Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-11 / nr. 158

Br.L.Gonsîaatmnesca Fost monitor la clinica de boale urinare, Necker din Paris GMITO-URINARE 3­7a. 3*rcrX.A.X Strada üoiiisießB, fils Cons. 4 jum.—7 p. rn. Tel. 39/44 er. C. MiffM B-dul Principele Mircea No. 2 (Colt cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultata 6~8 p. m. Telefon 45/9. 1543 Laborator „Dr. VERZEANU“ Str­. Doamnei 27. Telefon 19­95 Director Dr. P. DANILA Șef de laborator la Facultatea de medicină și la Spitalul Filantropia Analize de sânge (sifilis) de Urmi, spate, suc gastric, etc. *233 Dr. USGATU Specializat la Berlin și Paris Boui lumești, piele, sifilis Analiza sângelui.—in­ecții 606 Consultațiuni de la 3—6 p. m. BULEV. ELISABETA, Ao- 8 Telefon 10/72 2460 Doctor Skupiewski specialist pentru boale de Femei, Faceri și Operațiuni - Strada Corăbiei No. 11 -Consult 1—3 p. m­. 92 Dr. MEȚIAHU Docent la Facultatea de medicina Specialist pentru Boale și Operațiuni de Mas, Hat și­­ urechi Consultațiuni la 3—6 p. m. Calea Griviței 11, t­elefon 33/74 367 Pentru bolnavi Clinica Sf. Maria Str. Lipscani 20.—Telefon 46131 Consultațiuni și tratamente cu medici, specialiști din București, Operațiuni, Injectiuni 606 cu NEOSALVARSAN. Analiza sân­gelui pentru sifilis. 368 Gr. TH. STEFANESCU .Specialist pentru SIFILIS, BOALE de PIELE, Căderea PARULUI Analiza sângelui. Injecții 606 S’A MUTAT No. 15, Calea Grivitei I­o. 15 CONSULTAȚII 2-4 și 6-7. 377 N­. A. ESA&ASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist in boale de Piele și Sifilitice (lumești) B­oalele pârului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Consult. 1—10 a. m. și 3—ă p. m. Telefon 29/1______ 39« ----—„­.ImniU M.- aga—— ■ ■i­­iii aam Dr Anghelovici MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de boale venerice de la Spitalul Colentina S’a stabilit de la 1 Iunie LA GOVORA 426 VILLA EFTIMIU Sr. G. fIEKETXUAN medic autorizat al Băilor și Di­rector la Institutul de Fisiotera­­pie din Govora S'a stabilit în localitate, dând consultațiuni și carnete de băi — HOTEL No. 1, GOVORA — _________________ 440 Dr. V. Gr. Moisescu Fost Intern al Spitalelor Asistent la Clinica boalelor căi­lor urinare din Spitalul Colțea BOALE GENITO-UITINARE In timpul verei la Călimănești, Hotelul Statului 453 SS LEGOESE Boalele Lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA* Ir. M. D. STAMATOPOL București, Str. General F­orescu 9 (in aripa dreaptă a spitalului Colțea) Notați bine adresa. Nu intrați până ce nu citiți pe firmă „SA* NATATEA“ Dr. Stamatopol că­ci unde nu-I scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tra­tați de persoane fără diplomă mmm­cături de m­ele, (Mesteacăn) turcești, pentru șlepuri, elevatoa­re, drumuri, cazărmi, grajduri, ogrăzi, grădini, de vânzare la Ioan Calogheros, Brăila-Port. EPO­d ucid Remediu absolut sigur contra păduchilor de lemn. Distra cu desăvârșire, chiar de la prima întrebuințare, făcând imposi­bilă apariția lor din nou.—Pre­țul unui flacon Lei 1.25. G­ândăcid Remediu absolut sigur contra gândacilor de tot felul negri și roșii. Prețul unei cutii 1 leii. De­pozit general NUMAI la Droghe­ria I. Stanian, în fața Grădinei și Bisericei Sf. Gheorghe. Tele­fon 30/44._________________ 509 AKIS IMPORTAU Prin punerea în funcțiune a nouilor fabrice model, firma ALOIS MELLER, FII Furnizorii Curțelor Regale, Str. Păstorului S Are onoarea a aduce la cu­noștința on. clientele că poate deservi orice cantitate de fran­­zeluțe, corn­uri, franzele de lux și pâine de secară de grâu­ și graham etc., la orice oră a zilei, și seara marfă caldă de cea mai bună calitate. Comenzile se primesc la depo­­rtare din Capitală și la sediul fabricilor str. PPăstorului 5. ______________________ 432 _ și căuta La o f­abrică un bun magaziner comptoarist creștin, să cunoască limba germană. Oferte sub ma­gaziner. a se adresa Agenției de Publicitate Alexandru Bassa, Calea Victoriei No. 162. 482 Max Weissmann Bijutier și Ceasornicar s ’-A- ü^-o­x^x tot in :: Strada CAROL No. 23:: Cel mai eftin magazin din toată țara Din nou asortat cu Cercei, Inele, Pandantive, Bră­țări, Brochete de aur și platină cu briliante, dia­mante, perle, safire, sma­­ragde, rubine etc.etc. 180 CONTRA VARICELOR Se recomandă de Domnii Me­dici CIORAPI elastici. Se gasesc gata și se pot face și de co­manda dintr’o singură bucată fără cusături. Centuri abdo­minale de toate sistemele pen­tru Doamne și pentru Domni. Bandaje Herniare „Bariere“ întreg elastice, neîntrecute pentru reținerea perfectă a ori­cărei hernii, fără să jeneze 3581 Se găsește numai . . . COMPTUAR DE OPTICĂ (8. PENCHAS) București, Victoria 104 Antracit Englez Im­perior Special pentru motoarele gazogen Cărbuni, Cardiff, Cărbuni speciali pentru Că­­rămidărit, Fabrici de Ciment COCS ENGLEZ etc. Oferă, Watson , Youell Galați. — București 2528 TAPETE ȘI SHVOBUSTA LA DEPOZITUL SAM­­BOTH Strada Sfinților No 58 ATELIER DE TAPETAT _________________ 437 ȚIGLE SOLZI de acoperit și CĂRĂMIZI APARENTE de cea ma­i ireproșabilă calitate ; ab­soarbe numai 10 la sută apă. CĂRĂMIZI „BAZALTE, negre și verzui, furnizea­­­ză prompt. Fabrica de ți­gle lug. C. Saidel, Giur­giu. Linie de garaj proprie SINAIA de închiriat „Vila Beer“, situată în plin centru (parc) nou mobi­lată, având instalație modernă de bac, tout à l’égoűt, lumină și sonerie, electrică. Sobe teracotă, camerele nou zugrăvite și balcoa­ne spre parc, având 2 aparta­mente câte 5 camere, coridor, bac, plus 2 camere mansardă și 2 în curte. Adresați proprietaru­lui Beer, Victoriei 70, București. 499 MERCUR la II IUNIE 1914 Retrăgându-se din învățământ după o neîntreruptă și foarte prețioasă muncă de 46 ani, d-l profesor Alexandru Locusteanu de la Școala superioară de­ me­dicină veterinară a fost sărbăto­rit de către colegii și foștii d-sale elevi, printr’un banchet dat Duminică seară la hotel Bu­levard. D-l I. G. Duca, ministrul in­strucțiunei publice a onorat cu prezența d-sale acest banchet, pe care l-a și prezidat. Intre cei de față se aflau: d-l prof. Riegler, directorul Școalei superioare de medicină veteri­nară, d-nii profesori I. Atana­­siu, Udrischy, N. Filip și Gr. Slavu, d-niî inspectori veteri­nari I. Șt. Furtună, Al. Timuș și V. Augustin, d-l Eremia Po­pescu, medicul veterinar șef al Capitalei, d-l V. Dinulescu, direc­torul abatorului Capitalei, d-l A- hil Constantinescu, inspector zooteh­nic, d-nii Gh. Manolescu, Ionescu-Brăila, C. Popazolu și Vasile Ioan, șefi de secție în di­vizia veterinară din direcția ge­nerală a serviciului sanitar, d-l Al. Bâcleșanu, medicul veterinar șef al orașului Constanța, d-ni­ medici veterinari P. Cartianu, Stamatescu, Ștefan Popescu-Pra­­hova, d-nii căpitani Bucică și Ortopan și peste 60 medici ve­terinari din provincie. Din partea a peste o sută de medici veterinari din provincie cari nu au putut veni, s-au pri­mit telegrame de omagii, întâiul toast a fost ridicat de d-l I. G. Duca pentru dinastie. Vorbind despre meritele săr­bătoritului, ministrul instruc­țiunei a relevat, un chip elogios, faptul că d-l prof. Al. Locustea­nu a fost nu numai Intemeetor al învățământului medicinei ve­terinare la noi în țară, dar și un foarte priceput organizator al acestui învățământ. D-l Duca a ținut să facă mă­­gulitoarea constatare pentru sărbătorit, că printre cei cari iau parte la această sărbătorire sunt nu numai foști elevi tineri, dar și mulți cu părul cărunt — ceia ce nu se prea vede adeseori. D-l prof. Riegler a vorbit des­pre activitatea d-lui Locusteanu ca profesor al școalei de medici­nă veterinară, de la 1863 până în anul acesta, și ca direc­tor al școalei, urând fostului d-sale coleg in învățământ, să trăiască spre a vedea perfecțiu­nea învățământului veterinar In viitor. D-l I. Sfe Furtună, inspector veterinar general, a arăt­at im­portanța medicinei veterinare, reamintind că marele Pasteur, la vârsta de 60 de ani, a spus că, dacă ar putea să reia de la început activitatea sa științifică, ar începe ca medic veterinar. D-l Furtună a mai arătat că, de 46 de ani, medicina veteri­nară în Români­a stă, sub Impe­riul personalității extraordinare care e profesorul Locusteanu, că datorită însușirilor alese ale acestui om al datoriei, avem o școală veterinară ca exemplu în lume, un serviciu zooteh­nic și un serviciu veterinar de Stat bine organizate. Două lucruri nu a putut să vadă încă profeso­rul Locusteanu cu toată stră­duința sa de a le înfăptui, fa­cultatea de medicină veterinară și independența corpului veteri­nar, în orez, a încheiat d-l Furtună, să trăiască, să le vadă și pe acestea. D-l Furtună, încheiând, a pro­pus să se ridice d r lul Locustea­nu un monument la Școala de medicină veterinară, spre a fi totdeauna, prin amintirea sa, pildă de voință și muncă rod­nică. D-l prof. N. Filip a arătat că însemnătatea acestei serbări a crescut prin prezența d-lui I. Duca, ministrul instrucțiunei publice apreciind just rolul me­dicului veterinar în gospodăria și economia națională. A urat a­­poi sărbătoritului să vadă în­făptuită independența corpului veterinar și a terminat schițând activitatea d-lui Locusteanu în ceia ce privește chestiunile zoo­­teh­nice. D-l prof. I. Atanasiu, dela școala veterinară și facultatea de științe, a închinat pentru d-l Locusteanu, fostul d-sale profe­sor, care la îndrumat spre o stăruitoare activitate științifică. D-l inspector veterinar Vicol Augustin a vorbit despre bunele intențiuni ale d-lui Locusteanu în privința ridicărei prestigiului corpului veterinar. D-l G. Manolescu, vice-preșe­­dintele Societăței de medicină veterinară, a închinat pentru sărbătorit care acum 43 de ani, împreună cu alții, a înființat societatea veterinară. D-l Mano­lescu a adăugat că la societate nefiind retrageri la pensie, socie­tatea va avea mulțumirea să nu fie lipsită de prețioasele contri­buții științifice ale sărbătoritu­lui de acum. Au mai vorbit: d-l prof. Slavu, d-l A. Bâcleșanu, d-l P. Cartia­­nu și d-l Popescu, președintele societăței studenților în medi­cină veterinară. La rândul d-sale, d-l prof. Lo­custeanu, foarte emoționat, a mulțumit tuturor, și a vorbit a­­poi despre năzuințele d-sale de a ridica școala veterinară și corpul veterinar acolo unde prin importanța lor trebuie să fie­ mai ales d-sa a stăruit asupra necesității pe deplin dovedite în cursul vreme!, de a fi ridicată școala veterinară la rangul de facultate. D. I. G. Duca, luând din nou­ cuvântul, a arătat, în ceia ce pri­vește organizarea învățământu­­lui veterinar, că își dă perfect seama de importanța acestui în­vățământ și de importantul rol ce are medicul veterinar ca medic igienist și contribuitor la propă­șirea economiei naționale, dar că, pentru moment, nu-și poate lua nici un angajament. A adău­gat că va studia, totuși, această chestiune și că va căuta cu toată inima, drept va fi posibil, să-i dea soluțiunea meritată. D-nii C. C. Popazolu și I. G. Duca au încheiat seria toasturi­lor închinând pentru presă. In tot timpul a domnit cea mai mare însuflețire. C. Sărbătorirea profesorul Alexandru Lecusteanu - Banchetul de la Hotel Bulevard - mximiiOíaamaa • 2« MONETE Napoleon; 20.45—20.35 Marca 125.1/*—124.1/* Coroana Austriacă 106—105*/* Rubla hârtie == == —• CEREALE Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de 9 Iunie. Grâu roșcat 79 kgr. la hi. 1, la sută­­ corp străin lei 20.80. Grâtt galben 79 kgr. la hL 1 la sută corp străin lei 20.70. Grâtt 78 kgr. la hl. 2 la sută corp străin lei 20.50. Grâu 77 kgr. la hi. 3 la sută corp străin lei 20.20. Grâtt 78 kgr. la hl. 2 la sută corp străin lei 20.60. Grâtt bun curat roșu 80 kgr. la hl. 1 la sută corp străin lei 20.80. Grâtt bun curat galben 80 kgr. la hl. 1 la sută corp străin lei 20.60. Gratt amestecat 75 kgr. la hl. 4 la sută corp străin lei 19.30. Secară I calitate 74 kgr. 1o. hl. lei 14.70. Secară I­ calitate 72 kgr. la hl. lei 14.40. Orz de toamnă 64 kgr. la hL lei 13.80. Orz de primăvară 60 kgr. la hl. lei 13.50. Orz 45 gr. Ia hl. lei 12.80. Porumb gros galben 77 kgr. la hl. lei 12.30. Porumb cincuantin 80 kgr. la hl. lei 14.50. Porumb roșu 78 kgr. la hl. lei 13.80. Porumb comun 74 kgr. la hl. lei 11.85. Fasole comună lei 20. Mei lei 13.70. Târgul financiar și comercial DIN ȚARA ȘI DIN STRĂINĂTATE WESTS aM SA DIN BUSUREȘTI București, 9 Iunie ÎMPRUMUTURI DE STAT Rentă amort. 6% din anii 1894 internă 61/» mil. 99’/«— 99 1903 de 185 mil. 1001/­—99V» Renta amort. 4l­­ % din anul 1913 de 250 milioane O11/*—91 Rentă amort. 4% din anii 1889 internă 321/* mii. 89—SS3/« 1889 de 50 milioane 90—893/« 1890 de 274 milioane 96—95 1891 de 45 milioane 901/s—00 1894 de 120 milioane 6010—00 1896 de 90 milioane 86.70—86.50 1898 de 180 milioane 86.70—86.50 1905 Ser. A. B. 100 mii. 85.40 «5.20 1905 conv. 424.1 mii. 86—S53/« 1908 de 70 milioane 851/«—85.— 1910 de 128 milioane 85a/«—85.35 1910 păduri 13 mii. 88.­87.— OBLIG JUD. SI COMUNALE 5% Cred. jud. și corn. 99’/4—99 4>/* Idem 90.20—90 4'h% Oblig. 0. viticol 89—883/4 4*/a% Com. Buc. 1895 —.— 4‘/s Corn. Bucur. 1898 873/4 871/. 4% Corn. Bucur. 1903 82'/«—82 4% Corn. Bucur, 1906 82'/«-— 82 4% Com. Bucur. 1910 82.40—81 '/a 6% Corn. Bucur. 1910 98‘/v 981/» 5% C. B. loc. ef. 1912 82*/. 813/4 5% Com, Craiova 1906 93.—92.— 5% Com. Craiova 1910 93’/,—93.— 5% Com. Craiova 1911 —.— 4% Com. Craiova 1912 85.— 5% Com. Ploești 1906 94. 93.— 5% Com. Ploești 1910 91*/t—90*/a 4‘/s% Com. Iași 1900 88 87'/* 4­ h% Com. Iași 1910 88.-87­s 5% Com. Buzău 90 89. — 4‘/t% Com. Brăila 88—87 5% Com. Botoșani 1912 —.— 4*/s C. T.­Severin 1912 88‘h-87ll, ÎMPRUMUT DE SOCIETĂȚI 5% Scris func. rur. 96.65 cassa 4% Idem 88.-871/* 5% Urb. Bucur. 963/,—90Va 5% Iași 91,80—91 Va 5% Urb. Craiova —.— 5% Ban Casa Rur. 98.50—98.25 5% Camera Cor­. Buc. 981/a—98 5% Locuințe eftine 95—94 5% Buzău-Nehoiași 91­/a—91­— Oblig. Spot.­ale B. Agric. 92’/a-92 6% oblig. munte pietate 97—96 ACȚIUNI Banca Națională 5380—5300 Casa Rurală 1640 term. Banca Agricolă 562 term. Banca vf. JLnia S­ted 235—230 Banca de Scont Bucur. 612 cassa Marmorosch Blank Co. 904 c. prec. Bănca de Credit Român 910—906 Banca Pop­ ..Pitești­ 250—230 Banca Gen. Română 2270 term. Banca Românească 770—765 Idem acțiuni nominativ 740—730 Banca Ilfov 510—503 Banca Sind. agr. Ialomița — Idem acțiuni nominativ­e.— Banca Munteniei —.— Banca Uniune! Comerc. —— Banca Comerc. Rom. 650—815 Soc.. „Daeia-România“ 1644 term. Soc. „Na+ionala“ 1Ö95 terni. Soc. „Generala“ 1170 cassa letca fondator Soc. com. a tram. Buc. 1390 term. Idem emis. III 883 term. Soc. „Speranța“ 4400—4000 •Soc. Govor'»-Călim. 205 200 Soc. „Sinaia“ 430- 420 Soc. "petrol de „Orion“ ■ —.— Societatea Lignitul —.— Societatea Mercur —.— SCONTURI ȘI AVANSURI Londra .cei Paris cek Berlin cek Viena cek Belgia cek Banca Națională, scont 5‘/s­idem avans pe depuneri 6% Casa depuneri au pe dep, 8% 25.483/,—25.43$/a 00251/,—100.05 124.40—124.15 105.35—105.15 100.50 100.35 Dl KARLSBAD Curse de echipare și automobile Pe la 15 iunie începe de obi­­ceitt stagiunea principală, Karls­­badul își ia fizionomia „mon­denă“, pune haina de lux a a­­nului și dictează modele creiate în Paris și Viena și expuse pe Alte piese, parte în vitrinele bo­gate — dar în mai mare parte pe umerii doamnelor venite din cele patru colțuri ale lumei să-și arate toaletele. Lume multă între 6—8 de la Pü­pp și până la Mühlbrunn. Lume multă pe la 9—10 seara se întoarce de la teatru și de la alte localuri unde a adunat-o o muzică delicioasă și o mâncare conform dietei. Anul acesta s-a inaugurat un fel de curse de echipe și auto­mobile pe splendida șosea ce duce înspre Kaiserpark. In fața unui lux care se desfășoară cu atâta splendoare, cine se mai gândește la criza financiară, la nesiguranța din Balcani și la alte „mici nimicuri“ de acest fel, când bolnavii de ambe sexe își manifestă în așa chip dorul de trau­t și gustul de plăceri. Vremea cam capricioasă, dar caldă. Ilustrul musafir, regele Sue­diei, a plecat, lăsând în urmă-i o ploaie de decorații. Vizitatori români Românii încep să vie în nu­­m­ăr mai mare. Deocamdată femeile și alegătorii cari și-au­ depus votul. Dintre românii veniți în ulti­mele zile putem cita: Din București: d-na Adele Is­­voranu, d-na A. Grebert, d-l I. Krassnitz, S. S. preotul Calistrat Orleanu, Jean Samuel, cu soția, d-na Zoe Mircea, d-na Elena Po­pescu, d-l Zlatcu Spandanide, d-nii P. Voinescu, A. Eschenazy, S. Farchy, S. Istecescu, d. ing. M. Filipide, d-l L. Sanielevici cu so­ția, d. G. Frenkel cu soția, și fi­ica, d-l E. Popa, d-na Lucreția Ionescu, d-na Pațac, și a. Din Chitila: d-l I. Oniga. Din Sinaia: d-na P. Catargi. Din lași: d-na Rosa Wachtel, d-l Beniamin Costacbe, d-l A. Forst, d-l S. Kahane, d-l M. Sa­­lisch, d-l I. Aprihan, d-na Adélé Graubart, d-na Calipso Simio­­nescu, d-na A. Rober, d-l L. Wurmgrand (Vascanl). Din Botoșani: d-l V. Timuș, d-na M. Gheorghiu, d-na Con­­standiniu, d-l căpitan Goilav, d-l Gh. Simionescu, d-1 Fr. Costiner cu soția, d-l Fr. Bacal, d-l S. Taube, d-l Abr. Zaharia. Din Galați: d-na S. Papadopol, ü-na Maria Wolfehsofn, d-l Wat­son, d-na Marie Pana.itescu. Din­ Brăila, d-l CrU+u Nicolau cu soția, d-na Joița Dumitrescu, d-na Jetty Mandler, d-l A. Frck. Din Craiova: d-l N. St. Pre­­coiu. Din Mărășești: d-l C. Nedelcu. Din Bârlad, d-l A. Iaroslavici, d-l M. Brandes. Din Ploești- d-l I. Beinstein. Din T.­Severin, d-l T. Mihai­­lescu, d-l St. Manasovici, d-l D. Ponescu. Din Calafat: d-na Rosa Con­rad, d-l Dinu Voinescu. Din Roman: d-na H. Segal, d-l E. Rubinstein. Din Tg.­Neamț: d-na S. Isvo­­ranu, d-l și d-na M. Stein. Din Vasiul: d-l M. Kahan. Din Dorohol: d-l Fr. Frankel. Din Sulina: d-na F,. Braun­stein. Din Ternoviște: d-l dr. Succiu. I. P. S. S. Mitropolitul Repta. din Cernăuți. —* ♦ 4« -M. C. Absolvenții școalelor secundare și comerciale Promoțiunea cl. V-a a șc. nor­male „Carol I“ din C.­Lung. __ Andreescu I. C-tin, Apostol I. Gheorghe, Bădescu D. Ion, Bo­­descu Gh., Băjineanu Mihail, Bold Tudorel, Bratu N. Nicolae, Butănescu Iordan, Coteș M. Ni­colae, Constantin Gh. Costea C. Gh., Costescu Ioan, Dumitrescu Ilie, Enăchescu C-tin, Filip R. Stan, Florescu M. Ion, Ghinescu Ion, Ghițescu Nicolae, Hănescu Ion, Ilie Radu, Ionescu B. Ilie, Ionescu B. Ion, Ionescu Ilie, Ionescu Nicolae, Iorgulescu Dra­­gomir, Iriminoiu Sevastian, Ma­nolescu Vică, Mureșanu Tudorei, Marinescu I. Gh., Marin I. Gh., Marinescu Nicolae, M­ănoiu Pe­tre, Măndiță Pompiliu, Meiulescu Gh., Neacșu C-tin, Petrescu I.A­­lexe, Petrescu I. Ion, Petrescu N. Alex., Popescu Bartolomeui, Po­pescu Gh., Popescu Vasile, Pre­da N. Ion, Predoiu Dragomir, Preoteasa Daniil, Preoțea Ma­rin, Pufulescu N. Zah., Rădule­­scu Stancu, S­chelarie Corneliu, Stănescu Paraschiv, Stoica Va­­sile, Stoica Ion, Sulică R. Marin, Șerbănescu D­ tru, Ștefan Nico­lae, Ștefănescu I. Ștefan, Ștefă­­nescu M. Șt. Șușară Gh., Tâm­­pescu D­ tru, Țuțuianu Ion, Vi­­șoiu Ion, Zagu Tudorei, Zahare­­scu D­ tru, Zarvă Nicolae. Absolvenții gimnaziului din Alexandria: In ordine alfabetică.­Boezie Dumitru, Colțescu, Ale­xandru, Fremberg Caton, Geor­ges­cu S. Dumitru, Ionescu M. Alexandru, Luculescu Nicolae, Mărășescu Gheorghe, Marinovici M. Victor, Pașol D. Vasile, Po­pescu V. Ilie, Rădulescu Teodor, Stănescu N. Petre, Stănescu P. Coman, Stănculescu Oprea, Știr­­bescu Nicolae, Tonopol Leonida, Trifescu Grigore, Vestremeanu Nicolae, Zetter I. Toma. Absolvenții gimnaziului din Huși.­­ Următorii elevi au ab­solvit gimnaziul nostru: Catrinel N., Carniol S., Con­­standachi I., Dimitriu C., Finkel­­stein D., Garofeanu I., Herșco­­vici St. Hrișcu Str., Ivanciu Gr., Leizerovici R., Manoliu St., Radu N. , Vântu E. și Zinger K. Ziarul „Științelor populare” n­rul 31 de Marți 10 Iunie 1914 Radioactivitate și atomi de Giuseppe Oddo. Pentru Poincaré. Vânătorul de fluturi­ Cucul și mama lui adoptivă. Asigurarea animalelor In Ro­mânia de C. Papazolu. Smee orientale de A. G. Stino. Cocioc de veterinar Antones­­cu. Apicultura In România de ve­terinar Regnescu. Er­o dial (Ardea) de veterinar Antonescu. Telegraf Morse făcut de noi Înșine de A. Stino. Noutăți științifice: Vederea la distanță, Sensațiunile plantelor, Urechea și muzica, Orbii vor citi cu... urechile, Balonul lui André, etc. Evoluția lumilor: Fenomenele vulcanice și cutremurele de pă­mânt de Svante Arrhenius. Convorbiri fotografica de L. Leral. Apicultura la no! de veteri­nar Regnescu. Sofia Cowalewsky de Eufrosi­­na Simionescu. Convorbiri filatelice de Dorel. Observații cerești practice de R. Dinu. Despre unde de V. G. Toescu. Ser și vaccin de C. Papazolu, întrebări și răspunsuri. Aviație, Armonice, Mașini­­ de scris, Cerneală simpatică, elec­tricitate, fenomen meteorologic, Poșta redacției, Bibliografii, etc. Un număr de 16 pargini cu numeroase gravuri 10 bani. SiB’iilara SA CRAIOVA Erl dim­­att plecat de pe aero­dromul Cotroceni spre Craiova, d-niî căpitani aviatori Popovici Andrei și Beroniade, precum și d-l sublocot. Al. Cantacuzino- Pașcanu, spre a lua parte la serbarea militară din acel oraș, patronată de d-l general de di­vizie Averescu. Câte șa trei aviatorii pilotează câte un tractor :,H. Coand­ă- Bristol“ 80 HP. Aviatorii se vor întoarce la București astăzi. * Craiova, 8 Iunie. Serbările populare, organizate azi de cercul militar In parcul Bibescu au­ avut o desăvârșită reușită. Niciodată Craiova până acum nu a avut ocazie să vadă așa lucruri frumoase. Sborurile aviatorilor căpitani Popovici Andrei, Beroniade și sublocot. Cantacuzino-Pașcanu, câte și trei de la aerod­omul Co­troceni, sosiți din București a­­nume pentru aceste serbări, au­ făcut admirația mulțimea adu­nată în număr foarte mare la parcul Bibescu. Comitetul organizator al aces­tor serbări se compune din d-na general Averescu, d-na colonel Demetriad, d-na colonel Dami­an, d-na colonel Bașolega, d-na maievică Viișoreanu, d-na căpitan G­agiu și alte doamne ale ofițe­rilor­­ în garnizoană. „Universul» IN PROVINCIE TG.-NEAMȚ Spectacol cu scop patriotic. — Din inițiativa d-nei Maria Ștefă­nescu, directoarea școalei de fete din localitate, s’a dat o reprezen­tație cinematografică în scop pa­triotic și filantropic. Beneficiul net a fost de 292 lei, din care 40 la sută s’a depus la societatea „Cetatea Neamțu“ pentru vădu­vele sărace din localitate, iar res­tul s’a vărsat la Banca Națio­nală în ordinul societății „Re­gina Elisabeta“ din Capitală. D-na Ștefănescu aduce vii mul­țumiri celor ce au contribuit la această reprezentație. HUȘI Furt. — Cârciumarului Gh. Leonte din Armășeni i s’au­ furat din tejghea 72 lei. Hoțul, de a cărui urmă nu s’a dat tocă, s’a servit de chei false la deschiderea sertarului. Escursiune. — Un număr de 200 elevi de la școalele din Cre­­țești și din împrejurimile Crețe­­știlor conduși de d. Cotae, diri­gintele școalei din Crețeștii de Sus, a sosit Sâmbătă după a­­miază în localitate, venind în es­­cursiune. Elevii au vizitat orașul și au asistat la reprezentarea filmului „Viața lui Isus“ de la cinemato­graful Florescu. Duminică dimineață micii es­­cursioniști au părăsit Hușul, lu­ând direcția spre Crețești . Accident mortal. — Săteanul Dima Bulus din Vutcani, urcân­­du-se într’un cireș ca să culeagă fructe, a alunecat și a căzut jos, rămânând mort pe loc. PAȘCANI Pentru cititori. — Aducem la cunoștința cititorilor noștri că d­-l Elias Glassman nu mai este corespondentul nostru la Paș­­cani. FĂLTICENI Spargere.— Printr’o spărtură făcută Sâmbătă noaptea sub tal­pa casei locuitorului Gheorghe a Măriei, din Rădășeni, niște hoți s’au introdus în casa acestuia de unde au furat 800 lei dintr’o ladă. Servitoare hoață.— Paraschi­­va Silea, de 18 ani, originară din Bucovina, a furat stăpânului său I. Ștefănescu, cantinier la fa­brica de lemne, din Găinești, su­ma de 417 lei. Fiind arestată, la percheziția făcută s’au­ găsit asupra ei 150 lei din cei furați, iar restul de­clară că Ta cheltuit, făcându-și haine pe care le-a lăsat la pă­rinții ei în Bucovina. Copil înecat___Părinți crimi­nali sunt Ion Pralea și soția sa, din Cristeșt, cari n’au fost atenți asupra copilului lor Constantin, în etate de 1 an și 2 luni, astfel acesta, jucându-se în jurul unui becu­t plin de apă provenită din din ploi, a căzut înăuntru și s’a înecat. SLATINA Accident grav, 4 răniți. — Un omnibus al băncei „Oltului“ din­ localitate, condus de șoferul An­drei Ionescu, trecând de la gară­ spre oraș, în dreptul comercian­­­tului Ion Angelescu, domiciliat­ în str. Gărei, s’a întâlnit cu un­ furgon de furaje al batalionului de obuziere, în care se aflau un­ soldat și elevul de administrație, Păun Ion. Zgomotul făcut de automobil a speriat caii furgonului, caii ne­­mai putând fi ținuți în frânt de soldatul conducător, au­ năvălit spre magazinul comerciantului Ion Angelescu, care în acel mo­ment se afla în fața prăvăliei,­ împreună cu o copiliță a sa în etate de 5—6 ani. Comerciantul ca și fiica sa,­ ne mai având timpul să fugă, au­ fost grav răniți de furgon și copitele cailor. Furgonul a fost sfărâmat, iar elevul și soldatul asvârliți jos și răniți. Dintre victime, copiluță comer­ciantului este cea mai în pericol­ fiind puține speranțe de scăpare; elevul de administrație are pul­pa piciorului sdrobită. D-l medic primar Petrescu, care locuește în apropiere, a dat îngrijirile necesare tuturor răni­ților. Spectacole. — Cu recepere de Luni, cinematograful d-lul N. Cosma din sala „Carpați“ re­prezintă, filmul, Grozăviile Si­beriei“, precum și „Vizita farii­ lui la Constanța".­­ CONSTANȚA Turcia se pregătește de război.­ O persoană demnă de toată san l credere, sosită Duminică din­ Con­­­stantinopol, ne aduce știrea ca în Turcia de Asia, pe la Scutarii Haidar-Pașa și împrejurimi se fac cu febrilitate rechizițiuni pentru armată. Banchet. — Elevii școalei di­ agricultură din R.­Sărat, sosiți în escursiune în Constanța, au­­ dat Sâmbătă o masă în sala res­taurantului „Transilvania“, în o­­­noarea d-lor Ionescu, directorul­ școalei, și Dinculescu, profesor,­ drept mulțumire pentru stăruin­țele ce au­ depus în vederea ace­­­stei escursiuni. Corul și orches­tra elevilor au­ executat diferite­ bucăți.­­T Chestra, apel. — De câteva zile avem în oraș apa de Dunăre. Sol lucrează cu activitate la așezarea­ tuburilor și astfel, în curând­ chestiunea apei, pentru care ac­­­tuala administrație comunală ai pus atâta interes, va fi rezolvată. TURTUCAIA încercare de sinucidere. ■—Du­minică, pe la orele 11 dim., o­­­mul de serviciu Niculae Mărgă­­­rit, de la restaurantul vaporului „Dragoș“ al serviciului N. F. R. certându-se cu mama sa Sma­­randa Mărgărit, a sărit de pe­ vapor în Dunăre.­­ Mulțumită bărcilor de pescari aflați în apropiere, numitul a fost salvat de la moarte. Inundațij din țară TECUCI Tecuci, 8 Iunie. Revărsarea Siretului.­­ Din cauza ploilor aproape continue, apa Siretului venind din nou mare, s-a revărsat a doua oară, inundând următoarele localități din acest județ: In comuna Movileni a inundat imașul vitelor, aproximativ ca 500 ha. și pădurea „Cooperati­va“ a satului, pe o întindere de 10 ha., luând și 563 m. c. lemne ce erau­ în tăere. Apa a mai îne­cat și 4 vite. In comuna Umbrărești, a i­­nundat pentru a doua oară se­mănăturile locuitorilor (fâneață, fasole și porumb) pe o suprafa­ță aproximativă de 400 fălci la punctul „Cuhalm“. In comuna Tudor Vladimire­­scu a inundat 605 hectare, cu se­mănături de ale locuitorilor și cu 40 hectare imaș. In comuna Poiana cu 240 hec­tare semănături de ale locuito­rilor. La Corbeasca, 12 fălci grâu­ ale sătenilor și în com. Corni, 80 ha. semănături ale locuitorilor, care s’au­ semănat din nou­ cu po­rumb. In intervalul săptămânei a că­zut și grindină în următoarele localități din județ: In com. Corod, cam pe 30 ha. semănături de pâine albă și 15 ha. vie, făcând stricăciuni apro­ximativ 30 la mie. Fânețele au­ fost mărite de apă. In com. Mândrești, parțial pe 70—80 ha., făcând stricăciuni la pâinea albă cam 50 la sută, și la corn. Negrilești, parțial, cau­zând stricăciuni la păioase cam 25 la sută". Lucrările agricole, din cauza timpului nefavorabil, se fac cu mare anevoință și sunt aproape suspendate. Circulația se poate face între toate comunele din județ. Apele sunt încă în creștere.­­ Aseară, pe teritoriul orașu­lui a căzut o ploaie torențială care în timpul duratei ei a pre­făcut in adevărate lacuri mari toate părțile joase din oraș. A­­pa trecând peste terasamentul­ căiei ferate, în direcția Berhe­­­ciu și spălând piatra, a slăbit terasamentul făcând ca toate­ trenurile din și pentru acea di­recție să aibă mari întârzieri.­ Trenurile exprese și de persoa­­­ne au­ avut întârzieri de aproape o oră. J Incăerarea din Odobești Odobești, 8 Iunie In cursul săptămânei se afișa­­se în oraș de către „Uniunea e­­vreilor pământeni“, memoriul a­­dresat, poporului român și Cor­purilor Legiuitoare pentru căpă­­tarea drepturilor politice.­­ Cetățenii odobeșteni au răs­pândit un contramanifest, î­n ca­re se atrăgea atenția populației că evreii căpătând drepturi vor deveni periculoși pentru români. Azi, Duminică, pe la orele 11 dim, inginerul Kaufmann pune pe un zugrav Wexler să rupă manifestele cetățenilor. Surprins asupra faptului, in ajutorul lui Wexler iar inginerul Kaufmann, Gros și alți evrei. Atunci se for­mează o tabără de evrei și altar de români și ce începe o crân­cenă bătae. D-l Kaufman, preșe­dintele secției „Uniunea“, s’a ales cu capul spart. Populația, atât cea româ­nească cât și cea evreiască, este foarte agitată. Anchetarea cazului se face de subcomisarul D. Athanasiu. --------------------------------------­ ♦ Simpaticul artist, Montan­­­reanu, a cărui vervă e cunoscută­ și apreciată de publicul Capita­lei, a plecat în turneu artistic în principalele orașe și stațiunile­­ climaterice din Moldova. " De­sigur, publicul din locali­tățile, pe unde va um­bla Mon­­tanreanu, va avea prilejul să se distreze admirabil și să râdă să­­­nătos. ‘ FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL» 28) Orfana din jțazeilles (Episod din războiul din 1870—71) VIII Rondul de noapte (unul după altul, căpitanul, Jean Touvenin, La Trolle și to­varășul sau o luaseră la sănă­toasa pe lângă baricadă, se fu­rișau­, se târau ca niște șerpi printre dărâmături, printre grămezile trântite ici și colo, încă câțiva metri de străbătut, încă câțiva pași și ar fi trecut strada de partea cealaltă. Scapați de la robie, scapați de­la moarte, când un răcnet răgu­șit semnală: — Francezi! Francezi! Culorile bătătoare la ochi ale uniformelor lor îl trădaseră! — Drepți și fuga înainte! co­mandă căpitanul de Mirecourt. Și, îndreptându-și corpul, ne mai dându-și osteneala să se as­cundă, cei patru oameni se re­­nezică intr’o stradă Strâmtă ca­re da eșire la celalt căpătân­t al baricadei. Dar, mai în același moment, răsună, la sptele lor, galopul mai multor cai. La che­mările și după indicațiunile to­varășilor lor, un detașament de ulani porniseră în goana fuga­rilor. Fugeau­ de le săltati pepturile. Dar ca să o ție mereu­ așa în linie dreaptă, era evident că în curând aveau­ să fie ajunși și prinși. Contele își dete seama și, ca să-șî piardă urmele în­­tr'un labirint de dureri și de întoarceri, de ocoluri, da cotituri apucă pe ulicioara cea mai­ a­­propiată. — Nu pe acolo, domnule căpi­tane, nu pe acolo­ îî strigă Jean. Dar, fie că n’a auzit înștiința­rea, fie că socoti că era prea târziu­ să se mai întoarcă pe un­da aut venit, căpitanul urmat orbește de La Troile și Poulet, se ducea înainte pe drumul gre­șit pe care apucase. Dar, deoda­tă, un zid le opri drumul. Uli­cioara se înfunda acolo. Ah, domnula căpitane! ex­clamă cu tristețe bărbatul Hen­­rietei care, deși știa de ce barie­ră se va lovi și se va zdrobi, nu se gândise să se despartă de to­varășii lui.. Acum s-a isprăvit cu noi; suntem perduți! Galopul cailor porniți în goa­nă după el se auzia, din ce !n ce mai deslușit, în strada din care se abătuseră și se apropia amenințător cu tunatul. Cu un sânge rece extraordinar căpitanul Mirecourt îl întreabă: — Dincolo de zidul ăsta ce e? — Câmpul. — A, atunci e mai bine decât putusem spera. E de minune și d-ta, dragă Thouvanin, te înșeli crezând că suntem pierduți! Cu totul dimpotrivă, suntem scă­pați.. Și scurt, cerând să se îndepli­nească îndată ce ordona el, îi mai zice căpitanul: — Urcă-te ici pe mânile mele, și, după mâini, pa umeri și apoi cocoțează-te călare pe culmea zidului. Și rezemându-și spatele de zid își băgă degetele uneia printre altele și, pe podul palmelor că­pitanului astfel întrunite, Jean Thouvenin, fără să mai zică ni­mic, se urcă și se așază călare pe zid. —, Acuma, apleacă-te, așa, și întinde-mi mâna! Îi ordonă con­tele. Și țiindu-se de mâna lui și proptinduse cu vârfurile picioa­relor în asperitățile zidului, a­­junse și el pe culmea­ zidului și se așeză călare lângă fiul fer­mierului. — Hel, Poulet, la rândul tău­, să te văz! ordonă căpitanul­ui, pe când se apleca și el în­­tinzând mâna ca să-i dea aju­tor lui Thouvenin să ridice pa găligan, îi zise lui La Troile: — Iar tu, scapă-te cum vei ști. De, te înștiințasem... — Lasă că se face și treaba asta, domnule căpitane! răspun­se agerul Poulet. Și, înfingându-și picioarele în fața nedespărțitului său­ tova­răș, îi zise acestuia: — Haide, ușurel cum ești tu acuma, să-mi sări calea ca o mingie peste zidul ăsta. Și zicând așa il înhăță de mij­loc, îl ridică deasupra capului și, opintindu-se, Îi făcu vânt și-l aruncă deasupra zidului .El a­­runcă cu atâta putere că La Troite abia atinse cu mâna cul­mea zidului, se apăsă o clipă pe el și sări dincolo cu agilitatea u­­nui clown, căzând pe pământ în vârful picioarelor Îndoite sub el. Și astfel, cel din urmă ră­mas, fu cel dintâitl scos din pe­ricol. La rândul lui și aproape nu­mai decât Poulet, ajutat de mâi­nile întinse spre el, fu în vâr­ful zidului, alături de căpitan și de Jean Thouvenin, chiar în mi­nutul când, uimiți de dispariți­­unea neașteptată, fantasmagori­că, neînțeleasă, planul se ară­­tau­ la gura înfundăturii. Precum spusese Jean, dincolo de zid se îjntindea câmpul care se urca ușor spre marginea pă­durii, cam la o distanță de trei sute de metri de acolo. Nu era mult clar spațiul care-i despăr­țea pe cei patru oameni de a­­dăpostul pădurii, pe lângă că era cu totul descoperit, mai era ocupat, ici-colo, și de numeroa­se detașamente germane. — Jos pe burtă, și nicio miș­care, nici un gest­ comandă că­pitanul După o trecere de vreme care i se păru nesfârșită, căpitanul, Jean și cei doi tovarăși al lor, îndrăzniră să înainteze câtva tî­­rîndu-se pe mâini și pe genunchi Și urmară astfel, oprindu-se nemișcați de câte ori li se părea câte ceva, ca să-șî reia apoi iar drumul lor periculos, greu, zdro­bitor. De aceea, abia mai puteam­ să-și tragă sufletul când, în­ sfârșit, izbutiră să se târască până în pădure nevăzut!» teaferî și nevătămat! și se ascunseră întrun tufiș, un­db se opriră să se odihnească Dar frigurile su­fletești ale lui Jean Thouvenin și ura nerăbdătoare a contelui scurtară momentele repaosului. — Uitați-vă, colo-colo, în fla­­­cările care se înalță pe coastă,­­ este locuința părinților mei. — Oh, murmură contele, dacă în lumea asta a mai rămas ceva din dreptatea sfântă și eternă, aci voi­ găsi și voi­ pedepsi pe infamul.... (Va urma) Citiți azi Ziarul Științelor Populare

Next