Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)

1909-01-15 / nr. 13

Aj SUA XXVII No. 43 Jeul 15 ianuarie 1909.*— n Monumentul lui G. Verdi. Inaugurat de curând la Filadelli a c Statele țJnite) de colonia italiană Calendar pe anul 1009 Ortodox Miercuri, 14 ianuarie.—Păr, uciși în Sinai și Raith Catolic Miercuri, 27 ianuarie.—Ion Ghrisostom Răsar, soarelui 7.41. Apusul 5.16 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația......................... 6)62 Redacția..............................1288 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. / 4 Ianuarie. Faptul că mai multe bugete la vând au dat excedente foarte însemnate și urcându-se mereu, a făcut să se nască întrebarea dacă nu cumva Statul abuzează de drepturi. său ..de creia venituri și dacă luând de la contribuabili mai mult decât îi este de neapărată trebuință, nu sustrage prin aceasta circullațiunii capitaluri cari ar putea servi la întreprinderi prin cari să se ridice industria, comerțul, etc. Este la această nedumerire un răspuns care s’a dat de mult, și anume chiar din momentul inaugurării așa numitei politice de economii, care a urmat după câțiva ani financiari nefavorabili, culminând cu anul dezastruos 1899. Este că, în țara noastră, neputând fi niciodată « siguranță de prevedere a veniturilor,’din cauză că ele atârnă întotdeauna de la recolta agricolă schimbăcioasă și uneori chiar foarte schimbăcioasă, nu este decât o măsură de prudență ca bugetele să se întocmească așa ca să dea excedente în caz de recoltă bună. Venind o recoltă rea, neajunsurile nu ne-ar mai găsi nepregătiți și nu ne-ar mai arunca în încurcături din cari am văzut, nu odată, cu câte greutăți am eșit. Pe de altă parte, noi, ca stat tânăr și la începutul civilizației noastre, mai avem trebuințe a căror îndeplinire atârnă numai de la prosperarea finanțelor Statului. Excedentele vor mai servi dar la lucrări cari nefiind propriu zis de neamânată necesitate, alcătuesc totuși garanția propășirii noastre viitoare. Astfel s’a văzut că și excedentele din urmă s’au întrebuințat în cea mai mare parte a lor pentru sporirea rețelei noastre de căi ferate, pentru portul Constanța, și altele cari poate mai puteau să aștepte, dar tot e bine cân’au fost lăsate să aștepte, mulțămita excedentelor. Nu zicem, cu toate acestea că, din moment ce excedentele se țin lanț, ba se produc chiar și când recolta agricolă e mediocră, aceasta n'ar însemna că Statul ar putea să se gândească la unele ușurări; însă noi am cere ca ele să nu fie de un singur fel, ci de două feluri. Și anume, ca să dăm o pildă . V ar putea reduce unele taxe vamale, și anume acelea cari în adevăr conțiibite la scumpirea prea din cale afară a unor articole de întâia trebuință,—dar pe de altă parte ar fi nu mai puțin bine dacă Statul s’ar gândi și la soarta slujitorilor lui, îmbunătățind-o în măsura mijloacelor lui tot mai îmbelșugate și în acelaș timp și în măsura greutăților crescânde ale existentei lor. GROIÎGÎ FEMININE Buna cuviință Buna-cuviință e cea dintâi urinare și cea jintâi dovadă a buțnaî creșteri. TSăn Tem datori bunS-cuviință oricui, chiar și celor cari ne servesc sau sunt într’o situație umilă. Cu atât mai mart prietenilor noștri. Prietenia nu exclude fraira-cuviință și politeța. Sunt mult cari cred că’șî pot permite unele familiarități sau lipsuri de atenție vecina cu necuviința, când «s găsesc între prieteni. Alții cari își manifestă supărările sau susceptibilitățile prin necuviințe cum e acela de a saluta sau chiar a întoarce spatele persoanei cu care a avut o discuțiune chiar neînsemnată. Poți să întrerupi, reațiunile cu un om și cu toate acestea întâlnind«-l, să-l saluți, căci prin gestul acesta arăți că nu ești în stare a fi necuviincios. Contrariu nu a o decoinsiderara pentru colați, ci o vulgaritate din partea ta. Franțuzul spune : ,,Nu păcătuești nici odată printr’un esees de politeță“ pentru a arăta, că in ceea ce privește buna cuviință și politeța, poți să nu în trec!. Ba, chiar când cineva ți-a greșit, a-î înconjura de politețe, de atențiuni însemnează un fel de ironie, o lecție dată purtare! lui, intrăm mod așa de subtil însă, eu-i fu el singur să se rușineze de purtarea sa. "A fi necuviincios nu î o bravură și ima! din seamă din partea unui bărbat față de femee c o manifestare pe care vă las s’o calificați singuri. Iată la ce expun femeile, car! pentru certurile lor din fleacuri, pun pe bărbaților să te răsbune cu necuviințe. Bine înțeles, cu mulți dintre ei cu o doză de bun simț și bună creștere, nu se vor potrivi, ci vor sta să judece și chiar să îndemne și pe soțiile lor prea pornite, că asemenea, demonstrați nu sunt spre cinstea lor. Și nici femeile a se amesteca în dar averile pe care le au bărbații între dânșii. Cum ai să fie pe o femee răspunzătoare de purtarea bărbatului sau, când nu ești convins că a insuflat-o.Și chiar în asemenea caz bărbatul trebue să aibă destulă tărie să se împotrivească unor fapte ce nu sunt de demnitatea lui. Când părinții sunt necuviincioși, la ce trebue să ne așteptăm de la copil ? E știut că în educațiune cel mai hotărâtor rezultat îl dă exemplu. Și a învăța un copil a fi necuviincios este a-1 pregăti în multe neplăceri în viață. Laura Vampa pentru modificerea câtorva articole din legea monopolului vânsărei băuturilor spirtoase era anunțat că d. ministru de finanțe a depus la Senat un proiect pentru modificarea legea monopolului cafeiimelor. Iată modificările făcute legea : Art. 1. — Articolele 7, 14, 20, 21, 23, 25, 26 și 38 ale legei pentru monopolul vînzărei băuturilor spirtoase în comunele rurale, și măsuri contra beției se modifică precum urmează : ■Art 7.— Pentru orice sat numărul cârciumaritor este limitat la o cârciumă la tot felul de băuturi de fiecare 150 capi de familie. Totuși în cătunele mai mici Idis 150 capi de familie, până la minimum de 50, se va putea înființa câte o asemenea cârciumă, dacă acel cătun se află situat la mai mult de 5 kilometri de alt cătun in care se afla cârciumă. Se vor putea înființa cârciuma și in cătune cu o populațiune mai puțin numeroasă și mai apropiate de 5 kilometri de alte cătune, cu condițiunea de a nu vinde alcoluri, ci numai vin și bere. Numărul câreiimelor ce vînd numai vin și nici o altă băutură alcoolică nu este limitat ; deschiderea lor este liberă : ele rămân însă supuse celorlalte dispoziții date legii de față. Cârciumele ce vând numai vin și bere, precum și cele ce vînd numai vin,se vor închide prin retragerea brevetului de licență, îndată ce se va constata să au vîndut și alcooluri iar cârciumarul va fi condamnat la o amendă de 500 lei. Constatarea o va putea face autoritatea comunală, cât și prefectul, administratorul financiar, controlorul fiscal, administatorul de plasă și orice inspector administrativ, agricol financiar și medicul plășii. Asemenea este permis a se deschide cârciume pe drumuri frecventate, pentru trebuințele călătorilor, la depărtare mai mare de 3 kilometri de alte cârciume, precum și lângă orice stațiune de cale ferată, oricare ar fi distanța de alte cârciuma. Art. Î4 — Cârciumele comunale se exploatează prin darea lor în arendă cu licitațiune publică sau prin bună învoială la societățile de cumpătare,. Termenul de arendare va fi de trei ani. Cârciuma!« ce vând numai vin plătesc comunei e data anuală determinată la, art. 20 de mai jos. Art. 20.—In caz de a se constitui în comună societăți de cumpărare cu beneficii limitate, administrația comunală va putea trata arendarea și prin bună înțelegere ca acesta societăți. Beneficiile câre imperor, astfel arendate, vor servi mai întâi «pre a plăti a dobând3 cel «cult de 6 la sută la capitalul asociațiunii; restul se va vărsa la fondai comun și ai cârciumelor. Cârciurafie ce vînd nomaivin an sunt supuse dispozițiunilor art. 14 până la&* 18 de mai sus. Deschiderea lor este liberă sub condițiunea de a plăti comune pe teritoriul căreia se află o dare anuală reprezentând câte un leu de fiecare cap de familie aflătoare in satul sân cătunul unde este situată cârciuma, până la maximum 200 lei. Aceasta dare va f împărțită și plătită pe trimestru. Art. 21. — Supravegherea cârciumelor de toate categoriile , se face deopotrivă de autoritatea comunală și de următorii funcționari publici : Prefectul,administratorul financiar, controlorul fiscal, inspectorul administrativ, inspectorul agricol, inspectorul financiar, administratorul de plasă, medicul plîrșiî. Atât autoritatea comunală, reprezentată de primar sau de înlocuitorul sau, cât și toți functions,«! public! arătați ia aliniatul ,de mai sus, au datoria de a constata :contravențiunile săvârșite de cârciumar ori de consumatorii de băuturi și dreptul de a aplica pedepsele ce cad în competința lor, sau a care judecătorului de ocol aplicarea pedepselor, ce depășesc puterile lor. Art. 23. — Cârciumarul trebue să fie cetățean român, să știe carte, să aibă vârsta de cel puțin 25 ani și să fie căsătorit in momentul indicerii contractului. Celui! ee a trecut virsta de 50 ani nu i se mai cere sa fie obligatoriu căsătorit. Cârciumarul trebue să fie cunoscut ca un om cu purtări bune, fără vicii și care să nu fi căzut nici odată sub lovitura unei sentințe penale, pentru delicte prevăzute în legea licențelor. Soția unui cârciumar comunal poate ca fuioare să urmeze comerțul, în caz de deces al soțului său, însă numai până la expirarea contractului de arendare încheiat [de soțul său și însărcinând cu girarea cârciumei pe un prepus bărbat. Prepusul împuternicit de cârciumar sau de văduva tutoare trebue să îndeplinească toata condiții uniie ce se cer cârciumarului. Nimeni, afară de cârciumar, de familia, de servitorii lui și de călători, nu poate locui in cuprinsul localului cârciume!. Tot servitorii cârciumei sau ai cârciumarului trebue să fie români. Cârciumarul care ar contraveni acestor dispozițiuni se va pedepsi cu amendă de la 200 până la 1000 lei, iar in caz de recidivă, cu închisoare de la 3 luni la 1 an și cu rezilierea de drept a contractului de arendare. Nimeni, afară de societățile de cumpărare, nu poate lua în exploatare decât o singură cârciumă. Cei ce se vor abate de la această dispozițiune, precum și cei ce vor lua în exploatare o cârciumă rurală printr’o persoană interpusă, se vor pedepsi, atât el cât și persoana interpusă, cu o amendă de 500 până la 1000 lei și cu închisoare dela 3 luni până la un an, precum și cu rezilierea de drept a contractului. Art. 25.—Dacă autoritatea comunală sau vreunul din funcționarii publici, enumăraț la art. 2A de mai sus, va constata că o cârciumă ține băuturi alcoolice de orice fel, stricate sau mestecate cu substanțe vătămătoare sănătății, între care se consideră și esențele sintetice de orice natură, va pune imediat sub sigiliu băuturile bănuite, ca să nu se mai consume, și va lua dintrinsore probe sigilata în sticle bine închise, lăsând câte o probă identică sigilată câteromaniînî. Medicul plății se va rosti, printr-un proces-Verbal, după probele luate, dacă băuturile puse sub sigiliu pot să fie consumate fără period nentru sănătate, sau daca urmează să fie aruncate ca Vătămătoare, în termen de trei zile, de la dat acestui proces-verbal cârciumarul are dreptul să facă apel la judecătorul de col, și servindu-se de probele sigilate lăsate în păstrarea lui, să ceara analiza unui laborator special, spre a dovedi că condamnarea la aruncarea băuturilor este nedreaptă. Sentința judecătorului, în asemenea caz, este definitivă, fără drept de opoziție și fără recurs. Art. 26— Cârciumarul care va lăsa cârciuma sa lipsită de vin, sau care va pune apă sau apă gazoasă in vin fără cererea consumatorului, se va pedepsi cu o amendă de la 100 până la 300 lei. Dacă va ține țuică artificiala sau vin artificial făcut din stafide sau alte substanțe, sau băuturi conținând substanța vătămătoare sănătății, se va pedepsi cu o amendă de la 200 până la 500 lei. Daca țuica artificială sau vinul artificial va fi fabricat de însuși cârciumarul, sau dacă alterarea ca substanțe vătămătoare va fi făcută de dânsul, el se va pedepsi cu o amenda de la W00 până la 10.000 lei. In toate aceste cazuri judecătorul va mai ordona și desființarea băuturilor. Recidiva se va pedepsi cu amenda în doită ți cu rezilierea contractului. Cârciumarul, altarul contract a fost reziliat pentru vreuna din abaterile de mai sus, nu va mai putea lua în arendă o cârciumă, nici ar fi asociat, procurist sau propus sub orice titlu al vreunui cârciumar. în cazurile sus arătate, judecătorul de ocol, înaintea cărui cauza este adusă de cel ce face constatarea, se rostește cel mai târziu la 15 zile ; condamnatul va avea dreptul de apel la tribunal în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței. Tribunalul va judeca în termen de 15 zile, fără opoziție și fără recurs. Oricine va denunța falsificările numărate în acest articol va avea dreptul la o primă de 59 la sută din amenda încasată. Art. 38. — Pe măsură ce debitele existente se vor închide, fie pentru încetare de comerț voluntară, sau prin încetare de plăți, fie prin închiderea stabilimentului ca aplicare a dispozițiilor lege! licențelor de băuturi spirtoase, debitul închis nu se va mai redeschide. Tot astfel se va urma până când în fiecare comună urbană va rămânea cel mult câte un debit de fiecare 100 capi de familie. Când un stabiliment va fi pasadat de o asociație de două sau mai multe persoane, cu brevet pe numele persoanelor asociate, și acea asociație se va desface, stabilimentul poate să urmeze a funcționa, însă numai sub conducerea unuia sau unora din asociații ce l’au posedat cu brevet. Numai "descendenții legitimi sau legitimași ai cârciumarului, sau calfa care i-a servit 10 ani cel puțin, pot să urmeze comerțul tatălui ori patronului lor. Cârciumarul, chiar în viață fiind, poate să transmită comerțul sau ori descedenților săi legitimi sau legitimați ori unei calfe, în condițiuniile de mai sus. In orice caz, succesorii trebue să exercite în persoană profesiunea de cârciumar. In caz când moștenitorii ar fi minori, debitul va putea să fie ținut până la majoritate de tutor. Atât moștenitorul cât și tutorul trebue să întrunească condițiunile și să îndeplinească formalitățile cerute de legea licențelor. In nici un caz o cârciumă nu se poate muta sau înființa la o distanță mai mică de 70 metri de biserici sau de școli. Distanța se măsoară pe animal umblat de la ușa de intrare a cârciumei până la ușa de intrare în școală sau biserică. Cârciumele aflate in raza de un kilometru in jurul comunelor urbane nu sunt supuse supravegherii autoritate comunale rurale pe teritoriul cărora s’ar afla, nici obligațiunilor ca, cârciume comunale rurale. IMsposîțitm © tramsîtoi’în Art. II.—In comunele unde se vor deschide cârciume numai de viu, în conformitate cu adaosul făcut al. 3 la art. 7 de mai sus, se va scădea din câștiurile anuale ale circiumelor arendate în virtutea legei de la 6 Martie 1908 valoarea întreaga a dării anuale plătite de circiumele de vin. Dacă vor fi mai multe cârciume arendate, scăderea se va împărți proproporțional cu valoarea câștiurilor fiecăreia. Această scădere se va opri însă când darea anuală a cârciumelor de vin va fi pe jumătate cât arenda câreiumelor cu toate băuturile și e_țară cu arenda câreiumelor cu vin și bere. în acest caz, prisosul dării anuale se va vărsa la fondul cârciumelor. De această dispozițiune vor beneficia, numai cârciumele ce se vor afla arendate la promulgarea legii de față. maSiuSSSm C Am 2007 A. Ședința de la ÎS Ianuarie 4909 Se deschide la orele 3,45 m., sub residențta d-ln. M. Ferechide, trezenți 130 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri Spiru Haret, Anton Carp, general Averescu și T. Stelian. D. ministru Haret depune proectul pentru deschiderea unor credite pe seama Casei bisericei. D. președinte anunță că s’au depus rapoartele asupra alegerilor parțiale. D. Era. Culoglu dă citire raportului pentru alegerea d-lui Șucuiescu la Romanațî. Se validează alegerea. Citește apoi raportul asupra alegerilor la col. II Ilfov. Asupra alegere? d-lui N. Fleva, ziceea n’a găsit în «Monitorul Official» publicată demisia sa din postul de ministru plenipotențiar la Roma, dar e’a prezintat un număr din ziarul «Adevĕrul» în care se publicase demisia sa. Față deci cu textul art. 27 din legea electorală, deși d. Fleva n’a prezintat scrisorile sale de rechiemare, cere validarea câtor trei aleșilor. Se validează. Se face repartizarea in secții a nouilor aleși. D. George Diamattdi anunță o interpelare d-ui ministru al justiției relativ la intocmirea unui proiect de lege pentru nedemnitatea unor aleși și pentru conrupțiune electorală. Se depune la Murcă. D. președinte anunță că interpelarea d-lui lorga va fi dezvoltată mâine. Ședința se ridică în orele 4. D-niî deputați trec în secțiuni. uri Pr Cântece da clisf și de jale C AMAM.Aig:Emil Triind ascuns în taina unei peșteri, Aș vrea să fiu, amice, un sihastru , Sa știu -ti ca 'n carie Intr'un astru, S’alcleasse din barusn irăji meștere. Priiîr'als mese magice descăleca Vărsar aș binefaceri anonima Asupra celor cari diang îs rimeni își prefac durerea iar in cântecein viata ferazT jalnică paragina, Aș face sa nftorească fericirea . Prințesele le-ar implora iubirea, librarii le-ar da mă da iei pe o pagină. Aș vrea sa văd poeți grași ca un pepene, Rași, tufiși, frezar!, iar nu ca azi schelete. Și eu-asa ghem în cap, să nici cinci fete N'a fi d'ajuns ca fir eu fir să " Și-î văd plecând un zborHcomobilelor Să-șî încaseze de la Bancă renta, Și-i văd în frac gătiți ca cruci și fanta, iar tun cerșind la Curte fundul miiei creând pe toți î-aș ridica din mlaștină, rintra paști intoarce-iri'aș ș'aș spune : — »Eu sunt cel ca-a făcut’asta minune, «Căci—ca și voi—sunt un poet de baștină !•> • ■ [UNK]Ta crezi că vestea asta e să-i efeteae Din egoismul lor P Socoti în fine, Gă vor gviili cu flori și «den mine Așî Pietre ’mî vor svîrți, naiv prietene, Groiță Lăutarul. S JS NATOI Ședința de la 1S Ianuarie 1909 Ședința sa deschide la orele 3 și 40 m. sub președenția d-lui Nefon Lupașcu, vice-președinte. Prezenți 94 d-n senatori. Pe banca ministerială d. Emil Gostinescu. După îndeplinirea formalităților obicinuite d.-dr. Râmniceanu face propunerea ca Senatul să treacă in secțiuni spre a studia proiectul pentru modificarea unor dispozițiuni din legea cârciumaritor. D. N. Ionescu observă că cei mai mulți d-nî senatori au plecat, și nu se poate studia fără aceștia un proiect important ca acel al cârciumaritor. Se constată că Senatul nu mai e în număr și d. președinte ridică ședința la orele 3 și 50. X 5 bani In România.—iomanu in strainatate SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC MUJTENEGRU Prințul Nichita cerând o conferința europeană Viena. 13.— Din Gattaro se teleg raliază că prințul Nichita a comunicat reprezentanților Puterilor din Cetinge că este necesară o conferință europeană care să discute cererile Muntenegrului. Prințul Nichita a mai adăugat că situația s-a agravat. BULGARIA Bulgaria voind să obțină intervenția Europei Berlin. 43.—Telegramele sosite din Sofia arată ca situația este gravă, dar că nu se crede in eventualitatea unui războiu. Bulgaria, văzând că acum a sosit momentul hotăritor în chestia despăgubirii bănești de acordat Turciei, a luat măsuri militare pentru a obține o intervenție a Europei. importantă consfătuire a majorității Camerei Sofia. 13. — Ziarul «Bulgarsk Trgovinski Vestnik» anunță că azi dimineață deputații din majoritate s’au sfitimit spre a discuta dacă să se mențină suma de 82 milioane ca despăgubire oferită Turciei de Bulgaria, saf dacă interesele patriei cer ca această despăgubire să fie urcată la suma de 120 de milioane.Nota guvernului bulgar asupra măsurilor militare Sofia. 13.—Azi se va comunica reprezentanților puterilor o notă verbală, care va conține explicații asupra măsurilor militare și asupra cauzelor lor, în sensul declarațiilor făcute pri in cameră de ministrul Papricov. Ordinul ministerului de război către trupele de la graniță Sofia. 13.—Ministerul de război a dat ordine severe trupelor de la graniță sa nu se lase să fie trîte spre încaerări, dar nici să nu lase vre-o provocare nepedepsită. Primul ministru bulgar crede intr’o mobilizare generala a armatei Berlin. 13.— Antecedentele diplomatice ale mobilizării din Bulgaria sunt următoarele: Marele vizir, Kiamil-pașa a comunicat reprezentanților puterilor că Turcia, ar reduce pretențiunea ei de a i se plăti 150 de milioane, ca despăgubire la 120 de milioane, dar să i se dea, pentru diferența de 80 de milioane, o porțiune din Rumelia, Orientala. Reprezentanții puterilor din Sofia au răspuns că nu pot fi de acord cu o astfel de soluție. De aici guvernul bulgar a crezut că Poarta plănuește ocuparea unei porțiuni de teritoriu in Rumelia. Situația e gravă. Dacă Turcia nu va primi suma de 10 milioane ce iî oferă Bulgaria, aceasta nu se va putea opri la jumătatea drumului. Primul ministru, Matincf, a declarat că este posibil ca în curând să se ordone mobilizarea intregei armate bulgare. Ministrul Liapcev, amicul lui Kiamil-pașa crede că este posibilă o înțelegere pacinică. TURCIA Acordul austro-turc neterminat Viena. 13.~ Ziarul «Narodni List!» din Fraga află din Belgrad din izvor sigur ca înțelegerea austro-turcă nu e incă definitiv încheiata. Guvernul turc va da în curând lămuriri în această privință. Albanezii contra acordului austro-turc Berlin 13. — Zranji «Vossische Zeitung» află din Veskueb că albanezii sunt nemulțumiți de înțelegerea turco-austroungară și au telegrafiat parlamentului turc cerând ca, pentru menținerea demnității imperiului otoman, să protesteze contra unei compensații materiale. Albanezii sunt de părere că Turcia ar fi putut obține o despăgubire dublă decât cea oferită de Austro-Ungaria. Zilele acestea se vor ține Întruniri de protestare contra înțelegerii austro-turce. Turcia nu va întreprinde nimic la granița bulgară Londra. 13. — Ziarul «Times» află din Constantinopol că Turcia nu va întreprinde nici o acțiune militară la granița bulgară. Puterile nu vor consimți la o astfel de acțiune. Ambasadorul turc din Paris asupra mobilizărei din Bulgaria Paris. 13. — Ambasadorul turc de aci, Naum pașa a declarat că Bulgaria nu trebue să se alarmeze de mișcările de trupe din Turcia. Turcia nu are de gând să ocupe vre-un teritoriu în Rumelia orientală. Corpul al doilea de armată a făcut câteva manevre, nu operații războinice. Am încredere în o rezolvare pacinică a conflictului. Turcia a dat dovadă că dorește pacea și nu va căuta să o tulbure pentru a ocupa vreun punct strategic în Rumelia. Bande grecești în Macedonia Constantinopol. 13.—Din Salonic se telegrafiază că în împrejurimile satului Poligyro din peninsula Cassandra a apărut o bandă grecească această știre a răspândit groază in populația din tot ținutul. In caraferia a apărut de asemenea o bandă grecească. S’au trimis trupe in urmărirea bandelor. Constantinopol. 13. — Știrea Că marele vizir, Kiamil pașa, ar fi conferit cu marchizul Panavicias asupra concesiunilor ce s’ar putea acorda Serbiei și Muntenegrului, este neîntemeiată, plină de curtenie și de bună-voiață față de Statele Unite și aproba ca admirație politica, americană. Acolo când flota americană s’a împărțit și cea mai mare parte a eî se află în punctul cel mai depărtat, de coasta Pacificului, pe neașteptate Japonia se arată enervată“. Hearst închee spunând că Roosevelt ar trebui să trimită flota imediat înapoi, în Pacific, și să o mențină acolo. De altă parte se știe că Parlamentul Statului California a amânat cu o săptămână hotărîrea lui asupra proiectului de lege care interzice japonezilor de a poseda terenuri și de a lucra ca directori de companii in California. In timpul acesta Roosevelt face tot posibilul spre a potoli California și a împiedica demonstrațiile arntijaponeze. Din Washington de asemenea , se fotografiază : Noua atitudine a Californiei față cu chestia imigrațiunei asiatice, față să renască toate discuțiile in jurul posibilității unui conflict între Statele Unite și Japoni. Se anunță că statul major general a dat ordine să se accelereze construirea forturilor în portul San Piedro în California. Pare că prezidentul va trimite în curând un mesagiu Congresului spre a’șî expune părerea asupra chestiunei. M, immmimi mn*m% ik SSOI.1 Emi s’a distribuit în Cameră proiectul de lege depus de ,d. ministru Sp. Haret pentru instrucția militară in scoli. Prin noul proiect de lege se abrogă legile pentru introducerea instrucției militare in școli. Tot prin acest proiect de lege se modifică art. 39 bis din legea învământului primar și normal, in cuprinderea următoare : ,,In fiecare din școlile normala de învățători bâeți se va preda instrucția militară, iar elevii fiind obligator înscriși în controalele armatei, când vor fi atins vârsta de 20 ani, vor avea la terminarea cu succes a studiilor gradul la care vor fi considerați apți, in urma examenului militar, în caz de mobilizare a armatei, ei vor fi luați cu contingentul căruia aparțin, in programele școalelor normale de băieți se va prevedea numărul de ore necesar pentru instrucția militară. Ministerul de războiu va numi personalul necesar pentru această instrucție. Sunt scutiți de serviciul permanent în oștire elevii si absolvenții șiroaielor normale de învățători, cu condiție de a servi Statului ca învățători sau institutori în timp de cel puțin 6 ani“. In școlile inferioare de agricultură, în cele inferioare de meserii, in cele superioare de meserii și în cele superioare de comerț, instrucția militară și tragerea in țintă se va preda în mod obligator în clasele în carietatea medie a elevilor va fi mai mare de 1ă anî. Instrucția militară și tragerea la țintă, așa cum s’a prevăzut în acest nou proiect, se va preda fie de către maeștrii de gimnastică, fie de către maeștri anume, cari vor figura în bugetul ministerului instrucției și al cultelor și vor fi sub autoritatea ministrului de instrucție. Din personalul de ofițeri și sub-ofițeri angajați cu contract de către ministerul de instrucție in anul 1960, se va putea reține acei cari îi va crede de cuviință. Ceilalți vor trece în serviciul ministerului de război până la expirarea contractelor lor. Cercul românilor de peste munți Mai mulți români de peste munți stabiliți în țară, in dorința lor de a face mai multe și mai mari sacrificii pentru frații noștri de dincolo, au hotărit, in scopul acesta, înființarea unui cerc al lor. Iată apelul ce-l fac tuturor Romănilor de peste munți, stabiliți in țară, Domnule, Câțiva Români de peste munți, stabilițî în țară, simțind necesitatea de a dus volta legăturile de solidaritate între noî, da a întreține legături maistrânse cu frații noștri de peste munți, de a ne impune îndatoriri pe cari ni le putem pretinde da la toți Românii, precum și de a forma un centru, de, unde să pornească mișcările naționale, am hotărit să înființăm un cerc al nostru. La vederea aceasta ne-am întrunit în mai multe rânduri, sfătuindu-ne asupra lucrărilor pregătitoare, iar în ultima noastră întrunire, la 16 Decembrie 90S, am votat statutele. Cercul va avea sediul în București și va admite in sânul sau ca membri aderenți pe toți Românii stabiliți în țarii. Dacă și d-voastră admiteți punctul nostru de vedere, vă rugăm ca până la 20 Ianuarie să binevoit a ne trimite pe adresa d-lui Gheorghe Popa- Lisseanu, calea Plevnei 50, adeziunea d-voastră, spre a vă putea expedia în urmă statutele și a vă pune în curent reulucrările noastre. O CVQ3ETAME jPE ZX Nu-ți clădi casa fericitei pe nisipul giuvaerelor și al nimicurilor, ci pe temelia de granit a ideilor. Desmînțire AUSTRIA Protestul Angliei contra anexărei Londra. 43.—«Standard» spune că Anglia a protestat contra anexării Bosniei și Herțegovinei, deși era convinsă că Austria dintre tote puterile, merită mai mult să aibă sub stăpânirea sa aceste două provincii pe care le ocupase timp de 80 de "ani. Anglia nu a protestat din dușmănie contra Austriei și pentru a stabili principiul că nu este permisă schimbarea unui tratat lară consimțământul Puterilor semnatare. Se«pl consiliilo? generale.€ Cîe§înl urme Procetul de lege pe care guvernul îl va prezintă în curnd corpurilor legiuitoare pentru modificarea actualei legi privitoare la consiliile generale, precum și introducerea colegiului unic la alegerile județene, a fost întocmit sub forma unui ante-proces. Iată câteva amănunte privitoare la cuprinsul acestui important anteproiect : In ceea ce privește colegiul electoral, alegătorii pentru consiliile județene vor trebui să îndeplinească următorele condițiuni: 1) să fie români sau naturalizați români ; 2) să aibă vârsta de 2 spi împliniți, și 3) să-și aibă domiciliul real întruna din comunele județului în care votează. Alegătorii cari 5oi îi să scrie și să citească vor vota ne-adreptul. Acei cari nu vor îndeplini aceste condițiuni vor vota prin delegație. Cinci-zece alegători vor alege, un delegat. Alegători direcți, militari în activitate de serviciu și funcționari! Statului, județelor și comunelor, nu vor putea fi aleși delegați. Dispozițiile lege! pentru stabilirea, revizuirea și afișarea permanentă a listelor electorale vor fi aplicabile și listelor electorale județene, care vor fi întocmite de către judecătoriile de ocolii de tribunale, cu oarecare schimbări privitoare la amănunte. Alegătorii constitui, în direcție și delegații vor foc de trei colege, ca colegesocpână acum, um singur total. Alegătorii din comunele urbane na reședințe și aceia din comunele rurale vor vota in comuna de reședință a judecătorii ocolului respectiv, iar cei din comunele urbane capitale de județ chiar în localitate. Numărul membrilor consiliilor județene va fi mărit de la 18 la 24, aleși pentru un răstimp de 9 ani, iar o treime va fi reînoită la fiecare trei ani. XIXI -FIEÍOVIEJKE JPS ZI Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă.. ___________ NOUL CONFLICT între Statele Unite și Japonia Din New-York se telegrafiază următoarele ziarelor engleze: Yearst, fostul candidat la prezidenția republicei și proprietarul presei galbene, se află acum la San Francisco. El a telegrafiat ziarului său, ,,New-York American“ următoarea depeșă impresionantă. ..Trimiteți imediat liota americană pe coasta Pacificului.“ Hearst susține că a izbucnit alt conflict acut cu Japonia și declară că actualele complicații pot duce la un războir. Hearst adaugă : „Atunci când flota americană naviga neturburată pe Oceanul Pacific, Japonia se arata IfdELE ISITELltE. PARTEA ÎNTÂI Memoriile I.ia»eî I Pe aceeași alee de sicomori întâlnisem pentru prima oară pe Giorgio Cardoni, amicul intim al celui mai mare dintre fii familiei Bracciolini și camaradul sân de școală. Giorgio Cardoni era din Lombardia, ca și mine, însă venea în toate verile la acea vilă, unde îl aștepta cea mai frățească ospitalitate. De obicei nu stătea acolo decât căteva zile și în anul acela era tocmai să plece, când sosirăm eu ,și d-n.a Amadei la Castel del Bosco. De atunci trecuseră doua săptămâni și Giorgio Cardoni nici nu s8 gândea să plece, la dimineața de care vorbesc, când i! auzi vocea, voii să fug."Dar nu avui timp, câd aproape îndată apăru la marginea pădure!. Când mă văzu, se opri incurcat și roși puțin, în vreme ce eu mă făceam ca focul. Stăteam amândoi în joc, incapabili de a face un pas înainte sau îndărăt. In sfârșit, el îșî redobândi cumpătul înaintea mea și murmură : — Te-am sculat așa de dimineață, domnișoară Liana? Nu te tem! de aerul dimineței ? Im! impuse! oarecare seriositate și răspunsei . — Aerul de dimineață face mult bine. La pensionat, directoarea ne trimite dis de dimineață în grădină ca să respirăm aerul răcoros. Ea zice că acesta e primul nostru dejun, are dreptate, răspunse d. Giorgio, pornind alăturea de mine pe alee. Directoarea d-voastre e foarte inteligenta. De mult timp ești în pensionatul de la Prato, domnișoară ? Această întrebare foarte simplă îmi aminti de familia mea, de modul în care eram tratată de mama și de sora mea Lisa și de o mulțime de amănunte din trecut, cari nu’mî erau de loc placute. " — Da, răspunsei cu vocea tremurătoare. Ajunserăm la o bancă largă de piatră și Giorgio mă întrebă printr’un semn, dacă vreau să șed. Nu îndrăznii să refuz, încurcătura mea sporea mereu. Giorgio se încercă să vorbească despre frumusețea timpului, însă se încurca și dânsul la tot momentul. Se părea că stăm amândofut pe spini. Ea insă eram fericită și observam pe furiș figura bărbăteasca a d-lui Cardoni, cam devenea tot mai emoționată. Simțeam trebuința d'a spune și că ceva și neștiind de ce să mă agăț, începu să vorbesc de frumusețea vilei și a împrejurimilor, cari mi se pareau un adevărat raii. — Așadar ești mulțumită câ te afli aci?esclamă repede de Giorgio. Eu unul îți mărturisesc că nu mu am simțit niciodată mai fericit ca în zilele astea și sunt nespus de recunoscător amicului meu Leopold care de doua săptămâni ma oprește mereu d'a pleca. Am avut întotdeauna proasta deprindere de a mî da toate gândurile pe față. Răspunse! și de astă iată cu um avânt nesocotit : — Și eu binecuvintez pe d-na Amadé! că m’a adus aci.. Insă înainte d’a termina această Trasă înțelesei că ea era un fel de mărturisire și adăogat rușinoasă’ — Sunt și eu nespus de fericită ca mă aflu lângă Ema și Virginia căr sufit foarte bune cu mine. Ghiața era ruptă. Giorgio deveni mai îndrăzneț și n’aș putea să spun în ce mod isbuti ca să’nu apuce mâna. Faptul este că mi-o ținu mult timp între mânile sale și mi-o sărută de mai multe ori, cu toată împotrivirea mea. Acele sărutări și accentele pătimașe ale d-lui Giorgo mă tulburară într atâta că nu fu greu a vedea afecțiunea ce a mi inspira. Cât despre dânsul, imi spuse că mă fuma de la prima vedere, că de atunci se gândea numai la mine și simția că nu mai era cu putință a trăi decât lângă mine. Nu îndrăznise, să'mi vorbească mai înainte temându-se să nu fie prea curând și să fie respins. Insă in acel moment nu mai avusese puterea d’a tăcea și cerea acum sus! audă sentința de pe buzele mele. Camo aș putea să descriu blândețea și dulceața vocei sale? 1l ascultam răpită, uitând lumea întreagă. Insă curând, însuși Giorgio ma deșteptă din extasul ceresc în care ma simțeam adâncită, atingând o chestiune mereu supărătoare pentru mine, aceea a familiei mele. El nu știa cu adevărat cine eram, aflase numai că în institutul doamnei Amadei nu erau decât fete bogate și xe credea și pe mine desigur fiica unui om cu dare de mână. De la cele dântâi și cuvinte ti înțelese gândul și toată bucuria nevinovată a sufletului meu se întunecă. Sărăcia casei noastre, aspectul mamei mele și al spre mele Lisa îmbrăcate ca niște servitoare și cu deosebire manierele nesimpatice, ale tatălui meu, toate astea rai se lundara simțit ca în 1. minte și a Giorgio Gardoni, ca aspectul seu de mare senior și cu educația sa aleasă, era mult mai presus de mine și deci nu era cu putința căsătoria între noi. El mă privea surprins și îndurerat. Poate se temea să nu ma ofenseze însă in același timp credea că are dreptul să stăruie eu întrebarea. :—Liana, îmi zise dânsul tip voce foarte dulce aplecându-se asupră-mi, eu te iubesc mai mult ca pe mine însumi și hotărîrea mea nestrămutată este să mă însor cu,d-ta. Tatăl meu mă iubește, sunt unicul sau fiu și nu va putea să nu-mi împlinească dorința; el e unul dintre cei mai mari bancheri din Milan. Fiind sigur de consimțimintul sau, îmi rămâne să cunosc sentimentele familiei d-tele. Simt trebuința, d’a eși cât mai curând din nesiguranță. Cui să mă adresea pentru a cere mâna d-tale ? Eram supusă la un chin grozav. Deși cunoșteam prea puțin exigențele societății, înțelegeam din instinct distanța colosală dintre condițiunea tatălui meu și aceia a tatălui d-lui Giorgio. De mai mulți ani eram înstreînata de familie însă amintiril« din copilărie nu’mî inspirau nici o încredere. Cu nici un preț nu aș fi marturisit că pensionatul era plătit din nașul meu și nevrând să mint, rămăsei mută, cu ochi plecați. — Dorința mea de a-țî cunoaște părinții, zise iar Giorgio, cu o nemulțumire räu stăpânită, nu poate să-ți pară indiscreta. Am aflat atâta despre dia că te numești domnișoara Liana Cabiati, însă nu știu nici din ce ținut eștic deși numele d-tate nu mi se pare toscan. Va urma.)