Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-15 / nr. 13
O idilă princiară Prințul danez Aage, în vârstă de 26 ani, fiul cel mai mare al ■prințului Valdemar — amiralul flotei daneze —și văr al re■,fiului Danemarcei, s-a căsătorit deunăzi la Turin cu tânăra, contesă Mathilda de Bergolo, al cărei tată a fost un șir îndelungat ambasadorul Haliei la Copenhaga. In acest oraș a făcut prințul cunoștință cu contesa la jocul de tennis. Danezii privesc cu simpatie această căsătorie, romantică, dar familia regală e consternată și a hotărit să trimeălă tânăra, pereche într'o lungă călătorie pdna ce se va regula situația prințului Aage. Prințul Aage al Danemarcei și soția sa, contesa de Bergolo CONSERVATISM . Este un adevăr, ajuji9 aproape banal, că viața noastră politică internă, nu alcătuirea ei actuală, o bolnavă, și că simptomele morbide cele mai acute se manifestă în partea zisa conservatoare a acestei alcătuiri. Nici protestările ■ sgomotoase, nici arguțiile abile ale politicianilor nu mai reușesc a as:cunde măcar aparența acestui fenomen. Lucrul e pe față. Toată lumea II vede; toată lumea îl simte; iar când e vorba de a se găsi cauza răului, răspunsul e ușor: lupta pentru șefie! Pe cât de ușor, pe atât de superficial. Lupta pentru șefie nu e, decât semnul aparent al uniei cauze mai profunde. Viața oricărui organism social nu poate să fie întreținută decât pe temeiul unui teren de gândire și de acțiune al său propriu, vecinie reînoit, dar în orice moment bine determinat, cel puțin în hotarele sale generale. Acest teren de acțiune distinct, care să corespundă cu nevoile reale ale țării, lipsește astăzi partidului conservator, și îi va lipsi cât timp regimul electoral actual va fi menținut. . Căci prin mecanismul acestui regim, ajutat de împrejurările timpului, s'a constituit o nouă oligarhie, mai puternică, mai muncitoare, și, — o spun cu , părere de rău, — mai conștientă, cel puțin, în ,linele direcții, de cerințele progresului, și care de fapt, a absorbit trebuințele conservatismului.Iar, partidul conservator, ne mai având funcțiune proprie de îndeplinit. . — . căci funcțiune nu poate să fie: de a deținea puterea, nici de a opri mersul progresului, — îșî istovește frumoasele energii și talente individuale din sânul lui, în lupte personale și sterile, în jurul cărora se formează. coterii: — agenții de mașini politice și de manoperi electorale, care dau drept realități rezultatele . obținute prin minciună, și corupție; — cercuri de aristocrați de nine sau de avere, conservatori de drept, divin. ..cu , titluri și cu apucături de importație străină ;'oricât de departe de simplicitatea românească a bătrânilor dispăruți); — tovărășii de întreprinderi de afaceri politico-financiare, deseori echivoce; — coterii având fiecare pe tip’reticianii și apărătorii lor;, isteți și care au ajuns să pună stăpânire pe partid, și dp . care partidul, fie idinj. ; amărăciune, fie din nepăsare, se lasă stăpânit, fără ca nici cele mai nobile și curate energii, care «știți să cugete și să simtă, românește, să parvină a se dezrobi de înrâurirea otrăvitoare a acestei atmosfere. Iar când e vorba de program de reforme, — sau nimic... decât doar apărarea marei proprietăți contra închipuitelor primejdii ce o amenință, cu oarecare oferte de generoase sacrificii către păturile de jos; — sau de toate, ...cât va trebui pentru a asigura succesele loteriei și ale întreprinderilor sale;— uitându-se de cei mai mulți, orbiți de deliciile și de abuzurile unei civilizațiuni străine, pripite, luxoase și superficiale, că țara, în Temelia ei, e departe, de a fi ajuns la o stare de echilibru normal, și că priveliirile prevăzute și îndrumpțți cu atâta înțelepciune de bătrânii, noștri, cer a fi duse mai departe, treptat cu, nevoile și cu semnele vremurilor__ Numiți regimul electoral cel mai larg, care, singur va reușii să,învingă egoismul oligarhiilor și al coteniilor, și să stabilească raporturi de solidaritate politică, de la putere la putere, între oraș șî sat., între marea și mica proprietate, va siutea să dea conservatismului o îndrumare nouă, un teren propriu de acțiune și un razăm puternic. „Visuri fără realitate“, esclamă cu fățărnicie politicianl mânuitori , de minciuni și de corupție. „Vrem evoluția, nu revoluția“, proclamă, cu... solemnitate teoreticianii .regimului, fără a’șî da seamă nici unii nici alții de răspunderea: ce o au față. de țară, conducătorii, de a nu fi înțeles, nici după 1907, nici după 1913, rostul vremurilor. Gând care se va ridica în fine șeful adevărat, care , deslegând lanțurile prejudecăților și ale măgulirilor înconjurătoare, va da cu bărbăție semnalul renaștere conservatismului, la o viață într'adevăr 'democratică. Pân'atunci partidul conservator va fi redus la umilitorul rol de a umplea în politica internă, golurile lăsate prin oboseala de stăpânire a partidului liberal;; — iar mulți din conservatori, cari nu caută în organizarea de partid nici titluri nobiliare, nici satisfacere de ambiții sau de câștiguri, ci numai un mijloc de a servi țara potrivit credințelor lor, își vor " căuta de drum, încercându-se să urmărească, prin întunerecul greșelilor omenești, raza de lumină conducătoare a progresului. Matei Cantacuzino prof. la Universitatea din Iași Iași, 10 ianuarie 1914 .1« ^ ÎNTRUNIREA funcționarilor comerciali Constanța» 13 Ianuarie La sediul societății funcționarilor comerciali s’a ținut erî după amiază -adunarea generală anuală. S’a discutat numai relativ la circulara dată de d. V. G. Morțun. ministru de interne,’către prefecți și șefii polițiilor din țară,.' ... ■' • S'a ales apoi o delegație care să se prezinte prefectului/ și ,în numele societății ■ sa-i ureze bun venit'în capul administrației ’și să-l roage in același, timp sa pirate ; d-]uf; ministrul de interne mulțumiri pentru sprijinul .dosare, insistând în deosebi asupra legei• repauzului dumivnical ca ea să fie aplicată* cu rigoare;* 1 Chestiunile la ordinea zilei n’au putut fi discutate pentru că — conform statutelor — numărul membrilor prezenți nu era suficient, . v. • , Adunarea g.ep et.al,ă-a amin*a viit-area ședință) pentru Duminică 19 curent. Următoarea telegramă a fost trimeasă d-lu ministru de interne: „Funcționarii comerciali din Constanța, întruniți azi, 12 Ianuarie, la, sediul societății lor, vă aduc omagii .ele .recunoștință pentru înaltul sprijin ce l-ațî dat dând ordine serioase să se respecte cel mai, sfânt drept, ce F am câștigat,„repauzul duminical“. Să trăiți de ministru! . Președinte, .A . M.Abramescu". • *. 4#. ■ Cauzele lipsei de prestini Din cele arătate Vre^ mine în articolul precedent, s’a putut vedea că starea materială nu poate atrage pe seminariști și licențiații în teologie la preoție, când ei pot găsi alte slujbe cu mai puțină răspundere și mai bine plătite. Dar starea morală a preoțimei este ea așa de ridicată încât să compenseze lipsa materială pentru cei ce au intrat în preoție? Nu. Nici starea morală nu atrage. Nu cred să fie în vre-o țară preotul mai desconsiderat, cum este la noi. După câte cunosc eu și cunoaște toată lumea, clerul de mir prin nimic nu s’a. făcut vinovat ca să fie tratat așa cum este tratat. Că vor fi și «căderi, nu tăgăduesc. Dar pădure fără uscături «« se găsește. La un număr de 5.000 și mai bine de preoți, pot fi câteva sute,’cari și-au, greșit cariera. Dar, lucrul acesta nu se întâmplă chiar în carierile cele mai onorate în societate? ,și cu toate acestea nimenii nu acuză întreg corpul pentru păcatele câtorva. Pătura de sus in mare parte socotește pe preot ca un simplu indeplinitor al serviciilor religioase de care are trebuință din timp în timp. Când este chemat la serviciu el trebuie să aștepte în societatea servitorilor și tot acolo trebuie să se retragă după ce a făcut serviciul, își asta indiferent de gradul de cultură al preotului. Cu pătura mijlocie și poporul de jos, preotul stă în mare parte și mai rău. Cei de sus se interesează de preot, numai când au trebuință de el și atâta tot. Ceilalți însă, deși văd și preot un egal al lor, totuși se socotesc în drept de a trata pe preot, după bunul plac. Nu știfi că pe un vătușel de la țară ori pe un vardist dela oraș nu-l pot apostrofa sau ocări, căci sunt trași la răspundere pentru ultragierea unui funcționar public. ■ Pe preot știfi însă’ că-1 pot apostrofa, chiar insulta fără frică- i de răspundere. De obicei azi orășanul de râncL și Taranul n’au cul”" ;șantal ... pune , împotrivă decât' .' pitbuihii. Cu învățătorul, hotarul, comisarul nu-i mai dă mâna să se mai ia la harță, cum făcea odată. De aceea aproape nu există în țara românească un preot, care să nu fi fost apostrofat sau reclamat de enoriașii lui sau de alți oameni străini de enoria lui. Pe aci acele procese interminabile, pe la Consistorii și chiar pe la judecăți, acele numeroase anchete, cari desgustă și descurajată pe preot. Pentru, marea majoritate a publicului nostru preotul este socotit ca’o piază rea.. De aceea publicul nostru oriunde întâlnește un preot își permite atâtea licențe, cari nu se mai permit, nici pentru țigani. Și când publicul nostru vede asemenea scene, găsește ocaziune de a se distra. Dacă însă vede pe cineva zicând unei danie, „dă-te mai încolo“, ori vede că lovește cu piciorul pe un cățeluș, atunci se revoltă, ia apărarea până și a cățelușului. Pe a preotului nu. „ . Toate, aceste lucruri sunt în mare parte cunoscute de seminariști și teologi. Și atunci își fac.'socoteala și zic: ..pentru,aceasta am muncit 8 sau 12 ani, ca intrând in preoție să nu, mi se respecte nici demnitatea de om?“ . " • . S-a zis că o cauză care împiedică pe mulți seminariști și teologi de a intra în chereste și politica. Dacă politica ar urmări ocuparea parohiilor vacante, nu ar fi răut să se amestece in numiri. Ea însă se amestecă să strice, nu să complecteze. Din cauză că în cea mai mare parte din parohii nu găsește casă sau mijloace convenabile pentru trai, atunci seminaristul sau teologul caută a se face preot sau în parohia unde își are părinții, sau unde are o casă, sau o bucată de pământ. Dacă locul nu este vacant, caută să-l facă, ori căutând să înlăture pe preotul din localitate, ori deschizând un nou post de preot. Lucrul acesta, însă nu-l poate face decât prin politică. De aceea, vedem parohii cu mai mulți preoți decât trebuesc, ami care cauza nu se pot ocupa parohiile vacante. Mai sunt și alte cauze, cari aruncă [UNK] pe, preoți în brațele politicei. Se găsește ■ preotul pus sub acuzare pentru o cauză dreaptă sau nedreaptă. Daca el ar ști că în autoritatea lui superioară va găsi Sprijinul, când, este nevinovat și nu v a putea în nici un fel scăpa de pedeapsă când va fi vinovat, atunci nu ar mai alerga la nici un sprijin. El însă știe că sprijinul na scăpa de pedeapsă, iar lipsa de sprijin îl poate expune să fie pedepsit chiar când este nevinoat. Cine se ocupă însă cu aordarea de asemenea sprijine, și cine pot fi mai bine ascultațidecât oamenii politici? Dar atunci preotul sa înjugat la politica celui ce mi-a dat ajutorul solicitat. ...... Chiar trebuințele bisericii, unplug pe preot, la politica. De regulă bisericile noastre au trebuință de îmbunătățiri și reparații. Banii îi dă sau Casa Bisericii sau primăriile. Dar acolo simt oameni politici și cu gref! Se poate câștiga ceva dacă cererea epitropiei cu preotul în frunte nu va fi recomandata sau susținuta. de uin,om politic. Fauă-ne fetreatate; mânea. in vedere meritul și nevoile bisericii. și ■ politica nu va avea ce căuta , în rândul preoțimei. Am spus acestea cu gândul de a interesa publicul de cestiunea lipsei de preoți și a-i face să caute adevăratele cauze. . Numai cu acuzațiune că preoții nu-și fac apostolatul, că seminariștii și teologii n’au infiltrat în sufletul lor, spiritul de jertfă, nu se rezolvă costumei. La noi preoțimea nu este o castă, cum cred unii, nici așa da decăzută cum socotesc , alții. Avem sute de preoți, cu cari s’âr mândrii orice țară. Damei trăesc necunoscuți, căci nimeni nu se interesează de ei. Noi preoții lui apărăm o castă, căci cei mai mulți nu ne trecem preoția din tată un fiu, nici n’am fi într’o stare mai rea dacă n’am fi în preoție. Numai atâta cerem publicului să judece cu dreptate pe cea mai veche ramură de activitate socială, care ,in totdeauna’" și-a legat destinele ei de ale poporului. Ecou. D. Georgescu -------------->♦•--------------- Noiiiî prefectî de județe ----------* * —---------întrunirea comitetului executiv al partidului liberal din Craiova Craiova, 12 ianuarie. Comitetul executiv al partidului liberal s-a întrunit astă seară, fiind vorba să se fixeze candidaturile oficiate ale acestui partid, pentru alegerile generale. Neputându-se cădea nici de data aceasta de acord, s'a numit o,.comisie, numită electorală,compusă din d-nii: Ion Mitescu, Nicolae Romanescu, Iulian Vrăbiescu., Ion Pleșia, Constantin Pop, Iancu, Izvoranu și Const. Gârleșteanu, cari să se înțeleagă cu cei cari doresc să candideze și Î11 ședința ce se va ține Miercuri, să vie cu o hotărâre, ce o fi ratificată și de comitetul clubului. Nici celelalte două partide nu sunt fixat încă asupra candidaților. . . • " ; —|- —---------* D. Grigore Tollea, Ipdiubovița) D. Eduard Ghica - (Vaslui) Din Balcie Balcic, 11 Ianuarie Contrabandă. — Void cu Ivanof și Atanasie ,Șospi,dinof au introdus în contrabandă prin punctul Cujugiuk, iiuiac', cu diferite mărfuri de proveniență străină Ei au fost prinși în Dobrici de către p.o'liitc pp. când.j V'Tan să vândăjmanfa comerciantului Ștefan Beebearof. Li s-a a dresat cuvenitele acte ce s’au înaintat vămei Balcic, iar după dresarea procesului verbal de contravenție au fost ’,'naintați parchetului Dobrici. Timpul s’a îmbunătățit, care și căruțe cu cereale au început a sosi, la magazii« din nori,. Inport. Vaporul Germania sub pavilion german și vaporul John, Sandershbn, sub pavilion englez, încarcă cereale pentru export. Vaporul. Dacia, sub pavilion român, descarcă: mărfuri. Coresp. ---------------m-------- D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau mai înainte gazeta, spre a putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea aia» valul la noua adresă, ^ jubileul fi.S. Regina Cu prilejul jubileului de 70 ani a M. S. Tregina, d-nla Rima ,4. D. Xenopol, cunoscuta noastră scriitoare, a trimis Suveranei ■următoarea frumoasă scrisoare: ■ înaltă Doamnă și Regină, L , zi mare pentru poporul român, ziua în care marea undă a vreme înseamnă a 70-a clipă a vieței Majestăței Voastre. In frământatul nostru traiü de acum 40 de ani V’a adus iubiții nostru Rege ca o bogată rază de soare încărcată cu lumină și căldură: lumina inteligenței Voastre nemărginite; căldura inimei Voastre neprihănite. Veneați: rază nestimată, din miezul soarelui unei vechi civilizații spre a dărui copilului Vostru adoptiv, sufletului poporului nostru, întreaga putere de rodire. Suferința , a făcut adesea să se întunece sclipirile mândrei ,lumini; căci 'cununile ,'mărire! nu sunt scutite de birurile durerii omenești, și treptele Tronului ca și, bătătura colibei nu sunt ferite de pulbere. De aceia aripele gândului Vostru au fost adesea ori greu încărcate, iar scuturarea lor adânc dureroasă. Geniul însă, această putere neînfrânată a mintea, a rămas biruitoare și astfel ați putut preface în fapte neperitoare cugetările alese cu cari ați îmbogățit zorii literaturei noastre. Majestatea Voastră V’ați făcut o singură fericire: datoria de a scoate din ghiarele nistruiuărei dulcea noastră limbă, din mormântul uitărei, frumosul nostru port, din umbrele ne păsării,caritatea, și mila. V’ați făcut o singură bucurie: frumosul, clădind Fânga Tronul domnesc, Tronul,înălțător al artei, ■luând rând pe rând în mână pana, penelul și acul, și ați arătat tuturor că există o singură mângâere: munca Să ,trăiți, înaltă Doamnă și Regină împreună cu Augustul Vostru Sot, iubitul nostru Rege, să puneți sub glorioasele zile ale anilor 1877 și 1913 pe fruntea țarei, pecetea măreață a împăraților tuturor Românilor, Carol și Elisabeta. Cu cel mai adânc respect a Majestate! Voastre prea plecată slugă". (si) Riția A. D. Xenopol Din Silistra Corespondența întârziată ’din cauza viscolului Silistra. 10, Ianuarie Ședința consilului comasar Consiliul comunal al orașului s’a întrunit azi la orele 10. dim, în ședință, . La. ordinea zilei a fost proectul de budget provizoriu până la 1 Aprilie, când se va forma un altul spre a se pune în conformitate cu uzul bugetar din întreaga țară. S’a aprobat tot vechiul budget bulgar întru cât nu s'au făcut legile speciale de organizare comunală în noul teritoriu. Chestia bisericei bulgare din Silistra O (omisiune de fruntași b gări în frunte cu d. dr. Gabrischi și d. Petre Paser, fost preot, au avut erî cu P. S. Arheul Vartolomeu Băcauanu consfătuire într’un salon al fecturei. Fruntași bulgari căutat să convingă, pe Tnail prelat că biserica locală a fi construită cu ofrande pârtielare și că n‘a fost biserică In gară Ur Stat, cerând ca insistetă să fie lăsată numai pent populațiunea bulgară, ceiaînaltul prelat n‘a admis, com nicându-le că a studiat bine c cuvientele bisericei din care cse că a fost biserică de St și că așa după cum a orândi să se facă serviciile religios in limba română și bulgară tot ce se poate acorda. Comisiunea s-a retras. Revenire Preoții bulgari, prin predenciu, au declarat P. S. Arh reului Vartolomeu Băcăuanu revin asupra primii hotărî ne primind a fi salariați de Situl român. ( Diverse I). inginer Colleanu, care fost angajat de primărie ca întocmească proectul de canazare și captare isvoarelor, petru alimentarea orașului cu ar a sosit în oraș în vederea încperei lucrărilor. Azi n'.a venit coresponden din cauza că Dunărea a înghițat și trebue să treacă 24 ore 1 observație. Sarehis Setrac din satul Ciolcealar, arborând drapelul bi gar la magazinul său de manfactură, secția de jandarmi decadă.nlar a adus cazul la cuoștință,celor în drept spre a se ridica autorizația de cmerciant. Se crede că va fi epulzat, deorece întrunește localul său și pe alți locuitorulgari și se arată fățiș osf Statului român. — Lui Crisu V. Coes din o mina Kalipetro i s'a furat u cal. Cocesp. -4*4- Ssurisris Dusâris SA ISMAIL Ismail, 12. Estuarul säct dr Dunăre fiind blocat de ph țari și de zăpezi, a rezultat inundațiune, rare a pricinii, nutri pagub" populația vii rir vane o Basarabiei. Multe rai sânt încrate. Autoritățile orgi înzează ajutoare. Multe rai streine în rățeale cu grâu sui blocate de uleiuri la Ismail. Elia și I.r.I. Lt. P.) “ ‘— ----+* *------- ” " . Instalarea comisiei interimare a orașului Craiova Craiova, 12 Ianuarie. Azî, Ia 01'elb 7 jumn. sbară, s’a făcut instalarea comisiunei interimare a orașului nostru. Solemnitatea. n-a avut, loc, însă la de ședințe a consiliului comunal, în prezența d-lui prefect de județ, Petre Slavescu,a membrilor nouei comisii și interimare, a mai multor fruntași liberați și a numeroși cetățeni. Asistă și d-nii. Nae Guran, fostul primar al orașului nostru, și Petre Gălățeanu, , fost prim ajutor de primar. D. prefect Petre Slăvescu dă citire decretului regal, pertru numirea comisiunel. interimare, •în urma dizolvărei consiliului comunal" 'de sub președinția d-lui ..Nan Guran. . Membrii 09misiunei depun • apoi jurăm,intui, după caire ...d. prefect Slăvescu - felicită pe membrii din misiunei și ie urează -sfiur' la uhincă pentru folosul intereselor orașului. Intevnctul, pe dragostea și puterea. ee muncă a membrilor comisiunea de față,—i spune' d.,prefect — aceste interese vor fi duse la un bun succes. D. A'a.e Guran, fost primar al Craiovei, arată că, prezența sa la această solemnitate este întemeiată pe îndulcirea moravurilor politică, cari permit unui fost primar să asiste la predarea administrațiunii în iumele succesorului său. Arată ce a lucrat la comună timp de un an și două luni, cât a stat, în fruntea intereselor orașului nostru, și anume: a cumpărat casele Glogoveanu unde [UNK].șof vor muta birourile primăriei a încheiat, contractul cu inginerul Simsley pentru canalizarea orașului. D. Mc. Romanescu, președintele comisiunei interimare,, arată cât e de onorat pentru faptul că a fost chemat in fruntea intereselor Craiovei, unul din cele mai însemnate orașe ale țării. Ca membri ai unei comisiuni interimare și cu timp foarte limitat, vom netezi drumul pe care va merge viitorul consiliu comunal. La Craiova sunt multe de făcut; și ne vom sili să le îndeplinim pe toate, dar, o declar categoric aci, •—• spune președintele Comisiunea interimare sunt împotriva oricăror înființări du poții dări, și cât mă voi găsi aci, alături cu colegii mei. Vom lupta cai contribuabilui ■ să nu mai fie apăsat de poui, impozite. .După terminarea solemnității comisiunea intendira a ținut, o ședință,, în care s’au fixat dele,, națiunile fiecărui membru, in felul următor: D. Nic. - Romanescul, administrația generală; di membru Mitu Constantinescu, cu cancelaria: d-nii membri Ion Grigorescu și Ion Oprescu cu inspectarea piețelor; d-nii . membri Doboran și •Stefan. Constantinescu în comisia, de licitații; d. vicepreședînte Enache Manea, ofițer al stării civile; d. președinte Nic. Romanescu • în consiliul de lngiera; d-niî' membri Ștef. Constantinescu și T’odorăr în comisiunea dl .contestațiuni ..și d. membru Mișu Constantinescu ca delegat al comunei.în comitetul teatral. * La orele 9 seara ședința a luat sfârșit. D. N. Romanescu președintele comisiei din Craioca - >în 'î4-' Un factor poștal bine plătit . Acest factor extraordinar se află în Statele Unite ale Americii de nord, însărcinarea lui este să facă serviciul poștal între două burgade din Alaska. Pentru treaba aceasta e remunerat cu 175 mii de franci pe an. Minunată răsplată care face să ia lase gura apă tururor factorilor poștali din lume, ba încă și celor mai înalți slujbași din toate ramurile de serviciu ale Statului. Dat pofta și gelozia ,susceptibile să aprindă inimile doritoare te ponderam, câștiguri materiale vor scădea, socotim, când vor afla că acest norocos factor trebue să străbată, de două ori pe lună, pe o temperatură ultraglacială care se coboară până la 50 grade subt zero, o distanță de 080 kilometri plină de nămeți de zăpadă, bântuită de viscole teribile și de lut mai puțin îngrozitoare haiticuri de lupi flămânzi.’ . ■ Drumul acesta, foarte puțin atracțios. care îi cere șase zile de mers continuu, îl face factorul din Alaska cu sania trasă de câini. Pentru aceasta, trebue să aibă un grajd, ca să zicem așa, de cincizeci de câini și un șopron cu mai multe sănii, ceea ce, împreună cu neajunsurile, suferințele și pericolele la care este expus, scade mult din desfătarea și din cantitatea ponderoasei remunerațiuni cu care-1 plătește guvernul Statelor Unite.' Convorbire cu d. prefect X. Irmmb șanu Tg.-Jin, 12 iannarie Știind bine cât am preocupat este d. prefect, al județului nostru,. Numa Frunzșanu, totuș am căutat să am câteva cuvinte de la d-sa, în siguranța că cititorii gorjeni ar fi încântați să știe,.ceva din părerile noului nostru proiect. Anunțând sosirea mea, am fost imediat primit cât se poate de,amabil. Exprimându-i scopul pentru care am venit, mi-a spus că pentru cititorii „Universului“, dă,cu plăcere orice amănunt, căci este ziarul cel mai serios din țară; • că este citit atât de către oamenii cei mai distinși, cât și de țăranii din fundul satelor. ■ Apoi, cu tonul cel mai amical mi-a zis, că "nu . dredea o așa mare iubire din partea gorjenilor, față de d-sa. „D.p. când. .am intrat, pe teritoriul, județului nostru îmi spunea d. prefect, —. la toate gările, am fost primit cu cel mai silier entuziasm. Apoi în gara acestui oraș, cât și pe tot parcursul drumului până acasă, am fost asaltat ele mulțimea din oraș, cât și din județ, care 'mi-a arătat că și voința lor era •ca -cfi să le fiu prefect“. De altfel nici nu se putea într'alt mod, căci d. Numa Frumușanu este născut chiar în Tg.-Jiu și face parte dintr'o familie veche liberală, gorjană D-sa a fost deputat în două legislaturi și acum în urmă practica cu distincțiune avocatura. Numirea d-sale a făcut cea mai bună impresie în toate cercurile. La întrebarea mea, dacă se aștepta la numirea aceasta, mi-a răspuns: — „Nitr‘adevăr,nici nu mă așteptam să fiu numit prefect al Gorjului, dar am primit demnitatea ce mi s'a dat, numai prin stăruința întregului partid liberal“. — Care sunt îmbunătățirile ce le veți aduce în primul rând? l’aț întrebat, apoi: — „Voi face tot ce știu că trebuie județului nostru. Cunosc destul de bine lipsurile și nevoile de care suferă, am să-ți expun, cu altă ocazie, toate îmbunătățirile și reformele ce le voi aduce“. I-am mulțumit d-lui prefect Numa Frunzșanu, pentru bunăvoința de a satisface curiozitatea legitimă a cititorilor noștri. 1 Coresp "...-----------------«0»-------------- DIN Bâ € â. Incendiu. In ziua de 11 Ianuarie e, izbucnind un incendiu la casa preotului Gh. Hangárul, s-a distrus întreaga locuință, producând o pagubă de peste 400 lei. N'a fost asigurat. Focul a luat naștere de la coșul sobei. SPORTURI DE IARNA