Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-26 / nr. 325
Andramrx No 325.—sandata 26 noembrie i?m — ÜI CM AH IS 6 PACrIMI Fa®mm: LOIGI CAZZAVILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA INTREA ISS RĂZBOIUL mormânt al soldaților italieni, căzuți în ziua 5e 26 Octombrie, la Sidi Ifcsin Calendar pe anul 1911 Ortodox Vineri, 25 Noembrie. — Martira Ecaterina. Catolic Vineri, 8 Decembrie.—imaculata concepțiune Răi.soarelui 7.39.Apusul soarelui 4.35 Universul are urmatorele linii telefonice Administrația : . . . . 6/62 Redacția..............................12/88 Străinătatea ...... 2056 SPECTACOLELE BILET: PASTAI VINERI TEATRUl.IWAJ iOrVAII. — «Stâlpii societății» TEATRU I. IIRO X POPESCU (Uric) .— Serata (Ir onoarea Novelli: Deputatul din Bombignac si ârondo«-uri. TEATRUL MODERNV. — (Compania Dabija) : «Scandalul». lui București, 25 noembrie, 1911. ÎNDRUMAREA SERVICIULUI SILVIC Am vorbit, la timp despre comunicarea făcută La adunarea generală a societăței „Progresul Silvic“, de d. silvicultor-șef Dom. Îonescu-Zane, relevând partea privitoare la starea personalului silvic și la îmbunătățirile ce ar fi de adus. Primind acum comunicarea aceea tipărită în broșură, vom releva partea privitoare la exploatarea pădurilor, chestiunea fiind de un interes general. Iată pe scurt observațiunile și propunerile d-lui silvicultor-șef Ionescu-Zanc: „Personalul, neavând o lege serioasă, de organizare, o cu lotul, descurajul. Se dispune o lucrare , și, peste ceva timp e oprită, amânată. S’a aplicat de minister măsura ca la munte să se aplice numai regimul codrului, cu tratamentul 1acrilor rase și acestea fără sa se țină seamă de o mulțime de consecințe rele. Pădurile și cutare din regiunea dealurilor și cea muntoasă și mai ales unele din pădurile de fag din aceste regiuni, nu sunt puse încă în exploatare și aceasta fiindcă lipsesc planurile topografice. Silvicultorii nu pot să execute, aceste planuri din cauza multiplelor însărcinări ce Li se dau. I nevoie deci să se acorde tetoorapende pentru lucrările topografice ridicate în mod suplimentar de silvicultori și astfel s’ar putea scoate în vânzare mai repede păduri ce ar urma să fie exploatate. Atunci se va daide lucru și populațiu uiei locale și aceasta ar contribui la offenirea lemnelor.In lege s’a introdus o dispozițiune prin care pășunatul vitelor e oprit în pădurile Statului ; unora din săteni li se acordă însă pășunatul în aceste păduri, altora nu. Trebuie să se determine printr’un regulament cari sunt cazurile când se admite pășunatul. Serviciul de silvicultură de la minister e prea ocupat și nu poate să se ocupe și cu chestiuni mai generale; serviciul exterior e de asemenea împovărat. Ar trebui ca pentru lucrări de pepinieră să se prevadă premii pentru silvicultorii vrednici și pricepuți; trebue ca dieta ei înșiși să pornească imboldul, nu prin filiera administrativă. E nevoie apoi să se completeze și să se construiască localurile de reședință ale șefilor de ocoale. Concluziunile sunt, acestea: 1) D. ministru să binevoiască a depune pe biurourile Corpurilor legiuitoare un proect de lege pentru organizarea corpului silvic. 2) Să dispună instituirea unei comisiuni permpanente de specialiști, care să se ocupe cu facerea regulamentelor pentru aplicarea tuturor legilor silvice în vigoare și a celor cari se vor mai voia. 3) Să se dea fondurile necesare pentru începerea lucrărilor notti. 4) Să se institue un serviciu, de control tehnic asupra modului cum s’au executat lucrările și unul administrativ asupra întrebuințarea timpului, materialului încredințat, etc. 5) Să se acorde recompense celor mai meritoși și să se institue riguroase pedepse, pentru îndărătnici, neglijenți și abuzivi“. 2) Nespus de interesant Volumul X-lea — DTN — MEMORIILE iEmn CAROL care s’a pus în vânzare cu 50 bani la toți librarii și depozitarii de ziare din țară. Iată câteva din titlurile capitolelor acestui volum: Vizita țarului Alexandru III la București. — Întâia și a doua luptă la Plevna. — Rușii amenințați de a fi aruncați în Dunăre. — Apelul disperat al Rușilor la ajutorul Românilor. — Prințul Carol ia comanda armatei ruso-române de la Plevna.-Luarea Griviței. Colegiile vacante în Cameră, și Senat M. S. Regele a semnat decretul prin care colegiile I de Senat din jud. Olt, al II-lea de Senat din jud. Neamț, I de deputați din județele Argeș, Teleorman și Fălciu și al III-lea de deputați din jud. Dorohoi, au fost convocate a se întruni în ziua de 15 ianuarie 1912, pentru a împlini prin noul alegeri vacanțele declarate în Senat în locul d-lor Dim. Protopopescu și Gheorghe Ionescu, decedați, și în Adunarea deputaților în locul d-lor, Gr. T. Coandă, demisionat, generalul George Manu decedat, Anibal Teleman și Scarlat Rosetti, cari au primit funcțiuni salariate de Stat. Alegerea delegaților colegiului al III-lea de deputați din jud. Dorohoiu va începe în ziua de 4 Ianuarie 1912. Mișcare în armată Pe Vata de 15 Noembrie s’a făcut următoarea mișcare in armată : In serviciul sanitar La gradul din medic locotenent: I. Rub-locotenet Marinide Gr. Vasile, din refr. Mateie Jasarab 35, în reg. Calafat 31. La gradul de veterinar locotenent Sublocotenent-Vii Ghinea Ioan, în reg. 7 călărași și Nicolau Gheorghe, în, reg. 15 artilerie, înaintări în rezervă. In trupele speciale Plutonierii, reangajați la gradul de sub-locotenent în rezervă: Ghițescu Nicolae, în batalionul de voijouien. Plutonierii cu termen redun la gradul de sub-locotenent in rezervă: Burleanu 1. Const., îîl bat. de căi ferate; Palade ștefan, din bat de pionieri, în bat. 5 pionieri* și Tudoran Mihai din bat. 1 pionieri, în bat. 5 pionieri. Fostul plutonier reangajat Sfatiade Teodor, din vetr. i roșiori, a fost lumaîntat la gradul de sufi-locol. în rezervă, în arata infanteriei, în reg. 10 călărași. La gradul de sublocotenent în rezervă Plutonierii reangajați : Gheorghiu Traian, din reg. 1 art. ,.Regele Carol“, în reg. 1 artilerie; Ionescu P. Gheorghe,din reg. 3 artilerie, în reg. 19 artilerie; Șerbănescu Nicolae, din reg. 6 artilerie, în reg. 20 artilerie; Plint Ion, din reg. 2 artilerie „Gen. de divizie Gh. Manu“, în reg. 20 artilerie; Rădulescu Zamfir, din reg. 1 cetate, în acelaș reg.; Ștefan Bogdan, în reg. 1 cetate; Tomescu Tiberiu, din reg. 1 cetate ,și Ionescu Nicolae, din reg. 1 cetate.* Sub-locotenentul în rezervă. Panou X. Nicolae, din reg. 5 Ialomița, a fost trecut în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. * Sub-locot. în rezervă Carmaschi loan, din reg. Siret. 11, a fost trecut în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. De asemenea ,a mai fost trecut în poziție de retragere și sub-locot. în rezervă Scântee M. Iulian, din reg. 3 Dâmbovița 22. Mutări Sub-locot. în rezervă Nemțeanu. Grigore, din reg. Radu Negru 28, a fost imitat în reg. Dolj 1. Sub-locot. în rezervă Ion Tudor, din reg. 1 Dragoș 29, in reg. Călugăreni II. Numiri Locot. Văleanul Alex., din reg. Vâlcea 2, ca ofițer instructor la bat. 2 rezervă. Treceri în corpul sanitar Sergentul reservist Lazarovici Hirsch, din bat. 0 de rezervă, obținând diploma de doctor în medicină, a fost trecut în corpul sanitar de rezervă cu gradul de medic ajutor. NOUI SCRISORI DE PE CÂMPUL DE RAZBOIU ......................— dlela trimisul nostru special — Luptele dela 13 și 14 Noembrie Tripolis, 14 Noembrie. Atacul general Atacul asupra turcilor, anunțat de mai multe zile, a avut loc acum. Ziua și era cândva să înceapă marșul erau ciuntecate în întreg orașul și, prin urmare era de prevăzut că și turcii și arabii erau înștiințați de aceasta. Dușmanul a căutat să se întărească, cât mai bine în contra atacului așteptat fortificându-și și mai mult pozițiunile și înmulțindu-și rândurile prin noul ajutoare de arabi. Astfel deja ori după anii azi, înainte de atac, se cunoștea, la comandamentul suprem al trupelor italiene că grupuri mai mari de arabi au sosit din Tunis și au îngroșat rândurile turco-arabe. Marșul italienilor începu deja Duminecă dimineața, fiind încă întunețec. Marșul s’a făcut tocmai așa după cum lam semnalat, o z mai înainte, ca fiind cel mai avantagios, adică prinitm marș de la pozițiunile vestice ale Italienilor spre pozițiunea principală a turcilor, adică spre înălțimile din deșert situate spre sud-est de Tripolis. Acest marș însă nu s’a întins prea departe, pentru a putea ajunge în spatele po&iunei turcești, ci italienii au pornit în direcțiunea piezișe și adică pe un front lat contra lor. Efectivul trupelor italiene Trupele, care executară, această mișcare porniră din tranșee între forturile din vest, ale italienilor și Rumeliana și se complineaiă din regimentul 50 de infanterie, un batalion i din reg. 84 de infanterie, din reg. 52 de infanterie și din batalionul 3 al regimentului • alpin, precum și din 2 baterii cu tunuri de câmp, 2 baterii de munte și din « escadroane "de cavalerie. In rezervă se afla la Rumeliana reg. 82 de infanterie. In acelaș timp au pornit Halienii și din Sidi Mesei. Aiafee aflau detașamente din regimentele de infanterie 18, 23, 84 și 93, sprijinite de trupe de geniu și de sapcuri, pe când ceva mai departe spre Stânga (spre est) înaintară bersaglierii, pentru ca în legătură cu trupele sus amintite să atace localitatea Ilenni. Pentru a face cu succes acestea era necesară ocuparea fortului Mesri, spre sud est de Sidi Mesri, și o școală de agricultură din apropiere, din care Turcii făcuseră de asemenea o fortăreață. In oraș trupele erau consemnate și la fiecare colț de stradă se afla câte un detașament sub comanda, unui subofițer, pentru ca să fie gata a interveni, la o eventuală, raâcoală. In revărsatul zorilor începu bubuitul tuunurilor care sprijineau înaintarea italienilor de la lanțul de avantposturi. Tn curând se amestecă și bubuitul tunurilor de pe două vase de războiți, cari dirigiase de pe balonul captiv, bombardau portul Hernii, îndată după începerea luptei de tunuri alergai pe câmpul de luptă, dar am fost oprit de posturile așezate lângă oază. Tot așa păură, și ceilalți corespondenți de ziare, deoarece de la comandamentul suprem se dase ordine, ca să nu se lase pe câmpul de luptă nici un ziarist, în acest prim stadiu al luptei, a cărei reușită nu se putea prevede cu siguranță cu toate forțele covârșitoare- die care dispuneau italienii. Astfel am trebuit să mă mulțumesc deocamdată să mă postez în apropiere pentru a mă putea informa asupra fazelor bătăliei de la soldații sau ordonanțele călări trimise în oraș. Sosirea comandantului suprem general Caneva I la ora 8 trece pe lângă mine într'o trăsură deschisă, trasă de doi cai, comandantul suprem, generalul. Caneva, urmat de o escortă de cavalerie și luă pozițiunea lângă Sidi Mesri, de unde dirigia lupta. Pe când în direcțiunea sudestică, la Hermi și fortul Mesri era în curs un foc viu de puști și tunuri, trupele cari înaintau din front asupra pozițiunei principale turcești fură fără de veste , întâmpinate de focul unei bate•ii turcești așezate pe o dună de nisip situată spre sud. Aceasta provocă, o stagnare în înaintarea trupelor și o voltă spre dreaptă ,pentru a primi lupta cu această baterie. După o luptă mai lungă, în care au intervenit ambele tunuri, ale artileriei de câmp, bateria turcească fu redusă la tăcere. Victoria italienilor Intre orele 10 și 11 alergă pe lângă mine un ,soldat chiuind de bucurie. O luptă napoleonică, strigă el, turcii sunt bătuți spravăn ! Ei, n’a fost tocmai o luptă napoleonieni, (după cum și-o închipuia soldatul italian în fantezia sa aprinsă de italian de la Sud, dar în orice caz a fost o luptă pregătită și executată în chip perfect strategic, prin care se și obținu rezultatul dorit. Câteva minute înainte de orele 10, după un atac briliant, în care vitejia, și curajul soldaților și ofițerilor italieni merită toată recunoștința,ce ocupară școala de agricultură ruinată de bombardare, precum și portul Mesri,, o utare și solidă rotondă, care dăduse mult de lucru italienilor. Două tunuri, cari se aflau acolo, au fost luate cu asalt. Curând după aceea mi s’a dat, permisiunea să trec pe câmpul de luptă și pornit în grabă spre școala de agricultură, de unde se deschidea o escelentă priveliște asupra câmpului de bătie. Trupele îndreptate spre pozițiunea principală turcească erai pe punctul să înainteze încet în front larg. Aceste trupe au trebuit de multe ori să treacă sau să înconjure bălțile mari de apă, provenite de ploile torențiale din ultimele zile, și cari sunt multe în fața liniei posturilor italiene, și înaintând trebuiaia să caute mereu adăpost din cauza șrapnelelor cari cădeau cu grindina asupra lor. Tunurile luate de ei răspundeau din când în când la focurile turcilor. In stânga mea continua cu înverșunare lupta pentru ocuparea pozițiunea Henrii. Detunăturile puștilor, ropotul șrapnelelor și bubuitul tunurilor produceau un zgomot infernal. Călugări franciscani, cari vor iau să mângâe pe răniți și muribunzi, precum și soldați, sanitari alergați încoace și încolo. Din când în când sunt transportați răniți, pentru a fi internați în lazaretul din oază. Răniți, bidoane, traiste, șepci zăceau, împrăștiate pe jos, precum și câte o targa, pe care, fiindcă ura plină de sânge, nu mai voiau s-o întrebuințeze. Ororiile războiului Priveliștea, școaleî de agricultură este grozavă. Mai înainte de a ajunge acolo a trebuit, să trecă peste cadavrul unui arab, (•arc, desigur că zăcea de mai mult timp acolo, căci se afla, deja, în putrefacție și răspândea mi miros, teribil.. Cadavrul prezintă o rană de glonte în abdomen. In lumea școalei de agricultură, zaceau cadavre vechi și noi ciopârțite de granatele italienilor. Multor , cadavre le lipseau membrele. Am văzut cadavrul unui arab , căruia îi lipsea coșul pieptului, brațul stâng și piciorul drept. Brațul drept era strâmbat și cu toate degetele întinse. La un alt cadavru lipsea întreaga parte superioară a corpului. Peste tot locul zăceau membre despărțite de corp,p pe cari soldații se adunau la un foc. Marea clădire a școalei de agricultură, construită în jurul unei curți mari, fusese aproape cu totul dărâmată de focul tunurilor italienilor. Aproape nici o piatră nu mai era una pe alta și dărâmarea continuă, fiindcă clădirea era un excelent obiect de tragere pentru turci, cari și-au îndreptat tirul înspre acolo, deoarece italienii își așezaseră două baterii lângă clădire, dintre cari luna bombarda pe dușmanul din Henri, iar cealaltă porțiunea principală turcească din sud-vest. Șrapnele îndeafi cu cea mai mare preciziune în clădire și în dosul ei. Odată ,o șrapnelă trecu apropie deasupra capului nostru și la o depărtări de 10 metri în dosul nostru căzu într’un grup de catâri. Adeseori zgomotul era atât de mare încât nu înțelegeam nici chiar vorbele noastre proprii. Astfel trecurăm mai multe ore. Din când in când răniți ușor treceau pe lângă noi, venind din linia întâi a focurilor, serii întregi de grav răniți erau transportați pe tărgi. Patru soldați transportau pe două puști cadavrul unui ofițer italian. Fața lui era acoperită cu o manta din care picura sânge peste manșeta brațului drept. Cișmele purtau încă, urmate nisipului umed, peste care tânărul ofițer călcase cu vitejie și voios, înaintând în contra dușmanului, fără să aibă presimțirea că în curând își va sacrifica viața pentru scumpa lui patrie. A. Knisclîhaeh. (Va urma). 5 Bani to România*—!0 Bani !n străinătate* REDACȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA cari«* fi. Strada Brezoianui 11, București POIMÂNE DUMINECĂ 27 NOEMBRIE în sala TEATRULUI LYRIC (Leon Popescu) VA AVEA LOC TRAGEREA MARILOR PSIDDI w oferite de „UNIVERSUL“ abonaților săi NU NEGLIJAȚI ȘI ABONAȚI-VA căci toată lumea, care se abonează, cu începere din azi, ia parte la tragerea acestor premii. Costul abonamentului a rămas neschimbat: Un an lei 18, șase luni lei 9.15; trei luni lei 4.65 XDiin. rBCIA In tirul atentatelor CU DINAMITA DIN MACEDONIA Salonic. 24. — Dintr’un raport, al raliului din Kosova cu privire la incidentele din Istip, rezultă că mulțimea, in urma exploziei din, moschee, s’a năpustit asupra’ bulgarilor omorând bulgari, rănind de moarte 32 și rănind mai puțin grav 125 bulgari. Totul s-a petrecut în interval de o jumătate de oră. Trupele au restabilit apoi Ordinea. Salonic. 24.— A fost arestat la Tiskvel un bulgar bănuit că el a comis atentatul contra drumului de fier la Koepruli. Vindcub. 21.—Valiul de aici a telegrafiat guvernului ture cerând să se decreteze starea de asediu in regiunea amenințată de bulgari. Yesküb, 24.—Cu prilejul atentatului cu dinamită de la, Islip au fost răniți. VA mohamedani Un copil a sucombat, în urma rănilor primite. Mohamedanii, indignați, au ucis cu bâtele 16 revoluționari bulgari, între care mai mulți șefi. Au fost uciși,și grav răniți numeroși bulgari. FRAUDELE de la primăria Sulina Suliu,a. 24. — Prefectul județului, d. P. Sfetescu, însoțit de judecătorul de instrucție T. Alexandrescu și șeful siguranței au sosit aci ca să ancheteze fraudele descoperite la primăria locală. Procedăndu-se la deschiderea casei de fer, s’a constatat, lipsa monedelor de aur și bancnotelor caii se crede că au fost luate de dispărutul casier Gr. Gomârzan. In sarcina lui sau constatat, fraude de peste 7000 lei. D. inspector financiar Simionescu lucrează la stabilirea sumelor de fraudate de foștii primari Strat și Ionescu. Dispariția casierului Gr. Comârzan a produs o mare sensație, căci era o persoană bine cunoscută și casier de peste 20 de ani. Amănunte prin poștă. Rețeaua telefonică Instalarea noului multiplu. — Un iir direct București-Viena La direcțiunea generală a poștelor se lucrează acum la așezarea noului multiplu contral telefonic care va fi definitiv instalat în cursul liniei Mai din anul viitor. Noul multiplu telefonic, care a fost adus de curând din străinătate, va deservi 6000 de numere și are o capacitate de 14000 numere. Direcțiunea generală a telegrafelor, telefoanelor și poștelor proectează înființarea de nouă fire telefonice pentru țară și străinătate. Pentru aceste lucrări s-a prevăzut un fond de un milion și jumătate lei. Intre altele, se va face legătura telefonică între Tg.Vâlcea și Tg.Jiu cum și o mare legătură directă între București și Craiova. Un alt fir ne va pune in legătură cu Viena prin Burlujeni. Acest tir va trece prin Fuhierni, Botoșani și Dorohoi. 5»trill în«'8"( AM n Im Im im «» 1 l,n •? v» T!)ci . Revoluționarii bulgari și-au reînceput activitatea Constantinopol, 22 Noembrie. Comitetul revoluționar bulgar din Macedonia a început din nou seria atentatelor și crimelor. Zilele acestea au fost numai puțin, ca 5 atentate dintre care acela comis asupra moscheiei din Iștip a produs o consternație enormă printre musulmani. Linia Salonic-Constantinopol a fost în repetite rânduri obiectul atentatelor acestui comitet revoluționar. Toate măsurile de pază luate de guvern n’au putut să evite aceste crime. Explozia care a avut loc la stația Akingiali a costat viața a 3 oameni. La KenpurlU s’a aruncat o bombă asupra postului de jandarmi și dacă prin fericire nu s’a înregistrat nici o victimă omenească aceasta se datorește faptului că jandarmii erau duși în inspecție cu ocazia sărbătorilor. Bomba asvârlită în moscheea din Iștip a cauzat moartea a 12 musulmani iar alți 20 au fost răniți. Ministrul de interne confirmă toate aceste atentate adau’’gandeă făptuieii ele are fost ,ca-“ mise .tocițiaî ip, timpul sărbătorilor Bairamului arată scopul comitetului de a forța populația musulmană la o mișcare, dovedind prin aceasta că nu există nici o siguranță în Macedonia. Acum două săptămâni comitetul macedonean adresase comusulilor străini din Salonic, Monastir, Üsküra și Adrianopol un lung memoriu prin care se plângea i de actuala stare de lucruri creată de comitetul ,,Unire și Progres“ care nu diferă întru nimic de vechea stare lamidiană. Comitetul revoluționar, se vede, din cauza aceasta, în necesitatea de a reîncepe lupta prin toate mijloacele ca să pun capăt acestei situațiuni. Italia ar pune la cale atentate iată însă că Agenția otomană vine cu o știre care, dat fiind actuala stare de lucruri, în ochii opiniei publice întărâtată contra Italiei, e primită fără rezervă. Agenția otomană publică azi următoarea informațiune: „De câteva săptămâni guvernul imperial aflase că cel italian a trimis agenți secreți în Macedonia spre a pregăti atentate cu dinamită, asigurându-și în scopul acesta, colaborarea câtorva bulgari.. Guvernul otoman era așa de sigur de aceste informațiuni încât însărcinase pe ambasadorii, otomani, acreditați pe lângă marile Puteri, de a aduce la cunoștința lor proiectele criminale ale Italienilor. ,.De altfel, adaugă Agenția otomană, natura atentatelor din zilele aceste fiind diferită de mijloacele întrebuințate de revoluționari, iar pe de altă parte date fiind relațiunile excelente cari există între guvernul otoman și cel din Sofia- aceste atentate ale Italiei în Macedonia, unde ea se silește să ațâțe elementele bulgare și otomane spre a pune vrajba între cele două State vecine, nu pot decât să fie desaprobate de toată opinia publică“. In consiliul i de miniștri s’a discutat îndelung această chestie și g’a hotărât ce măsuri trebue luate ca să se pue capăt acestor crime ale comitetului bulgar. Alegere la Constantinopol In ziua de 26 c., cetățenii capitalei vor fi chemați să aleagă un reprezentant al lor în Parlament, în locul rămas vacant prin numirea lui Rifat Pașa ca ambasador la Paris. Această alegere parțială prezintă o deosebită importanță din două puncte de vedere: 1) este prima dată când opoziția, reprezintată prin noul partid ,,înțelegerea Ubera UV, pune în mod oficial, candidatura unui membru al ei și 2) această alegere parțială poate fi considerată ca un pronostic al alegerilor generale ce se vor face în Mai viitor. Candidatul opoziției este Tahir bey, fiul fostului mare vizir Hakredin Pașa, iar canditatul comitetului este actualul ministru de justiție, Memduh bey. Peretül. Conlîi din ruso-persan AGITAȚIA RĂZBOINICĂ A POPULAȚIUNEI DIN PERSIA Teheran. 24. — Agenția Reuter află că Speșile sosite din ijhras Ispahan, Kerman, Kars, Arabîstan Luristan, Kurdistan spun că poporul cere cu energie să se opună rezistență Husii. Sardar Assad a sosit și invită pe bahtiart a respecta viața și a1derea europenilor. TURCIA DE PARTEA PERSIEI Constantinopol, 24.—Guvernul turcesc ai trimes reprezentanților săi diplomatici pe lângă marile Puteri ordinul ca să roage pe acestea să împedece acțiunea Rusiei contra Persiei apărând independența acesteia din urmă Guvernul turcesc a motivat acest pas al său prin împrejurarea că populațiunea mohamedană este așa de agitată încât străinii, adică creștinii și in deosebi rușii din țările turcești sunt serios amenințați. _____ ■ Revolulcii din China ARMISTIȚIUL PRELUNGIT Hanken. 24.— Agenția Reuter află că șefii imperiali și insurgenții, neputând până acum ajunge la o înțelegere definitivă armistițiul a mai fost prelungit pe încă trei zile. ABDICAREA REGENTULUI IMPERIULUI Peking. 24. — Agenția Reuter află că un edict al împărătesei mame spune că regentul a abdicat în urma nemulțumirei și dezordinilor din țară. Edictul arată dorința tronului de a realiza cererea poporului, pentru instituirea unui guvern reprezentativ. BULETINUL ATMOSFERIC al Institutului Meteorologic —• Pe ziua de 24 Noembrie — In țară. — Timpul se menține pretutindeni închis, liniștit, umei ,și friguros. In cursul zilei a fost înghețat numai pe alocuri , cea mai ridicată temperatură 7 ° la Sulina. Noaptea îngheț general afară de localitățile de pe lângă Mare. La munte ger simțitor cel mai coborâtă temperaturi du la Câmpulung. Astăzi dirriticață cerul acoperit în toată țara în multe părți ceață. Presiunea atmosferică a mai crescut cu 2—3 mm, fiind în roit beiu către 777 mm. SMARA Fata tatii BORAN de MORAVURI — Auzi mutră și la ăsta, iuasimt dracu cu acvilă cu tot! — Ei începi și d-ta ca musin ăla cu țăcălie, de mai zicea o vorbă, aveam de gând să’l pocnesc, se ducea d’a berbeleacul, la cap îi dam! ■ — Păi multe ainuri face tu, Panaite. — Ba bine că nu, nea Kivule, noi suntem acuma târî și mari. — Vezi bine, sunteți la putere, parcă noi nu știm că, aide jupan Hristache, de când o gros la pungă, s’a apucat și de politică, — Caraonul... Aide, aide, sparge dracul opincele. Te-a’nvățat cu nărav și pe tine, pilești și tu, arzi și pingelești ca ei, te-a scos drac bun! — Păi, o să te scoarță și pe d-ta, ia să vezi. — Panaite, adu-mi un tutun. — Doamne! De când nu te-am mai văzut pe la noi, nea Tache, dar pe unde mai robotești acum? — Aide, aide, dă-mi tutunul și nu mai mă descoase că sunt amărât. — Dar ce ți s’a întâmplat? Or ți s’au înnecat corăbiile? • — Ți-am spus să mă lași în pace că n’am chef de vorbă multă și mai ales cu tine, care ai dat în doaga stăpânului tău. Tsai făcut un calic și un șmechi", ți-a suflat in gură, îi calci pe urme. Tu nu deschizi prăvălie,? In acest timp bristache, cu pălăria pe ceafă, intră fumând din ciubuc șî începe a da ordine lui Fanait.și lui Fandelică. "Se făcu că n’aiîxte ultimele vorbe ale lui Tache. 'Cucoana Zamfirița îl urmă, lipăind din papuci și scobindu-se ’n măsele. Eșind in ușa prăvăliei, tocmai pe când trecea o țigancă cu pahare, ceșcî, farfurii, pentru vechituri, alese și ea o cosnicioară de sârmă, în fund cu o pasăre albastră, mâncând cireși, o cană cu ciocul de papagal cenușiu și o farfurie verde de mezeluri, o altă cană de bere, cu chipul lui Bismark, și o tavă de tinichea cu portretul Sultanului; apoi intrând în prăvălie, cu ele în brațe, le arătă lui Hristache, care rămase încântat de gustul estetic al consoartei sale. — Așa-i frăție» că sunt minunat de frumoase. Le-a în ales și le iau că nu dau pe ele bani, dau vechituri, știi, ce mai avem prin pod, d’ale noastre, d'ale fetei... cari stau acolo degeaba. — Minunate, știi că sunt faine de lot și fiu costă nimic. Când o veni fata dela școală n’o să mai poată de . bucurie, îngerul tatei, vezi bine, zestrea ei!... Trebue să’ncep să mă gândesc serios de pe-acum.. — Zi să treacă țiganca prin curie să’l dăm vechiturile. Pandelică, du-te de le ia din pod, dar vezi să nu care cumva să calci peste funiile de ceapă, ori să ’ncarci pumnul cu prune opărite, cum ai de obiceiu, că te-am dus, îți rup urechile! — .Ți, cumnate, zise Kivu, întorcându-se tocmai când Cristache da astfel de porunci. Păi de ăștia îmi ești? Socoteam că de când te-am dat cu boemii, te-ai făcut mai filotim. Ce e la averea d-tale câteva prune, ori o funie de ceapă ? — Hei, zise Teeșan, parcă schimbând partidul vă să zică că-țî schimbi și sufletul! — Boem] e tot, doar, fie măcar și încins cu teiu. ’Mi spui - mie ? ’ Secături d’astan .și politică! Auzi! auzi!. îngână dintr’uji, oolț Ilara lajöibie, sfântă , vorba aia, nici salcia cerc de buze, nici moiicul om de frunte. Râseră toți și de spusele și de mutra dulgherului, iar cârciumarul’ scrâșni din dinți și se făcu roșu ca stacojul, încercase d’odată să se facă că n’aude ca să nu răcnească de mânie, dar proverbul prea ’s fusese aruncat în nas, ca să poată să tacă. Trase furios de tejghea și îngână printre dinți : — Canalii de rumâni păcătoși, calicilor, mocofanilor ! — Calic și mojicești, tu, grecule, strigă Tecșan. Auzi, auzi, cine să ne facă calici. Ai uitat c’ai venit aici în coaje de meui! ! Și-apoi când ți-o veni la socoteală, te ’întorcî la patria ta cu chimirul plin. — Ce-a zis grecul ? ce-a zis ? strigară celalți meseriași ridicându-se furioși. — Nimic, frațîco. N’a înțeles bine climealui. Eu sunt om blajin, nu-mi place scandalul, Kivu strică, ci a ‘Stârnit ocarta…— Dar e boer, ce’i mai pasă , covrigar de la Ianina, zise Pârvan. — Carnaxi, mitocanilor, strigă Hristache, învinețit la față și o zbughi afară trântind ușa.I- L'a usturat pe caraonul, mai atins unde-l doare. Adu maira, bravo Kivüle. — Lecție neică, lecție, a ridicat nasul de nu’l mai cunoști; i-1 taineu, nu degeaba ! sunt rudă. — Auzi cămătarul! Din munca și sudoarea noastră s’a ’mbogățit, i-arătăm noi lui ! s’auzea din toate colțurile și se vedeau pumni, înălțându-se amenințători, printre fumul gros, care eșea din pipele meseriașilor și din tingirile de pe mașină. Intru târziu se potoliră și Páriáțt și Pandel iesi umblați în vârful picioarelor... lama Jialaua, o dată noaptea în beznă adâncă, ., Acvila României“, strălucea ca un far de lumină și de aceea era locul de întâlnire al muncitorilor. In ea se destainiiau secrete, se făceau planuri, se arvuneau meșterii dibaci, se desfundau butonuri la alegeri și se făcea o politică, așa de înaltă și de dibace încât Bismark, Gortciacov și Crispi ascultând-o, ar fi rămas nimic pe lângă acești stâlpi ai țarei, cari puneau mult preț pe făgăduelile făcute înaintea alegerilor, iar votul îi daui pe sunători, în fiecare an schimbându-șî Dumnezeul și de culoarea politică. Hristache de origină era grec, de felul lui din Epirus, dar ce are a face. Sub toate guvernele ducea o politică sănătoasă. El era șiarostea bătăușilor. Pe sub mână plătea agenții primăriei și ai poliției. De unde să știe alegătorii cu ce fonduri orbea insta de pe ciomăgași. Hoțiile, scandalurile, fraudele, falsificăgUrile, făcea mușama și fiecare nou venit la putere, nu putea să trăiască fără să viziteze pe chir Hristache Arghiriadis, să nu bea cu un pelin, un turburel, o mastică, o dirojdie. Toți cari voiau să isbutească în alegeri, trebuia să se ia bins cu Arghiriadis și să-i făgăduiască din vreme că î va îndeplini toate cererile, pentru bă cți, așa nuntea el pe zăvozi, gata pe bâte și ciomege, altfel zadarnic se vor asmuți, căci nici unul mi se va mișca. Fără ciolan de ros din spinarea guvernului, cine se mulțumește? votul? să nu coste nimic pe coi cari vor să stea răsturnați la primărie, la Cameră,ori la Senat, în jilțuri de catifea? Ei nu primesc diurne, unii numai că ridică mâna, ori numai pe căscat și pe moțăit? (Va urma).