Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)

1911-11-26 / nr. 325

And­ramrx No 325.—sandata 26 noembrie i?m — ÜI CM AH IS 6 PACrIMI Fa®mm: LOIGI CAZZAVILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMA STIR! DIN LUMEA INTREA ISS RĂZBOIUL m­orm­ânt al soldaților italieni, căzuți în ziua 5e 26 Octombrie, la Sidi Ifcsin Calendar pe anul 1911 Ortodox Vineri, 25 Noembrie. — Martira E­­caterina. Catolic Vineri, 8 Decembrie.—imaculata con­­cepțiune Răi.soarelui 7.39.Apusul soarelui 4.35 Universul are urmatorele linii telefonice Administrația : . . . . 6/62 Redacția..............................12/88 Străinătatea ...... 20­56 SPECTACOLELE BILET: PASTA­I VINERI TEATRU­l.IWA­J­ iOrVAII. — «Stâlpii societății» TEATRU I. IIRO­ X POPESCU (Uric) .— Serata (Ir onoare­a Nove­lli: Deputatul din Bombignac si ârond­o«-uri. TEATRUL MO­DER­NV. — (Compania Dabija) : «Scandalul». lui București, 25 n­oembrie, 1911. ÎNDRUMAREA SERVICIULUI SILVIC Am vorbit, la timp despre co­municarea făcută La adunarea generală a societăței „Progre­sul Silvic“, de d. silvicultor-șef Dom. Îonescu-Zane, relevând partea privitoare la starea per­sonalului silvic și la îmbunătă­țirile ce ar­ fi de adus. Primind acum comunicarea a­­ceea tipărită în broșură, vom releva part­ea­ privitoare la ex­ploatarea­ pădurilor, chestiunea fiind de un interes general. Iată pe scurt obser­vațiunile și propunerile d­-lu­i silvicultor-șef Ionescu-Zanc: „Personalul, ne­având o lege serioasă, de organizare, o cu lo­tul, d­escurajul. Se dispune o lucrare , și, peste ceva timp e oprită, amânată. S’­a aplicat de minister măsu­ra ca la munte să se aplice nu­mai­ regimul codrului, cu trata­mentul 1­acril­or rase și­ acestea fără sa se țină seamă de o mul­țime de consecințe rele. Pădurile și cutare din regiunea dealurilor și cea muntoasă și mai ales unele din pădurile de fag din aceste regiuni, nu sunt puse încă în exploatare și acea­sta­ fiindcă lipsesc planurile to­pografice. Silvicultorii nu pot să execute, aceste planuri din cauza multiplelor însărcinări ce Li se dau. I­ nevoie deci să se acorde te­­toorapende pentru lucrările to­­pografice ridicate în mod supli­mentar de­ silvicultori și astfel s’ar putea scoate în vânzare mai repede păduri ce ar urma să­ fie exploatate. Atunci se va da­ide lucru și populațiu­ uiei locale și aceasta ar contribui la offeni­­rea lemnelor.­In lege s’a introdus o di­spo­­zițiune prin care pășunatul vi­telor e oprit în pădurile Statu­lui ; unora din săteni li se acor­dă însă pășunatul în aceste pă­duri, altora nu. Trebuie să se determine printr’un regulament cari sunt cazurile când se admi­te păș­unatul. Serviciul de silvicultură de la minister e prea ocupat și nu poate să se ocupe și cu chestiuni mai generale; serviciul exterior e de asemenea împovărat. Ar trebui ca pentru lucrări de pepinieră să se prevadă premii pentru silvicultorii vrednici și pricepuți; trebue ca dieta ei în­șiși să pornească imboldul, nu prin filiera administrativă. E nevoie apoi să se comple­teze și să se construiască loca­lurile de reședință ale șefilor de ocoale. Con­cluziunile sunt, acestea: 1) D. ministru să binevoiască a depune pe biurourile Corpuri­lor legiuitoare un proect de le­ge pentru­ organizarea corpului silvic. 2) Să dispună instituirea unei comisiuni permpanen­te de speci­aliști, care să se ocupe cu fa­cerea regulamentelor pentru a­­plicarea tuturor legilor silvice în vigoare și a celor cari se vor mai voia. 3) Să se dea fondurile nece­sare pentru începerea lucrărilor notti. 4) Să se institue un serviciu, de control teh­nic asupra modu­lui cum s’au­ executat lucrările și unul administrativ asupra în­trebuințarea timpului, materia­lului încredințat, etc. 5) Să se acorde recompense celor mai meritoși și să se insti­tue riguroase pedepse, pentru în­dărătnici, neglijenți și abuzivi“. 2) Nespus de interesant Volumul X-lea — DTN — MEMORIILE iEmn CAROL care s’a pus în vânzare cu 50 bani la toți librarii și depozita­­rii de ziare din țară. Iată câteva din­­ titlurile capi­tolelor acestui volum: Vizita țarului Alexandru III la București. — Întâia­­ și a doua luptă la Plevna. — Rușii ame­nințați de a fi aruncați în Du­năre. — Apelul disperat al Ru­șilor la ajutorul Românilor. — Prințul Carol ia comanda arma­tei ruso-române de la Plevna.-­­Luarea Griviței. Colegiile vacante în Cameră, și Senat M. S. Regele a semnat de­cretul prin care colegiile I de Senat din jud. Olt, al II-lea de­ Senat din jud. Neamț, I de deputați din județele Argeș, Te­leorman și Fălciu și al III-lea de deputați din jud. Dorohoi, au fost convocate a se­­ întruni în ziua d­e 15 ianuarie 1912, pentru a împlini prin noul alegeri va­canțele declarate în­ Senat în lo­cul d-lor Dim. Protopopescu și Gh­eo­rghe Ionescu, decedați, și în Adunarea deputaților în locul d-lor, Gr. T. C­oandă, demisionat, generalul George Manu decedat, Anibal Teleman și Scarlat Ro­se­tti, cari au­ primit­ funcțiuni sa­­lariate de Stat. Alegerea delegaților colegiului al III-lea de deputați din jud. Doroh­oiu va începe în ziua de 4 Ianuarie­­ 1912. Mișcare în armată Pe Vata de 15 Noembrie s’a făcut următoarea mișcare in armată : In serviciul sanitar La gradul din medic locotenent: I­. Rub-locotenet Marinide Gr. Vasile, din refr. Mateie J­asarab 35, în reg. Calafat 31. La gradul de veterinar locotenent Sublocotenent-Vii Ghinea Ioan, în reg­. 7 călărași și Nicolau Gheorgh­e, în, reg. 15 artilerie, înaintări în rezervă. In trupele speciale Plutonierii, reangajați la gradul de su­b-locotenen­t în rezervă: Ghițescu Nicolae, în batalionul de voijouien. Plutonierii cu termen red­un la­ gra­dul de sub-locotenent in rezervă: Bu­­rleanu 1. Const., îîl bat. de căi ferate; Palade ștefan, din bat­ de pionieri, în bat. 5 pionieri* și Tudoran Mi­ha­i din bat. 1 pionieri, în bat. 5 pionieri. Fostul plutonier reangajat Sfat­iade Teodor, din vetr. i roșiori, a fost lu­­maîntat la­ gradul de sufi-locol. în re­zervă, în­ arata infanteriei, în reg. 10 călărași. La gradul de sublocotenent în rezervă Plutonierii reangajați : Gheorghiu Traian, din reg. 1 art. ,.Regele Ca­rol“, în reg. 1­­ artilerie; Ionescu P. Gheorghe,­­din reg. 3 artilerie, în reg. 19 artilerie; Șerbănescu Nicolae, din r­eg. 6 artilerie, în reg. 20 artilerie; Plint Ion, din reg. 2 artilerie „Gen. de divizie Gh. Manu“, în reg. 20 ar­tilerie; R­ădulescu Zamfir, din reg. 1 cetate, în acel­aș reg.; Ștefan Bog­dan, în reg. 1 cetate; Tomescu Tiberiu, din reg. 1 cetate ,și Ionescu Nicolae, din reg. 1 cetate.* Sub-locotenentul în rezervă. Panou X. Nicolae, din reg. 5 Ialomița, a fost trecut în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. * Sub-locot. în rezervă Carmaschi loan, din reg­. Siret. 11, a fost trecut în poziție de retragere pentru infir­mități incurabile. De asemenea ,a mai fost­­ trecut în poziție de retragere și sub-locot. în rezervă Scântee M. Iulian, din reg­. 3 Dâmbovița 22. Mutări Sub-locot. în rezervă Nemțeanu. Grigore, din reg. Radu­ Negru 28, a fost imitat în reg. Dolj 1. Sub-locot. în rezervă Ion Tudor, din reg. 1 Dragoș 29, in reg. Călugă­­reni II. Numiri Locot. Văleanul Alex., din reg. Vâl­cea 2, ca ofițer instructor la bat. 2 rezervă. Treceri în corpul sanitar Sergentul reservist La­za­rovici Hirsch, din bat. 0 de rezervă, obți­nând diploma de doctor în medicină, a fost­ trecut­­ în­­ corpul sanitar de re­zervă cu gradul de medic ajutor. NOUI SCRISORI DE PE CÂMPUL DE RAZBOIU ......................— dlela trimisul nostru special — Luptele dela 13 și 14 Noembrie Tripolis, 14 Noembrie. Atacul general Atacul asupra turcilor, anun­țat de mai multe zile, a avut loc acum. Ziua și era când­v­a să­ înceapă marșul erau ciunte­­cate în întreg orașul și, prin ur­mare era de prevăzut că­ și turcii și arabii erau înștiințați­ de aceasta. Dușmanul a căutat să se întărească, cât mai bine în contra atacului așteptat for­­tificându-și și mai mult pozițiu­­­nile și înmulțindu-și rândurile prin noul ajutoare de arabi. Astfel deja ori după­ an­ii azi, înainte de atac, se cunoștea, la comandamentul suprem al tru­pelor italiene că grupuri mai mari de arabi au­ sosit din Tu­nis și au­ îngroșat rândurile turco-arabe. Marșul italienilor începu deja Duminecă dimineața, fiind încă­ în­tunețec. Marșul s’a făcut toc­mai așa după cum lam­ semna­lat, o z­ mai înainte, ca fiind cel mai avantagios, adică prin­itm marș de la pozițiunile vestice ale Italienilor spre pozițiunea principală a turcilor, adică spre înălțimile din deșert situate spre sud-est de Tripolis. Acest marș însă nu s’a­ întins p­rea departe, pentru a putea­ a­­junge în spatele­­ po&iunei tur­cești, ci italienii au pornit­ în direcțiunea piezișe și adică pe un front lat contra lor. Efectivul trupelor italiene Trupele, care executară, acea­stă mișcare porniră din tranșee între forturile din vest, ale ita­lienilor și Rum­eliana și se com­plineaiă din regimentul 50 de infanterie, un batalion i din reg. 84 de infanterie, din reg. 52 de infanterie și din­ batalionul 3 al regimentului • alpin, precum­­ și din 2 baterii cu tunuri de câmp, 2 baterii de munte și din « es­­cadroane "de cavalerie. In re­zervă se afla la Rumeliana reg. 82 de infanterie. In acelaș timp au pornit­­ Ha­­lienii și din Sidi Mesei. Aia­fee aflau­ detașamente din regimen­tele de infanterie 18, 23, 84 și 93, sprijinite de trupe de geniu și de sapcuri, pe când ceva mai departe spre Stânga (spre est­) înaintară bersaglierii, pentru ca în legătură cu­ trupele sus a­­mintite să­­ atace localitatea Ilenni. Pentru a face cu succes acestea era necesară ocuparea fortului Mesri, spre sud est de Sidi Mesri, și o școală de agri­cultură din apropiere, din care Turcii făcuseră de asemenea o fortăreață. In oraș trupele erau consem­nate și la fiecare colț de stra­dă se afla câte un detașament sub comanda, unui sub­ofițer, pentru ca să fie gata a interveni, la o eventuală, raâcoală. In revărsatul zorilor începu bubuitul tuunurilor care spriji­neau înaintarea italienilor de la lanțul de avant­posturi. Tn cu­rând se amestecă și bubuitul tu­nurilor de pe două vase de răz­boiți, cari dirigiase de­­ pe balo­nul captiv, bombardau portul Hernii, îndată după începerea luptei de tunuri alergai pe câmpul de luptă, dar am fost oprit de postu­rile așezate­­ lângă oază. Tot așa pău­ră, și ceilalți corespondenți de ziare, de­oarece de la coman­damentul suprem se dase ordi­ne, ca să nu se lase pe câmpul de luptă nici un ziarist, în acest prim stadiu al luptei, a cărei reușită nu se­ putea pre­vede cu siguranță cu toate for­țele covârșitoare- die­ care dispu­neau italienii. Astfel am trebuit să­ mă­ mulțumesc deocamdată să mă postez în apropiere pentru a mă putea informa a­­supra fazelor bătăliei de la sol­dații sau ordonanțele călări tri­mise în oraș. Sosirea comandantului suprem general Caneva I la ora 8 trece pe lângă mine într'o trăsură deschisă, trasă de doi cai, comandantul suprem, generalul. Caneva, urmat de o escortă de cavalerie și luă pozi­țiunea lângă Sidi Mesri, de un­de dirigia lupta. Pe când în direcțiunea sud­­estică, la Herm­i și fortul Mesri era în curs un foc viu­ de puști și tunuri, trupele cari înaintau din front asupra pozițiunei prin­cipale turcești fură fără de veste , întâmpinate de focul unei bate­•­ii turcești așezate pe o dună­­ de nisip situată spre sud. Aceasta provocă, o stagnare în înaintarea trupelor și o voltă spre dreaptă ,pentru a primi lupta cu această­ baterie. După o luptă mai lungă, în care au interve­nit ambele tunuri, ale artileriei de câmp, bateria turcească fu redusă la tăcere. Victoria italienilor Intre orele 10 și 11 alergă pe lângă mine un ,soldat chiuind de bucurie. O luptă napoleonică, strigă el, turcii sunt bătuți spravăn ! Ei, n­’a fost tocmai o­ luptă na­poleonieni, (după cum și-o închi­puia soldatul italian­ în fantezia sa aprinsă de italian de la Sud, dar în orice caz a fost­ o luptă pregătită și executată în chip perfect strategic, prin care se și obținu rezultatul dorit. Câteva minute înainte de ore­le 10, după un atac briliant, în care vitejia, și curajul soldaților și ofițerilor italieni merită toată recunoștința,ce ocupară școala de agricultură­ ruinată de bombar­dare, precum și portul Mesri,, o utare și solidă rotondă, care dă­duse mult de lucru italienilor. Două­ tunuri,­ cari­ se aflau aco­lo, au­ fost luate cu asalt. Curând după aceea mi s’a dat, permisiunea să trec pe câm­pul de luptă și pornit în grabă s­pre școala de agricultură, de unde se­­ deschidea o escelentă priveliște asupra câmpului de bătie. Trupele îndreptate spre pozițiunea principală turcească erai­ pe punctul să înainteze în­cet în front larg. Aceste trupe au­ trebuit de multe ori să trea­­­­că sau­ să înconjure bălțile mari­ de apă, provenite de ploile to­rențiale din ultimele zile, și cari sunt multe în fața liniei postu­rilor italiene, și înaintând tre­buiaia să caute mereu adăpost din cauza șrapnelelor cari că­deau cu grindina asupra lor. Tunurile luate de ei răspun­deau­­ din când în când la focu­rile turcilor. In stânga mea continua cu în­verșunare lupta pentru­­ ocupa­rea pozițiunea Henrii. Detună­­­turile puștilor, ropotul șrapne­­lelor și bubuitul tunurilor pro­duceau­­ un zgomot infernal. Călug­ări franciscani, cari vor iau să mângâe pe răniți și mu­ribunzi, precum și soldați, sa­nitari alergați încoace și încolo. Din­ când în când sunt t­rans­portați răniți, pentru a fi in­ternați în lazaretul din oază. Răniți, bidoane, traiste, șepci zăceau, împrăștiate pe jos, pre­cum și câte o targa, pe care, fiindcă ura plină de sânge, nu mai voiau s-o întrebuințeze. Ororiile războiului Priveliștea, școaleî de agricul­tură este grozavă. Mai înainte d­e a­ ajunge acolo a trebuit, să trecă peste cadavrul unu­i arab, (•arc, desigur că zăcea de mai mult­ timp acolo, căci se afla, de­ja, în putrefacție și răspândea mi miros, teribil.. Cadavrul pre­zintă o rană de glonte în abdo­men. In lum­­ea școalei de agricultu­ră, zaceau cadavre vechi și noi ciopârțite de granatele italieni­lor. Multor , cadavre le lipseau­­­ membrele. Am văzut cadavrul unui arab , căruia îi lipsea co­șul pieptului, brațul stâng și pi­ciorul drept. Brațul drept era strâmbat și cu toate degetele în­tinse. La u­n alt cadavru lipsea întreaga parte superioară a cor­pului. Peste tot­­ locul zăceau­ membre despărțite de corp,p p­e cari soldații se adunau la un foc. Marea clădire a școalei de a­­gricultură, construită în jurul unei curți mari, fusese aproape cu totul dărâmată de focul tu­nurilor italienilor. Aproape nici o piatră nu mai era una pe alta și dărâmarea continuă, fi­indcă clădirea era un excelent obiect de tragere pentru turci­, cari și-au îndreptat tirul în­spre acolo, de­oarece italienii își a­­șezaseră două baterii lângă clă­dire, dintre cari luna bombarda pe dușmanul din Henri, iar cea­laltă porțiunea principală tur­cească di­n sud-vest. Șrapnele îndeafi cu cea mai mare preciziune în clădire și în dosul ei. Odată ,o șrapnelă trecu apropie deasupra capului nostru și la o depărtări de 10 metri în dosul nostru căzu într’un grup de catâri. Adeseori zgomotul era atât de mare în­cât nu înțelegeam nici chiar vorbele noastre proprii. Astfel trecurăm mai multe ore. Din când in când răniți ușor treceau pe lângă noi, venind din linia întâi a focurilor, serii în­tregi de grav răniți erau­ trans­portați pe tărgi. Patru soldați transportau pe două puști ca­davrul u­nui ofițer italian. Fața lui era acoperită cu o manta din care picura sânge peste manșeta brațului drept.­­ Cișme­le purtau încă, urmate nisipului um­ed, peste care tânărul ofițer călcase cu vitejie și voios, îna­intând în contra dușmanului, fără să­ aibă presimțirea că în curând își va sacrifica viața pentru scumpa lui patrie. A. Knisclîhaeh. (Va urma). 5 Bani to România*—!0 Bani !n străinătate*­ REDACȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA cari«* fi. Strada Brezoianui 11, București POIMÂNE DUMINECĂ 27 NOEMBRIE în sala TEATRULUI LYRIC (Leon Popescu) VA AVEA LOC TRAGEREA MARILOR PSIDDI w oferite de „UNIVERSUL“ abonaților săi NU NEGLIJAȚI ȘI ABONAȚI-VA căci toată lumea, care se abonează, cu începere din azi, ia parte la tragerea acestor premii. Costul abonamentului a rămas neschimbat: Un an lei 18, ș­ase luni lei 9.15; trei luni lei 4.65 XDiin. rBCIA In tirul atentatelor CU DINAMITA DIN MACE­DONIA Salonic. 24. — Dintr’un raport, al raliului din Koso­va cu privire la­ incidentele din Istip, rezultă că mulțimea, in urma exploziei din, moschee, s’a năpustit asupra’ bulgarilor omorând­­ bulgari, ră­nind de moarte 32 și rănind mai puțin grav 125 bulgari. Totul s-a petrecut în interval de o jumătate de oră. Trupele au­ restabilit apoi Ordinea. Salonic. 24.— A fost arestat la Tiskvel un bulgar bănuit că el a comis atentatul contra drumului de fier la Koepruli. V­in­dcub. 21.—Valiul de aici a telegrafiat guvern­ului ture ce­rând să se decreteze starea de asediu in regiunea amenințată de bulgari. Yesküb, 24.—Cu p­rile­jul aten­tatului cu­ dinamită de la, Islip a­u fost răniți. VA mohamedani Un copil a sucombat, în urma rănilor primite. Mohamedanii, indignați, au­ ucis cu bâtele 16 revoluționari bulgari, între care mai mulți șefi. Au fost uciși,­­și grav răniți nu­meroși bulgari. FRAUDELE de la primăria Sulin­a Suliu,a. 24. — Prefectul jude­țului, d. P. Sfetescu, însoțit de judecătorul de instrucție T. Ale­­xandrescu și șeful siguranței au­ sosit aci ca să ancheteze fra­udele descoperite la primăria locală. Procedă­ndu-se la deschiderea casei de fer, s’a constatat, lipsa monedelor de aur și bancnotelor caii se crede că au­ fost luate de dispărutul casier Gr. Go­mâr­­zan. In sarcina lui sau consta­tat, fraude de peste 7000 lei. D. inspector financiar Simio­­nescu lucrează la stabilirea su­melor de fraudate de foștii pri­mari Strat și Ionescu. Dispariția casierului Gr. Co­­mârzan a produs o mare sensa­­ție, căci era o persoană bine­­ cu­noscută și casier de peste 20 de ani. Amănunte prin poștă. Rețeaua telefonică Instalarea noului multiplu. — Un iir direct București-Viena La direcțiunea generală a poștelor se lucrează acum la așe­zarea noului multiplu contral telefonic care va fi definitiv ins­talat în cursul liniei Mai din anul viitor. Noul multiplu telefonic, care a fost adus de curând din străină­tate, va deservi 6000 de numere și are o capacitate de 14000 nu­mere. Direcțiunea generală a tele­grafelor, telefoanelor și poștelor proectează înființarea de nouă fire telefonice pentru țară și străină­tate. Pentru aceste lucrări s-a pre­văzut un fond de­ un milion și ju­mătate lei. Intre altele, se va face legătura telefonică într­e Tg.­Vâlcea și­ Tg.­­Jiu cum și o mare legătură di­rectă între București și Craiova. Un alt fir ne va pune in legătură cu Viena prin Burlujeni. Acest t­ir v­a trece prin Fuh­ierni, Boto­șani și Dorohoi. 5»trill în«'8"( AM n Im­ Im im «­» 1 l­,n •? v­» T!)­ci . Revoluționarii bulgari și-au re­început activitatea Constant­inopol, 22 Noembrie. Comitetul revoluționar bulgar din Macedonia a început d­in nou­ seria atentatelor și crime­lor. Zilele acestea au fo­st nu­mai puțin, ca 5 atentate dintre care acela comis asupra mos­­cheiei din Iștip a produs o con­sternați­e enormă printre mu­sulmani. Linia Salonic-Constan­­ti­nopol a fost în repetite rânduri obiectul atentatelor acestui co­mitet revoluționar. Toate mă­surile de pază luate de guvern n’au­ putut să evite aceste crime. Explozia care a avut loc la sta­ția Akingiali a costat viața a 3 oameni. La KenpurlU s’a arun­cat o b­ombă asupra postului de jandarmi și dacă prin fericire nu s’a înregistrat nici o victimă o­­menească aceasta se datorește faptului că jandarmii erau­ duși în inspecție cu ocazia sărbători­lor. Bomba asvârli­tă în mos­cheea din Iștip a cauzat­ moar­tea a 12 musulmani iar alți 20 au fost răniți. Ministrul de interne confir­mă toate aceste atentate adau­­’’gand­eă făptui­eii ele are fost ,ca-“ mise .tocițiaî ip, timpul sărbăto­rilor Bairamului arată scopul comitetului de a forța populația musulmană la o mișcare, do­vedind prin aceasta că nu există nici o siguranță în Macedonia. Acum două săptămâni comi­tetul macedonean adresase com­u­­sulilor străini din­ Salonic, Mo­­nastir, Üsküra și Adrianopol un lung memoriu prin care se plângea i de actuala stare de lu­cruri creată de comitetul ,,Uni­re și Progres“ care nu diferă întru nimic de vechea stare l­amidiană. Comitetul revolu­ționar, se ved­e, din cauza aceasta, în necesitatea de a reîncepe lup­ta prin toate mijloacele ca să pun capăt acestei situați­uni. Italia ar pune la cale atentate iată însă că Agenția otomană vine cu o știre care, dat fiind actuala stare de lucruri, în o­­chii opiniei publice întărâtată contra Italiei, e primită fără re­zervă. Agenția otomană publi­că azi următoarea informațiune: „De câteva săptămâni guver­nul imperial aflase că cel ita­lian a trimis agenți secreți în Macedonia spre a pregăti aten­tate cu dinamită, asigurându-­și în scopul acesta, colaborarea­­ câtorva bulgari.. Guvernul oto­man era așa de sigur de aceste informațiuni în­cât­ însărcinase pe ambasadorii, otomani, acre­ditați pe lângă marile Puteri, de a aduce la cunoștința lor pro­iectele criminale­­ ale Italienilor. ,.De altfel, adaugă Agenția otomană, natura atentatelor din zilele aceste fiind diferită­­ d­e mijloacele întrebuințate­­ de revoluționari, iar pe de altă par­te date­ fiind relațiunile exce­lente cari există între guvernul otoman și cel din Sofia- aceste atentate ale Italiei în Macedo­nia, unde ea se silește să ațâțe elementele bulgare și otomane spre a pune vrajba între cele două State vecine, nu pot decât să fie desaprobate de toată o­­pinia publică“. In consiliul i de miniștri s’a dis­cutat îndelung­ această chestie și g’a hotărât ce măsuri trebue luate ca să se pue capăt aces­tor crime ale comitetului bul­gar. Alegere la Constantinopol In ziua de 26 c., cetățenii ca­pitalei vor fi chemați să aleagă un reprezentant al lor în Par­lament, în locul rămas vacant prin numirea lui Rifat­ Pa­șa ca ambasador la Paris. Această a­­legere parțială prezintă o deo­sebită­ importanță din două puncte de vedere: 1) este prima dată când opoziția, reprezintată prin noul partid ,,înțelegerea U­bera UV­, pune în mod­­ oficial, candidatura unui membru al ei și 2) această alegere parțială poate fi considerată ca un pro­nostic al alegerilor generale ce se vor face în Mai viitor. Candidatul opoziției este Ta­hir bey, fiul fostului mare vizir Hakredin Pașa, iar canditatul comitetului este actualul minis­tru de justiție, Memd­uh bey. Peretül. Conlîi din­ ruso-persan AGITAȚIA RĂZBOINICĂ A POPULAȚIUNEI DIN PERSIA­ Teheran. 24. — Agenția Reuter află c­ă­­ Speșile sosite din ijhras Ispahan, Kerman, Kars, Arabîstan Luristan, Kurdistan spun că po­­poru­l cere cu energie să se opună rezistență Hu­s­i­i. Sardar Assad a sosit și invită pe bahtiart a respecta viața și a1­derea europenilor. TURCIA DE PARTEA PERSIEI Constantinopol, 24.—Guvernul turcesc ai trimes reprezentanților săi diplomatici pe lângă marile Puteri ordinul ca să roage pe a­­cestea să împedece acțiunea Ru­siei contra Persiei apărând in­dependența acesteia din urmă Guvernul turcesc a motivat a­­cest pas al său prin împrejura­rea că popu­lațiunea mohameda­­nă este așa de agitată încât stră­inii, adică creștinii și in deo­sebi rușii din țările turcești sunt­ serios amenințați. _____ ■ Revolu­lcii din China ARMISTIȚIUL PRELUNGIT Hanken. 24.— Agenția Reuter află că șefii imperiali și insur­genții, neputând până acum a­junge la o înțelegere definitivă armistițiul a mai fost prelungit pe încă trei zile. ABDICAREA REGENTULUI IMPERIULUI Peking. 24. — Agenția Reuter află că un edict al împărătesei mame spune că regentul a abdicat în urma nemulțumirei­­ și dezordi­nilor din țară. Edictul arată do­rința tronului de a realiza cere­rea poporului, pentru instituirea u­nui guvern reprezentativ. BULETINUL ATMOSFERIC al Institutului Meteorologic —• Pe ziua de 24 Noembrie — In țară. — Timpul se menține pretutindeni închis, liniștit, um­ei ,și friguros. In cursul zilei a fost înghețat numai pe alocuri , cea mai ridicată temperatură 7 ° la Sulina. Noaptea îngheț general afară­ de localitățile de pe lângă Mare. La munte ger simțitor cel mai coborâtă temperaturi d­u la Câmpulung. Astăzi dirri­tic­­ață cerul acoperit în toată țara în multe părți ceață.­ Presiunea atmosferică a mai crescut cu 2—3 mm, fiind în roit b­eiu către 777 mm. SMARA Fata tatii BORAN de MORAVURI —­ Auzi mutră și la ăsta, iua­­si­mt dracu cu acvilă cu tot! — Ei începi și d-ta ca musin ăla cu țăcălie, de mai zicea o vorbă, aveam de gând să’l poc­nesc, se ducea d’a berbeleacul, la cap îi dam! ■ — Păi multe ai­nuri face tu, Panaite. — Ba bine că nu, nea Kivule, noi suntem acuma târî și mari. — Vezi bine, sunteți la putere, parcă noi nu știm că, aide jupan Hristache, de când o gros la pungă,­ s’a apucat și de politică, — Caraonul... Aide, aide, spar­ge dracul opincele. Te-a’nvățat cu nărav și pe tine, pilești și tu, a­rzi și pingelești ca ei, te-a scos d­rac bun! — Păi, o să te scoa­rță și­ pe d-ta, ia să vezi. — Panaite, adu-mi un tutun. — Doamne! De când nu te-am mai văzut pe la noi, nea Tache, dar pe unde mai robotești a­­cum? — Aide, aide, dă-mi tutunul și nu mai mă descoase că sunt a­­mărât. — Dar ce ți s’a întâmplat? Or ți s’au­ înnecat corăbiile? • — Ți-am spus să mă lași în pace că n’am chef de vorbă mul­tă și mai ales cu tine, care ai dat în doaga stăpânului tău. Ts­ai făcut un calic și un șmechi", ți-a suflat in gură, îi calci p­e urme. Tu nu deschizi prăvălie,? In acest timp b­ristac­he, cu pălăria pe ceafă, intră fumând din ciubuc șî începe a da ordine lui Fanait.și lui Fandelică.­ "Se făcu că n’aiîxte ultimele vorbe ale lui Tache. 'Cucoana Zamfirița îl urmă, lipăind din papuci și sco­­bindu-se ’n măsele. Eșind in ușa prăvăliei, tocmai pe când trecea­­ o țigancă cu pahare, ceșcî, farfurii, pentru vechituri, alese și ea o cosnicioară de sâr­mă, în fund cu o pasăre albastră, mâncând cireși, o cană cu cio­cul de papagal cenușiu și o far­furie verde de mezeluri, o altă cană de bere, cu chipul lui Bis­­mark, și o tavă de tinichea cu portretul Sultanului; apoi in­trând în prăvălie, cu ele în bra­țe, le arătă lui Hristache, care rămase încântat de gustul este­tic al consoartei sale. — Așa-i frăție» c­ă sunt minu­nat de frumoase. Le-a în ales și le iau că nu dau pe ele bani, dau­­ vechituri, știi, ce mai avem prin pod, d’ale noastre, d'ale fetei... cari stau­ acolo de­geaba. — Minunate, știi că sunt faine de lot și fiu costă­­ nimic. Când o veni fata dela școală n’o să m­ai poată de . bucurie, îngerul tatei, vezi bine, zestrea ei!... Trebue să’ncep să mă gândesc serios de pe-acum.. — Zi să­ treacă țiganca prin curie să’l dăm vechiturile. P­an­­delică, du-te de le­ ia din pod, dar vezi să nu care cumva să calci peste funiile de ceapă, ori să ’ncarci pumnul cu prune o­­părite, cum ai de obice­iu, că te-am dus, îți rup urechile! — .Ți, cumnate, zise Kivu, în­­torcând­­u-se tocmai când C­ris­­t­ach­e da astfel de porunci. Păi de ăștia îmi ești? Socoteam că d­e când te-a­m dat cu boemii, te-a­i făcut mai filotim. Ce­ e la ave­rea d-tale câteva prune, ori o funie de ceapă ? — Hei, zise Teeșan, parcă schimbând partidul vă să zică că-țî schimbi și sufletul! — Boem] e tot, doar, fie­ măcar și încins cu teiu. ’Mi spui - mie ? ’ Secături­­ d’astan .și­ politică! Auzi! auzi!. îngână d­intr’uji, oolț Ilara lajöibie, sfântă , vorba aia, nici salcia cerc de buze, nici moi­icul om de frunte. Râseră toți și de spusele și de mutra dulgherului, iar cârciu­­marul’ scrâșni din dinți și se fă­cu roșu ca stacojul, încercase d’odată să se facă că n’aude ca să nu răcnească de mânie, dar proverbul prea ’s fusese aruncat în nas, ca să poată să t­acă. Tra­se furios de tejghea și îngână printre dinți : — Canalii de rumâni păcătoși, calicilor, mocofanilor ! — Calic și mojic­ești, tu, grecu­­le, strigă Tecșan. Auzi, auzi, cine să ne­ facă calici. Ai uitat c’ai venit aici în co­aje de meui! ! Și-apoi când ți-o veni la­­ socotea­lă, te ’întorcî la patria ta cu chi­mirul plin. — Ce-a zis grecul ? ce-a zis ? strigară celalți meseriași ridi­­cându­-se furioși. — Nimic, frațîco. N’a înțeles bine climealui. Eu sunt om bla­jin, nu-mi place scandalul, Kivu strică, ci a ‘Stârnit ocarta…­­— Dar e boer, ce’i mai pasă , covrigar de la Ian­ina, zise Pâr­va­n. — Carnaxi, mitocanilor, strigă Hristache, învinețit la față și o zbughi afară trântind ușa.­­I- L'a usturat pe caraonul, mai atins unde-l doare. Adu ma­ira, bravo Kivüle. — Lecție neică, lecție, a­ ridi­cat nasul de nu’l mai cunoști; i-1 tain­eu­, nu de­geaba ! sunt rudă. — Auzi cămătarul! Din mun­ca și sudoarea noastră s’a ’mbo­­gățit, i-arătăm noi lui ! s’auzea din toate colțurile și se vedeau pumni, înălțându-se amenință­tori, printre fumul gros, care e­­șea din pipele meseriașilor și din tingirile de pe mașină. Intru târziu­ se potoliră și Pá­riáțt și Pandel iesi umblați în vâr­ful picioarelor... lama Jialaua, o­ dată noaptea în beznă adâncă, ., Acvila României“, strălucea ca un far de lumină și de aceea era locul de întâlnire al munci­torilor. In ea se destainiiau se­crete, se făceau­ planuri, se arvu­­neau meșterii dibaci, se desfun­dau butonuri la alegeri și se fă­cea o politică, așa de înaltă și de dibace în­cât Bismark, Gortcia­­cov și Crispi ascultând-o, ar fi rămas nimic pe lângă acești stâlpi ai țarei, cari puneau mult preț pe făgăduelile făcute înain­tea alegerilor, iar votul îi daui pe sunători, în fie­care an schim­­bându-șî Dumnezeul și de culoa­rea politică. Hristache de origină era grec, de felul lui din Epirus, dar ce are a face. Sub toate guvernele ducea o politică sănătoasă. El era șiarostea bătăușilor. Pe sub mână plătea agenții primăriei și­ ai poliției. De unde să­ știe alegătorii cu ce fonduri orbea insta d­e pe ciomăgași. Hoțiile, scandalurile, fraudele, falsifică­­gUrile, făcea mușama și fiecare nou ve­nit la putere, nu­ putea să tră­iască fără să viziteze pe chir Hristache Arghiriadis, să nu bea cu un pelin, un turburel, o mastică, o dirojdie. Toți cari voiau să isbu­tească în alegeri, trebuia să se ia bins cu Arghiriadis și să-i făgăduias­că din vreme că­­ î va îndeplini toate cererile, pentru bă­ cți, așa nuntea el pe zăvozi, gata pe bâ­te și ciomege, altfel zadarnic se vor asmuți, căci nici unul mi se va mișca. Fără ciolan de ros din spinarea guvernului, cine se mulțumește? votul? să nu coste nimic pe coi cari vor să stea răsturnați la primărie, la­­ Came­ră,­­ori la Senat, în jilțuri de ca­tifea? Ei nu primesc diurne, u­­nii numai că ridică mâna, ori numai pe căscat și pe moțăit? (Va urma).

Next