Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-26 / nr. 326
•ti SfimSA »iSi in mmm moartea transportarea la ambulanțe a tfei unor ^eiprî EVENENTELE DIN în chestia, albaneză, intențiile Serbiei Paris» 23. — Ziarul „Le Temps" află din Belgrad că Serbia este gata să supue decisiunei marilor Puteri, pretențiunie ei la Adriatica, dar că nu se va supune unei eventuale sentințe a Austro-Ungariei, ca împuternicită de marile Puteri. Se pare că Serbia a făcut Această declarație cu știrea Rusiei. ARMATA SARBA SALUTATA DE CEA BULGARA Belgrad. 23. — Prima armată sârbă de sub comanda, prințului moștenitor, care a fost la Adrianopol și Ceatagea, a plecat, la Sofia și Filipopol, unde a fost salutată, cu entuziasm, de către armata bulgară. UN ÎMPRUMUT AL SERBIEI Semiin. *23. — Deși guvernul a repetat in dese rânduri că Serbia dispune de bani, se fac acum demersuri pe lângă un grup de financiari francezi pentru obținerea unui împrumut de 18— 20 milioane dinari. împrumutul nu e cerut direct de către guvernul sârb, ci de Creditul funciar din Belgrad care a Început tratativele. UN COMUNICAT AL GUVERNELOR ALIATE Belgrad. 23. ■ Guvernele aliate vor publica un comunicat asupra ,năuei situații create prin încheierea armistițiului, în cercurile guvernamentale se declară, că refuzul Greciei de a semna armistițiul nu prezintă importanță și că din aceasta nu trebue să se deducă că ar exista neînțelegeri între aliați. SOLDAȚII SÂRBI TRECÂND PE TERITORIUL UNGAR Belgrad, 23.— Azi a plecat cu trenul un mare transport de trupe sanitare la Fiume iar de aci la Durazzo. Soldații sârbi care călătoresc însoțiți de trimiși speciali ai ministerului de război, vor parcurge deci o mare parte a drumului pe teritoriul ungar. ÎNTOARCEREA ATAȘAȚILOR MILITARI STRĂINI LA BELGRAD Belgrad. 23."— Deoarece operațiunile de război s-au terminat, atașații militari streini sau reîntors la Belgrad. COMPENSAȚII OFERITE DE SERBIA Fraga. 23. — Narodni Listy" află din Belgrad că guvernul sârb ,e gata să fie opue prelungirea, liniilor ferate din Bosnia peste Serbia, pentru susținerea intereselor economice ale monarhiei austriace. ■----------oo-------— neînțelegerile dintre Grecia și Bulgaria Berlin. 23. — „Berliner Tageblatt” află din Petersburg că ministrul bulgar Bobcew a declarat că neînțelegerile dintre Grecia și Bulgaria vor înceta, din cauză că Grecia va pune capăt încercărilor de a face pe marea Future. Bofacev a mai declarat că cu ocazia tratativelor de pace Bulgaria va cere cu orice preț Adrianopolul și teritoriul de la Midia (Marea Neagră) și până la Xavala (Marea Egee). Rezolvirea chestiunei Salonicului e problema cea mai grea. Speră însă că și chestiunea aceasta va fi rezolvată spre mulțumirea tuturor slavilor. Pentru Albania, Bulgaria cere o autonomie sub protectoratul Turciei, Petersburg. 23. — ■ Ministrul Bulgariei Slobcoff a rugat pe Agenția Westaik să desmintă asertiunile co i Văți atribuit prin „Novoje Vremja” relativ la raporturile greco-bulgare. Ministrul nu a dat nici un interview vreunui redactor de la Novoje Vremja; tot așa și ministrul Serbiei neagă că ar fi dat interdievvul ce i s’a atribuit de acel Rusia se înarmează Petersburg, 2ß. .— Rusia se înarmează pentru orice eventualitate Statul ,caror lucrează neîntrerupt. După câteva zile se vor afla la granița de Vest În corpuri de armată. propunere a Rusiei în chestia albaneză Paris. 23. După ședința comisiunei pentru chestiuni externe s-a aflat că Rusia face o nouă propunere în chestia albanezilor care cuprinde următoarele patru puncte: 1) Albania rămâne sub suveranitatea Turciei. 2) Marile Puteri vor declara că un an interese în Albania. 3) Un port albanez și linia ferată ce duce la acest port vor fi declarate neutrale. . w ■i) Se va asigura Serbiei dreptul de a utiliza acest port și linia ferată, pentru comerțul ei. -------on-------PRINCIPELE HENRIC BE PRUSIA LA LONDRA Londra. 23.— Principele Enric de Prusia a sosit aci spre a face o vizită regelui și reginei la s pmni-*H 0*1 pm. DOLIUL DE LA CURTEA DIN SOFIA . Sofia. 23.-- Cu prilejul morții contesei de Flandria, curtea regiala a luat unn doliu do tr săptămâni cu începere de la :2,7 Noemforte = ziar.-------------0-------------- SITUAȚIA internațională DECLARAȚIILE LUI HARTWIG Berlin. 23. — Corespondentul ziarului „Lokal Anzeiger” telegrafiază că ambasadorul rus la Belgrad Hartwig i-a declarat următoarele : „Pretențiunile Serbiei în Albania sunt întemeiate, căci Serbia a dus un război victorios și poate ocupa ținuturile cucerite. Austro-Ungaria n’a avut război, prin urmare n’are nici un drept la compensațiuni teritoriale în Albania”. Hartwig a mai spus că el face numai aceia ce-i ordonă guvernul său și învinovățirile ce i se aduc că el ar face politică personală nu sunt întemeiate. CONFERINȚA AMBASADORILOR Viena. 23.—„Neue Freie Presse” află diin Berlin că Întrunirea conferinței ambasadorilor la Londra poate fi considerată ca un fapt îndeplinit. La conferință se va pregăti unitatea de vederi a puterilor. PUTERILE NU RECUNOSC POSESIUNILE ASUPRA ADRIATICEI Colonia. 23. — „Koelnische Zeithung” află din Berlin următoarele : Deși nimeni nu vrea să împedice drumul beligeranților prin contramarșuri militare, nu se poate lăsa sub îndoială că actele de posesiune asupra Adriaticei vor fi recunoscute de către Puteri numai ca evenimente transitorii, iar nu ca titluri non- durabile. AUSTRO-UNGARIA PROTESTEAZĂ CONTRA BOMBARDAREI VALONEI Viena. 23. Miniștrii Austro- Ungariei și Italiei au făcut azi pe lângă guvernul elen de reprezentațiuni cu privire la bombardarea Valonei declarând că ocuparea insulei Sasena sau Valonei nu ar putea rămâne definitivă. NOUL MITROPOLIT DE PETERSBURG Petersburg. 23. — Mitropolitul de Moscova Vladimir a fost numit mitropolit de Petersburg și președinte al sinodului, 1 .......Q.Q--------q Mi *wto fabrica — întrunirea publică de la „Dacia“ — greviștii protestează împotriva intervențiunnei poliției. Ei cer, ministerului de interne ordonarea unei anchete, ministerului de industrie, să intervină pentru aplanarea grevei în mod echitabil — Greva de la fabrica de metalurgie „Vulcan” din Capitală continuă. Tratativele urmate până acum pentru aplanarea ei n'au aat nici un rezultat mulțumitor. Vineri seară s’a ținut la „Dacia” o mare întrunire publică de protestare împotriva intervențiunei poliției în conflictul dintre fabrică și lucrători. Această întrunire a mai avut de scop totdeodată : prevenirea ministerului de industrie și comerț și a celui de interne, că e neapărată nevoe să intervină ca' acest conflict 'să fie aplanat *tn chip legal și echitabil. întrunirea a fost convocată de comitetul grevei de' acord cu Uniunea și sindicatul lucrătorilor in fier și metal La ora 6 lucrătorii de la toate fabricile de metalurgie din Capitală și numeroși lucrători de la celelalte fabrici au pornit in grupuri spre sala de întrunire, cu placarde și steaguri, demonstrând pe strade. La ora 6 și luni, sala, lojile și culoarele erau arhipline. A prezidat d. Bălineanu, care deschizând întrunirea a arătat că, greva continuă, întrucât lucrul acesta , e dorit de direcțiunea fabricei „Vulcan”, că oricare ar fi pretențiunile «Mu/ A- bon», lucrătorii nu pot admite nici, conKhțiunile de lucru, stabilite de drsa,' nici ‘ concedierea lucrătorilor. Adaugă că lucrătorii' nu pot tolera intervenția poliției în conflictul dintre greviști și direcțiunea fabricei, poliția,' înțelegând să procedeze ea în timpul unei stări de asediu. V. V. Iordăchescu a criticat cu vehemență intervențiunea casei meseriilor în acest conflict. 7. C. Nitzulescu a vorbit despre necesitatea acestei greve, provocată de faptul că direcțiunea fabricei a generalizat în fabrică lucrul cu bucata,a intenționat spre a reduce salariile lucrătorilor și a-i sili astfel pe aceștia să părăsească lucrul. A terminat îndemnând pe lucrători să susțină greva. V. St. Georgescu a stăruit asupra datoriei ce, toți muncitorii .ș.vn<conștienți o au de a da tot sprijinul lor pentru reușita acestei greve. D. D. Popp, secretarul comisiunei generale a sindicatelor, înainte de a vorbi despre această grevă,a comunicat că guvernul Statelor Unite din America are intențiunea [ a condamna fie doi, distinși’ luptători socialiști Ettore și Golacome și pentru delicte imaginate, * fapt împotriva* câruia lui crăttori v -ilor pretutindeni protestează. In ceia ce privește greva, ile la, „Vulcan” ,a arentat ,'că*autoritățile în drept, a iritervenii pentru aplanarea grevei, în loc, să caute a rezolva conflictul in mod legal, caută a pimy-de-a pe muncitori printr'o reprobabilă părtinire a patronului. Intervențiunea armatei— a mai.Sfinș d-sa.. — poate avea cizmuri extrem de grave, de care, in nici un caz, muncitorii nu vor putea fi făcuți vinovați. D. Gh. Cristeschi [UNK]: Greva aceasta e o grevă, de apărare. Muncitorimea trebue să facă dovada solidarității, de clasă, dând tot sprijinul său pentru reușita grevei. D. dr. Racovschy, primit cu ovațiuni de muncitori, a vorbit despre primejdia ce o poate pricinui atitudinea prea părtinitoare a autorităților față de clasa patronală. E grav faptul că autoritățile fac să nască în sufletul muncitorului idea că pentru el nu există decât legi de represiune. Greva aceasta trebue să reușească; înfrângerea ei ar fi înfrângerea demnităței muncitorești. In acelaș timp nimicitorimea trebue să înțeleagă necesitatea de a se organiza. La sfârșitul cuvântărilor ținute s’au votat trei moțiuni cu privire la: 1) Urmărirea socialiștilor Ettore și Giacometti din Statele Unite, 2) Mersul grevei și 3) Intervenția poliției. * O comisiune compusă din d-nii Popp, Bălineanu, Iordăchescu, Dudoș și Lupu Stoian se va prezenta a d-lui ministru de industrie spre a-i expune doleanțele lucrătorilor. O altă delegațiune se va prezenta d-lu î ministru de interne cu moțiunea cu privire la intervenția poliției. întrunirea s'a sfârșit la orele 11 seara. / --------------oo-----;—r- Un articol al ziarului „Mir“ Sofia. 23. — Eland ,„Mir” constată situațiunea particulară, în care se află Orientul european, punct 'de" întâlniire al "interbsclor tuturor Puterilor. Amintește că numai spre deferență pentru acestea, aliații au răspuns la cererea de armistițiu a Turciei înainte, de a lua Dardanelele și Constantinopole, pentru ca cestiunea Balcanilor să-și păstreze caracterul ei balcanic și să fiu devie o chestiune europeană care să poată târî pe Puteri întrun răsboiu, încheie exprimând speranța că această atitudine a aliaților va fi prețuită cum se cuvine de Europa, care are datoria de a da mână de ajutor la regularea echitabilă și definitivă a tuturor cestiunilor de natură, a deveni în viitor un izvor de neliniști pentru pacea europeană, care depinde de stabilirea definitivă a păcii în Balcani. Ziarul „Mir*" își exprimă nemulțumirea față de știrile neexacte turcești cu privire la reaprvizionarea garnizoanelor asediate, ceea ce este contrariu clauzelor protocolului de armistițiu și declară că armatele aliate ’și au împlinit până în prezent în mod strălucit datoria. Sperăm,, zice ziarul, că guvernele statelor aliate își vor împlini și dânseie pe a lor în același mod, și anume de a păstra, prin tractatul ce se va încheia roadele legitime ale victoriilor dobândite cu jertfe costisitoare, pentru a stabili în viitor o pace durabilă și binefăcătoare. PROGRAMUL PRIMIRE! REGELUI FERDINAND Sofia. 23. — O comisiune a fost instituită, spre a elabora programul primirii regelui. PLATA RECHIZIȚIUNILOR PENTRU ARMATA IN BULGARIA , Sofia. 23.— Ministrul de finanțe a ordonat organelor sale să, dreseze și să prezinte socotelile pentru obiectele rechiziționate pentru armată, pentru a proceda de îndată la plata sumelor datorite.MISIUNEA SANITARA ROMANA IN BULGARIA Sofia. 23. — Eri a sosit la Gorniaorahovitza misiunea sanitară română condusă de doctorul Apostoleanu. Misiunea a fost salutată la gară de populațiunea din Gornia Orahovitza și Liuscbveț. In urmă misiunea a plecat cu un tren special la Târnava.--------------po-------------REORGANIZĂRILE DIN ANATOLIA ȘI MESOPOTAMIA Constantinopol, 23. La reprezentațiile urgente ale, Rusiei și Angliei Poarta a hotărât să numească pentru Anatolia, și Mesopotamia câte un inspector comunal -administrativ rus și englez, iar comunelor să le acorde o oarecare autonomie. 1 Poarta va numi instructori agricultori din Austro-Ungaria. STAREA SANATATEI REGELUI ALBERT Bruxelles, 23. — Starea sănătate a regelui Albert s’a îmbunătățit, așa că nu mai există teama de complicațiunii. Regina Elisabeta, din cauza sforțărilor din ultimele zile, s'a îmbolnăvit. Doi specialiști germani au vizitat ,pe regina bolnavă și i-au recomandat, să plece pentru câteva săptămâni la sud. Tratativele de pace Belgrad. .23.— In cercurile guvernamentale de aci domnește convingerea că tratativele de pace la Londra nu vor dura multă vreme. Condițiunile principale au fost stabilite. După terminarea tratativelor Scupștina va fi convocată pentru a stabili granițele teritoriilor cucerite. Bulgarii nu vor ceda în nici un caz Turcie drianoKilul și Dedeaga ei. •He spune că bulgarii vor da Serbiei câteva orașe din suflul Macedoniei, ca mulțumire întru* sprijinul de la, dat trupelor bulgare la Ceatalgea și 'Adrianopol. ..* Sofia, 23. — Reprezentanții Bulgariei la tratativele din Londra vor fi: Președintele Sobrani-/. Danei, generalul Savoff >i ■ministrul de [UNK]finanțe Teodoran, sau, in locul lui, primul ministru Ghesoff. La tratativele asupra aritmiițiului, bulgării au cerut, careiau cele de pace să se termine in 7 zile. Turcui a primit aceste conțiiuuui. Toți bărbații politici, bulgari, ■ susțin că. Adrianopolul și Salonicul traduc să aparțin neaprat. Bulgariei. Solidarii alea sărbo-bulgari attit de puternica, in cât, in cazul când tratativele de la Londra ar eșua, sârbii si bulgarii vor lupta in comun cu toate forțele pentru cucerirea Adrianopolului. Berlin. 23. Ziarului „Berliner Tageblatt” i se telegrafiază din Sofia că dacă tratativele de pace din Londra nu se vor termina în 25 de zile și protocolul nu va fi semnat in timpul acesta, operațiunile de război vor începe din nou.* Atena, 23. — Delegații Greciei la tratativele de pace din Londra vor fi : Fostul ministru de externe ț?t Kultidisi, ambasadorul din Viena Streit,ambasadorul din Londra Genadios, șeful statului major Danglis și căpitanul de geniu Metaxas. Cetinje, 23. — Cei trei delegați ai Muntenegrului pentru negocierile de la Londra, și anume : Lazăr Miuskovici, Jova Popovic și Lujo Voinovic, au plecat azi spre Anglia Via Triest. Cetinje, 23. — Delegații muntenegreni pentru conferința de la Londra au primit instrucțiuni precise, ficșate ori de către consiliul sub prezidenția regelui. Una dintre cererile principale ale Muntenegrului este cedarea Sculărilor. Delegații muntenegreni se vor opri la Paris unde vor întâlni, precum se asigură, pe ministrul sârb Veșnic și pe delegații sârbi cari trec de asemenea prin Paris. -------------po------------CONDAMNAREA UNUI INGINER ROMAN LA PARIS Paris. 23. — Tribunalul corecțional a osândit la două luni de închisoare pentru furt pe inginerul român Manole Crachíresen (?) inventatorul unei umbrele pentru aeroplan. Prevenitul ■ venise in Franța cu o scrisoare de recomandație către ministrul de război căruia avea să ii supue invenția. MERSUL HOLEREI IN TURCIA Constantinopol, 23. —Eri a fost aci 53 de cazuri de holeră, dintre cari 9Á mortale. DIN REICHSTAG Berlin, 23.— Reichstagul a sfârșit discuția primei citiri a bugetului, care a fost înapoiat la comisiune. PRINCIPESA ELENA SPRE PETERSBURG Belgrad, 23. — Principesa liléim a plenat^eri^ la Petersburg. SEZATORILE „Ligei Culturale” — Cetiri Despre românii din peninsula balcanici - Vineri seară, în Ateneu, a fost a doua șezătoare a Ligei Culturale în chestiunea românilor din peninsula balcanică. Un public foarte numeros, din toate straturile sociale, a asistat la această șezătoare la care au citit fruntașii vieței intelectuale din țara noastră. Cel dintâi citește d. Giuglea despre românii din Serbia, cărora trebue să le dăm astăzi cea mai mare atențiune. Din punct de vedere istoric, teritoriul din dreapta Dunărei e foarte însemnat.U un, ținut, ținutul Istrului, cu 27 sate, care au nume românești, dovadă că au fost locuite, din cele mai vechi timpuri, de români. D. Giuglea expune' elementele linguistice ale acestui ținut"Se găsesc și elemente nouî din Ardeal dar acestea, sunt de dată recentă, produs al emigrațiunei rezultate din sporul, populațiunea din Ardeal. Sunt nume de munți în românește, ceia ce dovedește vechimea românilor acolo. Oficialitatea sârbească caută însă să schimbe aceste nume. Românii dintre Timoc și Mlova își dau diferite numiri: munteni, ungureni și mărgineni (cei de lângă Dunăre), suseni și josenii. Descrie viața românilor p din Serbia, portul lor național și-și exprimă dorința ca începutul acestui veac să fie și începutul redeșteptării naționale,—pe cale culturală cel puțin, — al românilor din dreapta Dunărei. D. G. Bogdan-Duică spune că parlamentul nostru discută cel mai puțin politica externă iar cât privește diplomații noștri, nici nu e de vorbit despre ei. Continuând să vorbească despre politica noastră națională, d. Bogdan spune că trebue să se ceară toate garanțiile pentru Macedonia unde țara noastră a cheltuit atâta energie. Vorbește de ultimele telegrame străine asupra compensațiilor României în legătură cu vizita lui Danev. D. Bogdan discută chestiunea Dobrogei, în care a chemat să vorbească statul major al țarei românești. Chestiunea unei fronturii va trebui rezolvată în definitiv. Amintește politica externă de acum 30 ani a d-lui Maiorescu, și spune că ministrul de externe poate să realizeze azi politica sa de acum 30 ani. Susține, cu dovezi din scrierile d-lor T. Maiorescu ,D. A. Sturdza și Take Ionescu („La politique étrangère de la Roumaine"), cu inamica naturală și fatală a României e Rusia. Combate „Confederația balcanică” preconizată de dl. Racovski , de socialiști și spune că a tinerii mari cari ne-au îndrumat spre Tripla Alianță au fost Ioan Brătianu, I. Sturdza, Take Ionescu, Titu Maiorescu și Nicolae Iorga. Din telegramele din Londra Paris, Petersburg și Balcani deduce că origina versiunilor despre desfacerea României din tripla alianță trebue căutată în tripla înțelegere. Războiul balcanic a fost pus la cale de tripla înțelegere la Reval. Evenimentele ne duc cu ele și noi trebue să înțelegem din vreme cu cine să mergem, pentru ca să nu regretăm mai târziu. D. Hilldebrundt Vrollo spune că dacă țara noastră își îndreaptă energia spre sud, nu însemnează că ea își neglijează interesele de la nord. Ororile și schingiuirile de la sud nu'e încă punem problema balcanică pentru că la aceasta ne silesc, dușmanii noștri? cei vechi. Nu este admisibil ca un popor, să, tolereze ca, o parte a națiunei să fie nimicită. Schițează, în linii largi, luptele duse pentru redeșteptarea, națională a, aromânilor,încă de pe vremea lui Guza. Șezătoarea s-a terminat la miezul nopții, L. Diesen Scumpetea traiului 1 R.Sărat, 23 Noembrie .Pe zi ce trece traiul devine tot mai scump la noi, și aceasta datorită speculei nerușinate ce se practică în detrimentul populației sărace. Așa, lemnele se vând cu 17-18 lei metrul, cele trete cu <1, 4.50 și chiar cu 5 lei suta de chilograme. Speculanții câștigă parale bune, datorită lăcomiei lear și lipsei de control a celor în drept. Și populația suferă îngrozitor, copilașii tremură în casă de frig și nimeni nu se gândește la soarta lor. Dar să vorbim și de alimente. Dacă speculanții de lemne fac furori, încasând de la bieții săraci ultimii bani pentru acest combustibil, apoi pescarii sunt și mai lacomi de câștig. Ei vând „Crapul de Drogu”, (un lac din județul nostru) care nu e mai mare de 500 de grame cu 1 leu și K) bani chilogramul; peștele ordinar* mărunt 60—70 bani. Porcii se vând pe piață pe prețuri foarte mici, însă măcelarii vând chilogramul de carne cu 1 leu și 20 bani. Credem cât în fața acestei triste stări de lucruri, cei în drept nu vor întârzia de a pune capăt odată pentru totdeauna unei specule atât de nerușinate făcuta pe spinarea cror nevoiași. Görest». P. S. S. Episcopului Ghenadie al Râmnicului Noului Severin Vineri seară la orele 10 lura. a încetat din viață la locuința sa din stat. Toamnei No. 30, P. S. S. Episcopul Ghenadie al Râmnicului Noului Severin. P. S. S. era de mai mult timp bolnav de antrax; în ultimii timp medicii i-au făcut operație care nu e reușit. P. S. S. Ghenadie, episcopul Râmnicului Nou? Severin ,a fost profesor de religie ,la gimnaziu! Cantemir și superior al bisericei române din Paris. La 22 -prilie 1892 a fost hirotonisit ar berin cu titiul de Băcăoanii și puiiit vicar, al mitropoliei. Moldovei. , La 1909 a fost ales '.episcop al Râmnicului, în locul P. S. S. Atanasie Mironescu ales Mitropolit Piiulâ-f *1 »tarei. ULTIMELE MOMENTE ALE PREA SFINȚIEI SALE In decursul zilei de er P. Sta S. -a fost vizitat de: d-nii C. Dissescui ministrul cultelor, . Gârboviceanu, PP. SS. LI., episcopii Nifon, Calist și Teodosie, precum și de numeroși prieteni și cunoscuți. Muribundul a rugat pe d. ministru Disseșciu să ia măsuri ca să fie înmormântat, ca simplu monacii, iar* hainele și chei diile bisericești- să fie date binevice.Sf.* Spiridon din Iași, unde, fus., arhereu limp de 7 ani Ultimele cuvinte ale P. S. S. au fost: „Doamne dă-mi zile ca si ami închin restul vieței, bisercei și neamului”. In momentul morții se aflau în jurul patului P. ss. numeroase rude și „prieteni. t P. S. S. Episcopii Chenadie ERAU CE FACEM Războiul din Balcani aduce în discuție o chestiune foarte de interes pentru noi românii, caripuțin a lipsit și încă puțin lipsește ca să ne amestecăm direct în el, chemați a juca rolul cel mare, rolul hotărâtor și definitiv în acest războiu. Chestiunea, aceasta este formulată în următoarea întrebare: În dreptate cei cari susțin că armata nu este îndeajuns de bine pregătită pentru război ) Și când se zice cuvântul anuala, toți se gândesc nu atât la soldat- care ar reprezenta fizicul unui organism, ci mai mult la sistemul nervos, la creerul organismului, conducătorii armatei, la nervii organismului, ofițerii până la cei mai m uici, cari transmit voința creerului și fac ca ea să fie executată. Și cei cari prin armată vizează pe ofițeri, au perfectă dreptate, știut fiindcă (pentru a fi de actualitate), „cum e turcul și pistolul” — cum e corpul ofițeresc al unei armate, așa va fi întreaga armate, soldatul fiind un element mai mult sau mai puțin maleabil — după, cum e format de acasă și din școală — în mâna ofițerului, care fiind el bine pregătit pentru războiu, îl va pregăti și pe soldat,și invers. Mai trebue pe lângă pregătirea lui personală, ca ofițerul să muncească cu tragere de inimă și dezinteresare pentru a forma mintea și sufletul soldatului ca să fie capabil să învingă, pe dușman sau să moară. Chestiunea este deci simplificată. Voind a ști dacă armata este sau nu pregătită, pentru războiu, este de ajuns să știm: Corpul nostru ofițeresc este sau nu pregătit pentru războiu ? Muncește el cu tragere de inimă și dezinteresare pentru a forma, și pe subalternii lui ? Tocmai asupra acestor chestiuni, îndoiala a început să cuprindă inimile multora. Această îndoială se datorește atât unor eșiri violente în contra corpului nostru ofițeresc din fericire pâiic — și de cari nici nu ne vom ocupa aici, ele nemeritând aceasta ca fiind porniri personale, cât mai cu seamă din pricina unor organe cari transmit până departe ecoul unei neîncrederi în corpul nostru ofițeresc, organe serioase și al căror cuvânt cântărește destul de greu în formarea convingerilor celor mai mulți. Aceste organe sunt: Ziaristica și literatura. Citez un pasaj dintr’un articol al unuia din cei mai productivi, din cei mai apreciați și din cei mai convingători scriitori contimporani, articol publicat in ziarul „Universul” și in care autorul articolului ne schimă, singur în odae, la gura sobei. gândește, la război și, !i posibiltatea de a intra și noi în el, și este grozav de ingrijat de ce va fi. Unii zic că armata noastră este așa, că ofițerii noștri sunt mai mult ofițeri de salon decât de război, etc. Alt caz. O revistă literară din cele mai răspândite, cu ocazia zilei de 10 Mai a. c., își spune părerile ei asupra armatei. După acea revistă, armata noastră nu este chemată să poarte, nici un război o fiindcă, azi nu mai sunt războie. (Cel din Tripolitania — zice revista — este o inexplicabilă excepție. Suntem curioși să știm cum s’o mai fi pronunțând numita revistă și despre actualul războiu!» Apoi aceiași revistă continuă în felul următor: Soldatul român este chemat ca, la fiecare 10 Mai, să încerce — cu talpa lui cea groasă — rezistența caldarâmurilor noastre. Armata este galetia supremă a liniștei la sate. Armata este instituția de primă necesitate a existentei noastre, fiindcă — continuă revista — dă-a țăranului tot — adică nimic — și nu se va mulțumi. Dovadă, i-am dat pământ, i-am dat porumb, i-am dat pelagră și sifilis. Totuși el se răscoală mereu. E de ajuns să nu dai gloanțe insă și îndată se liniștește. Armata română mai este chemată să figureze în reproducerea de filme cinematografice, ca de pildă în filmul „Războiul Independenței”. Și în fine — ultimul roldupă aceeași revistă, pe care este chemată a-l juca Armata Română, este să provoace pe cetățenii pașnici cari își exercită dreptul constituțional de a manifesta. Și mai sunt încă și alți literați de frunte și alte reviste cu trecere cari dacă nu-și dau părerea neted’ ca revista de mai »sus, care precizează pe puncte rolul armatei noastre, în schimb filtrează venin în sufletele multora, insinuând ironii și calomnii și căutând prin aceasta să pue într’o lumină urâtă armata și mai cui seamă care put, eî ofițeresc. Și vă întreb acum. Când așa se vorbește și se scrie de armată, un cetățean oarecare, dotat cu cea mai mare bună credință și care nu știe — și nici nu prea poate să _ ce este în, „realitate cu armata noastră, dar, căruia i se pune sub ochi asemeni articole, cum vreți să înceapă să se îndoească de seriozitatea și de garanția ce prezintă pentru țara, aceasta Armata Română? Și e rău ce facem. E rău,, e criminal chiar, fiindcă facem o operă de distrugere. Distrugem încrederea în armata noastră, cere, înseamnă' distrugerea incredereî- i noi înșine, maî toțî