Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)

1914-10-14 / nr. 283

BOALE NERVOASE 24, CARAGEALE (fostă Rotari) CONSULTAȚIUNI 5-7 p. m­. _______________ 1171 St. Philippe Margulies Fost asistent de clinică Membru al Asociației Franceze de Urologie Specialist pentru boalele G­enito- Uri­n­are Strad­a, Satiște 223 Orele de consultațiuni : dela 9—11 a. m., de la Vt—7 p. m. Tratamentul afecțiunilor prostatice prin Diathermie till Telefen 19­93, Br. SABALAMB Medic șef al C. F. R. membru titular al Societăței de Dermatologie și Sifiligrafii din Paris.—Fost medic-șef al servi­ciului de boale venerice de la Spitalul Colentina. BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS — Căderea PăruM — Consult, de la 2 la S­pre Telefon 8196. Calea Victoriei 113 1.208 DOAMNA DOCTOR IRINA GREfu (PALADE) Medic in serviciul boalelor Vene­­­­rice din Spitalul Colentina BOALE DE FEMEI SIFILIS, BOALE VEREIUCE Consul­tatoral 2—4 CALEA­­­ VICTOriEi, 208 1060 Op.­ERACUE STERIAN ''ed­iiu medic al Eforiei Spitalelor Civilă . SPECIALIST IN BORITELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7 22. Str. Bibescu-Vodă, Teles.25170 1299 Dr. LEOME FRIEDMANNj Membru al Soc. de Dermatologie al Sifilistan­ din Paris, VINDECA RADICAL BCALELE DE peli, păr, sî­ilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate. - îngrijirea fetei — I­STfi&DA CÂMPINEAV») 21 intrarea prin Valter Maräcineanu CONS. 8—91/», S--6. Telef. 51/82 | E!^— DOCTORUL Stefănescu­-Zănoagă Pitu­» Outs’ State ost elev al p­rofesorului Foamisy din Paris Specialist în boale Sifilitice și venerice (lumești) Str. Cavafii-Vechi 5 (Sf.Gheorghe) Deschis toată ziua. Telef, 55(89 luin nu avizează clientela, ca corespon­denta. Și comenzile să sa adreseze centralei București, calea Văcă­rești 232. Frații­ Peciu, Bucu­­rești-Popești.­­ 1313 Parchets de stejar vând­ din cauza crizei cu preț redus, asemenea și BȘI Ș2 FERESTRE presto 1000 Luncătî gata Î11 toate mărimile. Fabrica Carl Cohen, Privita. 191 1-010 m VANZALE ram suta Dalait i rumost de rasă merinos de 3-4 ani. La moșia Ivești, gara Tu­­tova. 1354? Jraif F­arîfi-tl de d­oar afaceri „Bradolina“ VERITABILA se vinde numai în Bidoane originale capsulate, cu em­­blema „Mercur“. Depozit general: „LA ELEFANTUL“ BUCUREȘTI Lipscani 86 (Sf.­Gheorghe) și sucursalele din Iași, C­raiova, Ploești. 1193 W­A­vg? Cântăm agenți serioși în fiecare Capitală de județ, în branșa băuturilor spirtoase. Fra­ții PECIU, București, 1313 ORICINE FOAIE VIZITA CACHILATERUL ZILNIC CIRCULÂND Autob­ize și automobile ala Societiței „IGEE“ - Caraj-Oleiuri Schoibaeff -Pneumatice Excelsior- Treugolnik-Dun­gop­ lesiraia: Grastâsis, Str. Carol SUCURSALA : Bazargic, Str. Principele Nicolae _______ filia MOBILE jQ. jirfi LA FABRICA i. mm SFINȚII APOSTOLI 72 Tele­fon 361! 1263 Se caută con­pta M ...a practică la exploatări petro­lifere, putând lucra independent și cunoscând limba engleză. O­­ferto­m­­ scris sub „Societate En­gleză de Petrol“ la Agenția de pu­blicitate I. Brăpișteanu, Bucu­rești, str. Paris 25 130? f Marea mișcare dela lucrările publice Pe ziua de 1 Octombrie c. s’a făcut următoarea mișcare la mi­nisterul lucrărilor publice: înaintări Iliescu Andrei, Ionescu Daniilă, Pol Francisc, Socolescu N. T. Vișoianu Petre, Petrescu V., Al­­bescu N.c, Agemoglu Aurel, He­­pezeanu G., Oprescu Victor I., Ardis Oreste 1’., Negruzzi Ioan C. , Stoicescu Dimitrie N., Iones­cu Teodor, Sadoveanu Ne l­o­­breanu G., Pantel­i Ștef., Popa N., Macui C., Manta George, Va­siliu I­., Cristofor Mogârdici C., Ierinici D., Fres Iosef, Țăranu Iacob, Bejenaru Ștefan Gr., Ghe­­orghiu Scarl­at C., Tudor C. N., Apostolescu Virgiliu și Rozeanu Aureliu, în posturile de medici de circ. cl. IV-a. Confirmări D-ni. Dimitriu Ștef­., în postul de institutor cl. VI-a; Constan­­tiniu Eugeniu,­­desenator cl. IV-a Ismană Ion, intendent, cl. I-a ; Simionescu D. și Furnică D., ma­gazineri cl. I. Mocanu Victor, Bu­­buțac loan D., Gelu Toma, Go­­rescu N„ Dimitriu P. V., Vălfi­­nescu Spiridon, Nistorescu Pan­­telimon I„ lonescu N„ Mit­rea Ion I. și Popovici C. N„ In pos­turile de desenatori, cl. IV-a. D-niu Țârlea P., Popescu Ion I, Frății­ă Gr., Ivășescu Ioan, Bășică N„ lonescu Andrei, Ru­­sescu Dobre, Gheorghiu Vasile, Teodorescu Ion, Tătaru­ C., Do­­nescu Al., Rădulescu C. R., Mă­­rinescu Al., Petrea Tudor, Casa­pii V. și Murgoci Gavrilă, î­n posturile de mecanici de pompă cl. II-a; D-nnu Stoenescu D. Th., Nicolae D., Stamatiu Stelian, Constantinescu Al., Livezeanu Ion P. și Ionescu Ilie, în postu­rile de magazineri cl. I-a. D-niî Ursache C., Stoenescu Ioan, Savu Tom­a, Protopopescu V„ Pavelescu N., Dumitru Tu­dor’, Argh­iropol Al., Blid­or. N., Ivanovici Justian și Chirea Ion, în posturile de desenatori cl. IV-a: D-niî Popa C. G., Georgescu C., Buzdugan Oscar, Stoian Filip, Constantinescu Radu, Argh­ir Gh­. Todoc Mih., lonescu Victor I., Danielescu M., Stoianovici So­­tir A., lonescu Mih., Pilier Ior­dan, Pușcașu Ilie I., Nicolescu George, Teodorescu D. și Rado­­vici Gh. A., în posturile de tele­grafist cl. Il-a. D-nnu Iliescu Tudor, Radu N., Catalin Cristea B., Stoianovici Gh., Teodosiu Mih., Agapia Gh. P., Madaraim loan M., Petcu loan, Soare C., Vișoiu Gr. AL, Mtarăndan Mih. I., Panaitescu Io­­niță,Voliscu Marin I, Bobarel D. P. și Ionescu Petre, în posturile de șefi de manevră cl. II-a. D-niu Ilagropol G. L., Mărăci­­neanu P, Ganea Vasile, Florescu D. Gh., Berzeanu C­, Voinea Ion, Buzații Tudor, Danielescu Pan­­tazi, Băltătescu Vasile, Simio­nescu N., Tomescu Ion, Metaxa Dumitru I., Rădulescu Mih. M. și Rădulescu Mih. I­iu în pos­turile de șefi de tren cl. T­a. D-nnu Crișanu Ioan, Marinescu Marin, Ionescu G., Pavlovici D. Croitorescu C., Negrescu G., Du­­mitrescu Stane, Ghițescu Răd­u­­can, Cociu N. I., Conovici Ion A., Bogdan Ștefan, Mureșeanu Ște­fan, Poponea Gh. Gh., Georges­cu N., Săndulescu Ion M., Hui­ban Ion, Popescu Ion, Andriescu C., Vasiliu Teodor, Moisim­ Naum, Câmpeanu Gh., lonescu Iancu, Ciuncan Pavel, Butcescu Gh., Amărescu Trristache, Cons­tantinescu Radu, Vasiliu Ion, Com­ănescu Toma, Dumitrescu C, Dragomir Th., Cristescu N., Cordoneanu Gh., Statulescu D., T., Câțu Ion Z., Zapis D. AL, Popovici C., Teodorescu V., S.Ms­­tineanu Petre, Cristescu Ioan M., Cornea D. G., Fălceanu P., Băluță Gr., Doriș V., Stan Gh., Lazăr Pavel, Bolu Tănase, Stan­­ciu Ali­., Scărlătescu Iosef, Ni­colescu C., Vasilescu Al., Dumi­­trescu N., Dumitrescu Teodor, Marinescu­ V„ Bratovanu C., Bărbulescu Chiriță, Velcovici N., Ioniță Gh., Ionescu Panait, Pi­­roca Ion, Ionescu V., Petrescu Iancu P., Negulescu Petre N., Dumitriu Daniel, Stan Gh., Cristea N., Antonescu C., Pău­­nescu Polihronie, Ion Barbu T., Lazarovici Ovanez, Ștefănescu St., Ene Mih., Guran C., Brăi­­litza V., Andronescu S, Periețea­­nu N., Mihăilescu Ilie, Ștefănes­­cu Ioniță, Danilovici Gh­., Miro­­nescu A., Barbu Gh., Nechitovici Roman I, Brazid Epamin­onda, Cișmigeanu Angh­ei, Agargian Garabet, Poenaru D. N, Simio­nescu Gh., Petrescu N­., Anto­nescu Ion, Zamfirescu Ion, Va­­silescu Neagu și Constantinescu Vasile AL, în posturile de maga­zineri cl. I-a. S’a primit demisia d-lui ing. ordinar cl. III-a Motaș C., din postul de subadministrator al docurilor din Brăila. D. Ciocârlie Daniel, impiegat în serviciul șantierului naval din T.­Severin, a fost licențiat din serviciu din cauză de boală. D-nii Andonescu Ion avocat cl. I, subș­ef de serviciu și Opres­­cu Ilie, avocat cl. I-a în admin. c. f. r„ au fost puși în retragere din oficiu, pentru a-și regula drepturile la pensie. 4. D. Brăiloiu N., actual casier cl. III-a in serv. administ. c. f. r., a fost numit impiegat de bi­rou principal cl. IV-a. •î­ D. Toma Dimitrie, actual ca­sier cl. V-a în serv. administ. c. f. r., a fost numit impiegat de mișcare cl. II-a. * D.. Fole Alcha­il, sub-agent în serviciul maritim, a fost confir­mat în funcțiunea ce ocupă. D-niu Constantinescu Dinu, șef de gară cl. II-a și Astrahan Mih., impiegat de birou cl. I-a în administ. c. f. r., au fost li­cențiați din serviciu, primul pen­tru limită de vârstă și al doilea pentru incapacitate. 51. D-niu Protopopescu Petre, ac­tual impiegat de birou principal cl. I-a și Anastasiu C., impiegat de birou cl. I în serviciul admi­nistrația­ c. f. I„ au fost înain­tați, primul șef de birou cl. III și al doilea casier cl. III-a. * S’a primit demisia d-lui Bujo­­reanu Gh.. din postul de impie­gat de birou cl. II-a ce ocupa în administ. c. î. r. >î« D-niî Andreescu N. C., actual impiegat de birou cl. II și Du­­mitrescu Ion, impiegat de birou cl. III, au­ fost înaintați primul impiegat de birou cl. I și al doilea impiegat de birou cl. II-a în administ. c. f. r. , D-niî Botcinsky Mill. V., im­piegat de birou cl. IV și Botez Gh. V., impiegat de birou cl. II-a au fost licențiați din serviciu pentru limita d­e vârstă. 4* D-niu Gheorghiu V., telegra­fist cl. I, Mihăilescu Ilie și Popo­vici Ion, șefi de manevră cl. II, au fost licențiați din serviciu pentru infirmități cari îl fac improprii serviciului. *■> Naui­ Solvenți în școlile militare Următorii tineri au mai fost admiși ca solvenți ai școlile mili­tare de infanterie si administra­ție : Infanterie Ursulescu Teodor, Constanti­nescu D. V. Stroian N. Petre, Ur­sache D. Gh., Cernescu G. AL, Ro­gojină M. Tănase, Popescu Vasi­le, Vasiliu D. Ioan, Nicol­au­ N. G. Stăncescu N. Anastase, Ionescu R. C., Drăgănescu P. Victor, Re­vent Vasile, Chiriță P. Anastase, Ulea D. Cez­ar, Dumitrescu G. Al. și Dumitrescu S. Ion. _ Administrație Carpaci Vasile, Nicolau P. C., Scobaru I. D., Mistei Gr., Bunes­­cu A. G., Aichail D. Ion, Flamaro­­pol H. Teodor, P.armatescu , G. Ion, Simionescu G. și Goilav L. Ștefan.* Următorii elevi au mai fost ad­miși în școlile militare ca sol­venți : In școala militară de cavaleria Romano Gh., Bosio H­aralamb, Albu N., Vlădicescu Gh., Negoes­­cu Alircea, Gheorghiu Virgil, Ră­dulescu Gh., Crăciunescu Ioan, Botez Ștefan, Ionescu Virgil N. și Guliano AI. In școalele militare de artilerie, geniu și marină Pentru artilerie : Ginculescu St. N., Vereșteanu A. D. Predețeanu Ef. Gh., B­artolom­yi St. Gh., Po­­pes­cu V. Valeriu, Poenaru I. Iu­lian, Iliescu V. loan, V­ârgo­­lici C. G­. Tsvor­anu T. Tu­dor, Roată Em. Gh., Viorea­­nu P. Ion, Petrescu G. Virgiliu, Atanasiu Em. C., Ionescu A­. Savu, Corbeanu I. D., Cassian G. Vasile, Ionescu I. Ion și Filipe­­scu Toma. Pentru geniu. — Lang E. Em. și Cameniță I. loan. Toți acești elevi se vor prezen­ta la școlile respective azi Dumi­nică 12 Octombrie c., cunoscând că trebue să aducă și recipisa sau banii pentru plata taxei de întreținere pe primul semestru, cum și întreaga taxă de insta­lare și cărți. Terminându-sa romanul Orfana din Bazailles vom începe publicarea unui alt roman intitulat Fericire id­plifi­c o povestire delicată în care sentimentele intime ele sufle­tului sunt analizate cu o mână de maestru. Cititorii, amatori de întruTi fine, vor avea cu ce să se desfete. Situația ofițerilor detașați și mutați Mai mulți ofițeri ne roagă să atragem atenția d-lui ministru de război asupra următorului fapt: Ofițerii cari până­ acuma fu­seseră detașați la școala de răz­boi, institutul, geografic etc., cu ocazia concentrării au­ fost­ che­mați la diferitele regimente din cari fac parte. Câteva zile în urmă s'a co­municat apoi acestor ofițeri, — 80—100 la numai’, — că vor ră­mâne la trupă — și pentru mo­ment­ nu­ vor mai fi detașați la școalele și institutele unde au funcționat până acum. Acești ofițeri, în cea mai mare parte familiști, au ținut până a­­cum două locuințe, una în Bu­curești și alta în garnizoana un­de au fost trimiși. Pentru această cheltuială a lor nu li s'a d­at, nici un supliment de leafă. Acum însă, când li s’a anunțat, rămânerea la regiment, ei au­ dreptul, conform art. 1I­din legea soldelor, la prima de mutare, care se plătește oricărui ofițer mutat în altă garnizoană. Totuși, până acum cei în drept n’au­ luat, nici o hotărîre în pri­vința achitărei acestei prime. Șuntem, rugați să intervenim pe lângă d. ministru de război, spre a li se face dreptate. Starea semasăturiler La ministerul de interne s'au­ primit următoarele rapoarte: V­laș­ca.— A fost vânt și puțină ploae. Porumburile a fost culese aproape în întreg județul. Locui­torii se ocupă­­ cu facerea ogoa­relor și semănatul grâului. Live­zile în urma ploilor căzute sunt frumoase. Suceava.­— Timpul a fost, fru­mos. In prezent se lucrează cu actiivitate la treeratul păioaselor, culesul porum­bului și săpatul cartofelor. Se continuă cu aratul și semă­natul de toamnă. Pășunele sunt abudente. Iași— A plouat în tot județul. La câmp se continuă cu aratul semănatul și treeratul cum și cu desfacerea porumbului. Starea semănăturilor făcute până în prezent e bună. Covurlui.­ Timpul a fost va­riabil. Locuitorii se ocupă cu cu­lesul porumbului și cu arăturile de toamnă. Imașurile sunt bune. MARȚI, 14 OCTOMBRIE, 1914 Sesiunea extraordinară a Dietei prusiene Berlin, 10 (sosita ). — Sesiu­nea extraordinara a Dietei pru­siene a fost deschisă. Tribunele erau­ tixite , numeroși deputați purtau uniforma de campanie, câțiva erau­ răniți și decorați cu Crucea de Fier. Locul deputatu­lui Hasenclover, care a căzut pe câmpul de luptă, poartă o cunu­nă de lauri. D. Delbrück, vicepreședinte al consiliului, transmite Camerei salutările cordiale ale impăratu­­lu-rege care se află în­ mijlocul trupelor- doi deputații, inclusiv socialiștii, se scoală în picioare. R. Delbrück depune apoi proiec­te, cerând credite provizorii pen­tru un total de un miliard și ju­mătate mărci pentru trebuințele sociale și pentru ajutorarea lo­cuitorilor din Prusia orientală. Ministrul zice : ura și invidia ve­cinilor noștri au­ împins Germa­nia la război, pentru că voiau­ distrugerea ei. Acest război a­nj. «antic cere sacrificii fără pere­che din partea poporului întreg, dar in schimb forțe neașteptate se ivesc continuu­. Fiecare știe că nu putem depune armele înainte de a fi repurtat o victorie care să ne asigura o pace durabilă. (Vii aplausa). Fiecare știe că avem și pute­­rea și mijloacele pentru a rezista până ce victoria va fi a noastră. (Aplauze reînoite). Sunt sigur că deliberările acestei adunări vor da o mărturie a acestei voințe de bronz de a învinge. (Vii aplauze la cari participă tribunele). Camera votează creditele in u­­nanimitate. Președintele Adunatei, contele Schwerin-Löwitz a rostit apoi o cuvântare patriotică. La orele 3 s’a adunat și Came­ra Seniorilor. Ședința a decurg în mod analog cu cea a Camerei. D. Delbrück și președintele a­­cestei adunări, contele Wedel, au rostit fiecare un discurs. Camera a adopat în unanimitate credite­le votate de cealaltă adunare și s-a amânat pe ziua de 8 Februa­rie 1915. (A. R.) Aspirațiile Bulgariei IN MACEDONIA — Un articol al ziarului «Kambana» — Sofia, 11, — Sub titlul „Singu­ra scăpare” ziarul „Kambana” publică un articol de fond in care spune : Nimic nu e mai pericu­los decât ca guvernul să conti­nue a sta cu mâinile încrucișate. In vederea eliberărei Macedoniei, guvernul trebue să se înțeleagă cu Puterile cari recunosc dreptu­rile Bulgariei asupra Macedoniei. Este o datorie imperioasă a gu­vernului — spune „Kambana — să realizeze această misiune is­torică, înainte ca marile Puteri să încheie pacea. Acțiunea aceasta ar nemulțu­mi pe Serbia, Grecia și România. Din partea Serbiei nu există nici un pericol. Grecia, căreia Bulga­ria îi datorește o lecție, nu va îndrăzni să declare război ; în ce privește pericolul ce există din partea României, Bulgaria va trebui să se înțeleagă dinainte cu Tripla Alianță. R. Agitațiile din Macedonia Viena. 11. — Se depășează din Sofia. cu data de 10 Oct­, că șe­ful cunoscut al macedonenilor, față de atrocitățile săvârșite de sârbi in Macedonia, a invitat po­­pulațiunea bulgară din acest ți­nut să se reîntoarcă în Macedo­nia, spre a libera pe frații lor, spunând că Puterile Triplicei im s-ar opune și că Tripla înțelegere nici nu ar avea dreptul să pro­testeze, de­oarece vapoarele ru­sești trimit în mod deschis arme, munitimn și aur în Serbia, aju­tând astfel pe d­ușmanii de moar­te ai Bulgariei. (Corr. Bureau). Solemnitatea dela universitatea din Kiev Petrograd, 11. — Se telegra­­fiaza din Kiev că azi, la univer­sitate, a avut loc citirea solem­nă a telegramelor trimise de țar și de generalisim tineretului școlar din Kiev, mulțumind stu­denților pentru căldurosul lor avânt și spiritul lor de sacrificiu, față de patrie. După citirea te­legramelor, s'a cântat imnul na­țional; apoi, rectorul a rostit o cuvântare în care a spus : Duș­manul s'a înșelat, amar când­ a crezut că s'ar mai repeta acum evenimentele care au urmat războiul ruso-japonez. In fața vrășmașului, secular al slavilor, poporul rus s'a unit și face să tremura acest dușman care va vedea în curând steagurile noa­­tre învingătoare, *ecând de la un capăt, la altul al granițelor sale. (Westnik). Diferite știri Petrograd, 11. — Un prizonier austriac, adus la Kiev, a­ de­clarat că statul major aus­triac spre a face pe soldați să meargă cu mai mult avânt, ordona ofițerilor să anunțe că Petrograd și Kiev erau în mâi­nile austro-germane, dar acea­stă­ minciună a fost risipită după cea dintâi înfrângere. (Westnik). * Petrograd, 11. — La, Copenha­gen s'a deschis o subscriptiune publică în folosul locuitorilor Belgiei goniți di­n vetrele lor. (A. TI.) ANCHETA PARLAMENTARA IN PRIVINTA CABINETULUI GUELOFF - DANEFF Sofia. 11. — Generalul Savoff va declara azi, în fața comisiunei parlamentare de anchetă, ceea ce știe asupra, activitătea cabinetu­lui Gucsoff-Daneff. Alaltăerî a fost ascultat Guc­­soff. R. MONSTRUL RUS DIN SOFIA LA NIS Sofia. 11. — Ministrul Rus­iei Lavrinsky a plecat, însoțit de se­cretarul Sabler și vice-consul al Djakeli la Afiș, de unde se va re­întoarce Luni. R. m­mmm II PROVINCIE ADJUD In jurul naui furt.— Am vorbit in corespondența de erî, despre comiterea unui furt în dauna lo­cuitorului Gh. Gh. Pârvu din com. Borșani, (Putna), luându-i­­se dintr'un saltar al mesei 500 lei, bani ce­­ avea din vânzarea a doi boi, și cu care urma să-și cumpe­re alți boi la loc, în­­ urma investigațiunelor fă­cute de către plutonierul I. Z­a­­haria, șeful secției jandarmi Tro­­tuș, secondat de către jandarmul major, Grosu Constantin, au­ fost descoperiți autorii furtului. Ei se numesc: Stoica Ion Baștic, și Ion Stan Gaiță, cel dintâi cumătr’U, cel de al doilea naș, ambii tot din acea comună, care fiind luați de scurt aut mărturisit faptul, du­când pe jandarmi în marginea unei vii unde îngropaseră banii cu saltar cu tot, s’au­ găsit însă numai parte din bani, parte-I­e cheltuise.­­ Indivizii au­ fost trimiși par­chetului trib. Putna. SINAIA Accident.— Baiatul Vasile Ion Bănică, de 14 ani, lucrător la fa­brica de celuloză a d-lui Samoil I Schil din Bușteni, în timpul î câna lucra la mașină a fost apa­­reat de o curea de transmisiune rupându-i ambele picioare. In stare gravă a fost transportat la spitalul di­n Azuga. Centralizare.— La 16 și 17 oc­tombrie va lucra în localitate co­misia de centralizare a tinerilor clasei anilor 1916, 1917 și 1918 sub președenția d-lui AL Vlahide, administrator de plasă. Medaliat.— D-l Ion Șupeală, secretarul administrației plă-ei Peleș, a fost medaliat cu „Avân­tul Țârei“. T.­MĂGURELE Rectificare.— Nu școala pri­mară de fete n-rul 2, poartă­ de­numirea de „Principesa Ileana“, ci școala primară de fete n-rul 1, Furt.— Erî noapte, s’a furat de pe prispa casei d-lui Nae Vișan, o mașină de cusut, una de călcat și o vadră de aramă. Diverse.— Cititorii noștri­ din acest oraș ne roagă să ataragem atențiunea d-lui inginer șef al serv. de întreținere c. f. r„ ca să ia dispozițiune pentru a se vopsi cu ulei podețul făcut peste linia ferată în dreptul str. 14 Martie. P.­NEAmȚ Dela Curtea cu jurați.— Sâm­bătă curtea judecând procesul privitor pe acuzatul Mihai An­ton Milea din comuna Talpa pentru crima de loviri cauzatoa­re de moarte, săvârșită asupra ginerului său­ Petrea Burcă, în urma verdictului negativ al d-lor jurați curtea l-a­­ achitat. Moarte subită.— Văduva Ca­­lioca Fărcășanu, de 80 ani din comuna Bicaz, a încetat subit din viață. Tg.JIU Spargere. — In noaptea de 7 cm­. necunoscuți făcători de rele s'au introdus prin spargerea u­­șei în casa locuitorului Ghiță Diculescu din Tg. Cărbunești, fu­­rându-i mai multe obiecte cas­nice. Incendiu. — Un incendiu a distrus o șiră de nutreț a locui­torului Toma Preoteasa din Bo­bu. Bănuelile cad asupra lui Ion D. Ștefănescu și Marie­ C. Stăi­­culescu din aceeași comună, cu care păgubașul era în dușmănie. Faptă lăudabilă. — Doamna A­neta C. Săvoiu, proprietară din Tg.­Jiu, a donat școalei primare din com­. Gârbov suma de lei cinci sute, pentru creiarea unui fond, din procentul căruia se vor procura cărți și rechizite școlare elevilor silitori dar lipsiți de mij­loace din acea comună. Fondul poartă numele nobilei donatoare. . D-l T. P. Țuculescu, dirigin­tele școalei din Gârbov aduce călduroase mulțumiri doamnei Aneta Săvoiu pentru lăudabila sa faptă. VASLUI Pentru D. Sturdza. — Vineri la orele 3 d. a. s’a săvârșit în biserica din Moara Grecilor, mo­șia Academiei române — un ser­viciu religios, de către preoții Rotariu și Florea, pentru odih­na răposatului D. Sturdza, fost membru și secretar al Acade­miei. La acest serviciu au luat par­te d-l I. Cotea, directorul școa­lei de agricultură „Agarici“ îm­preună cu tot personalul și ele­vii școalei cu drapelul îndoliat; învățătorul școalei din acel sat cu elevii; administrația morde­ cu tot personalul cum și un ma­re număr de locuitori. Cu această ocaziune d-l Co­tea, prin cuvinte alese și bine simțite a ținut o frumoasă cu­vântare, arătând faptele mari și meritele decedatului. CÂMPULUNG Spargeri și furturi. —Intr’una din nopțile trecute, făcători de rele­au­ spart casele locuitorilor Ion lordăchescu, Nae Gh. Teo­dorescu și a moștenitorilor preo­tului M. Popescu din comuna Berevoești de la care au furat mai multe sălbi, cămăși, pro­soape și lucruri de mâncare. Cazul se cercetează. — Fetele Aritia I. Lupu și E­­lisaveta N. Țugui, în ziua de 8 Octombrie s’au­ introdus prin a­­jutorul unor chei potrivite în lo­cuința locuitorului Ion N. Colț din comuna Voinești, furându-i suma de 600 lei. Primele cerce­tări au­ fost făcute de jandarmi. Bătac gravă. — In ziua de 11 Octombrie, locuitorii Nicolae Soare și Șerban Tertețî din co­muna Vrănești, venind beți dela o povarnă s'au luat la ceartă a­­poi s'au bătut așa de grav în­cât Tertețî a trebuit să fie dus la spital. Deschiderea sesiunei co­­misiunei europene dunărene Sesiunea de toamnă a com­i­­siunei europene dunărene s’a deschis astăzi In palatul com­i­­siunei din localitate sub preși­­denția d-lui Feier von Alt, repre­zentantul Austroungariei. Con­form protocolului ar fi urmat ca în timpul acestei sesiuni un vas de război austroungar să sosească și să staționeze în port. Din cauza evenimentelor exter­ne însă vasul n’a sosit. De ase­menea un număr de ședințe care ar fi urmat să se fie la Sulina se vor ține numai la Galați. Galați, în Octombrie ORDIN GENERAL din î1 Octombrie 1914, relativ la încorporarea con­­tigentului 1915 (Dela marele stat-major) Având în vedere legea pentru organizarea armatei și legea de recrutare, chemarea sub arme și încorporarea contingentului .1915 se va face pe ziua de 1 Noembrie a. a., după cum urmează: 1) Recruții fiecărui corp de trupă și serviciu, repartizați prin ordinul general n­ rul 33 din 11 Iulie 1914, și ordinul n­ rul 6.192 din 9 Octombrie 1914 (dat cor­purilor I, II armată și cetății București), vor fi chemați toți, pe ziua de 1 Noembrie­­ a. c.; 2) Bi­rourile de recrutare vor trimite recruții corpurilor și ser­viciilor. In garnizoana de reședin­ță ,a corpului, rămânând ca cei destinați unităților detașate, să fie trimiși acestor uniăți de că­tre corp, după examinarea me­dicală. 3) La sosirea recruților la cor­purile și serviciile cărora apar­țin, ei vor fi vizitați de către me­dicul corpului sau­ serviciului, iar în caz de absență a acestuia, de un medic luat de la unul din corpurile din garnizoană. Supravizita medicală ,a recru­ților se va face de către­ medicii șefi ai serviciului sanitar de la comandamentele de corp de ar­mată, de divizii și marinei mi­litare (unul din ei) împărțiți pe garnizoane diferite, după un iti­nerar stabilit de comandamente­le de corp de­­ armată, pentru toate corpurile și serviciile de pe teritoriul acelui comandament. Aceste supravizite se vor face cu începere d­e la 10 Noembrie, astfel c­a ele să fie terminate cel mai târziu până la 20 Noembrie. La corpurile și serviciile care se găsesc în garnizoana de reșe­dință ,a diviziei sau corpului de armată, supravizita medicală a recruților se va face între­ 4 și 9 Noembrie. In privința vizitelor și supra­­vizetelor medicale ale recruților se vă cunoaște că deoarece ti­nerii trimiși corpurilor, au fost găsiți buni pentru serviciu de către consiliile de recrutare, dis­­pozițiunile prevăzute de art. 85 din legea de recrutare, nu se vor mai putea aplica, In principiu, decât acelor tineri cari, între epoca recrutării lor și acea a încorporări, au căpătt vreo in­firmitate sau debilitate vădită. 4) Toate corpurile și­­ serviciile sunt obligate de a incorpora pe cât posibil, exact numărul de tineri nătat prin ordinul gene­ral No. 33/914 și 6.192/914, (co­loana: „Numărul tinerilor ce primesc corpurile)“, fără însă a depăși această cifră. Dacă prin încorporarea tinerilor re­crutați în prezență și a celor re­crutați în absență se va depăși cifra de mai sus, se va­ proceda cum se arată la punctul 7. Corpurile și serviciile vor ră­mâne cu efectivul de oameni ce va rezulta din încorporările de mai sus și oamenii vechi ce au, indiferent dacă prin aceasta se vor găsi peste efectivul bugetar. 5) Recruții cari se vor prezen­ta la corp în ultimele zile ale termenului de grație, (de 10 zi­le) și cari vor fi găsiți buni de serviciu­, se vor încorpora în mod obligatoriu, neputând fi lăsați în nici un caz ca prisos de contingent. 6) . Pentru­ încorporarea tineri­lor recrutați in absență se va proceda după cum se prescrie prin art. 86 din legea de recru­tare. Ei vor fi repartizați, în mod obligatoriu și succesiv, mai întâi la corpurile la care cercu­rile de recrutare art­a da ase­menea tineri, până, la­ completa­rea in mod real al numărului arătat, de tabelele de repartiție și numai după această comple­tare .Se va repartiza la toate cor­purile și serviciile la care cer­cul de recrutare dă recruți și în proporție cu cifra acestor re­cruți. Toți tinerii recrutați, în ab­sență, trimiși corpurilor și ser­viciilor cărora au fost reparti­zați, se vor încorpora in mod o­­bligatoriu, nelăsându-se nici u­­nul ca prisos de contingent. Tinerii recrutați în absență, cari se vor prezenta direct cor­purilor de trupă, vor fi trimiși birourilor de recrutare respecti­ve, singurele în drept de a-î re­partiza­ Aceleași norme se vor păstra, și cu tinerii recrutați în absență aduși de forța publică, după în­corporarea contingentului. 7) Toți tinerii cari vor prisosi corpurilor și serviciilor, după încorporarea numărului de re­­cuți arătat la punctul 4 de mai sus, se vor înapoia cercurilor de recrutare respective, constituind prisosul contingentului 1915, ca­re va fi repartizat conform or­dinelor ulterioare. 8) Tinerii recrutați pentru trupa cu schimbul călare, vor fi încorporați pe ziua de 1 Noem­brie, iar chemarea lor la cor­puri pentru instrucție se va face în baza ordinelor speciale. 9) Birourile de recrutare vor trimite corpurilor și serviciilor cărora le pari recruți, foile ma­tricole numai pentru tinerii re­crutați în prezență, iar pentru tinerii recrutați în lipsă, după ce se vor fi prezentat și repar­tizat, corpurilor. 10) Corpurile și serviciile care încorporează recruții, precum și birourile de recrutare, vor îna­inta pe cale ierarhică, marelui stat-major, o situație, după mo­delul arătat, încheiată pe ziua de 25 Noembrie și care va trebui să fie primită la marele stat­­major până la 5 Decembrie cel mai târziu­. Situațiile Md. 7 și 7­1, prevă­zute de art. 242 și 243 din regu­lamentul legii de recrutare, se vor trimite la data prevăzută de acele articole, numai secției recrutării din minsterul de răz­boiu­. — Echipament, cazarmament__ Pentru echiparea recruților a­­nului curent, corpurile vor în­trebuința efectele de m­ie echi­pament și îmbrăcăminte, ce au­ la serviciu­ curent­ (îmbrăcămin­te garnitura , du serviciu­ și ca­zarmă), iar la neajungere vor lua de la mobilizare numărul de efecte strict necesare. Pentru cazarmament, corpu­rile vor înainta ministerului, di­recției VII, rapoarte speciale, arătând numărul și felul efecte­lor trebuincioase din această categorie. — Lichidarea cheltuililor — Plata drepturilor cuvenite oa­menilor încorporați, aparținând contingentului 1915, se­ va face din fondul X destinat concentră­rilor, lichidându-se după regu­lile prevăzute prin instrucțiuni­le anexe la buget IX, pagina 93 și după normele prescrise prin ordinul circular Nr. 12.693 din 6 August 1914, (serviciul controlu­lui). Este bine înțeles, că drepturi­le oamenilor din­ contingentele cari rămân sub arme, vor fi alo­cate și lichidate în contul­­ buge­tului, după cum s’a procedat până astăzi. . . Din PLOEȘTI Ploești. 11. —­ Femeia Maria Vintilă, de 62 ani, pe când lucra la fabrica de postav Azuga, a fost apucată de mașina de scărmănat lână, rănind-o grav. Ea a fost internată in spital. — Necunoscuți s-au introdus erî noapte In casa locuitorului Ioan Stan Zincă, din comuna Albești Paleologu, furându-i mai multe obiecte de preț. — Parchetul a depus în arestul preventiv, pe indivizii: Florea Marin Văduva, Alex. Mateescu și Ioan Mihăilescu, dovediți ca aju­­tori ai mai multor furturi și câ­­ror’a tribunalul le-a confirmat mandatele de depunere. — Duminică dimineața își va inaugura activitatea corul cere­monial, înființat de mai mulți muzicanți ai naturi, sub condu­cerea maestrului I. Croitoru­, profesor de muzică la liceul S­fiî Petru și Paul din Ploești. Corul va cânta cu această o­­caziune liturghia și un concert religios, la biserica catedrală Sf. loan. — Un incendiu s’a declarat. aseară la d-l G. lonescu, din calea C­âmpinii. Focul, care a provenit de la rosul bucătăriei, a fost­­istins de către pompieri cari au sosit în grabă. Admiterea d-nei Negruzzi în baroul gălățean Galați, 11 Octomb. Secția I-a a Curții de apel a dat azi h­otărîrea in contestația făcută de un grup de advocați contra hotărîrii baroului local, care a admis înscrierea d-nei Ella Negruzzi, licențiată in drept de la Iași, în baroul local. Cu majoritate de 3 voturi con­tra 2, hotărîrea baroului a fost confirmată. S’au pronunțat pentru admite­re d-l prim președinte Gh. Tano­­viceanu, d-niî consilieri Corne­­liu Botez și Vasiliu, iar contra d-niî consilieri Gheorghe Sără­­țeanu și Nae Dimitrescu. Hotărîrea Curții este obiectul de discuție al sumei judiciare și a corpului advocățesc gălățean, care comentează hotărârea în di­ferite feluri. B. .xl cât sunt informat advo­cații cari au contestat înaintea Curții de apel înscrierea d-nei Negruzzi în barou, vor face re­curs la Casație. Procesul incidentului șalupei «Trotuș» Constanța, 11 Oct. Azi a continuat înaintea tribu­nalului judecarea procesului ac­cidentului șalupei „Trotuș care s'a scufundat în ziua de 17 Sept. 1912, in urma ciocnirei cu vapo­rul societății ungare de naviga­ție „Grof Ssed­em” István Sala era arhiplină. Tribunalul, a fost compus din președintele Epurea­­nu, jude Oprescu, și grefier Pre­mia Sănd­ulescu. Fotoliul ministerului public este ocupat de d-l procuror Gh. Săulescu. Pretențiunile ridicate de partea civilă se urcă la un mi­lion și jumătate. Până­ acum au fost audiați 20 de martori. Procesul s-a amânat în continuare. Harta Europei după războiu — Un mijloc ingenios întrebuin­țat de germani spre a îmboldi patriotismul — Ziarele din Polonia află că germanii au­ editat două feluri de hărți, care reprezintă Euro­pa după războiu in cele două i­­poteze. Intr’o hartă e arătat aspectul Europei în cazul când germanii ar fi învinși, și în alia când ger­manii al­eși învingători. In­ primul caz harta arată Prusia Orientală anexată la Ru­sia, iar partea de apus a Ger­maniei și Austriei anexate la Franța. Anglia este arătată ca­­ anexând partea de nord-vest­ a Germaniei cu Frankfurt, Bremen Hamburg și Kiel. Serbia crește aci cu Ungaria și Galiția, cuprinzând orașele Cracovia și Lemberg. Pe această hartă Germania este arătată ca o țărișoară mi­croscopică, cam cum e Saxonia, Austria și Ungaria sunt des­ființate de pe această hartă. Berlinul e trecut la Rusia, iar Viena la Franța. Pe cealaltă­ hartă,­­ în care se arată aspectul Europei în cazul victoriei germanilor, se poate vedea cum Franța, Anglia și Belgia, malurile Balticei cu Pe­trograd, precum și Polonia ru­sească sunt anexate la Germa­nia. Rusia pe această hartă e tre­cută în întregime la Austria. Aceste două hărți, spun ziare­le rusești, au­ fost împrăștiate în sue de mii de exemplare atât în Germania cât și în Austria. Autoritățile germane și aus­triaca au afișat aceste hărți prin toate localurile, spre a le putea­ vedea toată lumea, contând foa­rte mult pe efectul lor Știri la Basarabie­ iTg.­Rădăuți, 11 Oct i Retragerea rușilor din Cernăuți Din sorginte sigură aflu că trupele rusești, cari au ocupat Bucovina și capitala Cernăuți, au­ pu­rtsit Luni 6 Octombrie Cer­năuții, retrăgându-se în 3 părți, o parte din armata rusească, ca­re se afla împrejurul capitalei, s’a retras spre Noua Sulița ru­sească, altă parte au apucat, dru­mul spre Siret, și o a treia parta compusă din 30.000 soldați, s’au­ retras în marea pădure Franzen­­th­al care e în dreptul satului ro­mânesc Buda unde s’au dat lup­te sângeroase între ruși și aus­triaci cu pierderi mari de am­bele părți. Foarte multă ar­mată rusească s'a retras și din Galiția. Armata ruseasca, care s’a adăpostit in pădurea din Franzen­thal, era compusă din in­fanterie, cavalerie, artilerie etc. Cartierul armatei rusești s’a a­­șezat la Noua Sulița, ’austriacă,­ la curtea d-lui Kraus din Noua Suliță. Foarte mulți răniți ruși au rămas în Cernăuți. Soldați și vagoane rusești prinse de austriac! Din ordinul guvernatorului F­­­vreinov, care se află cu armata­ la Noua Suliță un număr de soldați­ ruși cu mai multe va­goane și locomotive, au­ fost, tri­­­meșî spre Cernăuți, pentru a­ scoate răniții și a-i transporta spre Lipcani (Basarabia) dar pe negândite au­ fost făcuți prizo­nieri de armata austriacă. a._. Bombardări Mercur! 8 Octombrie, pe la o­rele 4 d. a. populațiunea din lo­calitate a fost­ înspăimântată de bubuituri auzite din­spre apus de Lipcani. Se crede că au­ avut loc lupte la Hotin, între armata austriacă și cea rusească. întreruperea trenurilor din Lipcani (Basarabia) Trenurile cu multe vagoane ce plecau­ din Lipcani spre Cernăuți, transportau­ cele necesare până în Noua Suliță austriacă, de un­de rușii le porneau spre Cernăuți cu trenurile austriace, cari erau­ sub stăpânirea rușilor fiindcă ca­lea ferată rusească e mult mai largă decât cea austriacă. Un tren cu mai multe vagoa­ne s'a pornit spre Noua Sulița, dar n’a trecut nici 30 minute și trenul s’a reîntors; cauza reîn­toarcerei nu se cunoaște. , Panica din Tg.Lipcani Populațiunea Tg.­Lipcani a fost cuprinsă. Mercur­ de o pa­­nică de nedescris. Toată ziua­ s’au­ auzit acolo bubuituri dese, cari au­ înspăimântat mult pe locuitori, temându-se de năvă­lirea austr­iacilor. Se discută mult în Lipcani des­pre retragerea rușilor de pe te­­ritoriul austriac. COOPERATISTE In ziua de 5 crt. s’a termina examenul de absolvire al școa­lei cooperatiste din Tg.­Jiu, d sub direcțiunea d-lui Adrian Di­mitrescu-Bumbești. Examenul s’a ținut în prezen­­ța d-lui Gh. Juga, inspector a școalelor particulare și profesio­nale, ca delegat al ministerul­, cultelor și instrucțiunei publii a d-lui Nițu, delegat al Gase centrale a băncilor populare ? în­ prezența corpului profesore al școalei. Au­ absolvit cursurile școale 44 elevi al căror nume îl dăi­ mai jos în ordinea clasificației Dănciulescu D. Ion, Bălănesc C-tin, Măgureanu Gh., Radulcan V. Ton, Ociocioc Nicolae, Damas­chin C-tin, Sima Iosef, Andro­nescu Ion, Giurgiulescu Nic Mesea Gheorghe, Ciocârlan Gri­gore, Mateescu Pavel, Pârîol D-tru, Diaconescu N­., Iliescu lor Rădulescu Gh., Bălă M. Flores Popescu Alex., Rădulescu Alex Ciurezu Mihail, Sacardoteanu C Achimescu Mihai, Constantines­cu Vlad, Codreanu Aurel, Cer­neanu Ion, Stancu Har., Diaco­nescu Gh., Miloșescu Ion, Rusă­nescu Ilie, Pelinescu I. Popescu­u. Ion, Balotescu Ilie, Budic Ion, Tomescu C-tin, Ionescu Gh Petrescu D-tru, Sperlea Petn Gruescu Ilie, Ianotescu Gh., Mo­gescu C-tin, Gruescu D-tru, Gă­naru Daniil, Gheorghiu I., Ver­ceanu Marin. După cum se știe absolvenți acestei școale sunt întrebuințai ca comptabili ai băncilor po­pulare. Noul an al școalei cooperatist începe la 1 Noembrie. Cursurile durează un an, din­­tre care două­­ luni practică. Se primesc absolvenți ai șeo­lilor primare, cu bune purtări. Taxa este de 200 lei anual, pis­t­ibilă în trei rate; înscrierile s fac la direcțiunea școalei, pân la 28 Octombrie. Pentru­­ ministre fie război« Amnestia, și taxele militare ale dispensaților, scutiților și refor­maților. Suntem rugați să atragem atențiunea d-lui ministru de războiu, că unii dintre dispen­sați, scutiți și reformați, nea­­vând la timp mijloace pentru­ a fi în curent cu taxele militare nu se pot prezenta la viza cu ul­tima recipisa și tot de­odată nici nu pot plăti într'un termen scurt, și în împrejurări așa de grela sumele datorate până în prezent. Față cu cele arătate mai sus ar fi de dorit ca d. ministru de răz­boiu­, să dea un comunicat prin care să se arate dacă conform amenestiei pot beneficia și ace­știa ca și cei cu amenzile iar cu începere de anul acesta să se în­caseze de către administrațiile financiare din țară suma anul’, conform venitului fiecăruia.

Next