Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-26 / nr. 325
SAMBATA, 36 NOEMBRIE 1911' TÂRGUL HCUT Și CMEMW din țari și streînitate EFECTE mma mm bucurești ÎMPRUMUTURI DE STAT București, 24 Noembria. Rentă amort. 4/c din anii: 1903 de 18 mii . 100.75—100.— 1.803 de 18 mii . . . 101—100.75 1889 int. 32Vs mii. . 94.10—93.85 Rentă amort. 1î °/0 din anii: 1889 extr. 50 milioane. 94.15—94 1890 de 274 mii. . . . 961«—96 1891 de 45 mii. . . . 94.50—94 1894 de 120 mii. . . 94.50—94 1896 de 90 mii. . . 92.75—92.50 1898 de 180 mii. . . 92.75—92.50 1905 de 100 mii. A. . 93.30—93.15 1905 convertită. . . 93.50 înc. 1908 de 70 milioane 93.10927, 1910 de 120 milioane. 93.40—93 1910 păduri.................... 92.30—92 LiinG. JUD. ȘI COMUNALE 5 °/o Cred. jud. com. 102.50—101.25 4lITIn Idem. . . . 96.45—96.30 4l ° to Credit viticol . 95.50—95.30 4 ° In C. Bucur. 1903 . 90.75—90.50 4 °/n C. Bucur. 1906. . 1703/«—90.50 4% C. Bucur. 1910 . 92.60—92.40 4 °/n C. Bucur. 1910 . . ..----5% C. Craiova 1 906 . 95.75—95.505 °/o C. Craiova 1910 .06.75—96.505 °/o C. Ploești 1906 . 98.50—98.255 °/o C. Ploești 1910 41h . C. Iași 1906 . 4lh C. Iași 1910 . 5 °/o C. Buzău . Porumb sup. Nov.Dee. . . 164/o Londra, 23 Noembrie Grâul susținut, cereri puține. Porumbul ferm, vânzătorii rezolvați. Orzul ferm dar neactiv. Ovăzul calm, transacții slabe. Budapesta. 23 Noembrie Grâu Aprilie . 24.89 scad. 0.02 Secară Aprilie . 21.82 „ 0.02 Secară Aprilie . 20.65 „ 0.08 Porumb Mai . . 17.70 „ 0.06 Berlin. 23 Noembrie Grâui Decembrie 25.02 scăd. 0. 12 Grâu Meui . . . 26.19 „ 0.03 Secară Decembrie 22.73 „ 0.06 BEBilIIE BIH 1&Eă Constanța: 23 Noembrie Grâu 80—81 kgr. 1 ° o c. str. 18.30 Graft 78—79 kgr. 4 °/n c. str. .17.70 Grâu 75—76 kgr. 5% c. str. 16.50 Porumb...........................................13.60 Orz . i . . . . . . 15.15 Ovăz............................... . . 12.95 Secară . ....... 14.60 Fasole . . ..... 24.— Brăila, 22 Noembrie. Grâu 80—81 kgr. 1 °/o c. str. 18.— Grâu 78—79 kgr. 4 °/o c. str. 17.40 Graft 76—77 kgr. 5'/o c. str. 16.39 Porumb . . ..... 13.90 Orz . s . . . . » * v 14.60 Ovăz i . 12.60 Secară «!.«#< 14.— Fasoles 25.— STABILIMENTeá din Palatul Camerei de Comerciu A ÎNFIINȚAT Egîirepere de la ISN marii DEJUNURI DIPLOMATICE și PARLAMENTARE In salonul LOUIS £V pentru Domnii Senatori și Deputați PE PREȚUL FIX DE LEI 5 ȘI REJU1UEX COMERCIALE în marea Rotonda flamandă pe PREȚUL FIX DE LEI 3 ------------------Concert DRESCHER în timpul dejunului Altera ©-® TEA-ROOM Concert DRESCHER de la 5—7 și luni. Seara MAHE CONCERT BAT DU 1019 Complectal ORCHESTREI DRESCHER APE NATURALExnf (Strada Boasianei 10) MASINA DE GILES 1,Tipograf“ Rí Ol.JAneintreImințată, cumpărată de curând de la o cunoscută casă din București. A se adresa la ziar. Specialist la beata și Operațiuni de Oüii NAS, GAT și URECHI str. Gabroveni 10. Consult. 2—6 da 727 pentru eșire din indiviiziune In ziua de 5. Decembrie 1911 la Tribunalul Notarial Ilfov, următoarele imobile din succesiunea defunctului H. Gheorghiu: 1) Imobilul din calea Călăiașilor No. 124 având teren în suprafață de 900 m. p. și două corpuri mari de casă, licitația începe de la 45.000 lei. 2) Imobilul din calea Călărașilor No. 122 colț cu str. Traian având teren în suprafață de 1100 m. p. cu o casă veche, 11citația începe de la 22.000 lei. 3) Imobilul din str. Traiuri No. 5 teren fără construcții în suprafață de 1500 m. p. licitația începe de la 15.000 lei. 1027 TO RADULÖCU DOCTOR IN DREPT Fost magistrat și Sub-director general al închisorilor AVOCAT SPA. MIT TAT IN Str. STIRBEI-VODĂ. 23 TELEFON 16.1 1010 SE LECUIESC goalel« Îumești (Sifilitice) I.A POUCUMCA „Sănătatea“ Dr. M. D. Stasnatopol București.—Strada General Florescu 9 (In aripa dreaptă a spitalului Golcea) Intrarea discretă Notați bine adresa. Nu intraț? până ce nu citipi ve firmă • „Sănătatea*in dr. M. D. STAMATOPOL, ca să nu cădeți victimă samsarilor sau celor ce se substituiesc în locul meu• Corespondența cu provincia. 1022 Viile mmm Calea Victoriei, 78.— Telef. SI 11 Calea Griviței, 23. — Telef. 2d 99 VINURI DE MASA Albe și negre — Sticla 1 leu VINURI SUPERIOARE Drăgășani și corniță sticla 125 Bordeaux de Florica „ 1.50 Braghină și Rin ,, 1.75 Grasă, Rin și Santerne ,, 2.50 Tămâioasă 2.50 și 3.50 Bordeaux și Bourgogne (cel mai bun vin negru) ,, 2.50 Expediții în provincie Dr. I. Sanielevici Specializat la Berlin în Bolile de Stomac, Mestine și Nlutriție (gută, diabet, ©e hesitate) Rectoscopie, Electroterapie Laborator propriu pentru analize de suc gastric, fecale, urină, sting Strada Lipseanu 00 bîs — Intrarea și prin Str. Decebal — Consult. 8-9 a. m. fi 5-7 p. m. fir. un codr Msdie al stațiunei CălimăneșH-Căciulata Tratează, și vindecă radical boalele : Genito-Urinare ’ la bărbați și femei Str. Sf Ionică 14 (dosul Palatului) Consultațiune 5-7 p. m._______974 UNELE cu briliante! LiITiei ie MU Obiecta de cadouri. Prețuri moderate. Frații A. & .1. Roller-Str. Smârlan 35, Et, ați pățit-o, Domnilor? Aveți boale secrete (lumești) ? Nu pierdeți vremea.: mergeți la PoiiGlinioa „FORTUNA1- No. 5, str. Cavafiî-Vechi 5, (drept in fața ofițerului stărei civile), unde sa vindecă repede, sigur și fără durere, toate boalele secrete (lumești), cele Redîficele nouî. Intrarea discretă. AoSesit bine adresa! 902 strogi de avecaturi' ȘI ÜSTE SE NOTARIAT iurel Iorgulescu Văleni FOST MAGISTRAT S'a mutat in Bulovirul al SIS sibea 38. Orele de consultație 0—11. 5—7. 995 Dr.M.Focșaner Fost intim ai Maternii iii din CHESTA Specializat la BERLIN și PARIS infaceri, Beata de Femei și — CHIRILISGICALE — Consult.: 2-4 și 6‘73,s. Telef. 27/94 S’a mutat în strada Sf. Gheorghe Nou No. 5. 997 Br. N. Stepani Specialist in : Bolt și Operațiuni ?lss, UâS și Urechi j. S'a stabilit in București de — Calea Griviței No. 11 — (aproape Calea Victoriei) Consult. 85 .1094 9S.50—98.25 97.25— 96.75 97.25— 96.75 96.-----95.50 ÎMPRUMUTURI DE SOCIETĂȚI 5 °/n Scris. fonc. rur. 102.20—102.104% Idem...................... 92.40—92.20 5 °/„ Urb. București . 101.10—101 5 °/n Urbana Iași. . 98.50—98.400"/o Bon Casa Rurală 102.15—102 5 °/o Camera com. Buc. 97—96.75 61/« Locuințe ieftine . 99—98.505 °/o Buzău-Nehoiași. . 99—98 ACȚIUNI Banca Națională. . 5680—5660 Casa Rurală. . . . 890—880 Banca Agricolă . . . 544 înch. Bank of. R-nia L-ted . 240—235 Banca Scont. Bucur. . 535—530 Mârmorosch Blank Co. 958—954 Banca de cred. Rom. . 908—900 Banca Pop. Pitești . . 245—240 Banca Gen. Rom. • 223$ inch. Banca Românească. . 518—514 Banca Ilfov. .... 535—530 Soc. ..Dacia România“ 1405 înch. Soc. „Naționala“ . . . 1276 înch. Soc. „Generala“. . . 1280—1275 Soc. „Speranța“ . . . 560— 550 Lec. „Sinaia.“. .. * 170—160 SCHIMB Londra cek. . 25.321/®—25.27Va Paris cek . , » 100.40—100.20 Berlin cek. » , 123.80—123.55 Viena cek. t s . 105.20—105.05 Belgia cek. . . . 99.95-99.75 MONETE Napoleon .... 20.30—20.22 Marca....................................— — Coroana austriacă . 1.051/«—1.041/a Rubla hârtie.........................2.69—2.68 SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, scont . . B’o Idem, avans pe depuneri. . 51/» Casa Depuneri, av.ea dep. 4% BURSELE STRAINS COTA EFECTELOR ROMÂNE Berlin, 23 Noembrie 1903 de 50 milioane . . 101.10 Rentă, amort. 4 °/1> din anii: 1889 de 50 milioane „ . 93.20 1890 de 274 milioane . . 94.70 1891 de 45 milioane . . 92.90 1894 do 120 milioane i ■. . —.— 1896 de 90 milioane t . 92.— 1898 de 180 milioane t . 91.50 1905 convertită .... 93.— 1905 de 100 milioane A. B. 91.60 1908 de 70 milioane . . 91.90 1910 de 128 milioane . . 91.40 Obligațiuni comunale 4% Com. București 1898 . —.— 41 ° la Com. București 1895 —.— 4 h ° la Com. București 1898 . — — Paris, 23 Noembrie Rentă română de 5% . . 97.25 Renta română de 4 °/o . . 92.65 Idem conv. în 1905 . . . —.— Renta rom. de 4*/6 din 1910 —.— Triest, 23 Noembrie Loc. al. „Dacia România“ 1395 Idem „Naționala” . . 1280 Idem ,Generala” . . . 1275 CURSUL SCHIMBULUIP PIEȚELE STRĂINE Vien^ 22 Schimb Londra Schimb Paris . . Schimb Berlin . . Schimb Amsterdam s Schimb Belgia Schimb Italia . . Berlin, 23 Schimb Arnstcrdiam Schimb Belgia Schimb Italia < * Schimb Londra . Schimb Paris t . Schimb Elveția . « Schimb Viena , . Scont privat . . . Paring 23 Noembrie. . . 240.575 . . 95.400 . . 1.17.625 , . 199.35 . , . 95.05 . . . 94.75 Noembrie. ; . 84.90 • ■ 43/, Noembrie. v . . 25.22 . . 104.75 . . 208.93 . 7/18 pieră, s 5/w pierd. . . 123.25 Cek Londra . Schimb Viena . . Schimb Amsterdam Schimb Italia . Schimb Belgia ä Schimb Berlin . . Schimb Elveția , Scont privat . * . » . i 3V« Londra, 23 Noembrie Schimb Paris . , . . 25.46*74 Schimb Berlin . . s t , 20.73 Schimb Amsterdam » , i 12.04 Scont privat.*/i-CEREALE BURSELE STREINE TOATE PREȚURILE SUNT DATE IN LEI PE SUTA DE Kgt. Chicago, 23 Noembrie Craii Decembrie . 18.03 — /—.— Graii Mai . . . 18.92 scad. 0.07 Graii Iulie . . 18.01. 0.02 Porumb Decembrie 11.88 urc. 0.04 Porumb Mai . . . 12.14-------.— Porumb Iulie . . 13.14-------.— New York, 23 Noembrie Grâu disponibil : 18.54 scad. 0.09 Grâu Decembrie . 18.34 „ 0.12 Grau Mai . . . 19.48 „ 0.12 Porumb disponibil 13.13 „ 0.03 Porumb Decembrie —-----------— Porumb Mai ....--------— Porumb Iulie .... — — — Liverpool. 23 Noembrie. Grâu Decembrie . 19.95 scad. 0.05 Grau Martie . 19.72 „ 0.05 Porumb Ianuarie . 15.70 „ 0.08 Porumb Februarie 15.35 „ 0.11 Paris, 23 Noembrie. Grâu lan.-Aprilie 25.60 scad. 0.10 Grau Mart.-Iunie 25.90 „ 0.05 Făină lan.-Aprilie 32.— „ 0.20 Făină Mart.-Iunie 32.50 „ 0.15 Ule colta Noemb. 70.50 . 0.25 Ulei Decembrie . 70.75 — —.— Ulei Mal-Aug. . 71.— — —.— Ulei Mal-Aug. . 69.25 scfcd. 0.06 Anvers. 23 Noembrie Grâu inf. disponibil . . 18s/8 „ sup. disp. . ... 20$/s Grâu inf... Nov.-Dec. . . . 19— „ sup. Nov.-Dec. . » . 20*/s Porumb inf. disponibil . . 17 ° 7» Porumb sup. disponibil . . 18— Porumb inf. Nov.-Dec. B . 162/e APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SE FERI DE CONTRAFACERI CEUETI DNA DIN THEI SUR SE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. PARFEMEEIE FXMA ,ce ai«»». Apă de Colonia Veritabile flanela igienice ALE »-im Prof. »f. c. mmm. f . Sunt numai cele premntitiv văzute cu alăturata marcă a fabricii. Specialități: FLAMELE, PANTALONI, TRIPOURI, etc. Sin go rí fa bri ca n fi si concesionarif1 Wilhelm Beuger Seime ===== Stuttgart —= — A SUFERI DM JUUMEROASF. î.lilTAȚII JXI — De vânzare la toate Magazinele de Manufactură, lingerie și IVou Vomiteuri din țară „ Reprezentanți generali: 477 § STUDERUS â € IBp București — Apă de regim a bolnavilor de ficat — Societatea Anonimă pentru Import și Export, BUCUREȘTI. Dr JUH4T4TE PHI’T SEIME Br. A. Lobe Fost șef de clinică al Profesorului LANDOLT, Paris AL D-LUI CIOCNIREA din stația Berheciu - NOUA AMĂNUNTE - Tecuci, 23 Noembrie. In urma comunicărei știm despre catastrofa din Berheciu, direcțiunea generală a căilor ferate a adresat inspecției de mișcare din Galați, stației Tecuciu și stației Berheciu- o telegrama ca să ia măsurile necesare pentru îngrijirea de aproape a răniților, iar parrru înmormântarea miraților să îngrijască de toate necesarele, orice cheltuelă făcându-se în pompitul administrației din partea căreia s’au depus și coroane. Totdeodată a dispus suspendarea impiegatului Fulger, din neglijența căruia s'a produs nenorocirea. Se știe că ciocnirea între cele două trenuri a fost atât de puternică încât a cauzat moartea a 7 inși din personalul trenurilor și rănirea altor 6, dintre care unii se află în stare foarte gravă. S’au cauzat, pagube mari direcțiunea căilor ferate pian, stricarea vagoanelor mașinilor și terasamentuliui, precum și producătorilor și cumpărătorilor cari aveau mărfuri în vagoanele deteriorate ca : baloturi de manufactură, sticlărie, fân și cereale, cari s’au amestecat cu sânge și carne omenească. Morții, ridicați de la locul catastrofei, sunt de nerecunnoscu și: unora le lipsește capul, altora membrele, iar alții sunt atât de stâlciți încât nu se pot recunoaște decât numai după îmbrăcăminte. Afacerea se instruește de parchetul Tecuciu. Deocamdată, până la terminarea anchetei, au fost deținuți atât impiegatul Fulger cât și acarul Harțescu. Cor. In jurul arestare: unui ucigaș bulgar în Constanța Constanța, 24 Noembrie. In numărul nostru din 16 c„ am vorbit despre arestarea, de către brigada de siguranță din localitate, a unui anume AU Hagi Dant, zis și Arap An, de fol din comuna Carvan, plasa Balpunar, județul Rusciuk (Bulgaria), bănuit ca autorul mai multor crime comise în Bulgaria. D. C. Duca, șeful siguranței, începând cercetările și luântu-l de scurt, numitul a mărturisit, crima. El a declarat că în 1908 a asasinat cu mai multe lovituri de pumnal, în comuna Carvan din Bulgaria, pe turcul A zis lufiéin, pe care îl bănuia că ar fi siluit două fete turcoaice și că ar fi avut intenția să violeze și pe fata criminalului. In urma acestor mărturisiri, s’a raportat cazul direcției generală a siguranței, care cerând relații autorităților bulgare, acestea, au răspuns că într’adevăr Aile din Bulgaria, unde până in 1908, fiind șeful unei bande de 12 persoane, a terorizat mai multe localități, comițând diferite furturi și crime. Autoritățile punându-se în urmărirea lor, au fost prinși cei 12 complici ai lui și condamnați, fără însă a reuși să prindă pe șeful bandei Arap Ai care reușise să se refugieze în România, unde timp de 3 ani a făcut pe văcsuitorul de ghete. Odată primite aceste relațiuni și stabilindu-se cu prisosință identitatea lui, criminalul a fost interogat din nou la siguranța din tonalitate, însă, cu toate dovezile existente, năimitul neagă că ar fi fost șef de bandă, recunoscând numai crima ce a comis în Bulgaria. S’a mai stabilit, că se numește Arap Aii, iar nu Ali Hagi Dant, că e supus bulgar, cu toate că are pașaport otoman cu numele de Aii Hagi Dant, ce s’a constatat, că este fals. Brigada, terminându-șî ancheta, a înaintat azi parchetului pe criminal, spre continuarea anchetei. MIȘCARE la învățământul primar. Au fost transferați: Gr. A. Sălceanu, de la Băcani-Suranî la Epureni (Tutova); St. Chivu de la școala No. 1 băețî din R.Sărat la No. 2 băețî, acelaș oraș; Ecat. Șușnea de la școala de fete din Odobești la No. 1 de băști din R.Sărat; G. Vasilache de la Șendrești (Tutova) la Oprișești-Burdusaci (Tecuci)- Teodor Gh. lonescu, de la Alexen la Grindu (Ilfov), Al. Gh. lonescu, de la Runcu-Străjești (Romanați) la Runcu-Ștefănești. Au fost detașați M. Popescu continuă să fie detașat la Arsache (Vlașca), Gh. Tașcă, de la Lascar-Catargi (Tulcea) la școala de băeți din Panciu- Eliza D. Enescu de la Stâlpeni (Muscel) la Bucoveni-Chitila (Ilfov). Traian Comnescu a fost reintegrat la Slănic Cerdac (Bacău). I. Porumbeanuu va continua sa funcționeze la școala din comuna Podolenii-de-Jos (Fâlciu), până la 1 Aprilie 1912. înfiorătoarea crimă din Râucești P.Neamț, 23 Noemisie. Șeful de post din comuna, Răucești a făcut în satul Oglinzi o gravă descoperire. După oarecari cercetări află că femeea Varvara Frunză a omorât pe soțul ei Vasile cu un topor, în noaptea, de 3 Ianuarie, anul 1910. Cadavrul l’a îngropat în, ogradă, la o adâncime de jumătate metru, așa cum se afla îmbrăcat. Corpul este intrat în putrefacție, astfel că aproape nici nu este ide recunoscut. Criminala feroee se află arestată la secția ele jandarmi. Mâine pleacă procurorul la fața locului, spre a face cercetări. Alte amănunte lipsesc deocamdată. Asasinatul din str. Socole - Nouă amănunte - Iași, 24 Noembrie, înfiorătoarea crimă, din str. Socola No. 144, despre care ,,Universul“ de cri a vorbit, continuă a impresiona toate cercurile din orașul Patru, îndrăzneala surprinzătoare și sălbatecia cu care s’a comis crima sunt indicii serioase că ucigașii ar mai avea pe conștiință și alte crime făptuite în orașul nostru și cari au rămas învăluite de mister. Azi s’a făcut autopsia nenorocitei cârciumărese Ghitla Waldman — care după cum se știe— a fost sugrumată de mizerabilii bandiți. Cârciumărul Ițic Rozenzweig zis și Waldman—cea de a doua victimă—continuă a se afla în stare destul de gravă, la spitalul israelit. Din lămuririle date autorităților, reese că lupta dintre care tamar și hoți a fost înverșunată, și numai după ce Rozenzweig a spart fereastra ce dădea la stradă, strigând ajutor, a fost părăsit de criminali cari s’au îndreptat spre ușa din față spre a fugi. Aci au fost întâmpinați de sergentul de stradă, însă bandiții amenințând cu cuțitele, au reușit să în cuc ușa, lăsând pe sergent afum — după care au dispărut prin ușa dosnică.. La locul crimei au venit imediat reprezentanții parchetului și ai poliției, printre cari și șeful siguranței, d. Iordăchescu, care—după cum am mai arătat —a adunat toate dovezile că autorii , monstruoasei crime sunt Vasile Onsei și fiul său loan, originari din comuna Scânteia, și cari în ultimul timp au locuit în comuna Buciumi. Arestarea acestor indivizi este iminentă. AGITAȚIA CATOLIGILOR DIN IAȘI Iași, 24 Noembrie. Scandalul care persistă ide aproape trei luni de zile printre enoriașii bisericei catolice din localitate, ia din ce în ce proporții mai mari. Catolicii de aici sunt împărțiți în două tabere: una favorabilă preotului Weber—îndepărtat din Iași și a doua care s-a raliat cu totul la disperanțiunile Episcopului. Certurile dintre aceste tabere au degenerat, până la insulte și amenințări. Zilnic se țin consfătuiri, , se redactează memorii și proteste, mulți refuză de a mai asista la slujbele religioase ce se oficiază în catedrala catolică, în fine, acum e vorba ca să se ție și întruniri publice în sala Sidoli. In legătură cu aceste scandaluri, circulă versiuni grave și asupra modului cum s’au manipulat fondurile fostei societăți a catolicilor din localitate, societate, care—tot din cauza neînțelegerilor—a fost desființată. Trebue însă să mențiornez că această chestiune nu are nimic comun cu celelalte grave escrocherii descoperite în administrarea averei bisericei catolice— escrocherii comise de dispărutul preot Clofanda care și-a însușit peste 60 mii lei. la nou soi de sferadmia O țigancă, anume Eva, nevasta lui Adam Nicolae, a fost arestată era de poliția de siguranță a Capitalei din cauză că, dându-se drept ghicitoare, a escrocat pe mai mulți inși. Astfel ea, ducându-se la un anume Gh. Stănculescu din strada Ilfov No. 4, s-a așezat în mijlocul unei camere și acolo a început să-î ghicească.. O monedă de 5 lei, pe care Stănculescu a aruncat-o țigăncii, i-a dat acesteia să înțeleagă că clientul avea bani mulți în buzunar și atunci ea, privind într-o oglindă, îi spuse : „ Norocul d-tale în afaceri este mare de tot, dar te urmărește o pierdere și mai mare. Te-ai purtat, iasă așa de bine cu mine încât eu am să te scap. Iasă bunătatea și dă-mi hârtiile pe cari te ai în buzunar și ți le dau înapoi. D. Stănculescu, după ce cugetă un moment, scoase doi poli din buzunar și dându-i țigăncii, aceasta începu să-î descânte și să-î infășure într’o cârpă. Țiganca dădu apoi pachetul d-lui Stănculescu spunându-i să-l bage în buzunar și să nu-l desfacă decât seara când va vedea prima stea pe cer. In momentul acela intrând în cameră um prieten al lui Stănculescu, ui anume Constantin Matei, țiganca l-a ademenit și pe acesta și i-a făcut la fel, după care a plecat. Cei doi inși au așteptat nerăbdători să vină seara ca să vadă stelele și sa desfacă pachetele, dar cum cerul era înotat ei au așteptat trei zile in zadar. Ataltă ori seara, având nevoi de bani și văzând că stelele nu mai ieșeau. Cei doi inși au desfăcut pachețelele. Ei au rămas atunci întemniți când au văzut că în cârpe erau niște hârtiuțe albe în locul celor de 26 lei. Păgubașii s’au plâns atunci siguranței și astfel escroaca a fost arestată. S’a dovedit că numita țigancă pungașea, prin acelaș procedeu, pe o mulțime de alți naivi. . Rugăm cu insistență pe onor, public, care trimite sume pentru abonamente, să noteze pe verso cuponului de la mandat, data de când să înceapă abonamentul, cunoscând că încep numai la 1 si ÎS alelvneu „HORA“ la Belgrad AMINTIRI ȘI IMPRESII. Au trecut atâtea zile de la întoarcerea soc. ..Horra“ din excursiunea făcută la Belgrad și totuși mă găsesc sub aceeaș încordare a nervilor; toată făpturia, mi-e încă sub stăpânirea variatelor impresii, multiplelor senzații cari mi-au înfiorat trupul trecând ca niște vârtejuri amețitoare pe dinaintea, ochilor, prin toată simțirea. Și sunt acasă acum, în odiaia mea liniștită. Atâta pace e ’n lăunteri.. Nici focul din salbă, par’că nu vrea să’mî turbure liniștea din jurul mea , dar sutele de chipuri, tablourile mărețe pe malurile Dunării, primirea regească la debarcader, încartierarea, orașul, pornirile studenților universitari, concertul de la Teattrul Național, ploaia de flori de prin loji și staluri, banchetul, totul, totul mi se perindează din nou pe dinaintea minții ca la un cinematograf, și’mî frământă sufletuil cerând să le dau din nou vieață și să le arăt lumii.. . —- Știi ? Omul acesta e un adevărat dirac, îmi zise îneacă făcându-Și loc în vagon alături de mine. Da! E un adevărat drac. Ce nsu’țî trece prin minte, ce crezi că e mai puțin realizabil", face el. Nu mai credeam să mă văd în tren spre Belgrad cu „Hora" odată cu capul. Când își pune el în cap ceva, s’a isprăvit, Răstoarnă pământul și nu se lasă până nu’și vede hotărârea desăvârșită. Și câte piedici, i s’a ridicat in cale de data asta, nici mi’ți închipuește. Și... a înfrânt totul. Tot așa, a tras multe necazuri până a făcut excursiunea „Horei" la Craiova, la Sinaia, la Ploești, la Cernăuți mai ales, de data asta însă i-a mers.greu de tot căci a durat aproape singur tot, fără comitet. Singur prezidentul a mai pus timarul și de-a lăsa și, prezidentul, înebunia bietul maestru. Acceleratul de 5 și 15 m. sbura cu noi. Intr-un vagon se instalaseră băeții iar în altul, fetele sub supravegherea maestrului care face de „planton" necăjită, vagonul fetelor fiind alături de vagonulșrestau Tamt, călătorii circulau mereu pe coridor tulburând liniștea excursionișttilor. In amândouă vagoanele veselie mare până târziu. La 2 și 15 noaptea ajungem la Vârciorovo. — N’avem nici o telegramă. Rămâneți aici, tot nem urât nouă, bâlbâia somnoros unn polițist, care nu știa nimic despre trecerea noastră peste graniță, bun,, și relativ ieftin. Totuși până s’am înserat, mai toți am stat pe bord, în bătaia vântului căci nu ne mai săturam de priveliștea frumoasă și de susurul valurilor Dunării. — Dacă n’am mai fi decât ațâț ee am văzut până acum și Încă ne-am răscumpărat oboseala celor 20 de repetiții ne-am făcut la București. Trecuse ora 9 seara. Ne apropiam de Belgrad. Maestru Mivvilță plănuia să ne urcăm toți pe covertă și la intrarea în port, să cântăm „Imnul Sârbesc“. Vântul sufita atât de puternic încât ar trebui să renunțăm la această ideie. Intrarea în port, e feerică,. Belgradul e așezat la îmbucărtura râului Sava cu Dunărea și pentru a intra la debarcader vaporul trece din Dunăre în Sava și apoi iarăși în Dunăre făcând un ocol, parecă intenționat, să privești Belgradul pe toate părțile. Mii de luminii scânteiază în valurile apei, reflectând orașul ca pe un candelabru uriaș în noaptea rece de toamnă. Marinarii aruncă ancorele. .,Horiștii" aranjați pe veci, cu geamantanele în mâini așteptau nerăbdători semnalul de debarcare. " Medicul portului se prezintă căpitanului și după un schimb de câteva vorbe, ne permite să debarcăm. Portul e iluminat feeric și împodobit cu ghirlande. Urcăm scările până sui cu geamantanele în mâini. Spre noi înaintoaiză un bărbat bătrân, cu ochielatră și îmbrăcat în ținută de rigoare, însoțit de un altul mai tânăr în aceeaș ținută. Era d. Zukitch, fost ministru plenipotențiar, președintele societăței corale ..Belgrad, împreună cu delegatul Primăriei cari e ® prezintată d-lui Dobrescu și maestrului Movillă. Atunci răsună aerul de acordurile armonioase ale corurilor cari intonau un imn din bună venire, la care „Horiștii“ răspunseră cu imura formidabil. Delegatul Primăriei rosti un discurs scurt în sârbește urându-ne bună-venire, iar corurile sârbești intonară Imnul Regal Român. Vorbi apoi d. Zakitchin franțuzește și în sfârșit prezidentul „Horea mulțumi tot în franțuzește pentru măreața primire ce ni se făcea, iar corul „Horei“ intona Imnul Sârbesc." Urale. ..să trăiască“ și Iovin se amestecau de ambele pSrtî și umpleau văzduhul. După aceasta formarăm cortegiul și pornirăm spre a fi înv artă erau, înconjurați ,te toată, căldura urnei dragoste cu adevărat frățești, Vintilă V’tlOKHEA BELGRADULUI . Fel de fel de glume sboară din gură un gură în vagonul bieților, dar o băgasem pe mânecă. Prezidentul și cu maestru se scoborâră din vagon și găsind pe polițaiul frontierei, prezintă lista excursioniștilor. Telegrama dorită sosise de mult. Polițaiul se urcă în tren cu noi și peste un sfert de oră eram la Orșova. Fucționarii vămei s’au purtat foarte delicat cu noi. Am defilat câte unul pe dinaintea șefului și atâta tot. Peste 10 miliute eram în trăsuri spre un restaurant din apropierea portului. Aci a trebuit, să stăm până la 5 dimineața, căci vaporul pleca la ora 6. Lucru nostim că, după ce birjarii nu au luat câte 4 -5 coroane de trăsură, stăpâna restaurantului de pe poruncă chelnerilor să încaseze consumațiunie și să... ne expedieze afară. Unde era să ne ducem la 4 noaptea și unde să stăm până la ora vaporului ? Pasă-mi-te stăpâna restaurantuliui observase câteva lente tricolore la noi și-i sărise muștarul. Cu toate amenințările că închide localul și stinge lumina n’am cedat. La 5 dim. ne-am scoborât în port și am dat năvală în vapor, clasa a doua... —■Asta trebue să fie corabia lui Noe... — Ieșiți afară de aici că vă asfixiați ; aici e desigur pentru cele câte 2 perechi de animaleiuccu rație... — Ba o clasa a doua... In sfârșit, deși era frig grozav și sufle, vântul pe Dunăre am preferat cu toții să stăm pe covertă. Măreția și varietatea tablourilor de se desfășoară pe amândouă malurile Dunării ne-ia făcut să uităm de frig și oboseală. La fiecare pas un tablou nou, o vedere ca prin povești. Vom regreta toată, viața că n’am avut un aparat fotografic. O pânză, de cinematograf in culori care să reprezinte frumusețile acelea ar atrage desigur mii de oameni. La Drencova am schimbat vaporașul acela unguresc Cu un altul tot unguresc, însă mare, foarte elegant și foarte frumoși. Cabinete curate, restaurant D. M. Zakitch Președintele soc. corale „Belgrad" Memoriul secretarilor «I* corporații» adresat d-lui ministru de industrie și comerț In legătura, cu proectul de lege pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești anunțam că secretarii comptabili și controlori ai actualelor corporații de meseriași au întocmit un memoriu, care va fi înaintat d-lui ministru D. S. Nenițescu. Prin acest memoriu, ei cer să se prevadă în noua lege menținerea actualilor funcționari ai corporațiilor, sub cuvânt că mare parte alții cî sunt chiar de la promulgarea actualei legi și au depus tot zelul in îndeplinirea atribuțiunilor lor. Memoriul mai spune că acești funcționari au îndrumat pe calea cea dreaptă pe meseriași cari mai nainte nu voiau să audă de corporațiuni. Secretarii contabili și controlori ai corporațiilor de meseriași au ales o delegație dintre ei care să se prezinte d-lui ministru Nenițescu azi sau mâine. SENTINȚA in procesul fraudelor de la prefectura de ilfov Am publicat la timp că G. Mihăescu, contabil la prefectura județului Ilfov, de conivență cu arhivarul V. Popescu, a comis fraude, cari ating suma de aproape 50 mii lei. Fiind dați judecății, procesul s'a judecat în mai multe ședințe de către secția III-a. a trib. Ilfov amânându-se pronunțarea pentru el. Tribunalul a condamnat eri pe Mihăescu și V. Popescu la câte doi ani închisoare și solidar la 50 mii lei despăgubiri civile. Ambii condamnați au declarat apel. Viitorul mitropolit primat Iași, 24 Noembrie. Circulă versiunea in cercurile clericale ca in urma unor noi intervenții, Mitropolitul Pimen al Moldovei a acceptat să fie ales Mitropolit Primat. Ca Mitropolit al Moldovei, este desemnat episcopul Ghenadie al Râmnicului. Ir. I ® linia! îs lupi în preajma Capitalei. In cătunul Filantropia din dosul școalei de agricultură, dela. Herăstrău, a fost găsit era pe câmp, mâncat de lupi, un oin. Identitatea cadavrului nu a fost încă stabilită. Se pere află că el este un lucrător dela proprietatea d-lui Zissu, de fel din Transilvania-