care reg. a luat parte. In timpul celebrărea serviciului A.S. I. a avut la dreapta pe Arhiducele Frantz Salvator iar la stânga pe prințul moștenitor Aloish. Liechtenstein, strănepot al prințului Cristian V. Liechtenstein, întemeietorul și primul propietar al regimentului. După celebrarea serviciului religios, ofițerii au încălecat și comandantul regimentului a rostit un frumos discurs în limba poloneză, trupei, expunând fazele prin care a trecut regimentul de la înființarea și până azi precum și luptele pe care le-a purtat. Discursul a fost încheiat cu urări de sănătate și mulți ani M. S. împăratul Frantz Josef, și a proprietarului regimentului Arhiducelui moștenitor Frantz Ferdinand. Ofițerii și soldații cu săbiile ridicate în sus au izbucnit în nesfârșite urale. Entusiasmul a fost la culme. A. S. I. viu impresionat a mulțumit colonelului v Condorf strîngându-i mâna mult timp. In urmă regimentul în coloană de plutoane a defilat un galop în fața A. S. I. și a intregeî asistenți. După defilare, Arehiducele Franz-Salvator, și generali cu suitele lor, au descălecat plecând în trăsurile curței în oraș, iar Arehiducele moștenitor scoțând sabia a luat comanda regimentului ducându-l la cazarmă străbătând întreg orașul în uralele nesfârșite ale cetățenilor. Ajuns la cazarmă A. S. I. a primit din nou defilarea în pas a întregului regiment și în urmă descălecând s'a urcat în apartamentele colonelului V. Dondorf, anume amenajate. La orele 11 a. m., A. S. S. insoțit de colonelul V. Dondorf s-a dus la primărie unde a fost primit de primarul Weineck cu întreg consiliu comunal. După ce a vizitat localul Arhhiducele moștenitor însoțit și de primar, au vizitat monumentele din oraș și diferitele clădiri publice. La orele 12 a avut loc în cazinoul ofițerilor un dejun intim la care au luat parte afară de A. S. S. și Arhiducele Franz Salvator, căpitanul prinț Petru de Orleans și Braganza, prințul moștenitor Alois Liechtenstein, colonelul rus Matschenko, atașat militar la Viena, Feldmareșalî-locotenenți Wersbach și Nachodsky, generali maiori conte Hiion și baron Kirchbach, prelatul Weigert, colonenelul baron Leonhardt comandantul regimentului 5 Ulani-Landwehr împreună cu maiorii Weitenhofer și Papst. Suitele Arhiducelui moștenitor : Maior W. Brosch și căpitanii Baron Rumerskirch și Conte Gudenus ; suitele comandanților corpului II armată, diviziei și brigadei de cavalerie : Maior Conte Szepticki, maior Leiter, căpitan Baron Karg, locot. Baron Gablenz, comandantul regimentului 7 Ulani colonelul W. Dondorf cu aghiotantul sau sub-locot. Scheidlin, locot.-colonel Conte Zobolewscki von Zobolev, maiorii V. Reltich și Lozowscki și locot. Leon Constantin din cavaleria regală română. (Va urma). Examenul școalii de adulți psiageni Sencraifiü din Galați Duminecă, 21 iulie, orele 3 d. m. în prezența d-lui C. Rădulescu, sub-directorul general al Închisorilor, care a prezidat, și a d-lor Tanoviceanu, președintele Curței de apel, Nicolini, directorul prefecturei de județ, magistrații tribunalului local și a mai multor persoane marcante și oficiale ale orașului, precum și reprezentanții presei, s’a ținut examenul școaleî île adulți, de pe lângă penitenciarul local, in sala artistic decorată a școalei. Festivitatea s’a Început prin intonarea imnului regal de către corul închisorii, compus din 25 de persoane. Apoi d. Șt. Arsenescu, grefierul penitenciarului și profesorul autorizat al școlii, a examinat pe elevi asupra diferitelor materii din program ca : noțiuni elementare de citire și scriere, geografie, istoria națională, operațiuni aritmetice, etc. Elevii cari au mai fost chestionați în parte și de d. C. Rădulescu și a. Tanoviceanu au dat răspunsuri foarte mulțumitoare. Doui deținuți elevi au recitat dialogul «Libertate», iar corul a executat mai multe cântece. După aceasta, d. Gh. Alexandrescu, directorul închisorii, a ținut o interesantă cuvântare vorbind despre folosul și însemnătatea școlilor de adulți de pe la închisori, arătând că menirea unui penitenciar este, nu numai ispășirea pedepsei celor greșiți ci îndreptarea și inapoiarea lor societății ca oameni folositori și cu mijloace de a trăi cinstiți, căci ar fi o crimă morală, zice d-sa, să nu căutăm a-l îndrepta când îi avem atâta timp in mâna noastră. Arată greutățile ce a întâmpinat în școală prin pasivitatea manifestată la început, sub diferite forme, de către deținuți față de învățătură și lupta grea ce a trebuit s’o susțină’d. Șt. Arsenescu, profesorul lor, întru atingerea progresului realizat. Incheiând, d-sa dă ca pildă de hărnicie pe deținutul Călin Ciocan, fost analfabet, astăzi cel mai aprig și mai bun elev, și mulțumește direcției generale a Închisorilor pentru solicitudinea arătată, iar d-lui C. Rădulescu și tuturor ceior da față pentru prezența lor. D. Rădulescu, răspunzând, aduce lauda directorului Alexandrescu cât și grefierului St Arsenescu pentru hărnicia, devotamentul și munca inteligentă depusă în conducerea școlii și instruirea elevilor ei, fapte cari au dat surprinzător de frumoase rezultate. Arată importanța societăților de natronagiu și pomenind de cele din București și Brăila, roagă pe asistenți să dea inițiativa inființărei unei asemenea societăți și la Galați. Incheiând, d. Rădulescu se adresează deținuților dându-le sfaturi frumoase, și arătându-le în cuvinte foarte mișcătoare datoria de a se instrui și a evita după eliberarea lor faptele rele cari fac societatea să-i isoleze, de ea, de mamele, surorile, soțiile și copiii lor cari ii doresc și inlâng, poate. După aceasta d. Rădulescu a dispus să se dea vin tuturor elevilor, iar celor mai meritorii în număr de 30 câte 10 lei de fiecare, din casa statului, ca premii de încurajare. Asistența împărțită la grupuri a vizitat inaintea plecărea, toate secțiile închisorii, biserica, atelierele de frângherie, porieria, rogojineria, găsindu-se toate într’o perfectă stare. ________ MARE SCANDAL în înalta societate portugheză O contesă sechestrată de bărbatul ei gelos Din Lisabona sosește știrea unui grav scandal petrecut in înalta societate portugheză. Acum două sau trei ani, o foarte frumoasă doamnă din înalta societate, fiica unui bogat bancher, s-a măritat cu contele Margalhe, care face parte din cea mai veche nobilime portugheză și este gentilom de onoare al regelui Manuel. Timp de un an, cei două soți trăiră femeiți, dar în Septembrie trecut contesa și copilul ei, care era alunei de 4 luni, dispărură pe neașteptate și nu se mai știu nimic de ei. De câte ori era întrebat despre nevastă-sa, contele răspundea evaziv. Familia Margalha este foarte cunoscută și de multe ori a oferit ospitalitate regelui Don Carlos și reginei Amelia în castelele ei. Contele însă e cunoscut pentru temperamentul lui gelos și din cauza aceasta se născură bănueli asupra soartei soției. In cele din urmă, poliția se hotărî să se ocupe de afacere și să perchiziționeze casa. După lungi cercetări, contesa și copilul fură descoperiți închiși într’o odăiță ca o celulă. Biala femee era prăpădită și îmbătrânită ; trăsăturile ,î, altă dată foarte frumoase, deveniseră de nerecunoscut , părul ti albise. Ea fusese ținută in celula aceea 11 luni. Până acum contesa n’a putut spune nimic asupra odiosului tratament la care fusese supusă și sunt temeri că și-a pierdut mintea. Doctorii speră a scăpa numai copilul. Contele Margathe se apără zicând că nevasta nu dădea prea multă atenție omagiilor și curteniei unui ofițer. Regele Manuel, care trebuia să se ducă să viziteze castelul contelui, imediat după doliul Curței, l'a anunțat că vizita nu va mai avea loc și l'a distituit din serviciul ce avea la Curte. Nenorocirea din corn. Băneasa O mare nenorocire s'a întîmplat ora dimineață la corn. Băneasa, în fața fabricei de petrol. Pe la ora 10 dim. un reparator de telefoane, anume Victor Georgescu, se urcă pe un stâlp de telegraf, ce se afla în fața fabricei, spre a despărți niște fire ce se aflau în atingere. Reparatorul având legată de umăr cutia de fier cu diferite unelte, se urcă până în vârful stâlpului. Când ajunse în vârful stâlpului făcu o mișcare spre a deschide cutia. In acest moment, stâlpul, care era putred la bază, se rupse și căzu cu zgomot la pământ. In căderea lui un fier care servea la prinderea isolatoarelor si al cărui capăt era ascuțit, a intrat in capul nefericitului reparator, în dreptul tâmplei, rănindul mortal. Personalul fabricei de petrol, observând nenorocirea, veni in ajutorul rănitului care, cu o trăsură a fabricei, a fost transportat la spitalul Filantropia. In drumul spre spital insă, rănitul muri din cauza marei emoragii cerebrale. «».0-0.1 uimit . íefssíSr«* pariameirtiilal persan — Vezi ilustrația — Gravura noastră de azi reprezintă jefuirea parlamentului din Teheran după ce a fost bombardat din ordinul șahului. "üestóisuriie arabi-Comitetul executiv al federațiunei armenești «Dașnaețutian» a cerut guvernului constituțional turcesc următoarele măsuri de îndreptare : 1) Eșirea liberă din județele armenești ; 2) înapoierea către comunale armenești a pământurilor ce li s’au luat ; 3) înlăturarea măsurilor de la 1895—1908 prin cari armenii erau urmăriți de administrație ; 4) Liberarea prizonierilor politici și voia de Întoarcere pentru emigranți. Afară de acestea partidul «Dașnacțutian», care lucrează în Turcia de mai bine de 18 ani, a hotărît, în unire cu celal’alte organizații ale naționalităților din imperiul otoman, să asigure libertatea alegerilor și să ceară o largă descentralizare administrativă.______ CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE MILITARE Procesul dramei din strada Nerva-Traian înaintea consiliului de războiu ai corpului Iî de armată s'a înfățișat eri procesul soldatului Filip Satinover din reg. 4 roșiori, eroul dramei din str. Nerva-Traian din s’a deschis la orele 9 Capitală. Ședința dimineața. Prezidează d. colon. Drăgotescu Dumitru, comandantul regim. 84 din Constanța. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. iocot. Popescu, substitut de comisar regal. Acuzatul e asistat, de d-ni. căp. Ernest Ciurea și locot. Chițescu Dumitru. Actul de acuzare D. grefier Alex. Tiron dă citire actului de acuzare din care rezultă că drama s’a petrecut în următoarele împrejurări : Acum doi ani Satinover făcând cunoștință cu o tânără croitoreasă numită Roza Schwartz îi propune să se căsătorească cu ei. Fata consimțind, cei doi tineri, după ce s’arx căsătorit, numai după ritul mozaic, au trăit împreună foarte bine până astă primăvară, când Satinover a fost incorporat în reg. 4 roșiori. Din acest moment încep neințelegerile și aceasta din cauza că Satinover ne mai putând câștiga Dimie, nu mai putea face față Îndatoririlor casnice. In cele din urmă Roza, pe când soțul ei se afla la cazarmă, încarcă toate lucrurile din casă și se mută la mama ei, prevestind pe Satinover că nu mai voește să trăiască cu el. Aflând despre aceasta,Satinover, în seara de 2 Aprilie a. c., se înarmează cu un revolver, se duce la fosta lui soție (?) și descarcă asupra ei două focuri rănind’o grav. Mama fetei intervenind, Satinover trage și asupra ei un foc rănind’o în coapsă apoi îndreptând revolverul, spre el, își trage două gloanțe rănindu-se foarte grav în abdomen. Toți trei fiind duși la spital, în urma îngrijirilor medicale ce i s’au dat, au scăpat de moarte, vindecându-se complet. Interogatorul acuzatului Acuzatul, la interogatorul ce i s’a luat erî, a recunoscut faptul, susținând că l-a comis într’un moment de perdere a uzului rațiunei și aceasta din cauză că aflase că Roza, la lipsa lui, ducea o viață destrăbălată iar în cele din urmă a părăsit domiciliul conjugal luând chiar lucrurile cumpărate de el. După ce se ascultă un singur martor la cuvântul diocot. Popescu, subostitut de comisar regal. D-sa după ce arată împrejurările in cari s'a petrecut drama spune că adevărata cauză a crimei a fost Împrejurarea că Roza a refuzat să mai dea acuzatului bani câștigați de ea, cu cari el să facă chefuri după cum era obicinuit. Termină cerând consiliului condamnarea acuzatului. Apărarea a fost susținută de d-ni. căpitan Ernest Ciurea și locot. Chițescu. D-lor au susținut că deși Satinovei a comis faptul, totuși el nu poate fi făcut responsabil, căci l’a comis într'o stare sufletească agitată, aflând că iubita lui îi înșeală, ba mai mult îi părăsește luând și lucrurile cumpărate de el. Apărători au susținut că Satinover nu a comis crima cu premeditare căci revolverul îl luase numai pentru ca să aibă cu ce se apăra in cazul când ar fi fost atacat de vreun amant al Rozei, după cum fusese prevestit de un prieten al lui. Termină cerând achitarea, întrucât fapta comisă de acuzate mai mult o faptă nesocotită. Sentința Consiliul, după o lungă deliberare, achită pe soldatul Satinover. TU.P.KOVJEGÎ.S Z2 Mai bine singur decât In tovărășie proastă. TiiriMrite É la Paris — Serviciul nostru telegrafic — Continuarea tulburărilor Paris. 22. — Incăerările au mai continuat înaintea Bursei muncii și s’au operat multe arestări. Un individ care căuta să libereze pe un prizonier, a tras cu revolverul întrun agent de poliție, dar nu i’a nimerit; glonțul s’a oprit în piciorul unui inspector al siguranței. Individul a fost imediat arestat. Numărul manifestanților se mărește in mod considerabil; circulația a fost oprită in mai multe locuri. Pe piața Republicei trupele de cavalerie au șarjat de mai multe ori ; la opt seara se făcuse liniște pe piața Republicei și trupele fură trimise la cazărmi. Pe ziua de est s’au făcut 15 arestări; cea mai mare parte dintre cei deținuți sunt anarhiști și aproape toți aveau revolvere. (A.R.) Paris, 22. — Precum se știe, în fața Bursei Muncei s'au făcut aseară demonstrațiuni gălăgioase. Socialiștii revoluționari, purtând steaguri roșii și negre de cari erau atârnate busturi ale republicei, (in semn că Clemenceau a sugrumat republica), s’au încercat să țină discursuri către mulțime, însă au fost împedicați de poliție. Atunci s’a iscat o învălmășeală. Din focalul Bursei Muncea s’au aruncat asupra polițiștilor scaune și clondire. Un polițist și un ofițer au fost răniți. S’au făcut 15 arestări. Aproape toți arestații sunt anarhiști. Greva încetează Paris. 22.—Louis Branquet, care a tras cu revolverul într’un polițist in timpul tulburărilor de stradă de erî, a fost arestat Împreună cu fratele lui. Amândouă sunt primejdioși anarhiști. Tot erî, un ofițer de infanterie a fost prins de demonstranți și călcat in picioare. Multe alte persoane sunt rănite de obiecte grele aruncate de pe ferestrele Camerei muncei. Excesele au fost pricinuite de faptul că in Camera muncei pătrunseseră indivizi cari nu aparțin nici unui sindicat, cu intenția de a provoca desordine. Ziua de eră a trecut liniștită la Villeneuve Draveiil, unde s-a reluat complet lucrul. In regiunea minieră Lens numai câțiva lucrători continuă a fi în grevă. Foarte mulți jandarmi supravaghiază puțurile. ___ Biglepsia Învățătoarelor Ghimte la Duminecă vor pleca la Sinaia, sub conducerea d-ns. Miller-Verghy și a d-lui M. Tănăsescu, inspectorul învățămîntului muzical din țară, cele 160 de învățătoare chemate pe timp de vară la azilul ,,Flena Doamna“ din București. S’au anunțat directorii de școli primare din Sinaia ca să pregătească masa pentru eseur sioniste, învățătoarele vor vizita toate așezămintele și pozițiile pitorești din localitate. Direcția căilor ferate a pus la dispoziția escursionistelor trei vagoane. Cheltuelile acestei escursiuni vor fi suportate de Casa școalelor. © IrisFil Milo? și al staclimateric* Azuga.— Vizitatori. — Cea mai bine așezată din localitățile de pe valea Prahovei, Azuga e vizitată și anul acesta de multă lume, care găsește tot confortul, bun și eftin. Printre cei stabiliți aci sunt: Preotul prof. Simeon Popescu, comandorii Ștefănescu și Grecescu, cu familiile, d-na Stelina Alexandrescu, d. Oscar Lăzărescu, secretar la liceu Lazăr cu d-na, d. Jurist farmacist, cu d-na; d. Marion, cu familia ; d-nii Zanne,, Răducanu P. Teodorescu, Chirdor; familiile Tall, Florinescu, institutor director ; Gross, Radu Niculescu, Vișan, Ionescu grefier, Albertino, Bercovici, Bizeck, profesor Stoenescu, preotul lii ® Opran, Nicolau, Vasilescu, etc. Bitül ® Oglinzi (Neamțu). — Au mai sosit aci familiile: Maior Dabija (București), Găvănescu profesor Universitar (Iași), L. Scărlătescu avocat (Bacău), familia Iulius Brüne prim-redactor ,,La Roumanie“ (București), fam. căpitan Vasilescu (Constanța), C. Petrescu profesor (Galați), D. Beceanu (Iași), familia D. Carnabatt (Ploești), Volf Segal (Botoșani), D. Goldner comerciant (Iași), M. Zolmer dantist (Focșani), Adolf Margulis (Roman), Iosef Bosmer dantist (Focșani), fam. Ilie Rozner librar, T. Grünberg funcționar Tg.Neamțu, fam. Temestocii Anastasiu (Brăila), D- Nicolau (Iași), Onică Teodorescu (Huși), Aizic Juster (Neamțu), Adolf Margulis (Craiova) d-nele Eufrosina Botez (Iași), Savastița P. Vasiliu (Iași), d-ra Zoia Radu (Roman), Mănescu cu fiii (București), Sofia St aneiu (Pașcani), Elena Dobrovici cu copiii (Neamțu), Aristița Anghel (București), Elena și Nina locot. Bejunescu (București), Gh. Apostolescu profesor (Iași), Bele Fenezap (Iași). MAREA ASCENSIUNE A SlalomsaM SippaSsa — Serviciul nostru telegrafic— Entuziasmul populațiunei Berlin, 22. Azi dimineață, la ora 7, pe când nimeni nu se aștepta, contele Zeppelin a făcut ascensiunea pentru călătorie de rezistență, de 24 ore, până la Marența. Peste trei ore, balonul sbura maestos deasupra orașului Bassel unde făcu in aer câteva evoluții splendide, în entuziazmul mulțimea adunată pe strade și care aclama cu un entuziasm de nedescris. La ora 10 balonul trecea deasupra orașului Mulhouse. Ziarele berlineze es in momentul acesta în ediții extraordinare cari sunt smulse de mulțimea nebună de bucurie care stă pe strade întrerupând chiar circulația. Balonul merge cu atâta iuțeală încât nici un automobil nu izbutește să-i urmărească. Berlin, 22.—Telegramă din Fridrichshafen.—Planul ascensiunei de azi a balonului Zeppelin a fost ținut sub cel mai strict secret, spre a se evita curiozitatea inoportună a publicului. Nimeni nu știa că ascensiunea va avea loc azi, afară de cei câțiva inițiați. Balonul fu adus la focul ascensiune ori după amiază, iar azi la orele 4 dimineața contele Zeppelin și celelalte persoane cari aveau să ia loc în nacelă s’au strecurat cu prudență până la balon. In nacelă au luat foc contele Zeppelin, nepotul său, contele Bassus, inginerul Grabenwitz, soția acestuia și comisarul Uhland. După ce ultimele preparative fură terminate, balonul fu coborît la suprafața apei. In momentul acela soarele apăru strălucitor ia orizont inundând de lumină balonul. Aceasta se consideră ca un ce de bun augur. Peste câtva timp, când totul fu gata, balonul se ridică în aer iar la o înălțime de 70 de metri începură să circule chelicere. La ora 6 juni. balonul ajunse la Constanță, pe o vreme bună; un vînt ușor înlesnia călătoria. Călătoria de azi e numai o călătorie de încercare, dar succesul ei va fi o indicație pentru călătoria definitivă. Din cursul călătoriei Berlin, 22. — Telegramă din Constanța.— La orele 7 și 14 minute balonul Zeppelin a ajuns la Radolfzell, iar la orele 8 la Schafhausen de unde a pornit spre Waldhut. La orele 8.45 minute, contele Zeppelin, evoluând cu baronul sau la o înălțime de 350 metri, a plecat de la Waldhut in direcțiunea Baselului. Basel. 22. — Balonul «Zeppelin» a trecut azi dim, la orele 9 și 83, pe o vreme minunată și o perfectă liniște atmosferică, deasupra orașului Basel, plutind la o înălțime de 150—250 metri. Balonul avea un mers regulat și sigur. «Schweitzerische Depeschen-Agentie» a căpătat o cartă poștală cu următorul cuprins : «Dela balonul Zeppelin. In înălțimile «’asupra Baselului Totul merge bine». Berlin. 22.Telegramă din Strassburg.—Se anunță din Mulhouse că, puțin după orele 10 a. m., balonul «Zeppelin» a fost zărit deasupra orașului. Vești din balon Berlin. 22.—Telegramă din Constanța. — La trecerea balonului deasupra Constanței un trecător a găsit o carte poștală cu cuprinsul următor: «In călătoria până la Constanța totul bine; salutați pe ai mei». Călătoria definitivă Berlin, 22.—Din Marența se anunță că acolo se svonește că contele Zeppelin va face marea lui călătorie în ziua in care împaratul, după plecarea regelui Eduard de la Kronberg, va asista la marea revistă militară de la Maiența. Ascidentu äs transmobil a spifflorulani Zitadzag (Prin poștă de la corcsp. nostru particular) Craiova. 21. — Un accident, care putea să aibă urmări fatale, s’a întîmplat automobilului d-lui inginer hidrolog W. N. Lindley, care de câteva zile se află în județ, făcând inspecția lucrărilor pentru captarea apei de la Gioroc. Automobilul se întorcea spre oraș, când la un moment dat cârma se rupe. Șoferul voind să evite un accident cum automobilul o luase spre marginea unui șanț mare, a stopat apăsând frâna. Atunci un cilindru a făcut explozie asvîrlind la o mare distanță pe șofer și pe d. Lindley. Se mai aflau în automobil d-n l ingineri Popovicî și Airci cari sunt răniți. Ei au sosit cu toții in oraș. DESCOPERIREA listei mari csafrahsnde őe tainic Ministerul industriei a primit acum câtva timp un denunț în care se arăta că mai multe fabrici de tăbăcărie, fără să se bucure de avantagiile pentru încurajarea industriei naționale, importă din stăinătate cantități însemnate de extract de tanin, fără să plătească taxele vamale. Ministerul deferind cazul parchetului, acesta a Însărcinat cu facerea cercetărilor pe d. judecător Popovici de la catt. 4. D-sa, în urma cercetărilor făcute, a constatat că în adevăr s’au comis fraude cu importul taninului, dar aceste fraude au fost comise de trei comisionari și anume de H. Făinaru, W. Kimbaum și Filip Machl. Așa Făinaru a comandat la o casă din Viena 2 vagoane de tanin pe numele d-luî Aurel Iorgulescu, cum se bucura de avantagine pentru încurajarea industriei. Din aceste vagoane numai unul a fost dat, d-lui Iorgulescu , taninul din celalt vagon a fost vîndut altor tăbăcarî care nu se bucurau de legea pentru încurajarea industriei naționale. In acest mod cei trei comisionari au introdus fără plata taxei vamale o cantitate însemnată da tanii frustrând Statul cu o sumă destul de însemnată pe care l’au vândut la diferiți tăbăcarî din țară. In această afacere e amestecat și un tăbăcar numit N. Ionescu. In urma acestei constatări, parchetul a deschis acțiune publică contra celor arătați mai sus. Cercetările continuă. IV. T. Evenimentele din Turcia — (Serviciul nostru telegrafic)— Demisia unor miniștri turci Constantinopol, 22.—Gazeta «Resimli» relevează zvonul după care marele vizir și mai mulți miniștri ar fi demisionat, dar demisia marelui vizir nu a fost primită. (A.R.) Un fugar turc Brindisi, 22.— Selim-Pașa Mel« Karne a plecat aseară la Ilam pe bordul vaporului «Bosnia». (A. R.) Agitația contra sultanului. — Revolta din Adrianopol.Ofițeri uciși Viena. 23. — Telegrame din Constantinopol anunță că Șeikulislamul, precum și ministrul justiției, ministrul fără portofoliu Abdurahman și noul ministru al lucrărilor publice Naum au demisionat, din cauză că marele vizir e prea slab. Hotărârea lor a fost provocată de revolta soldaților contra ofițerilor la Adrianopol, întâmplată Sâmbătă, când au fost uciși câțiva ofițeri. Cauza revoltei ar fi atitudinea puțin respectoasă a unor ofițeri față de Sultan. După revoltă, 350 soldați fără ofițeri, s’au dus Duminică la Constantinopol să vadă pe Sultan, pe care îl credeau asasinat. Ei au fost primiți la Vidis- Kiosk și s’au întors chiar în acea zi la Adrianopol, salutați sărbătorește de camarazi. Incidentul e de natură a indemna pe tinerii turci la prudență în agitația contra Sultanului, agitație care, mai cu seamă în provincie, e puternică. Tinerii turci sunt nemulțumiți de numirea lui Naum-pașa ca ministru al lucrărilor publice, pentru că Naum-pașa e considerate partizan al lui Izzet-pașa. Afară de aceasta, tinerii turci cer introducerea votului universal direct. O comemorare. Potolirea auritelor Viena. 22. — Telegramă din Constantinopol. In cimitirul armenesc de la Șișli s’a comemorateu solemnitate victimele masacrelor de armeni din 1896. Ordinea a fost desăvârșită. După ce soldații au depus jurământ pe Constituțiune, spiritele s'au mai potolit.’ Se speră acum că se va isbuti în curând a se restabili disciplina în armată. Afară de aceasta ar fi absolu necesare oarecare schimbări radicale în marele viziriat. ä Despre fuga lui Izzet-Pașa Londra, 22. — In afacerea lui Izzet-Pașa se spune că Izzet a cumpărat vasul cu pânze «Maria» și deoarece noul proprietar era turc a devenit și vasul turcesc. Trebue să se știe că pe cât timp Izzet s-a bucurat de favoarea Sultanului, a combătut in totdeauna cu înverșunare influența engleză la Bosfor. Totuși, în momentul fugei, vasul purta pavilionul englez și guvernul englez, cu toate că nu avea nici un motiv de a proteja pe Izzet, se văzu silit să insiste a se respecta steagul englez. Ambasadorul englez nu numai că refuză de a extrăda pe Izzet, dar luă chiar dispoziții pentru ca vasul să șî continue călătoria. Creșterea reacțiunii. Foștii polițiști secreți agenți provocatori Sofia. 22. — Se telegrafiază dir. Constantinopol că mișcarea reacționară crește, cu toate silințele comitetelor tinere turce de a împiedeca toate manifestațiile nefavorabile. Polițiștii secreți concediați își încearcă norocul ca agenți provocatori și țintesc să provoace o mișcare contra sultanului și a coloniilor străine, în speranța că se vor isca astfel tulburări și se va proclama starea de asediu sau se va provoca o intervenție străină. Exilaul reîntors. Noul schimbări în minister. Tinerii turci și Izzet pașa Nou guvern in dependent Viena, 22.—Telegramă din Constantinopol : Numărul exilaților reintorșî aci e socotit la cel puțin 2000 de inși. — Se află acum că Abdurahman, care de fapt a fost mare vizir o oră, a fost destituit numai în urma protestărilor lui Kiamilpașa. Se așteaptă nouă și surprinzătoare schimbări în formarea cabinetului. Fostul ministru de finanțe Zinbey, care, într-o scrisoare adresată sultanului, a acuzat de slăbiciune pe Said-pașa, Kiamil-pașa și pe Abdurahman, câștigă tot mai mulți aderenți. — Comitetul tinerilor turci a declarat osândit la moarte pe Izzet pașa, din cauza fugei lui, și cere să i se confisce averile. La rândul lui, Izzet pașa amenință că va face senzaționale destăinuiri politice. — Comitetul progresist începe a lua atitudine de guvern independent. In proclamația lui declară că Sultanul este și acum inconjurat de reacționari, primejdioși pentru Constituție. Nemulțumirile junilor turci contra guvernului Viena. 22.—«Politische Correspondenz» anunță din Constantinopol că cercurile conducătoare jus-turce sunt foarte nemulțumite de schimbările făcute in cabinetul turcesc. Se afirmă că aceste cereti ar aă intențiunea să ceară dactit teți. Dezbaterile I