Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-11 / nr. 158
Br.L.Gonsîaatmnesca Fost monitor la clinica de boale urinare, Necker din Paris GMITO-URINARE 37a. 3*rcrX.A.X Strada üoiiisießB, fils Cons. 4 jum.—7 p. rn. Tel. 39/44 er. C. MiffM B-dul Principele Mircea No. 2 (Colt cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultata 6~8 p. m. Telefon 45/9. 1543 Laborator „Dr. VERZEANU“ Str. Doamnei 27. Telefon 1995 Director Dr. P. DANILA Șef de laborator la Facultatea de medicină și la Spitalul Filantropia Analize de sânge (sifilis) de Urmi, spate, suc gastric, etc. *233 Dr. USGATU Specializat la Berlin și Paris Boui lumești, piele, sifilis Analiza sângelui.—inecții 606 Consultațiuni de la 3—6 p. m. BULEV. ELISABETA, Ao- 8 Telefon 10/72 2460 Doctor Skupiewski specialist pentru boale de Femei, Faceri și Operațiuni - Strada Corăbiei No. 11 -Consult 1—3 p. m. 92 Dr. MEȚIAHU Docent la Facultatea de medicina Specialist pentru Boale și Operațiuni de Mas, Hat și urechi Consultațiuni la 3—6 p. m. Calea Griviței 11, telefon 33/74 367 Pentru bolnavi Clinica Sf. Maria Str. Lipscani 20.—Telefon 46131 Consultațiuni și tratamente cu medici, specialiști din București, Operațiuni, Injectiuni 606 cu NEOSALVARSAN. Analiza sângelui pentru sifilis. 368 Gr. TH. STEFANESCU .Specialist pentru SIFILIS, BOALE de PIELE, Căderea PARULUI Analiza sângelui. Injecții 606 S’A MUTAT No. 15, Calea Grivitei Io. 15 CONSULTAȚII 2-4 și 6-7. 377 N. A. ESA&ASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist in boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boalele pârului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Consult. 1—10 a. m. și 3—ă p. m. Telefon 29/1______ 39« ----—„.ImniU M.- aga—— ■ ■iiii aam Dr Anghelovici MEDIC PRIMAR Șeful serviciului de boale venerice de la Spitalul Colentina S’a stabilit de la 1 Iunie LA GOVORA 426 VILLA EFTIMIU Sr. G. fIEKETXUAN medic autorizat al Băilor și Director la Institutul de Fisioterapie din Govora S'a stabilit în localitate, dând consultațiuni și carnete de băi — HOTEL No. 1, GOVORA — _________________ 440 Dr. V. Gr. Moisescu Fost Intern al Spitalelor Asistent la Clinica boalelor căilor urinare din Spitalul Colțea BOALE GENITO-UITINARE In timpul verei la Călimănești, Hotelul Statului 453 SS LEGOESE Boalele Lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA* Ir. M. D. STAMATOPOL București, Str. General Forescu 9 (in aripa dreaptă a spitalului Colțea) Notați bine adresa. Nu intrați până ce nu citiți pe firmă „SA* NATATEA“ Dr. Stamatopol căci unde nu-I scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diplomă mmmcături de mele, (Mesteacăn) turcești, pentru șlepuri, elevatoare, drumuri, cazărmi, grajduri, ogrăzi, grădini, de vânzare la Ioan Calogheros, Brăila-Port. EPOd ucid Remediu absolut sigur contra păduchilor de lemn. Distra cu desăvârșire, chiar de la prima întrebuințare, făcând imposibilă apariția lor din nou.—Prețul unui flacon Lei 1.25. Gândăcid Remediu absolut sigur contra gândacilor de tot felul negri și roșii. Prețul unei cutii 1 leii. Depozit general NUMAI la Drogheria I. Stanian, în fața Grădinei și Bisericei Sf. Gheorghe. Telefon 30/44._________________ 509 AKIS IMPORTAU Prin punerea în funcțiune a nouilor fabrice model, firma ALOIS MELLER, FII Furnizorii Curțelor Regale, Str. Păstorului S Are onoarea a aduce la cunoștința on. clientele că poate deservi orice cantitate de franzeluțe, cornuri, franzele de lux și pâine de secară de grâu și graham etc., la orice oră a zilei, și seara marfă caldă de cea mai bună calitate. Comenzile se primesc la deportare din Capitală și la sediul fabricilor str. PPăstorului 5. ______________________ 432 _ și căuta La o fabrică un bun magaziner comptoarist creștin, să cunoască limba germană. Oferte sub magaziner. a se adresa Agenției de Publicitate Alexandru Bassa, Calea Victoriei No. 162. 482 Max Weissmann Bijutier și Ceasornicar s ’-A- ü^-ox^x tot in :: Strada CAROL No. 23:: Cel mai eftin magazin din toată țara Din nou asortat cu Cercei, Inele, Pandantive, Brățări, Brochete de aur și platină cu briliante, diamante, perle, safire, smaragde, rubine etc.etc. 180 CONTRA VARICELOR Se recomandă de Domnii Medici CIORAPI elastici. Se gasesc gata și se pot face și de comanda dintr’o singură bucată fără cusături. Centuri abdominale de toate sistemele pentru Doamne și pentru Domni. Bandaje Herniare „Bariere“ întreg elastice, neîntrecute pentru reținerea perfectă a oricărei hernii, fără să jeneze 3581 Se găsește numai . . . COMPTUAR DE OPTICĂ (8. PENCHAS) București, Victoria 104 Antracit Englez Imperior Special pentru motoarele gazogen Cărbuni, Cardiff, Cărbuni speciali pentru Cărămidărit, Fabrici de Ciment COCS ENGLEZ etc. Oferă, Watson , Youell Galați. — București 2528 TAPETE ȘI SHVOBUSTA LA DEPOZITUL SAMBOTH Strada Sfinților No 58 ATELIER DE TAPETAT _________________ 437 ȚIGLE SOLZI de acoperit și CĂRĂMIZI APARENTE de cea mai ireproșabilă calitate ; absoarbe numai 10 la sută apă. CĂRĂMIZI „BAZALTE, negre și verzui, furnizează prompt. Fabrica de țigle lug. C. Saidel, Giurgiu. Linie de garaj proprie SINAIA de închiriat „Vila Beer“, situată în plin centru (parc) nou mobilată, având instalație modernă de bac, tout à l’égoűt, lumină și sonerie, electrică. Sobe teracotă, camerele nou zugrăvite și balcoane spre parc, având 2 apartamente câte 5 camere, coridor, bac, plus 2 camere mansardă și 2 în curte. Adresați proprietarului Beer, Victoriei 70, București. 499 MERCUR la II IUNIE 1914 Retrăgându-se din învățământ după o neîntreruptă și foarte prețioasă muncă de 46 ani, d-l profesor Alexandru Locusteanu de la Școala superioară de medicină veterinară a fost sărbătorit de către colegii și foștii d-sale elevi, printr’un banchet dat Duminică seară la hotel Bulevard. D-l I. G. Duca, ministrul instrucțiunei publice a onorat cu prezența d-sale acest banchet, pe care l-a și prezidat. Intre cei de față se aflau: d-l prof. Riegler, directorul Școalei superioare de medicină veterinară, d-nii profesori I. Atanasiu, Udrischy, N. Filip și Gr. Slavu, d-niî inspectori veterinari I. Șt. Furtună, Al. Timuș și V. Augustin, d-l Eremia Popescu, medicul veterinar șef al Capitalei, d-l V. Dinulescu, directorul abatorului Capitalei, d-l A- hil Constantinescu, inspector zootehnic, d-nii Gh. Manolescu, Ionescu-Brăila, C. Popazolu și Vasile Ioan, șefi de secție în divizia veterinară din direcția generală a serviciului sanitar, d-l Al. Bâcleșanu, medicul veterinar șef al orașului Constanța, d-ni medici veterinari P. Cartianu, Stamatescu, Ștefan Popescu-Prahova, d-nii căpitani Bucică și Ortopan și peste 60 medici veterinari din provincie. Din partea a peste o sută de medici veterinari din provincie cari nu au putut veni, s-au primit telegrame de omagii, întâiul toast a fost ridicat de d-l I. G. Duca pentru dinastie. Vorbind despre meritele sărbătoritului, ministrul instrucțiunei a relevat, un chip elogios, faptul că d-l prof. Al. Locusteanu a fost nu numai Intemeetor al învățământului medicinei veterinare la noi în țară, dar și un foarte priceput organizator al acestui învățământ. D-l Duca a ținut să facă măgulitoarea constatare pentru sărbătorit, că printre cei cari iau parte la această sărbătorire sunt nu numai foști elevi tineri, dar și mulți cu părul cărunt — ceia ce nu se prea vede adeseori. D-l prof. Riegler a vorbit despre activitatea d-lui Locusteanu ca profesor al școalei de medicină veterinară, de la 1863 până în anul acesta, și ca director al școalei, urând fostului d-sale coleg in învățământ, să trăiască spre a vedea perfecțiunea învățământului veterinar In viitor. D-l I. Sfe Furtună, inspector veterinar general, a arătat importanța medicinei veterinare, reamintind că marele Pasteur, la vârsta de 60 de ani, a spus că, dacă ar putea să reia de la început activitatea sa științifică, ar începe ca medic veterinar. D-l Furtună a mai arătat că, de 46 de ani, medicina veterinară în România stă, sub Imperiul personalității extraordinare care e profesorul Locusteanu, că datorită însușirilor alese ale acestui om al datoriei, avem o școală veterinară ca exemplu în lume, un serviciu zootehnic și un serviciu veterinar de Stat bine organizate. Două lucruri nu a putut să vadă încă profesorul Locusteanu cu toată străduința sa de a le înfăptui, facultatea de medicină veterinară și independența corpului veterinar, în orez, a încheiat d-l Furtună, să trăiască, să le vadă și pe acestea. D-l Furtună, încheiând, a propus să se ridice d r lul Locusteanu un monument la Școala de medicină veterinară, spre a fi totdeauna, prin amintirea sa, pildă de voință și muncă rodnică. D-l prof. N. Filip a arătat că însemnătatea acestei serbări a crescut prin prezența d-lui I. Duca, ministrul instrucțiunei publice apreciind just rolul medicului veterinar în gospodăria și economia națională. A urat apoi sărbătoritului să vadă înfăptuită independența corpului veterinar și a terminat schițând activitatea d-lui Locusteanu în ceia ce privește chestiunile zootehnice. D-l prof. I. Atanasiu, dela școala veterinară și facultatea de științe, a închinat pentru d-l Locusteanu, fostul d-sale profesor, care la îndrumat spre o stăruitoare activitate științifică. D-l inspector veterinar Vicol Augustin a vorbit despre bunele intențiuni ale d-lui Locusteanu în privința ridicărei prestigiului corpului veterinar. D-l G. Manolescu, vice-președintele Societăței de medicină veterinară, a închinat pentru sărbătorit care acum 43 de ani, împreună cu alții, a înființat societatea veterinară. D-l Manolescu a adăugat că la societate nefiind retrageri la pensie, societatea va avea mulțumirea să nu fie lipsită de prețioasele contribuții științifice ale sărbătoritului de acum. Au mai vorbit: d-l prof. Slavu, d-l A. Bâcleșanu, d-l P. Cartianu și d-l Popescu, președintele societăței studenților în medicină veterinară. La rândul d-sale, d-l prof. Locusteanu, foarte emoționat, a mulțumit tuturor, și a vorbit apoi despre năzuințele d-sale de a ridica școala veterinară și corpul veterinar acolo unde prin importanța lor trebuie să fie mai ales d-sa a stăruit asupra necesității pe deplin dovedite în cursul vreme!, de a fi ridicată școala veterinară la rangul de facultate. D. I. G. Duca, luând din nou cuvântul, a arătat, în ceia ce privește organizarea învățământului veterinar, că își dă perfect seama de importanța acestui învățământ și de importantul rol ce are medicul veterinar ca medic igienist și contribuitor la propășirea economiei naționale, dar că, pentru moment, nu-și poate lua nici un angajament. A adăugat că va studia, totuși, această chestiune și că va căuta cu toată inima, drept va fi posibil, să-i dea soluțiunea meritată. D-nii C. C. Popazolu și I. G. Duca au încheiat seria toasturilor închinând pentru presă. In tot timpul a domnit cea mai mare însuflețire. C. Sărbătorirea profesorul Alexandru Lecusteanu - Banchetul de la Hotel Bulevard - mximiiOíaamaa • 2« MONETE Napoleon; 20.45—20.35 Marca 125.1/*—124.1/* Coroana Austriacă 106—105*/* Rubla hârtie == == —• CEREALE Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de 9 Iunie. Grâu roșcat 79 kgr. la hi. 1, la sută corp străin lei 20.80. Grâtt galben 79 kgr. la hL 1 la sută corp străin lei 20.70. Grâtt 78 kgr. la hl. 2 la sută corp străin lei 20.50. Grâu 77 kgr. la hi. 3 la sută corp străin lei 20.20. Grâtt 78 kgr. la hl. 2 la sută corp străin lei 20.60. Grâtt bun curat roșu 80 kgr. la hl. 1 la sută corp străin lei 20.80. Grâtt bun curat galben 80 kgr. la hl. 1 la sută corp străin lei 20.60. Gratt amestecat 75 kgr. la hl. 4 la sută corp străin lei 19.30. Secară I calitate 74 kgr. 1o. hl. lei 14.70. Secară I calitate 72 kgr. la hl. lei 14.40. Orz de toamnă 64 kgr. la hL lei 13.80. Orz de primăvară 60 kgr. la hl. lei 13.50. Orz 45 gr. Ia hl. lei 12.80. Porumb gros galben 77 kgr. la hl. lei 12.30. Porumb cincuantin 80 kgr. la hl. lei 14.50. Porumb roșu 78 kgr. la hl. lei 13.80. Porumb comun 74 kgr. la hl. lei 11.85. Fasole comună lei 20. Mei lei 13.70. Târgul financiar și comercial DIN ȚARA ȘI DIN STRĂINĂTATE WESTS aM SA DIN BUSUREȘTI București, 9 Iunie ÎMPRUMUTURI DE STAT Rentă amort. 6% din anii 1894 internă 61/» mil. 99’/«— 99 1903 de 185 mil. 1001/—99V» Renta amort. 4l % din anul 1913 de 250 milioane O11/*—91 Rentă amort. 4% din anii 1889 internă 321/* mii. 89—SS3/« 1889 de 50 milioane 90—893/« 1890 de 274 milioane 96—95 1891 de 45 milioane 901/s—00 1894 de 120 milioane 6010—00 1896 de 90 milioane 86.70—86.50 1898 de 180 milioane 86.70—86.50 1905 Ser. A. B. 100 mii. 85.40 «5.20 1905 conv. 424.1 mii. 86—S53/« 1908 de 70 milioane 851/«—85.— 1910 de 128 milioane 85a/«—85.35 1910 păduri 13 mii. 88.87.— OBLIG JUD. SI COMUNALE 5% Cred. jud. și corn. 99’/4—99 4>/* Idem 90.20—90 4'h% Oblig. 0. viticol 89—883/4 4*/a% Com. Buc. 1895 —.— 4‘/s Corn. Bucur. 1898 873/4 871/. 4% Corn. Bucur. 1903 82'/«—82 4% Corn. Bucur, 1906 82'/«-— 82 4% Com. Bucur. 1910 82.40—81 '/a 6% Corn. Bucur. 1910 98‘/v 981/» 5% C. B. loc. ef. 1912 82*/. 813/4 5% Com, Craiova 1906 93.—92.— 5% Com. Craiova 1910 93’/,—93.— 5% Com. Craiova 1911 —.— 4% Com. Craiova 1912 85.— 5% Com. Ploești 1906 94. 93.— 5% Com. Ploești 1910 91*/t—90*/a 4‘/s% Com. Iași 1900 88 87'/* 4 h% Com. Iași 1910 88.-87s 5% Com. Buzău 90 89. — 4‘/t% Com. Brăila 88—87 5% Com. Botoșani 1912 —.— 4*/s C. T.Severin 1912 88‘h-87ll, ÎMPRUMUT DE SOCIETĂȚI 5% Scris func. rur. 96.65 cassa 4% Idem 88.-871/* 5% Urb. Bucur. 963/,—90Va 5% Iași 91,80—91 Va 5% Urb. Craiova —.— 5% Ban Casa Rur. 98.50—98.25 5% Camera Cor. Buc. 981/a—98 5% Locuințe eftine 95—94 5% Buzău-Nehoiași 91/a—91— Oblig. Spot.ale B. Agric. 92’/a-92 6% oblig. munte pietate 97—96 ACȚIUNI Banca Națională 5380—5300 Casa Rurală 1640 term. Banca Agricolă 562 term. Banca vf. JLnia Sted 235—230 Banca de Scont Bucur. 612 cassa Marmorosch Blank Co. 904 c. prec. Bănca de Credit Român 910—906 Banca Pop ..Pitești 250—230 Banca Gen. Română 2270 term. Banca Românească 770—765 Idem acțiuni nominativ 740—730 Banca Ilfov 510—503 Banca Sind. agr. Ialomița — Idem acțiuni nominative.— Banca Munteniei —.— Banca Uniune! Comerc. —— Banca Comerc. Rom. 650—815 Soc.. „Daeia-România“ 1644 term. Soc. „Na+ionala“ 1Ö95 terni. Soc. „Generala“ 1170 cassa letca fondator Soc. com. a tram. Buc. 1390 term. Idem emis. III 883 term. Soc. „Speranța“ 4400—4000 •Soc. Govor'»-Călim. 205 200 Soc. „Sinaia“ 430- 420 Soc. "petrol de „Orion“ ■ —.— Societatea Lignitul —.— Societatea Mercur —.— SCONTURI ȘI AVANSURI Londra .cei Paris cek Berlin cek Viena cek Belgia cek Banca Națională, scont 5‘/sidem avans pe depuneri 6% Casa depuneri au pe dep, 8% 25.483/,—25.43$/a 00251/,—100.05 124.40—124.15 105.35—105.15 100.50 100.35 Dl KARLSBAD Curse de echipare și automobile Pe la 15 iunie începe de obiceitt stagiunea principală, Karlsbadul își ia fizionomia „mondenă“, pune haina de lux a anului și dictează modele creiate în Paris și Viena și expuse pe Alte piese, parte în vitrinele bogate — dar în mai mare parte pe umerii doamnelor venite din cele patru colțuri ale lumei să-și arate toaletele. Lume multă între 6—8 de la Püpp și până la Mühlbrunn. Lume multă pe la 9—10 seara se întoarce de la teatru și de la alte localuri unde a adunat-o o muzică delicioasă și o mâncare conform dietei. Anul acesta s-a inaugurat un fel de curse de echipe și automobile pe splendida șosea ce duce înspre Kaiserpark. In fața unui lux care se desfășoară cu atâta splendoare, cine se mai gândește la criza financiară, la nesiguranța din Balcani și la alte „mici nimicuri“ de acest fel, când bolnavii de ambe sexe își manifestă în așa chip dorul de traut și gustul de plăceri. Vremea cam capricioasă, dar caldă. Ilustrul musafir, regele Suediei, a plecat, lăsând în urmă-i o ploaie de decorații. Vizitatori români Românii încep să vie în număr mai mare. Deocamdată femeile și alegătorii cari și-au depus votul. Dintre românii veniți în ultimele zile putem cita: Din București: d-na Adele Isvoranu, d-na A. Grebert, d-l I. Krassnitz, S. S. preotul Calistrat Orleanu, Jean Samuel, cu soția, d-na Zoe Mircea, d-na Elena Popescu, d-l Zlatcu Spandanide, d-nii P. Voinescu, A. Eschenazy, S. Farchy, S. Istecescu, d. ing. M. Filipide, d-l L. Sanielevici cu soția, d. G. Frenkel cu soția, și fiica, d-l E. Popa, d-na Lucreția Ionescu, d-na Pațac, și a. Din Chitila: d-l I. Oniga. Din Sinaia: d-na P. Catargi. Din lași: d-na Rosa Wachtel, d-l Beniamin Costacbe, d-l A. Forst, d-l S. Kahane, d-l M. Salisch, d-l I. Aprihan, d-na Adélé Graubart, d-na Calipso Simionescu, d-na A. Rober, d-l L. Wurmgrand (Vascanl). Din Botoșani: d-l V. Timuș, d-na M. Gheorghiu, d-na Constandiniu, d-l căpitan Goilav, d-l Gh. Simionescu, d-1 Fr. Costiner cu soția, d-l Fr. Bacal, d-l S. Taube, d-l Abr. Zaharia. Din Galați: d-na S. Papadopol, ü-na Maria Wolfehsofn, d-l Watson, d-na Marie Pana.itescu. Din Brăila, d-l CrU+u Nicolau cu soția, d-na Joița Dumitrescu, d-na Jetty Mandler, d-l A. Frck. Din Craiova: d-l N. St. Precoiu. Din Mărășești: d-l C. Nedelcu. Din Bârlad, d-l A. Iaroslavici, d-l M. Brandes. Din Ploești- d-l I. Beinstein. Din T.Severin, d-l T. Mihailescu, d-l St. Manasovici, d-l D. Ponescu. Din Calafat: d-na Rosa Conrad, d-l Dinu Voinescu. Din Roman: d-na H. Segal, d-l E. Rubinstein. Din Tg.Neamț: d-na S. Isvoranu, d-l și d-na M. Stein. Din Vasiul: d-l M. Kahan. Din Dorohol: d-l Fr. Frankel. Din Sulina: d-na F,. Braunstein. Din Ternoviște: d-l dr. Succiu. I. P. S. S. Mitropolitul Repta. din Cernăuți. —* ♦ 4« -M. C. Absolvenții școalelor secundare și comerciale Promoțiunea cl. V-a a șc. normale „Carol I“ din C.Lung. __ Andreescu I. C-tin, Apostol I. Gheorghe, Bădescu D. Ion, Bodescu Gh., Băjineanu Mihail, Bold Tudorel, Bratu N. Nicolae, Butănescu Iordan, Coteș M. Nicolae, Constantin Gh. Costea C. Gh., Costescu Ioan, Dumitrescu Ilie, Enăchescu C-tin, Filip R. Stan, Florescu M. Ion, Ghinescu Ion, Ghițescu Nicolae, Hănescu Ion, Ilie Radu, Ionescu B. Ilie, Ionescu B. Ion, Ionescu Ilie, Ionescu Nicolae, Iorgulescu Dragomir, Iriminoiu Sevastian, Manolescu Vică, Mureșanu Tudorei, Marinescu I. Gh., Marin I. Gh., Marinescu Nicolae, Mănoiu Petre, Măndiță Pompiliu, Meiulescu Gh., Neacșu C-tin, Petrescu I.Alexe, Petrescu I. Ion, Petrescu N. Alex., Popescu Bartolomeui, Popescu Gh., Popescu Vasile, Preda N. Ion, Predoiu Dragomir, Preoteasa Daniil, Preoțea Marin, Pufulescu N. Zah., Rădulescu Stancu, Schelarie Corneliu, Stănescu Paraschiv, Stoica Vasile, Stoica Ion, Sulică R. Marin, Șerbănescu D tru, Ștefan Nicolae, Ștefănescu I. Ștefan, Ștefănescu M. Șt. Șușară Gh., Tâmpescu D tru, Țuțuianu Ion, Vișoiu Ion, Zagu Tudorei, Zaharescu D tru, Zarvă Nicolae. Absolvenții gimnaziului din Alexandria: In ordine alfabetică.Boezie Dumitru, Colțescu, Alexandru, Fremberg Caton, Georgescu S. Dumitru, Ionescu M. Alexandru, Luculescu Nicolae, Mărășescu Gheorghe, Marinovici M. Victor, Pașol D. Vasile, Popescu V. Ilie, Rădulescu Teodor, Stănescu N. Petre, Stănescu P. Coman, Stănculescu Oprea, Știrbescu Nicolae, Tonopol Leonida, Trifescu Grigore, Vestremeanu Nicolae, Zetter I. Toma. Absolvenții gimnaziului din Huși. Următorii elevi au absolvit gimnaziul nostru: Catrinel N., Carniol S., Constandachi I., Dimitriu C., Finkelstein D., Garofeanu I., Herșcovici St. Hrișcu Str., Ivanciu Gr., Leizerovici R., Manoliu St., Radu N. , Vântu E. și Zinger K. Ziarul „Științelor populare” nrul 31 de Marți 10 Iunie 1914 Radioactivitate și atomi de Giuseppe Oddo. Pentru Poincaré. Vânătorul de fluturi Cucul și mama lui adoptivă. Asigurarea animalelor In România de C. Papazolu. Smee orientale de A. G. Stino. Cocioc de veterinar Antonescu. Apicultura In România de veterinar Regnescu. Ero dial (Ardea) de veterinar Antonescu. Telegraf Morse făcut de noi Înșine de A. Stino. Noutăți științifice: Vederea la distanță, Sensațiunile plantelor, Urechea și muzica, Orbii vor citi cu... urechile, Balonul lui André, etc. Evoluția lumilor: Fenomenele vulcanice și cutremurele de pământ de Svante Arrhenius. Convorbiri fotografica de L. Leral. Apicultura la no! de veterinar Regnescu. Sofia Cowalewsky de Eufrosina Simionescu. Convorbiri filatelice de Dorel. Observații cerești practice de R. Dinu. Despre unde de V. G. Toescu. Ser și vaccin de C. Papazolu, întrebări și răspunsuri. Aviație, Armonice, Mașini de scris, Cerneală simpatică, electricitate, fenomen meteorologic, Poșta redacției, Bibliografii, etc. Un număr de 16 pargini cu numeroase gravuri 10 bani. SiB’iilara SA CRAIOVA Erl dimatt plecat de pe aerodromul Cotroceni spre Craiova, d-niî căpitani aviatori Popovici Andrei și Beroniade, precum și d-l sublocot. Al. Cantacuzino- Pașcanu, spre a lua parte la serbarea militară din acel oraș, patronată de d-l general de divizie Averescu. Câte șa trei aviatorii pilotează câte un tractor :,H. Coandă- Bristol“ 80 HP. Aviatorii se vor întoarce la București astăzi. * Craiova, 8 Iunie. Serbările populare, organizate azi de cercul militar In parcul Bibescu au avut o desăvârșită reușită. Niciodată Craiova până acum nu a avut ocazie să vadă așa lucruri frumoase. Sborurile aviatorilor căpitani Popovici Andrei, Beroniade și sublocot. Cantacuzino-Pașcanu, câte și trei de la aerodomul Cotroceni, sosiți din București anume pentru aceste serbări, au făcut admirația mulțimea adunată în număr foarte mare la parcul Bibescu. Comitetul organizator al acestor serbări se compune din d-na general Averescu, d-na colonel Demetriad, d-na colonel Damian, d-na colonel Bașolega, d-na maievică Viișoreanu, d-na căpitan Gagiu și alte doamne ale ofițerilor în garnizoană. „Universul» IN PROVINCIE TG.-NEAMȚ Spectacol cu scop patriotic. — Din inițiativa d-nei Maria Ștefănescu, directoarea școalei de fete din localitate, s’a dat o reprezentație cinematografică în scop patriotic și filantropic. Beneficiul net a fost de 292 lei, din care 40 la sută s’a depus la societatea „Cetatea Neamțu“ pentru văduvele sărace din localitate, iar restul s’a vărsat la Banca Națională în ordinul societății „Regina Elisabeta“ din Capitală. D-na Ștefănescu aduce vii mulțumiri celor ce au contribuit la această reprezentație. HUȘI Furt. — Cârciumarului Gh. Leonte din Armășeni i s’au furat din tejghea 72 lei. Hoțul, de a cărui urmă nu s’a dat tocă, s’a servit de chei false la deschiderea sertarului. Escursiune. — Un număr de 200 elevi de la școalele din Crețești și din împrejurimile Crețeștilor conduși de d. Cotae, dirigintele școalei din Crețeștii de Sus, a sosit Sâmbătă după amiază în localitate, venind în escursiune. Elevii au vizitat orașul și au asistat la reprezentarea filmului „Viața lui Isus“ de la cinematograful Florescu. Duminică dimineață micii escursioniști au părăsit Hușul, luând direcția spre Crețești . Accident mortal. — Săteanul Dima Bulus din Vutcani, urcându-se într’un cireș ca să culeagă fructe, a alunecat și a căzut jos, rămânând mort pe loc. PAȘCANI Pentru cititori. — Aducem la cunoștința cititorilor noștri că d-l Elias Glassman nu mai este corespondentul nostru la Pașcani. FĂLTICENI Spargere.— Printr’o spărtură făcută Sâmbătă noaptea sub talpa casei locuitorului Gheorghe a Măriei, din Rădășeni, niște hoți s’au introdus în casa acestuia de unde au furat 800 lei dintr’o ladă. Servitoare hoață.— Paraschiva Silea, de 18 ani, originară din Bucovina, a furat stăpânului său I. Ștefănescu, cantinier la fabrica de lemne, din Găinești, suma de 417 lei. Fiind arestată, la percheziția făcută s’au găsit asupra ei 150 lei din cei furați, iar restul declară că Ta cheltuit, făcându-și haine pe care le-a lăsat la părinții ei în Bucovina. Copil înecat___Părinți criminali sunt Ion Pralea și soția sa, din Cristeșt, cari n’au fost atenți asupra copilului lor Constantin, în etate de 1 an și 2 luni, astfel acesta, jucându-se în jurul unui becut plin de apă provenită din din ploi, a căzut înăuntru și s’a înecat. SLATINA Accident grav, 4 răniți. — Un omnibus al băncei „Oltului“ din localitate, condus de șoferul Andrei Ionescu, trecând de la gară spre oraș, în dreptul comerciantului Ion Angelescu, domiciliat în str. Gărei, s’a întâlnit cu un furgon de furaje al batalionului de obuziere, în care se aflau un soldat și elevul de administrație, Păun Ion. Zgomotul făcut de automobil a speriat caii furgonului, caii nemai putând fi ținuți în frânt de soldatul conducător, au năvălit spre magazinul comerciantului Ion Angelescu, care în acel moment se afla în fața prăvăliei, împreună cu o copiliță a sa în etate de 5—6 ani. Comerciantul ca și fiica sa, ne mai având timpul să fugă, au fost grav răniți de furgon și copitele cailor. Furgonul a fost sfărâmat, iar elevul și soldatul asvârliți jos și răniți. Dintre victime, copiluță comerciantului este cea mai în pericol fiind puține speranțe de scăpare; elevul de administrație are pulpa piciorului sdrobită. D-l medic primar Petrescu, care locuește în apropiere, a dat îngrijirile necesare tuturor răniților. Spectacole. — Cu recepere de Luni, cinematograful d-lul N. Cosma din sala „Carpați“ reprezintă, filmul, Grozăviile Siberiei“, precum și „Vizita farii lui la Constanța". CONSTANȚA Turcia se pregătește de război. O persoană demnă de toată san l credere, sosită Duminică din Constantinopol, ne aduce știrea ca în Turcia de Asia, pe la Scutarii Haidar-Pașa și împrejurimi se fac cu febrilitate rechizițiuni pentru armată. Banchet. — Elevii școalei di agricultură din R.Sărat, sosiți în escursiune în Constanța, au dat Sâmbătă o masă în sala restaurantului „Transilvania“, în onoarea d-lor Ionescu, directorul școalei, și Dinculescu, profesor, drept mulțumire pentru stăruințele ce au depus în vederea acestei escursiuni. Corul și orchestra elevilor au executat diferite bucăți.T Chestra, apel. — De câteva zile avem în oraș apa de Dunăre. Sol lucrează cu activitate la așezarea tuburilor și astfel, în curând chestiunea apei, pentru care actuala administrație comunală ai pus atâta interes, va fi rezolvată. TURTUCAIA încercare de sinucidere. ■—Duminică, pe la orele 11 dim., omul de serviciu Niculae Mărgărit, de la restaurantul vaporului „Dragoș“ al serviciului N. F. R. certându-se cu mama sa Smaranda Mărgărit, a sărit de pe vapor în Dunăre. Mulțumită bărcilor de pescari aflați în apropiere, numitul a fost salvat de la moarte. Inundațij din țară TECUCI Tecuci, 8 Iunie. Revărsarea Siretului. Din cauza ploilor aproape continue, apa Siretului venind din nou mare, s-a revărsat a doua oară, inundând următoarele localități din acest județ: In comuna Movileni a inundat imașul vitelor, aproximativ ca 500 ha. și pădurea „Cooperativa“ a satului, pe o întindere de 10 ha., luând și 563 m. c. lemne ce erau în tăere. Apa a mai înecat și 4 vite. In comuna Umbrărești, a inundat pentru a doua oară semănăturile locuitorilor (fâneață, fasole și porumb) pe o suprafață aproximativă de 400 fălci la punctul „Cuhalm“. In comuna Tudor Vladimirescu a inundat 605 hectare, cu semănături de ale locuitorilor și cu 40 hectare imaș. In comuna Poiana cu 240 hectare semănături de ale locuitorilor. La Corbeasca, 12 fălci grâu ale sătenilor și în com. Corni, 80 ha. semănături ale locuitorilor, care s’au semănat din nou cu porumb. In intervalul săptămânei a căzut și grindină în următoarele localități din județ: In com. Corod, cam pe 30 ha. semănături de pâine albă și 15 ha. vie, făcând stricăciuni aproximativ 30 la mie. Fânețele au fost mărite de apă. In com. Mândrești, parțial pe 70—80 ha., făcând stricăciuni la pâinea albă cam 50 la sută, și la corn. Negrilești, parțial, cauzând stricăciuni la păioase cam 25 la sută". Lucrările agricole, din cauza timpului nefavorabil, se fac cu mare anevoință și sunt aproape suspendate. Circulația se poate face între toate comunele din județ. Apele sunt încă în creștere. Aseară, pe teritoriul orașului a căzut o ploaie torențială care în timpul duratei ei a prefăcut in adevărate lacuri mari toate părțile joase din oraș. Apa trecând peste terasamentul căiei ferate, în direcția Berheciu și spălând piatra, a slăbit terasamentul făcând ca toate trenurile din și pentru acea direcție să aibă mari întârzieri. Trenurile exprese și de persoane au avut întârzieri de aproape o oră. J Incăerarea din Odobești Odobești, 8 Iunie In cursul săptămânei se afișase în oraș de către „Uniunea evreilor pământeni“, memoriul adresat, poporului român și Corpurilor Legiuitoare pentru căpătarea drepturilor politice. Cetățenii odobeșteni au răspândit un contramanifest, în care se atrăgea atenția populației că evreii căpătând drepturi vor deveni periculoși pentru români. Azi, Duminică, pe la orele 11 dim, inginerul Kaufmann pune pe un zugrav Wexler să rupă manifestele cetățenilor. Surprins asupra faptului, in ajutorul lui Wexler iar inginerul Kaufmann, Gros și alți evrei. Atunci se formează o tabără de evrei și altar de români și ce începe o crâncenă bătae. D-l Kaufman, președintele secției „Uniunea“, s’a ales cu capul spart. Populația, atât cea românească cât și cea evreiască, este foarte agitată. Anchetarea cazului se face de subcomisarul D. Athanasiu. -------------------------------------- ♦ Simpaticul artist, Montanreanu, a cărui vervă e cunoscută și apreciată de publicul Capitalei, a plecat în turneu artistic în principalele orașe și stațiunile climaterice din Moldova. " Desigur, publicul din localitățile, pe unde va umbla Montanreanu, va avea prilejul să se distreze admirabil și să râdă sănătos. ‘ FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL» 28) Orfana din jțazeilles (Episod din războiul din 1870—71) VIII Rondul de noapte (unul după altul, căpitanul, Jean Touvenin, La Trolle și tovarășul sau o luaseră la sănătoasa pe lângă baricadă, se furișau, se târau ca niște șerpi printre dărâmături, printre grămezile trântite ici și colo, încă câțiva metri de străbătut, încă câțiva pași și ar fi trecut strada de partea cealaltă. Scapați de la robie, scapați dela moarte, când un răcnet răgușit semnală: — Francezi! Francezi! Culorile bătătoare la ochi ale uniformelor lor îl trădaseră! — Drepți și fuga înainte! comandă căpitanul de Mirecourt. Și, îndreptându-și corpul, ne mai dându-și osteneala să se ascundă, cei patru oameni se renezică intr’o stradă Strâmtă care da eșire la celalt căpătânt al baricadei. Dar, mai în același moment, răsună, la sptele lor, galopul mai multor cai. La chemările și după indicațiunile tovarășilor lor, un detașament de ulani porniseră în goana fugarilor. Fugeau de le săltati pepturile. Dar ca să o ție mereu așa în linie dreaptă, era evident că în curând aveau să fie ajunși și prinși. Contele își dete seama și, ca să-șî piardă urmele într'un labirint de dureri și de întoarceri, de ocoluri, da cotituri apucă pe ulicioara cea mai apropiată. — Nu pe acolo, domnule căpitane, nu pe acolo îî strigă Jean. Dar, fie că n’a auzit înștiințarea, fie că socoti că era prea târziu să se mai întoarcă pe unda aut venit, căpitanul urmat orbește de La Troile și Poulet, se ducea înainte pe drumul greșit pe care apucase. Dar, deodată, un zid le opri drumul. Ulicioara se înfunda acolo. Ah, domnula căpitane! exclamă cu tristețe bărbatul Henrietei care, deși știa de ce barieră se va lovi și se va zdrobi, nu se gândise să se despartă de tovarășii lui.. Acum s-a isprăvit cu noi; suntem perduți! Galopul cailor porniți în goană după el se auzia, din ce !n ce mai deslușit, în strada din care se abătuseră și se apropia amenințător cu tunatul. Cu un sânge rece extraordinar căpitanul Mirecourt îl întreabă: — Dincolo de zidul ăsta ce e? — Câmpul. — A, atunci e mai bine decât putusem spera. E de minune și d-ta, dragă Thouvanin, te înșeli crezând că suntem pierduți! Cu totul dimpotrivă, suntem scăpați.. Și scurt, cerând să se îndeplinească îndată ce ordona el, îi mai zice căpitanul: — Urcă-te ici pe mânile mele, și, după mâini, pa umeri și apoi cocoțează-te călare pe culmea zidului. Și rezemându-și spatele de zid își băgă degetele uneia printre altele și, pe podul palmelor căpitanului astfel întrunite, Jean Thouvenin, fără să mai zică nimic, se urcă și se așază călare pe zid. —, Acuma, apleacă-te, așa, și întinde-mi mâna! Îi ordonă contele. Și țiindu-se de mâna lui și proptinduse cu vârfurile picioarelor în asperitățile zidului, ajunse și el pe culmea zidului și se așeză călare lângă fiul fermierului. — Hel, Poulet, la rândul tău, să te văz! ordonă căpitanului, pe când se apleca și el întinzând mâna ca să-i dea ajutor lui Thouvenin să ridice pa găligan, îi zise lui La Troile: — Iar tu, scapă-te cum vei ști. De, te înștiințasem... — Lasă că se face și treaba asta, domnule căpitane! răspunse agerul Poulet. Și, înfingându-și picioarele în fața nedespărțitului său tovarăș, îi zise acestuia: — Haide, ușurel cum ești tu acuma, să-mi sări calea ca o mingie peste zidul ăsta. Și zicând așa il înhăță de mijloc, îl ridică deasupra capului și, opintindu-se, Îi făcu vânt și-l aruncă deasupra zidului .El aruncă cu atâta putere că La Troite abia atinse cu mâna culmea zidului, se apăsă o clipă pe el și sări dincolo cu agilitatea unui clown, căzând pe pământ în vârful picioarelor Îndoite sub el. Și astfel, cel din urmă rămas, fu cel dintâitl scos din pericol. La rândul lui și aproape numai decât Poulet, ajutat de mâinile întinse spre el, fu în vârful zidului, alături de căpitan și de Jean Thouvenin, chiar în minutul când, uimiți de disparițiunea neașteptată, fantasmagorică, neînțeleasă, planul se arătau la gura înfundăturii. Precum spusese Jean, dincolo de zid se îjntindea câmpul care se urca ușor spre marginea pădurii, cam la o distanță de trei sute de metri de acolo. Nu era mult clar spațiul care-i despărțea pe cei patru oameni de adăpostul pădurii, pe lângă că era cu totul descoperit, mai era ocupat, ici-colo, și de numeroase detașamente germane. — Jos pe burtă, și nicio mișcare, nici un gest comandă căpitanul După o trecere de vreme care i se păru nesfârșită, căpitanul, Jean și cei doi tovarăși al lor, îndrăzniră să înainteze câtva tîrîndu-se pe mâini și pe genunchi Și urmară astfel, oprindu-se nemișcați de câte ori li se părea câte ceva, ca să-șî reia apoi iar drumul lor periculos, greu, zdrobitor. De aceea, abia mai puteam să-și tragă sufletul când, în sfârșit, izbutiră să se târască până în pădure nevăzut!» teaferî și nevătămat! și se ascunseră întrun tufiș, undb se opriră să se odihnească Dar frigurile sufletești ale lui Jean Thouvenin și ura nerăbdătoare a contelui scurtară momentele repaosului. — Uitați-vă, colo-colo, în flacările care se înalță pe coastă, este locuința părinților mei. — Oh, murmură contele, dacă în lumea asta a mai rămas ceva din dreptatea sfântă și eternă, aci voi găsi și voi pedepsi pe infamul.... (Va urma) Citiți azi Ziarul Științelor Populare