Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)

1914-07-24 / nr. 201

5 bani exemplarul.­ Anul­­ 201­4 PAGINI Fondator: UJIGI CIZZXVILUK I­C G­B­ilifl­n­L CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE SI TELEFONICE Bedlisia șl ăisiT. CIOCNIRI RUSO-GERMANE Aifterlinea I­ulgariei Importante declarațiuni ale primului ministru Radoslavoff Z>A^VV>/vVVVNAA«e^m^AAAAAAAdVVVV\ ■ 3 A f .ina *ß’ ftTITUBIHE AI ROMÂNIEI Hotărârile consum­oi de cohoani DE LAJINIII Jfn­suri militare pentru apărarea frontierelor Sinaia, 21 Iulie. După cum am anunțat, a avut loc azi un consiliu de Coroană la castelul Peleș. La plecarea de la hotel Palace lumea a salutat cu ovații pe mi­niștri, urându-le ca Dumnezeu să-i lumineze spre binele țării. In tot timpul consiliului * a domnit mare entuziasm la Si­naia și lumea aștepta nerăbdă­toare hotaricile ce se vor lua-Consiliul s’a deschis la orele 5 după amiazi, sub președinția M. S. Regelui. Cel dintâi a luat cuvântul d. Bratianu, prim-ministru, care a expus situația internațională. Au­ luat apoi cuvântul, rând pe rând, toți cei de față. Toți au fost de acord, că România nu poate avea altă atitudine, decât aceea de a-și apăra interesele ei, și are tot interesul de a trăi cu bune raporturi ca toți vecinii ei, și în această situație nu are in­­tențiunea de a ataca pe nimeni. Singura atitudine ce se cuvi­ne și trebue să ia România, este de a-șî apăra fruntariile ei. D. P. P. Carp a fost singur de părere că România trebue să aibă altă atitudine. Au urmat discuțiuni, și păre­­rerea unanimă, în afară de aceea a d-lui Carp, a fost în sensul, ca România să păstreze atitudinea pe care o arată în comunicatul ce-l publicăm mai jos. In timpul disensiunilor, primul ministru, care primise deja î­n­~­șființarea neutralității Italiei, din partea baronului Fasciotti, ministrul Italiei în România, — care se află la Sinaia — a pri­mit, din partea d-lui Chica, mi­nistrul nostru la Roma, o tele­gramă prin care înștiințează guvernul român că marchizul di San Giuliano, i-a comunicat azi dimineață, că Italia va păstra toate regulele neutralității. Consiliul s'a terminat, hotă­­rindu-se ca să se fie imediat o nouă consfătuire între miniștri și să se redacteze un comunicat, ce trebue să dea guvernul, cu privire la atitudinea României. La orele 9 și luni, miniștrii s'au întrunit la d-l Costinescu și au redactat un comunicat, care a fost supus spre aprobare­a și semnare șefilor partidelor de o­­poziție, și apoi trimes M. S. Re­gelui, Care Va aprobat. Iată comunicatul: „Intr’un consiliu de miniștri prezidat de M. S. Regele și la care au luat parte Principele Moștenitor, preziden­tul Camerei, foștii pre­zidenții de consiliu și foști miniștri, repre­zentanții ai partidelor de opoziție, s’a exami­nat atitudinea pe care România trebue s’o ai­bă, in împrejurările prezente. Cu aproape unanimi­tate consiliul a decis că România va lua toate măsurile pentru apă­rarea frontierelor sa­le in M­­ăsuirile militare peEscres apărarea front­­ierea vor fi luate îmed aliat. * După cum se vede din acest comunicat, România va păstra o neutralitate armată și, în ce pri­vește cuvintele : „TOATE MA­SURILE PENTRU APARAREA FRONTIEREI“, este evident că nu e exclusă și mobilizarea, dar numai pentru apărarea frontie­rei. Acest comunicat a fost Împăr­tășit astă-seară de guvern mi­niștrilor străini, cari l-au tele­­grafiat imediat guvernelor res­pective. * In cercurile politice de azi, ziua de azi se consideră ca o zi mare pentru România, pentru că gu­vernul și reprezentanții tuturor partidelor, într'o admirabilă uni­tate, au luat o hotărîre care ca­drează și cu demnitatea și cu a­­devăratele interese ale țării. Impresia a fost excelentă aci și miniștrii și fruntașii opoziției cari au participat la consiliul de coroană au fost felicitați de toată lumea. I. Fermo. Patriotismul socialiștilor germani Berlin, 21.— (Depeșă întârziată).— Direcțiu­nea partidului social­­democrat, a hotărît să aprobe cr­e­d­it­ele de războiu­ și să ia parte în Parlament la ■mani­­festațiunile pentru îm­părat și patrie. (L.). .............—---------------­ Plecarea rezerviștilor germani Sofia, 22. — Până aseară târ­ziu­, n'a sosit înștiințarea oficiala a declarației de război a Germa­niei, totuși rezerviștii pleacă­­prin gara Predeal în Germania. De asemenea gara este plină de rezerviști, --------------♦ * ♦--------------­ Moratoriul m JBNJfc CiJLHIA. Sofia. 22. — Camerele de co­merț din Bulgaria urmează tra­tative cu guvernul în vederea de­­cretărei unui moratoriu de trei luni, care ar trebui să înceapă la 25 iulie. Se crede că mâine Sobrania va lua o hotărire în această che­stiune. R­ ENTUZIASM». rezerviștilor germani din * America New-York, 22. — Rezerviștii germani au făcut pe Broadway manifestațiuni patriotice. (A-R). Plecarea AMBASADORULUI RUS DIX BUBI IX Berlin, 21. — (Depeșă întârziată). — Ambasa­­dorul Rusiei a plecat de ac­j. (!».). * “î"­ Pașapoartele ministrului Franței la Berile Berlin, 21.— (Depeșă întârziată). — Deoare­ce trupele franceze au încălcat teritoriul ger­man, guvernul a îna­poiat ambasadorului francez pașapoartele sa­le. (L.). —ț- ------­ Rezerviștii sârbi în fața gărei de Nord, așteptând trenul care să-i ducă spre Patrie Rusia capturează un vapor german Novorosisc. 22. — Au­toritățile au capturat vapoareîsl german Atlas și­­-au debarcat echi­­pagîul. In urmă au dat ordin să se urmăreas­că și captureze un va­por austriac, care a pă­răsit portul eră. (A. B.) ----------------|- £ [UNK] *--------------— Cartea alba germană Berlin, 21. — Depeșă întârziată­. — Princi­pele Carol al României a plecat în patrie. Guvernul german su­pune Reichstagului o „Carte albă“ asupra crizei europene. (L.). ----------------* l< ij.---------------­ Stirea­ife unite în Franța și Algeria Paris, 20. (Telegra­mă întârziată). — Con­siliul de miniștri a de­cis ază dimineață să convoace Camerele pentru mâine, 21 cu­rent. D-l Poincaré a semnat decretul prin care se declară starea de asediu în Franța și Algeria. Starea d­e asediu va fi menținută pe toată durata războiului. (A. R).--------------* * *-------------­ Neutralitatea Bulgariei Sofia, 22­ — Erl a fost un con­­siliu de miniștri care a ținut pâ­nă la ora 10 seara, după care Ra­doslavoff a fost la rege, unde a stat până la miezul nopței. Se vorbește că Radoslavoff a decla­rat într-un cerc de deputați că Bulgaria va căuta să păstreze cea mai strictă neutralitate și să ia numai măsuri de precauțiune la graniță. In acest sens miniștrii Bulga­riei din străinătate au primit in­strucțiuni. VVSA^AZvVSZVVN/VBMSfflfflMms/SAA/SAAAAAZS^ ATENTAT ÎMPOTRIVA D-LUI POINCARÉ? — Știrea nu se confirmă și nu găsește crezare in cercurile autorizate In cercurile diplomatice din Sinaia s’a răs­pândit Lunii seara zvonul senzațional, — care a produs o puternică impresiune, — că prezi­dentul Republicei franceze, d-l Poincaré, ar fi căzut victima unui asasinat. Acelaș zvon cuprindea afirmarea că Parisul și centrele Fran­ței sunt teatrele unor violente tulbu­­rări. Căutând să controlăm știrea aceasta ca sur­să autorizată, ea a fost primită cu multă ne­încredere. D-l Blondei, ministrul Franței în Capitală, pe care l-am rugat să ne comunice dacă are confirmarea acestei știri, sau, măcar știrea asasinatului, ne-a declarat că nu i s’a adus la cunoștință un asemenea fapt și că nici nu trebue să se creadă în veracitatea lui. Motivele pentru care legațiunea Franței se crede îndreptățită să desmintă știrea asasi­nării d-lui Poincaré sunt din cele mai seri­oase. Titularul acestei legațiuni — d-l Blon­dei, — a primit în timpul nopții o mulțime de telegrame cu caracter de serviciu; unele din aceste telegrame au fost expediate din Paris la orele 3 din noapte. Nici una din ele însă nu menționează vre­un atentat sau vre-o mișca­re cu caracter împotriva actualului regim din Franța, — și nu se putea să nu menționeze asemenea fapte, dacă ele s’ar fi produs. In convorbirea pe care d-l Blondei a bine­voit­ a ne-o acorda, Excelența sa a remarcat o caracteristică contrazicere care reiese din știrea comunicată, știre care nu poate fi de­cât tendențioasă. Din forma sub care e dată vestea tulburărilor din Paris reiese că miș­carea anarhistă care s’a produs tinde la dă­râmarea regimului republican și la întrona­rea monarhiei. Se vorbea chiar de Ludovic- Filip, căruia i s’ar fi și încredințat tronul Franței. Nu e însă admisibil ca anarhiștii să lupte tocmai pentru întronarea monarhiei. Iată pentru ce știrea aceasta nu trebue considerată decât ca produsul unei închipu­ir­i prea vii, venit din partea inamicilor Fran­ței, cari vor să tuaducă o depresiune în spi­rite în MEGRU T­extul declarațiunii de neutralitate a regatului italian Roma, 22. — „Aflân­­du-se câteva Puteri din Europa în stare de războiu și fiind Italia în stare de pace cu toa­te Puterile beligeran­te, urmează că atât gu­vernul regelui, cât și cetățenii și supușii re­gatului sunt obligați să respecte datoriile neutral­ităței după le­gile în vigoare și du­pă principiile dreptu­lui internațional. Ori­cine va călca aceste datorii, va suferi ur­mările faptelor sale și când va fi nevoie, va fi pedepsit după lege.“ (A. T. 3.). ---------------—* * i----------------­ îmbunătățirea relațiilor între România și Bulgaria Sofia, 22 iulie. Cercurile politice de aici atri­­bue o mare­­ însemnătate consi­liului de Coroană român care s-a ținut ieri la Sinaia. Un membru al legațiunei române mi-a decla­rat că România nu va mobiliza până când nu o face aceasta Bulgaria. România are intenția ca să ia numai măsuri de pre­cauțiune, așteptând desfășurarea evenimentelor. Ministrul Derussi a făcut o vizită lui Radoslavoff, căruia i-a comunicat că atitudi­nea de până acum a Bulgariei stârnește simpatii în România. In orice caz relațiunile bulgaro­­române s'au îmbunătățit. ■ "■ ■ 1 Ifriinfri ■ ------­ Incăerări franco-germane Roma, 22. — Se tele­graf­iază din Paris că un detașament din ca­valeria germană por­nită spre Donville a fost împresurat de câ­teva companii din a­­vangarda franceză. Germanii s-au retras lăsând pe câmp 24 de morți. Și trupele fran­ceze au avut să sufere pierderi numeroase. (A. T. I.).­­ ^ ^ Pregătirile Muntenegrului Roma, 22. — Ziarele din loca­litate primesc din Anticari știri că armata muntenegreană a ocu­pat înălțimile muntelui Lovr­en. Cetinge a fost destinată să fie centrul aprovizionărilor. Toate femeile au fost trimese la Vir­­pazar. (A. T. I.J. PROTECȚIUNEA supușilor austriacî și ger­mani Paris. 22.—Se telegrafiază din Paris, că­ protecțiunea supușilor austriacî a fost încredințată Sta­­telor­ Unite, iar protecțiunea su­pușilor germani Spaniei. Germa­nia a încredințat Statelor Unite protecțiunea supușilor săi în Ru­sia. (A. T. I). ---------------* îi ----------------­Convocam Dumei în sesiunie extraordinară Petersburg, 22. — Un ukaz im­perial ordonă, dat fiind situația actuală, convocarea in sesiuni extraordinară a Dumei și consi­liului imperiului, fixând ca da­tă pentru începerea lucrărilor ziua de 26 Iulie. (A. R). ----------------íj -------------------­Situații si Safe e normală Sofia. 22. — Știrea despre o schimbare de guvern în Bulgaria, e­­ste absolut fantezistă. Situația rămâne per­fect normală. O criză ministerială este ex­clusă,. (A. B.) —,—------------------------------­ Soul 24 iulie 1914 DIN SOBRANIE DECLARAȚIA GUVERNULUI BULGAR Sofia. 22. — Sobrania discută bugetul externelor. D. Gesoff declară că partidul sau va da un sprijin deplin guvernului în criza actuală, cu condițiune ca actualul cabinet să nu depășe­a­­scă stricta neutralitate adoptată și să nu se lase a fi influențat de factorii nerespunzători. Șeful partidului democrat, M­a­­linoff, declară că întinde mâna guvernului pentru a colabora la opera comună, proclamând sus și tare credința sa în viito­rul națiunii bulgare. BULGARIA RAMANE NEUTRA Președintele consiliului, Ra­doslavoff, a făcut o declarațiune spunând: De îndată ce am aflat de nota austro-ungară, am declarat că Bulgaria va observa o strictă neu­tralitate până la sfârșitul con­flictului; acest lucru a fost de îndată adus la cunoștința minis­trului Serbiei. Toate statele vecine s’au­ inte­resat a ști care va fi atitudinea noastră; unii presupuneau poate în străinătate că Bulgaria ofen­sată va fi acum ispitită a adop­ta o atitudine diferită; însă cre­dincios părerii ce am exprimat și în legislatura precedentă, credincios programului meu și discursului Tronului, am decla­rat că Bulgaria va observa până la capăt o strictă neutralitate. RELAȚIILE CU ROMÂNIA Recentele incidente întâmplate la granița dintre România și Bul­garia au făcut să se nască în unele părți a­­le populațiunii bănuia­la că ruptura austro­­sârbă ar putea găsi pe Bulgaria într’o situați­­une dificilă. Am luat de urgență măsuri pentru a șterge urmele acestor incidente, lu­cru care a fost primit cu mulțumire de gu­vernul român și sunt fericit să vă declar­­că ambele guver­ne pot anunța lumii că toate neînțelegerile dintre ele ivite din cauza acestor inciden­te sunt pe de antregul aplanate. RELAȚIILE CU TURCIA Răspund aci la dorința foarte­­ oportună de a se ști în ce stadiu sunt relațiunile noastre cu Tur­cia. Le vom­ caracteriza prin trei cuvinte: sunt mai mult de­­­cât amicale. Pot anunța că ne­gocierile tratatului de comerț turco-bulgar au ajuns la o con­­cluziune fericită și convențiunea­­ va fi adoptată de parlamentu­­l otoman Luni ori Marti. RELAȚIILE GRECO-BULGARE Raporturile noastre cu Grecia sunt pe deplin stabilite. Toate litigiile pe cari le-a făcut să ia naștere trecutul recent, nu sunt regulate, insă ele se vor regula rn­nul câte unul cu desăvârșit suc­ces. In modul acesta Bulgaria se găsește în bune raporturi cu toate statele vecine. POLITICA GUVERNULUI RA­DOSLAVOFF Dacă la spatele nostru, departe de noi și în contra voinței noas­tre, unii dintre conaționalii no­ștri cari nu trăesc în Bulgaria, ■întreprind acțiuni ce nu sunt a­­probate de celelalte guverne, gu­vernul bulgar nu le poate purta răspunderea, deoarece acei­­ co­naționali nu depind, de noi și, sunt răspunzători de actele lor în fața guvernelor străine. Nici o bănuială de atari acte nu poate sta de asupra Bulgariei, deoare­­­ce eu nu admit ca in Bulgaria; să se facă politică de acest fel j și dacă cineva ar face o încer­care, eu sunt în stare să iau mă­surile necesare spre a-l înfrâna. Eă voia practica o politică curat bulgară, lămurită și sinceră, și tot ce se raportă la ea se va a­­duce la cunoștința Sobraniei. In momentul în care guvernul actual a luat puterea, aveam războiul pe toate granițele. Am eșit din acea situațiune fără sgu­­duiri și discordii intestine. Eu­ropa s'a încredințat că în Bulga­ria trăește un popor cuminte care­­ are conștiință, de actele sale și care apreciază menținerea păcii. Am luat măsuri înainte de toate spre a salva integritatea Bulga­riei, apreciem concordia dintre toate partidele și sperăm că cu silințe comune vom putea face­ față necesităților unei situațiuni care este tulburată pentru un moment. Nu suntem, agenții nimănui, vom face deci o politică conform cu interesele bulgare. (Vil aplau­ze pe băncile majorității și ale celei mai mari părți a opozi­­țiunii. (A. R.) DIN SINAIA (Data trimisul nostru special) Sinaia, 22 Iulie ORGANIZAREA SERVICIULUI TELEGRAFIC CU STRAIN­A­­TATEA Suntem în măsură să anun­țăm că guvernul român a luat lăudabile măsuri pentru organi­zarea serviciului telegrafic cu străinătatea. Guvernul român a propus Gre­ciei să dea concursul pentru or­­ganizarea unei comuni­cațiuni prin telegrafia fără fir direct cu Franța-Crucișătorul grec „Averoff“ va staționa în rada portului Pireu, primind radiotelegramele direct de la­ stațiunea din Turnul­ Eiffel (Paris) și de pe „Averoff“ ele vor fi transmise la Constanța. Serviciul acesta telegrafic va funcționa chiar din noaptea a­­ceasta între 10—12. Guvernul român a început tra­tative și cu Spania și Asia spre a asigura un serviciu radiotele­­grafic spre a putea informa prin ziare opinia publică asupra ma­rilor evenimente ce se așteaptă. NEUTRALITATEA ITALIEI Cercurile diplomatice și poli­tice de act nu au fost surprinse de atitudinea Italiei, atitudine dictată de dispozițiunile foarte clare ale tratatului de alianță dintre Italia și Austro-Ungaria. Cercurile diplomatice afirmă însă că nu este exclus ca Italia să-și schimbe în curând atitudi­nea. CONSILIUL DE COROANA DE ERI Am avut ocazie să stau de vor­bă cu d C. Dissescu, fost mi­nistru, asupra consiliului de Co­roană de ert. D. Dissescu, care și d-sa a luat parte la acest consi­liu, a spus următoarele: „Am a plecat după terminarea consiliului, cu impresiunea că M. S. .Regele, prin atitudinea sa de eri, este și mai mare decât pâ­nă acum. N’am văzut niciodată ceva mai grandios, decât consi­liul de Coroană de eri“. * Ministrul Rusiei, d. Poldevsky, a plecat cu automobilul la Bu­­curești, unde va avea o întreve­dere cu. d. Blondei, ministrul Franței. D. prim-ministru I. Brătianu a­ luat dejunul la Palat, după ca­re a avut o consfătuire cu M. S. Regele. * Astăzi după amiază va fi o consfătuire a membrilor cabine­­tului în vila d-lui Costinescu. Impresia provocată de hotărî­rile consiliului de Coroană este excelentă. Populația de aci este foarte mulțumită de atitudinea pe care a luat-o România, atitudinea cea mai potrivită cu interesele și chiar cu sentimentul țării.

Next