Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)

1913-10-14 / nr. 283

Vite altoite altcriuc și din țară 9 PRODUCĂTORI DIRECTS albi și negri Societatea Pepinterotep 1235 Berird­k Oiejecici —­ Care se recomandă prin perfecta selecțiune și autenticitatea varietăților — Pentru alienfi și revânzători condițiuni speciale © sit&Eufograil gratis la cerere D-m Nathalie Neagu Reîntoarsă din Par­is. Rochii tail­­leur, rochii de vizită, elegante, rochii de bal, mantouri, haine, etc. Se confecționează o rochie in 2 zile. 4 Bal. Elisabeta 4. Telefon 30/60. 1525 Salon de Coafură Pestirit ® din srt­ [făsă de încredere ZAIÉARETCU Regală IO Telefon 81/50 1605 Asbestine Cu 80 bani costul unei cutii de as­­­bestină argintați (aluminațî) o sobă cu burlanele eî. T)c vânzare la mic­iiiraiSâ. STRADA LIPSCANI No. 86 îi la sucursalele lor din Craiova, Iași, Pîpești, Botoșani 1593 Cârti EDIȚII 1913 Istoria Antica Clasa I secundară Istoria Românilor Clasa IV și VIII secundară v de Tr. Asr. Ap­etit Profesor WosL director ministerul culte­lor și instrucțiunii . Depozit. 33 Știrbeiă-Vodă, Bu­curești. Rabat 20%. Rambur- Burî­a cont 10%. 1363 lapisti­ le big PAULINA MANCH! Calea Victoriei No. 30 vis a-vis <le Poliție, în Pasagiu! Macca, face cunoscut clientelei sale că­­ a adus modele cele mai noui și specializate în pălăria de Doliu. 1478 ! ! Se desfac mărfurile marelui faliment, A. I. Barasch de peste 400.000 lei, stofe bărbătești și ido dame, articole de manufac­tură, etc. etc. Ocaziune rară de a cumpăra eftin. Numai până la 20 Octombrie a. c. în ori­ce can­titate mare și mică. Calea Văcă­rești No. 22. 1546 Felin Podgoreni Pivniță mare boltită sistema­tică cu frumos local la stradă, gaz, apă canal. De închiriat str. Vasile Alexandri 2 prin Pover­­nei. 1600 , Grivițeî 107, Matache Măcelarii > > Consultațiu í pentru î­ata BOALELE­­ ? Tratamentul special al ți­S BO­RI.Sil­ul LUMEȘTI > >la fiecare zi da la 8—12 și 2—9< < Un len consultatiHn ca­r­e CABINET DENTAR MODERN I t Lucrări scrisse în aa Pt­ea»­S­e d­uc și platină 1559 z DE VÂNZARE sau ARENDARE 200 pogoane jud. Suceava o oră depărtare de Fălticeni. Adresa d-ra Sacara, Str. Aurelian 6, Craiova. 1607 DOAMNA-DOCTOR TRANDU-RAINER Fost șef de clinică obstiftricată și chirurg al Eforiei Spitalelor și a reluat consultațianele. FACEM, BOLI de FEIE­­CHIRURGIE — STRADA SCAUNE 32 — Cons. 6—7 jum. c. a. Telef. 10/97 1628 C. GER ® Tit Doctor în Oi’spt de la Facultatea din Paris ADVOCAT Consultațiuni: 5—6 p. m. Str. © amlacarte © Ü ®. 11 1557 Telefon 2­41 l­= m. GAJAL Boale interne șa de copii Trat. 606 al copiilor sifilitici hereditari Consult. 2—3 jum. Telefon 4:182 Str. Anton Pann­ 38 bis 1595 WWWWwWwA/WWWWWW K­. S. S. Popom I Specialist pentru „ Boab­ie de GÂT, IVAS < și URECHI S’a­nton din străinătate Și și-a reluat Consultațiunile de la 3—6 d. a. ’ 1597 Str. Lascar Gatargiu, 74 Teisfon. 19/8 Be aduce în cunoștința gene­rală că prinții sau­ ai srâl naturalist filocent jjriifore $kxanärescu pentru prevenirea și vinde­carea tuberculozei, funcționează regulat tot timpul verei Prin tratamentul Higieno­­dietetic și specific, ce se face în acest sanatoriu, s'au obținut re­zultate foarte bune: 95 % vinde­cări clinice în stadiul 1, 47% în stadiul 11 la început. (Stadiul al 111-lea nu se primește). » București-Filaret Șerban-Vodă No. 208—210 Înscrierile se fac la d. Dr. Mi­­nunescu, Directorul Sanatoriului, str. Covaci. No. 19._____ 1087 Ii ®f ol și liffli barbed se g­asesc de vânzare to­tal sau în parte Sa Ștefan G. Popescu, Bechet, Bol­. 1623 Administrator sau sub-administrator, caută post. Practică îndelungată. A­­dresa la ziar sub S. C. 1629 na ziua de 9 Octombrie s’a pierdut în drum dela casele d-lui Al. Bellu Urlatzi (Praho­va) până la gara Albești una pușcă de vânătoare Hamerless într’un joc de piele galbenă. A­­ducătorul va prim 100 lei re­compensă. Dr. Al. Bellu­­b­lat­zi (Prahova ): 1631 Dactilografă rutinată, care să cunoa­scă perfect limba fran­ceză, se caută la o mare casă din Capitală. Oferte sub „Dactilografă“ la A­­genția de Publicitate Ca­rol Schulder et Comp. b Bu­curești. Diploma­ comerțul superior perfect contabil și corespondent român, cu cunoștința limbei franceze și puțin germana, cau­tă post. Pretențiuni modeste. Merge și provincie. Adresați: I. Petrescu, str. Tra­­ian 63. Loco. 1614 D-NA DOCTOR­I LOSCOUIH-SIO ® IbXAMOS 122S Șef de clinică la Maternitate, operațiuni obstetricale,nașteri, H boale de femei H Consulta­ iunie—8 seara g Telefon 4/34- Știrbey—Vodă 19 CC00000 W2000000CO3QQS0 Qiintim informați că cuno- UUI­US8BI scutul specialist Coafor de Dame I.­OORTHEIMER Strada Clemenței , reintorcându-se din străină­tate unde a vizitat principa­lele orașe ale Europei, a a­­dus ultimele creați­uni și­ tot ce e mai nou și frumos în arta coafurei. 1697 II. ERAGLIE STERIAÍ! Vrei fiii fiic ?! Eforiei Spitalelor Oișn­e SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12’și 5-7. 22. Str.Bibescu-Vodă. Teles.25­70 1602 Doctor BL iOSCSI Specialist (din Paris) in Boale copil Consult. 2—3 p. m.. —• 11 Str. Polonă 11 — Telefon 30/35, 1621 DOCTOR IN «PTISD if OUST MEDICINA An Iun ăUHll DENTIST Strada Sărindar No. 14 Fost asistent la clinica de perfec­țiune dentară din Berlin Tratamentul cel mai prompt și con­știincios. Lucrări de artă în­­ aur și porțelan. 1486' GALAȚI ,ftr.HAW» Laureat. Boli și operațiuni de Hrecfituj, nas și &ât 1, Str. Romulus. * 1462 © F« La BVayersoh­n Laureat al facultăței de medicină din Paris Elsy al profesorului Sebileau Specialist pente Bon­e și Operatiuni de­ Iașs Gât și Urechi și-a reluat consultațiunile (lalea Moșilor, 97,­­colț cu strada Sfinților). Consultațiuni 2—6 p. m Telefon 2,88. 1340 Dr. REPEZEANU Fost medic în sp­talul Col­țea Consult. 2—4 și 6—­S seară Sifilis, semie de copii și interes Str. Virgiliu No. 23­658 DR. USCAÎU Specializat la Berlin și Paris Boli lumești, piele, sifilis ta­­za șiKpiril. injecții 893 Consultațiuni dela 3—6 p. m. rîulev. Eîisafoeta 8 615 Br.G.Constantinescu Fost monitor la Clinica de boale urinare Necker din Paris Tratamentul boalelor Cnestite Barinare Str. Scaune No. SC Telefon 39/44 — (lângă strada Clemenței). — Consult. 4’2—7 p. m. 480 Sector SlpirisM SPECIALIST pentru BOALE de Femei, Faceri și Operațiuni - Strada Corăbiei, No. îl — Consult 1—3 pe m. 31 Br. C. PANDELESCU A Fost oculist la Spitalul Voltea BOALE DE OCHI — Strada Romană No. 94 — Consult. 3—5 p. m. Telefon 4/38 1502 91. e © l­tistul Specialist în boale și operațiuni de Mas, Uit și Consultațiuni 3—5 p. m. Calea Victoriei 97 (colț Fântânei) Telefon 30/65______1530 G. Alterei CT B-dil Principele Mircea No. 2 (Colț, cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Roale interne și boale de copii Consultații 6­8 p. m. Telefon 45/9 1543 1 DEM­ Apartamente, Birouri vaste, Prăvălii, Ateliere, cu ascensor, calorifer, parchet, electricitate, băi. Bulevardul Maria 2 colț Ca­lea Călărașilor. 1616 de mișl ® ÎLTJRI, 14 OCTOMBRIE 1913 2S osoznnas punrroa BE u ORGANIZAREA JOOEG&TSBE&SGA Competința și procedura autorităților judecătorești din teritoriul cedat Statului român de Statul bulgar, în urma tratatului de pace încheiat la București în ziua de 28 Iulie 1913 TITLUL I Organizarea, competința și funcționarea justiției Art. 1. Instanțele judecăto­rești, toate legile civile,­­comer­ciale, penale, legea autentifica­rea actelor, precum și orice alte legi relative la organizarea și administrațiunea justiției din România, le introduc în terito­­rul cedat Statului român prin tratatul de pace încheiat la Bu­curești în ziua de 28 iulie 1913, cu singurele modificări de mai jos. " Art. 2. Se înființează câte o judecătorie de ocol în comunele: Turtucaia, Silistra, Ac-Cadiular, Curt-Bunar, Balele și Cavarna, iar în comuna Dobrici două a­­semenea judecătorii. Art. 3. In orașele Silistra și Dobrici, se înființează câte un tribunal. Art. 4. Pentru afacerile dintre mahometani, relative la organi­zarea familiei, la puterea părin­tească, la căsătorie, la divorț și la succesiunile ab-intestat se înființează în orașele Silistra și Dobrici câte un tribunal mah­o­­metan care judecă conform le­gilor și uzurilor musulmane. TITLUL II Judecătoriile de ocoale Art. I. Judecătoriile de ocoale­­ se compun din câte un judecă­tor, ajutor de judecător, unul sau doi grefieri, un translator pentru limba turcă și­ bulgară și un arhivar-registrator, întinderea ocoalelor judecă­toriilor rămâne deocamdată a­­ceeaș ce aveau când ele funcțio­nau în Statul bulgar. Comunele rămase în teritoriul cedat Statului nostru și care a­­parțineau în trecut de judecă­torii, având reședința în orașe rămase în afară de teritoriu, vor fi alipite prin decizie ministe­rială judecătoriei de ocol celei mai apropiate. Competinția, funcționarea și modul de a judeca a acestor ju­decătorii de ocoale sunt deter­minate prin legea judecătoriilor de ocoale d­in­ 30 Decembrie 1907 și din regulamentul pentru punerea în aplicare a acelei legi precum și prin legea pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecăto­rească, promulgată la 10 Apri­lie 1913. Judecătorii de ocoale cu dero­gare de la dispozițiunilor art. 6, alin. II și ale art. 58 din legea judecătoriilor din 1907, vor ju­deca toate afacerile la reședința Judecătoriei. TITLUL III Tribunalelor Art. 6. Fiecare tribunal se compune din un președinte, 3 judecători, un supleant, un gre­fier, mai multe ajutoare de gre­fă, din care unul va fi arhivar, 2 translatori de limba turcă și bulgară, un registrator, mai mulți copiști, după trebuințele serviciului și un tel al. Fiecare tribunal va avea mai mulți aprozi și oameni de ser­viciu. Unul din judecătorii tribuna­lului va fi delegat prin decizie ministerială să îndeplinească și funcțiunile de sindic, având ca secretar-arhivar pe unul din a­­jutoarele de grefă, delegat de președintele tribunalului. Art. 7. — Unul din judecă­torii tribunalului va fi desem­nat de ministrul justiției, prin decizie ministerială, a îndeplini funcțiunea de judecător de ins­trucție. El va avea și un grefier. Art. 8. Ministerul public de pe lângă fiecare tribunal se com­pune din un procuror și un sub­stitut. Art. 9. Circunscripțiunea tri­bunalului Silistra cuprinde cumscripțiunile jude­cătoriilio­r din Silistra, Turtucaia, Ac-Ca­diular și Curt - Bunar, cir­­cumscripțiunea tribunalului Do­­brici cuprinde circumscripțiu­­nile judecătoriilor din Dobrici, Balcic și Cavarna. Art. 10. Tribunalele din Silis­tra și Dobrici vor avea aceeaș competință ca și tribunalele de județ din țară și vor funcționa și judeca conform dispozițiuni­­lor din legile de organizare și după regulele de procedură în vigoare în România. ■ Art. 11. Crimele și delictele, cari în țară sunt de competință Curților cu jurați, se vor judeca tot de tribunalele din Silistra și Dobrici, în prima instanță. Tribunalele pentru crimele și pentru delictele de mai sus vor fi sesizate numai prin ordonan­ța judecătorului de instrucțiu­ne. Tribunalele se vor judeca cu completul lor de trei judecători. Art. 12. Pe lângă fiecare tri­bunal, în scopul îndeplinirii ac­telor de procedură și urmărire și a ori­căror alte însărcinări ce li s-ar da prin legi, vor funcțio­na un șef de portărel și un por­tărel. Cancelaria corpului de portă­rei se compune din un secretar, mai mulți agenți­ pentru înde­plinirea procedurilor, unul sau mai mulți copiști, după trebuin­ță și un camerier. A­buțiunile portăreilor și modul lor de funcționare sunt cele prevăzute de legea de orga­nizare judecătorească și de re­gulamentul de administrațiunea publică pentru serviciul portă­reilor din țară. TITLUL IV Tribunalele mahometane Art. 13. Tribunalele mahome­tane se compun din un cadru al localității, numit de ministrul justiției prin decizie.__­Părțile pot însă aduce la în­fățișare fiecare câte un arbitru voluntar, cari împreună cu na­diul vor căuta a le împăca. La caz de nereușită, ei vor a­­vea vot consultativ în judecarea cauzei. Taxele ce se percepeau după legile mahometane rămân des­ființate. Hotărârile acestor tribunale vor fi redactate în limba româ­nă. Pentru acest scop va fi pe lân­gă fiecare tribunal câte un gre­fier, numit de ministerul justi­ției, dintre persoanele compe­­tente și care să cunoască bine atât limba turcă și bulgară, cât și cea română. Pentru afacerile dintre multó­mét­ani și arătate la art. î din prezentul regulament, părțile împricinate pot, de comun a­­cord, să supue și aceste afaceri jurisdicțiunilor ordinare, care le vor judeca după legile și u­­zurile musulmane. Art. II. In ceea ce privește ac­tele stării civile pentru maho­metani, ele se vor îndeplini cu paza formelor prevăzute de dis­­pozițiunile regulamentului de acte de stare civilă în vigoare în țară, aprobat prin decretul regal No. 4874 și publicat în Monitorul Oficial din 11 iulie 1913. 1 ______ TITLUL V Delegarea magistraților, a gre­fierilor și ajutoarelor de sre­n­ex, precum și numirea ce­lorlalți funcționari jude­cătorești Art.. 15. Magistrații necesari pentru conducerea tribunalelor, judecătoriilor de ocoale și cor­purilor de portărei din noul te­ritoriu se vor lua din posturile respective de la tribunalele și judecătoriile de ocoale f­in țară. Cu îndeplinirea, funcțiunii de președinte se va putea însărci­na și un judecător de tribunal din țară, având însă o vechime mai mare în stagiu de­cât­ a ce­lorlalți judecători ai tribunalu­lui la care este delegat. De asemenea cu îndeplinirea funcțiunii de cap de portărel, se va putea însărcina și un portă­rel de la un tribunal din țară, având însă o vechime mai ma­re de stagiu decât a celorlalți portărei ai tribunalului la care este delegat.­­ Grefierii și ajutoarele de grefă trebuincioși la tribunale, se vor lua din posturile respective de la tribunalele din țară. Cu îndeplinirea funcțiunii de grefier se va putea însărcina și un ajutor de grefă, având însă o vechime mai mare în stagiu de­cât a celorlalte ajutoare de grefă. Interpreții de la tribunale și judecătorii de ocoale, precum și toți ceilalți funcționari judecă­torești de la aceleași instanțe și de la tribunalele mahometane, se vor numi prin decizie minis­terială. TITLUL VI Dispozițiuni transitorii și finale Art. 16. Toate actele judecă­torești precum și toate petițiu­­nile și orice alte acte se vor prezenta de parte instanțelor ju­diciare, urmează a fi scrise în limba română. Pledoariile se vor face deasemeni în limba română. Va fi permis însă a se prezenta concluziuni scrise și în limba turcă sau bulgară. Art. 17. Părțile vor putea fi reprezentate sau asistate de ad­vocați la toate instanțele jude­cătorești înființate prin această decizie. _ Art. 18. Nimeni nu va putea însă exercita profesiunea de ad­vocat dacă pe lângă celelalte condițiuni prevăzute de legea corpului de advocați din 10 Martie 1907 nu va obține și au­torizarea ministerului de justi­ție. Această autorizare va putea fi refuzată, fără nici o arătare de motive. Art. 19. Atribuțiunile consi­liului de disciplină și dreptul de a aplica pedepse disciplinare prevăzute de legea corpului de advocați din țară aparține ins­tanțelor judiciare locale care se vor pronunța cu drept de re­curs către ministerul de justi­ție, în termen de 15 zile de la data cărții de judecată sau a sentinței prin care s-a pronun­țat pedeapsa. Hotărârile date în asemenea cazuri de judecătorii de ocoale sau de tribunale vor fi provizo­rii executorii. Art. 20.—Apelurile contra sen­tințelor pronunțate în prima in­stanță de tribunalele Dobrici și Silistra, precum și acelea con­tra sentințelor date de tribuna­lele mahometane se vor face în termenele și cu formele prevă­zute de procedura civilă și pe­nală, precum și după cele pre­văzute în legile speciale. Până la desemnarea prin lege a Curții de apel ce va funcționa ca atare și în această parte a țării, apelurile se vor primi și înregistra la grefa tribunalului respectiv, de unde prin supra­vegherea președintelui se vor înainta, spre judecare acelei Curți, îndată ce va fi organi­zată. Art. 21. Toate procesele care la d­ata publicării deciziei de față s’ar afla pendinte la tribunalul din Silistra se vor judeca tot de acest tribunal, chiar dacă după dispozițiunile legii judecă­toriilor de ocoale ele ar fi de competență acestor din urmă instanțe. In asemenea cazuri tribunalul judecă în primă și ultimă ins­tanță. • Art. 22. Tutelele în lucrare la judecătoriile de ocoale la data publicării acestei decizii vor continua a fi regulate tot de că­tre aceste instanțe, chiar dacă patrimoniul de administrat du­pă valoarea lui ar fi de compe­tența tribunalului. Art. 23. Magistrații însărci­nați a îndeplini în noul teritoriu funcțiuni din ordinul judecăto­resc, vor primi pe lângă­ leafa gradului și indemnitate de 20 lei pe zi, prevăzut de art. 16 din regulament pentru organizarea serviciului interior al tribunale­lor și grefelor. Grefierii și ajutoarele de gre­fă din țară detașați în posturile respective la tribunalele din noul teritoriu vor primi pe lân­gă leafa gradului și o indemni­tate de 10 lei pe zi. Cadrul tribunalului mahome­­tan și grefierul său vor primi retribuțiunea prevăzută pentru personalul tribunalelor maho­­metane în tabloul anexat legii de organizare judecătorească.­ Ceilalți funcționari judecăto­rești de la tribunale și judecă­torii de ocoale vor primi aceiaș retribuțiune ca și personalul de la aceleaș autorități din țară. Interpreții de la judecătoriile de ocoale vor fi retribuiți cu 120 lei lunar. Cheltuelile de transport făcu­te de magistrații și funcționarii judecătorești mai sus arătați vor fi acoperite de minister. Funcționarii judecătorești de la tribunale și judecătorii, pre­cum și agenții de oraș și de ju­deț de la portărei, ce au a fi numiți prin decizie ministeria­lă, vor mai primi pe­ lângă leafa gradului lor și o indemnizare de 40 lei lunar. Art. 24. Jurământul prevăzut de art. 77 din legea de organi­zare judecătorească din țară se va presta de toți­ funcționarii judecătorești nou numiți, cu­prinzând și pe grefierii tribuna­­leleor mahometane, cu formele prevăzute de regulamentul ser­viciului interior al tribunalelor. Cadrul tribunalului mahome­­tan va presta jurământul în fa­ța președintelui local. * Au fost însărcinați d­in­ ma­gistrați și funcționari judecăto­rești mai jos arătați să îndepli­nească funcțiunile determinate în dreptul numelui fiecăruia la următoarele autorități judecă­torești : Tribunalul Silistra Președinte, d. Vasile Râdules­­cu, judecător de ședință la tri­bunalul Neamțu, Judecător de instrucție, d. Ioan Niculescu-Periețeanu, ju­decător de ședință la tribunalul Romanațî. Judecător de ședință, d. Const. C. Zătreanu, judecător de șe­dință la tribunalul Vâlcea. Judecător de ședință, d. loan G. Peltrescu, judecător de șe­dință la tribunalul Gorj. Supleant, d. Aurel Safirescu, supleant la secțiunea II a tribu­nalului Dolj. Procuror, d. Paul Iliescu, pro­curor de secțiune la tribunalul Ilfov. Substitut, d. Ștefan P. Mihăi­­leanu, substitut la tribunalul Constanța. Cap de portărel, d. Emil C. Brătianu, cap de portărel la tri­bunalul Ialomița. Portărel, d. D. M. Ștefănescu­­"Priboi, portărel la tribunalul Ilfov. Grefier, d. D. V. Dumitrescu, ajutor de grefier clasa II la tri­bunalul Neamțu. Ajutor de grefier, d. Vasile C. Dinescu, ajutor de grefier clasa II la secțiunea II comercială a tribunalului Ilfov. Tribunalul Dobrici Președinte, d. Dimitrie T. A­­lexiu, judecător de instrucție la tribunalul Argeș. r__ Judecător de instrucție, d. Va­sile Bordeianu, judecător de șe­dință la tribunalul Putna. Judecător de ședință, d. Petru M. Davidescu, judecător de șe­dință la tribunalul Ilfov. Judecător de ședință, d- Cons­tantin St. Bossie, judecător de ședință la tribunalul Bacău. Supleant, d. Corneliu Ștefă­­nescu, supleant la secția II a tribunalului Brăila. Procuror, d- Mihail Costea, procuror la tribunalul Botoșani. Substitut, d. Alexandru G. Filip, substitut la tribunalul Tulcea. Cap de portărei.^ d. Constan­tin I. Popescu, portărel la tri­bunalul Dolj. Portărel, d. loan I. Șoarec, portărel la tribunalul Ilfov. Grefa Grefier, d. Neagu Mihăilescu, ajutor de grefier clasa II, la tribunalul Argeș, secția II. Ajutor de grefier, T­TT­. C. Po­­pescu-Baldovin, ajutor de gre­fier clasa II, la secțiunea de no­tariat a tribunalului Ilfov. Judecătoria ocolului Silistra Judecător, d. Emanoil G. Lu­­pu, judecător cu titlu definitiv, la ocolul II urban Galați. Ajutor de judecător, d. Virgil M. Sălcianu, ajutor de judecă­­tor la ocolul Topraisar, din ju­dețul Constanța. Judecătoria ocolului I Dobrici Judecător, d. Iacob Solomon, judecător cu titlu definitiv, la ocolul Bârlad urban. Ajutor de judecător, d. Gheor­­ghe Pavelescu, ajutor de jude­cător la ocolul Fălticeni. Judecătoria ocolului II Dobrici Judecător, d. Mihail Drăghes­­cu, judecător cu titlu definitiv la ocolul II rural "^Piatra. Ajutor de judecător, d. Ștefan I. Lățea, ajutor de judecător la ocolul II rural Craiova. Judecătoria ocolului Balcic Judecător, d. loan M. Botez, judecător cu titlu definitiv la o­­colul rural Botoșani. Ajutor de judecător, d. Octav G. Vasiliu, ajutor de judecător la ocolul Broșteni, din județul Suceava. Judecătoria ocolului Turtucaia Judecător, d. Constantin Ra­du, judecător cu titlu definitiv la ocolul Clejanî, din județul Vlașca. Ajutor de judecător, d. loan I. Popovici, ajutor de judecător la ocolul Alexandria, din jude­țul Telorman. Judecătoria ocolului Cavarna Judecător, d. loan Eftimopol, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Mangalia, din județul Constanța. Ajutor de judecător, d. Oconur G. Cireș, ajutor de judecător la ocolul Budești, din județul Argeș. Judecătoria ocolului Ac­cadimlar Judecător, d. Gheorghe Băr­­bulescu, judecător cu titlu pro­vizoriu la ocolul Segarcea, din județul Dolj. Ajutor de judecător, d. Gheor­ghe Giuncu, ajutor de judecă­tor la ocolul Gherghanî, din ju­dețul Dâmbovița. 1 Grefa Judecătoria ocolului Curt­ Bunar Judecător, d. Paul Adrian, ju­decător cu titlu definitiv la oco­lul Richițele-de-Sus, din jude­țul Argeș. Ajutor de judecător, d. Ioa­­chim G. Iosipescu, ajutor de ju­decător la ocolul Bereni, din ju­dețul Covurlui. 0 țara fără analfabeți La noi, în România, unde nu­mărul analfabeților este de vre-o 70 la sută, credem că va intre la faptul că în Norvegia nu există nici un analfabet. Aceasta este cu atât mai remarcabil cu cât Norvegia este o țară cu o populație rară și cu puține căi de comunicațiune. In termen mijlociu în Norvegia revin nu­mai 6 locuitori pe un kilometru pătrat. Afară de aceea în Nor­vegia nu sunt sate în sensul celor din Europa de mijloc. Copiii de la țară trebue adesea ori să meargă ore întregi pe jos de la satele lor până la școală, în părțile nordice unde populația este foarte rară nu există de loc școale și astfel este de la sine exclus o instrucțiune școlară comună. In aceste ținu­turi învățătorii ambulanți se o­­cupă cu instrucțiunea copiilor care umblă din casă în casă, unde fac școală câteva săptă­mâni. Cu toate aceste dificultăți, ță­ranul norvegian este cunoscut pentru cultura sa și viul inte­res pe care-l poartă vieții pu­blice, artei și literaturei. Chiar și în casele cele mai îndepărtate esie găsesc cărți, chiar și în cree­­ria munților. Țăranul norvegian citește pe lângă ziare și biblia, și cărți de literatură. -------------------------­------- _ ♦ Dormitorul de lemn ha construit anume pentru premiile noastre, în marea fabrică de mo­bile de lemn: Marin V. Ganea, Șoseaua Mihai Bravu și strada Șerbănică No. 10, va fi o adevă­rată podoabă a casei pentru feri­citul câștigător. . . Cine nu e încă abonat la „U­­niversul“ să se grăbească a se a­­bona, tragerea marilor premii a­­vând loc luna viitoare. Consfătuirea invențiilor la consfătuirea lor de Vineri, inventatorii au hotărât urm­ă­­toarele: 1) Ținerea congresului în zi­lele de 24 și 25 Noembrie a. c., în București, urmat de experi­­ențe convingătoare; 2) Invitarea autorităților o­­ficiale și a marilor industriași; 3) Congresul va interveni, în primul rând,­­pentru afilierea fotomâișiei la Uniunea interna­țională de brevetare; .4) Comitetul provizoriu­ pen­­tru aranjarea congresului sa compune din d-nii inginer­i,­­(Antimescu„ inginer St. Russo, Gr. Briscu, D. Grigorescu, T. Brumărescu, I. Popp , Floren­tin, St. Goangea, M. Orevița, N. Ștefănescu, T. Pane, I. E. Ar­­mășescu, ing. G. Popescu, chi­mist Hiaralamb și Petre Geor­­gescu. 5)­­Comitetul provizoriu­ a de­legat din sânul său pe d-nii in­giner St. Russo, D. Grigorescu și F. Pane, ca organizatori e­­fectivi ai congresului. Președinția congresului s-i­ a oferit d-lui .prof. dr. Valeria Roșculeț, care a primit. Comitetul a exprimat mulțu­miri ziarului nostru pentru sprijinul ce dă acestui congres. La această consfătuire au a­­sistat foarte mulți inventatori. Comitetul va interveni la C. F. R. ca să obțină reducerea de 75 la sută pe căile ferate pen­tru congresiști. La acest congres va fi invitat și A. S. R. Principele Carol, sub al cărui august patronagiu va fi pusă Societatea inventatori­lor români. L. I. IU | -----^ N | ^ Citi­ți „Universul literar" de azi Duminică, 13 Octombrie, Ecourile săptămânei de Mes fugeau. Scenetă de Mircea Rădulescu, Două (versuri) de C. Casco, Frunzele de D. Iov. Ironie și minciună (versuri) de S Hortopan. Fragment din „Strămoșii“ de Victor Eftimiu. Nașterea sistemului solar de Victor Anestin. Corbul (nuvelă) de N. N. Bel­­diceanu. Ex Libris (Leii de piatră) de V. Albert. Săptămâna teatrală de I. C. Aslan. Răzbunare indiană de A. Au­rel. Temperatura săptămânei (Tal­pa țarei și partidele) desen de B’Arg. Artiștii noștri.—Trupa Bărcă­­nescu.—D-ioara Ventura. — A­­necdote celebre. Bacul cu glu­me.—Sub tei (roman). — Viața artistică și literară.—Pulbere de idei. In pagina întâia: Slarta State­lor balcanice după tratatul din București.•—Numeroase ilustra­ții în text. 5 bani numărul.—Abonamentul 2.S0 pe an Mișcare intre medici Persoanele mai jos notate se numesc și se confirmă, pe ziua de 1 Octombrie medici legiști definitivi în posturile înființate prin bugetul pe exercițiul 1913— 1914: D. dr. N. Stoenescu, actual a­­sistent la institutul medico-le­gal din București, în postul de medic legist al județului Co­­­vurlui; D. dr. P. Nedelcu, fost asis­tent la institutul medico-legal din București, în postul de me­dic legist al județului Prahova; D. dr. V. Vasiliu, actual me­dic definitiv al spitalului Fio­­rești (Tutova), în postul de me­dic legist al județului Dolj; D. dr. Al. Grossi, în postul de medic legist al județului Mehe­dinți; D. dr. Andrei Ionescu, actuali medic legist al județului Ilfov... în postul ce ocupă. * D. dr. Ioan Glavici se numeș­te provizoriu în postul vacant <de medic secundar la spitalul­ „Grecescu”, din T.­Severin. D-șoara dr. Emilia Dimitriu se numește provizoriu în pos­tul d­e medic oculist la spitalul din orașul Constanța, înființat pe ziua de 1 Octombrie. -------------♦ [UNK] [UNK]—------17 0 plângere a orașel­or către d. ministru al instruct­țiunei publice T.­Măgurele, 11 Octombrie In orașul nostru funcționea­ză, încă din anul 1901, o școală­ profesională de fete. Aceasta, de­și este trecută la stat de 7 ani, totuși nu are un local pro­priu, iar cel în care se găsește azi, se află într’o vădită stare de igrasie și nesănătate. De aceea, mai mulți cetățeni și părinți de eleve au adresat d-lui ministru de culte și ins­trucțiune publică o petițiune prin care cer să se numească o comisiune de­­ anchetă care să vie în localitate, să examineze cu ceamănuntul localul, și să decidă luarea măsurilor de îm­dreptare. forța ZIARULUI „UNIVERSUL­ 42 SOȚIA CRIMINALA PARTEA DOUA VI. ■h „or, ífat aliat cu siguranță, că trei femei aliate sau priete­nele ocnașilor fugari, se văd re­gulat la Paris, sau țin conci­­iliabule suspecte. Din aceste mia­­moprire nu poate eși nimic bun, ■și discutam Anglars și cu mine, asupra celor mai­ bune mijloace­i de a împiedica pe aceste trei­­ femei, cari nu sunt de­cât­ o oarecare d-nă Desbordes, mama unui fugar, propriul asasin pe care-l cunoaștem cu toții; d-ra Bigeois, vechea d-tale in­strtutoane și d-na de Lausack artistă lirică. Aceasta, din ur­mă, în parenteză, nu e alta, d­e cât prietena celor doi tovarăși ai lui Desbordes și pe vremuri a avut afaceri cam d­ese cu po­liția. Acum știu­ tot atât cât și noi, scumpă d-nă. La numele de Noela Bigeois, d-na Anglars tresări. Regăsea iar mica ciumă care o înfrun­tase și­ o insultase în față. Ea nu lasă însă să vadă nimic din emoția sa, și zise cu cea mai mare liniște: — Bine, și ce aveți de gând să faceți ? — Nici noi nu știm încă. ■— Aveți mijlocul de a afla despre ele tot ? Aceste d-ne ies? — Numai două din ele, d-na de Lausacy și d-ra Bigeois, căci d-na Desbordes pare, că e a­­tinsă de paralizie și nu poate părăsi casa. —­ Asta e suficient. Parcă mi-ați spus că presupusa artis­tă, d-na de Lausack... ■— Mă iartă, nu e o presupu­să artistă, dar o cântăreață de concert, foarte cunoscută. — Asta nu importă: pretinsa d-voastră d-na de Lausacq nu e decât o fată Marta Lebecq pe care poliția o cunoaște ,des­tul de bine, așa e? — Exact. ‘ —— Ei bine, faceți, așa, ca să îndure soarta cunoscută aces­tor fete. Arestați-o în­tr’o zi când­ o fi în tovărășia d-rei Bigeois sub un pretext oare­care. Și când vor fi și u­na și­ alta la Saint-Lazare, închise, nu se poa­te să nu aflați aceea c © dioriți, ce dracu! — Da, dar motivul arestărea? —• Teribil ești, dragă consi­liere ! parcă poffiția se jenează ca să aresteze pe acelea pe cari le numiți fete publice. Marta Lebecq mi se pare că intră în această categorie, cel puțin prin trecutul său, cât despre d-ra Bigeois, este o fată care a­re un copil din flori. Cine se adună se aseamănă. Ceva mai mult după ce le veți lua interogatorul, nimic nu vă va împiedeca de a le deschide ușile închisoare! Saint-Lazare, după ce, bine­înțeles vă veți lua precauțiunile pe viitor trecân­­du-le în catalogul femeilor su­puse. — înțelepciunea vorbește prin gura d-tale, d-nă. Voi lua dis­­pozițiuni ca totul să se petrea­că astfel: agenți năvăli în ulița Martirilor pe lângă casa locuită de d-na Desbordes. Aveau ordin, d­e a aresta noaptea pe d-na de Lau­sacq și d-ra Bigeois, fără a face scandal. Pentru asta trebuia ca cele două femei să iasă împre­ună, ceea ce era extrem de rar. Intr’o d-na de Lausacy pofti pe Noela la premiera unei reviste care se da la cafe-con­cert unde cânta ea. Cu aproba­rea d-nei Desbordes d-ra Bi­­geois primi și cele­­ d­ouă femei plecară cu trăsura la spectacol. Seara fu din­­ cele mai vesele. In mai multe rânduri, Noela aplaudă pe d­-na de Lansacq, care nu juca în revistă, dar cânta trei cântece și zicea un monolog comic cu mult talent Ea era de altfel unul din nu­­merile cele mai bune a caisu­lui concert. După­­ concert, d-ra Bigeois primi ca să mănânce puțin, cu prietena sa. Lucrul­­ era fără ne­plăceri,­­de vreme ce­ cele două femei trebuiau să se reîntoarcă acasă tot cu trăsura. D-na de Lausacy va conduce pe d-ra­ Bigeois acasă, și dânsa ia­vea să se reîntoarcă la ea tot cu trăsura. Pe la orele unu din noapte, diva și cu prietena sa, părăsiră careul, și erau­ pe bulevard în căutarea unei birji. Deja opri­seră una, când eși un om­i din umbră și le prinse pe amândouă zicând: ,Nu vă trebuie trăsura asta.” Innainte d­e a scoate un țipăt, cele două fermei fură aruncate într’un omnibus cu patru lo­curi, cari erau deja ocupate­ de agenți; doi din acești agenti se așezară în fața lor zicâmdu-le: „Să nu ne faceți m muzică, pui­cuțelor, așa nu vă facem nimic, dar dacă nu tăceți, vai de yofi­ îngrozită, Noela se aruncase intr’un colț și plângea cu capul în batistă. Cât despre d-na de Lausacq, dânsa vroise să protesteze; dar­un agent se aplecă spre ea și îi zise: „Marta Lebecq, tu știi bine că nu prea ești în regulă!”. D-na de Lausacq se mulțumi­a idia din umeri și nu mai zise nimic. Ea­ era sigură că avea dreptate acei agenți, cari deș­teptară un trecut cu care ea rup­sese; de aceea nu își perdu cumpătul câtuși d­e puțin. Probabil că agenții primiseră ordin, căci cele două fermă­­tură puse într’o celulă a­parte, în a­­restul prefectu­rei de poliție, le înlătura astfel să nu fie în a­­mestecătură cu celelalte fete pierdute, și în acelaș timp ca să nu comunic cu ele. A­­ d­oua zi dimineața, se pro­cedă la formalitățile interogato­riului de identitate, și în urma ordinului micului parchet, d-na de Lausacq și Noela Bigeois fura trimise la închisoarea Saint-La­­zare, pentru infracție la poliția moravurilor prin­ racolaj la via­ța publică. Prima­ gri­je a administrației fusese de a le­ despărți. D-ra Bigeois era în preda u­­nei adevărate disperări. Ea își închipuia că nici­odată nu va mai­eși din închisoare. Cu toate acestea, i se înlătura­se cea mai mare parte din­ for­malitățile groaznice, cari înso­­țeau de obicei o încarcerație la Saint-Lazare. Această măsură bună­voi­toare fusese luată de doctorul curant, care se speriase de sta­rea în care găsise pe clienta sa. Nu era obișnuit să vadă la fe­meile pe cari i le aducea, că pri­vește în așa mod tragic o închi­soare care nu se putea prelungi decât câteva zile­ (Va urma)

Next