Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)

1914-10-14 / nr. 283

> București, 13 Octombrie 1914 Glasul vremurilor Ce ar putea pare sa convingă arai mult despre necesitatea morală ce este ca toate popoarele să fie organizate în state naționale, decât cele ce se întâmplă acuma, cu încă și mai mare strășnicie și învierșunare decât până azi, în ținuturile din afară de regat locuite de conaționalii noștri români? Ocuparea Bucovinei de către ruși, și apoi părăsirea ei, au însemnat un dezastru pentru marea majoritate a populațiunii de acolo. Stăpânirea austriacă reîntoarsă, este animată acuma de sentimente de răzbunare, cari se traduc în aspre prigoniri și chiar condamnări și execuții sumare, împotriva celor ce primiseră fără ostilitate neruși, — și ar fi fost și greu să facă altfel, in fața forței ce venise sa pună stăpânire pe acea nenorocită provincie. Iată o populație între două focuri,expusă la bănuiala și apoi la represaliile când ale unora când ale altora, — iată un spectacol de jale și de revoltă, pe care îl dă sistemul blestemat al subjugării popoarelor. Nu cu mult mai de invidiat e și soarta românilor din Transilvania și Ungaria, expuși așișderea bănuelilor și prigonirilor din partea stăpânire de naționalitate străină, animată de sentimentele cele mai dușmănoase față de toată acea populațiune, ai cărei fii și oameni valizi, tot în acest timp, își jertfesc sângele și viața pentru monarhie. Cei rămași la vetrele lor, au drept răsplată pentru jertfele acestea, terorizarea, nesiguranța zilei de mâine, — un blestem intolerabil de existență... Dacă nici stări ca acestea n’au să convingă și n’au să hotărască despre necesitatea unei schimbări întinse și radicale a organizațiilor de state câte mai sunt încă astăzi bazate pe supremația unor națiuni asupra altora, apoi atunci se va putea spune că asupra neamului omenesc zace o fatalitate, ce are să-l țină într’o stare de nevindecabilă tulburare, de apăsare veșnică. Rar nu este și nu poate să fie așa. Aberațiunea după care maghiarul, de pildă, are să dicteze condiții de existență și linie de purtare românului, sau germanul să facă acelaș lucru pentru rutean, polonez, — sau rusul pentru alte neamuri cu egal drept la existență și liberă dezvoltare, — o astfel de aberațiuni trebuie să înceteze. Dacă rezultatul groaznicului războini la care asistăm va fi acesta, omenirea va putea zice că n’a plătit prea scump, cu toate ororile petrecute, rezultatul la care se va fi ajuns. Dacă însă nu, atunci va însemna că popoarele vor trebui să-și reia și să-și ducă înainte crucea, care apăsate în scrâșnirea umilirii, cele apăsătoare in tremurarea de răzbunare, — și unele și altele de plâns deopotrivă. Așa grăiește duhul vremurilor care plutește acuma peste omenire, — și numai aceia cari vor ști să-și plece urechea la glasul acesta și să-și conformeze cugetarea și acțiunea, — numai aceia vor reuși să-și pună o temelie adevărată și sănătoasă viitorului și înălțării neamului lor. Urals și flori 581 Ziarele germane au protestat acum câteva zile contra unui fapt ciudat petrecut într-unul din orașele din apropierea liniei de lupă franco-germane. Un mare număr de doamne, în majoritate din elita socială, au ieșit înaintea prizonierilor francezi, întări vi năndite cu flori, bomboane, zâmbete,ciocolată și vorbe dulci. Nu lipseau nici o strângeri de mână, nici imbrățișerî pe furiș... Purtarea aceasta a doamnelor din elita germană a indignat pe reprezentanții autorităților militare, cari au dat publicităței ordine de zi prin care reprobau atitudinea femeilor, hotarînd drept pedeapsă afișarea numelor celor ce se vor mai apropia de prizonierii francezi si închisoarea la caz de recidivă. Fapta femeilor germane se putea cel puțin explica prin admirația instinctivă ce o deșteaptă un erou, căci erau eroi prizonierii aceia francezi, înainte de a fi dușmani. Ceea ce însă se poate explica mai cu greu e faptul întâmplat în Piatra-Neamțn cu prilejul procesului faimosului Pantelimon. Doamnele din oraș i-au împărțit flori, bomboane, iar la achitare, publicul din sală a primit pe fostul bandit cu urâte și l-au purtat pe umeri. Înțelegem mila pentru un nenorocit pe care firea sa l-a împins la fapte cari l-ați scos din rândul oamenilor de treabă. Căci cu toată legenda ce s-a format împrejurul numelui lui Pantelimon, cu toate persecuțile suferite de la jandarmi, cu toată goana , nejustificată care se pornise pe vremuri contra sa, cu toată învierșunarea autorităților contra unui bandit, sub. zicem romantic, în definitiv Pantelimon tot un tâlhar de drumul piarc a fost. Înțelegem, mila, dar nu adorarea. Înțelegem ajutorul, dar nu purtarea în triumf. Oare, acum în urmă, cei câțiva grăniceri ai noștri cari, atacați de soldații bulgari, s-au luptat ca niște eroi fost ați ei primiți cu urâte? Le-a îi ieșit, înainte milostivele noastre doamne, să le arunce o floare, să le dăruiască un pachet de tutun măcar? Păstrați-vă, gentile doamne și domnișoare,din comoara voastră sufletească, prisosul de sentimente, — cari, de altfel, nu vă pot, face decât cinste — pentru, eroii noștri, pentru adevărații eroi. Poate că, în curând mulți vor avea nevoa de o vorbă de îmbărbătare, de un surâs încurajator, de o strângere de mână... Nu vă risipiți, pentru cauze cari nu merită, toată noblețea inimei voastre, toate sentimentele delicate, toată iubirea pentru cei, ce suferă. Ci păstrați-o să o dați celor ce vor suferi pentru, un ideal, pentru idealul nostru al tuturor... . V; W« !**«; B. Accidentul de automobil al ministrului Rusiei Un accident de automobil, care din fericire nu a avut urmări mai grave, s‘a întâmplat emi lui Poklevschi-Koziel, ministrul Rusiei în Capitală. Pe când se afla pe șosea în apropiere de Kuila, in plină viteză, mașina a derapat și s-a lovit cu partea dinapoi de un stâlp de pe marginea șoselei. Șoferul s-a ales cu câteva sesiuni mai serioase. D. Poklevschi însă a scăpat cu o mică contuziu pe lângă ochiul drept Bm Vârciorm Vărciorova 12 Octombrie Declarațiile unui diplomat turc Bancherul Cugler din Orșova care îndeplinește funcțiunea de agent diplomatic al Turciei, fiind astăzi în localitate pentru indicerea unor transacțiuni comerciale, ne-a acordat o convorbire cu privire la chestiunile de actualitate. Iată în rezumat cele spuse de dânsul: „Peste cel mult U zile comunicația de cale ferată cu România prin acest punct va fi restabilită negreșit, urmând a se desfășura in cursul acelui timp operațiuni militare de mare importanță, care vor asigura, transportul de mărfuri și călători pe distanța Orșova-Vereiorova. Populațiunea civilă care suferă de lipsă alimentelor va fi îndestulată in curând, căci, se așteaptă sosirea mai multor șlepuri încărcate cu proviziuni. Asupra locului de pornire a acestor vase nu a voit să spună nimic, făcând un mister. Ocuparea Lembergului de austriaci — „Lembergul a fost reluat de austriaci, precum și 10 de sate. Din această cauză domnește peste tot entuziasmul. Părerea deputatului Birdea Toți românii arestați au fost eliberați din închisoarea de la Caransebeș, în urma intervenției deputatului Birdea, care a demonstrat celor de la Pesta că aceștia au păcătuit numai cu ideile, faptele fiindu-le ireproșabile. Acest deputat se interesează mult de soarta românilor ziși „grăniceri“, scutindu- de multe impozitele. In ceea ce privește autonomia Transilvaniei a declarat că nu poate fi vorba de așa ceva niciodată iar, toți supuși austro-ungari vor dobândi drepturi echivalente cu ale celorlalți cetățeni, drept răsplată pentru devotamentul către patrie, arătat în timpul răzoiului actual. A recunoscut însă ca nedreaptă tendința maghiară de a schimba denumirile localităților și numelor românești proprii, la care idee inoponimă se va renunța fiind găsită inutilă și jignitoare. In fine, o părere personală a sa este că nu va trece multă vrem și o armată de 350.000 soldați, — numai, unguri neaoși — va veni în țara noastră, pentru ca, — mergând alături de oastea română să elibereze Basarabia din mâinile rușilor, sub a căror dominațiune nici unul din popoarele subjugate nu s-a putut dezvolta, — să facă dovada unei prietenii sincere față de noi. Luptele austro-sârbe în oraș a sosit un regiment de honvezi artilerii tî, ceea ce denotă, intențiunile lor de bombardare intensă. La orele 4 p. m. austriacii au tras de pe munții Orșovei câteva șrapnele peste vârfurile munților vecini din Serbia, bănuind că acolo sunt așezate noui tunuri sârbești. Nu li s-a răspuns decât o singură dată,. După ce s-a înoptat, sârbii au căutat să ia revanșa, bombardând carele cu cereale pe șoseaua Vodița- Orșova, in dreptul ostrovului Ada Kaleh. Coresp. M știri de pe teamul războiului european interogatorul umil prizonier german căzut în mâinile francezilor Hwi mii REPURTATE DE ARMATA RUSĂ — La Przemyslisöanea e asigurată — Petrograd, 11. — Ce»municistel marelisi stat major Eises Tripele noastre, din colo de Vîstiăia, kăsp» țuiesc armatele dușmane făra retragere. La nord de ■ risc Pirîța, germanii receai opus o foarte slabă registeris fă și au fost respinși pastă dincolo de Sker» novicea La sand de P’Sir» la, pe drumul dela fia» dom, am silit trupele austro-germane să prii» mească o Luptă ser,» casă» In sizes de l © Odesn» brie, frontis« acțiuni» Ser avea patrn un zeci de verste p în câteva sc» car?, luptele aveau ca» rapterul issuer încăierăribr pădurile de la Radom, mai multe regimente ruseștii asa a»tacat cea baioneta, am capturat mai fi prizonieri și mitraliere» Man sus de Kad Ujjamka, trupele austriace mai încearcă sa se mențină pe Vistula, dar teispeie noastre am trecut acest fluviu Isap târnei mereu» Pe frontul rîulesc San și La sud de Przemysl, lupte crâncene se mai dau, dar Izbânda e a» sigiarată trupelor noastre care fac șa aci mia de prizonieri» Pe înălțimile de la Tycess Sf«, Easisd de Saroslaw, am capturat 5 companii austriace» Fie$pian împusrs atac al dușmanului care operează la sud de Przemysi, am făcut de prizonieră și am luat 9 m steal sere» Ari» pa stângă a acestui corp trecând la ofensivă a făcut șî ea mt» mes”Osî gsiisasreieis și a capturat o mare «asi» titate de arme și de chessane» Celsana vrășmașă are © cupa Stsirg, a fost râsopită și pusă pe șînci, după o Luptă înverșunată, am făcut 8 ©00 de prize» galeri» Nu e nimic de sem» Gîaiat pe frontul din Prusia orientală. (Westnik).❖ Borna, 10 (sosită 11). — ,Le Matin“ află din Petrograd asupra luptelor din jurul Varșoviei, următoarele amănunte : Armata germană a fost înconjurată la Lowitz de cavaleria rusească. Flancul stâng a fost atacat de trupele venind din Gerergotz (?) iar flancul drept de trupele cari trecuseră Vistula. Germanii s’au retras, părăsind terenul pe căre l întăriseră. Alte trupe rusești au ajuns la Ivangorod din sud. (A. T. I.) SITUAȚIA. din jurul Przemysl^ului Koma, S© (sosită 8 8)» Criticul militar al ziarului „Tribuna“ observă că situația armatelor austro-germane din jurul Przemysl-ului ar fi cam grea. Sforțările lor de a apăra această fortăreață, ar fi zadarnice. (A. T. I.) BOMBARDAREA COASTELOR GERMANE Roma, 10 (sosită 11). După unele telegrame primite de „Timess” se află că, pe când două canoniere engleze bombardau bateriile de pe coastele germane, au fost atacate de câteva submarine germane. Alergând în ajutor câteva torpiloare engleze, submarinele au fost respinse cu pierderi. Canonierele au continuat să bombardeze coastele germane. (A. T. I.) Pagubele pricinuite Sgenseisetul „Smuesi” Berlin. II. — „Lokalanzeiger“ reproduce o depeșă din Colombo (Ceylon) după care crucișătorul „Emden“ a pricinuit până, acum în total paguba de 40 milioane, mărci navigațiunei comerciale engleze.& RA Atitudinea POLONEZILOR PRIZONIERI Petrograd. 11. — Polonezii făcuți prizonieri de războiu și care au fost trimiși la Viatca, au celebrat un tedeum în urma victoriei rușilor pe malul Vistuleî. (Westnik). - Ini Mira situația se privește cu optimism Roma, 10 (sosită 11).—Bin Londra se telegrafiază că atât presa cât și opinia publică engleză se arată foarte optimiste asupra situațiunei militare. Ziarul „Times** scrie: E vădit că germanii văd cu îngrijorare sosirea iernei, care îi va sili la o nelucrare supărătoare. Toate ne fac să credem că statul major german încearcă astăzi o apintire supremă spre a sparge linia aliaților mai înainte de a se mărgini la o campanie defensivă. (A. T. I.) Ha vapor suedez lovit de o mina Viena, 11. — Din Goeteborg se comunică știrea că vaporul suedez „Alice1” care se ducea de la Londra la Goetabourg, a topit o mină la largul de loivestoft. (Korj Bureau,j) X €tenția.igii se pregătesc să părăsească Belgia Petergrad, 82»— Oeumanii se pregătesc să părăsească Selgia; peste o sută de locomotive au fost adunate la Ostende (Westnik). Flote rusă pe malul sârbesc al Dunărei Sofia. 11. — Pe malul sârbesc al Dunărei au sosit vapoarele rusești Șevcenko cu două torpiloare, Prinț Inanev, România, Bolgaria cu un șlep, Alexandru cu cinci șlepuri, Wilkoff cu patru șlepuri, Belgrad cu două șlepuri, și Serbia două șlepuri. R, Comunicat al marelui cartier general german Berlin, 11. — Wolfsbureau află dela marele cartier general, cu data de 11. dim. = Luptele care s’au dat dealungul canalului Yser au fost cât se poate de crâncene. Spre nord, am reușit să trecem canalul cu forțe considerabile. La est de Ypres și la sud-vest de Lisle, trupele noastre au înaintat încet în luptele violente de ieri. Ostende a fost bombardat absolut zadarnic de vapoarele engleze. In munții Argonnes, trupele înaintează de asemenea încet. Cu acest prilej am capturat mai multe tunuri revolver și un număr de prizonieri. La nord de Tonn, la Flirey, francezii au refuzat un armistițiu oferit de noi spre a putea îngropa morții, cari se găsesc în mare număr pe frontul lor, precum și să transporte pe răniți. In Prusia de răsărit, la Augustow, rușii au reînoit atacurile lor dar au fost respinși. (Wolfsbureau). imnul siliți să părăsească ofensiva Petsograd, í I. In împrejurimile orașului Pille, cavaleria franco-engleză a operat mai multe raiduri strălucite. Presa engleză constată că ultimile înfrângeri au silit pe germani să părăsească în mod definitiv războiul ofensiv. (Westnik). Zeppelinuri prevăzute cu torpile Roma, 10 (sosită 11). Ziarele află din Luzorn că la Friedrichshafen, pe lacul de Constanța, s-a încercat noul sistem pentru a se arunca torpile de pe Zeppelinuri.Efectele ar fi îngrozitoare. Bunele rezultate obținute până acuma cu aceste trageri au făcut ca direcțiunea militară a șantierelor de Zappelinuri să se hotărască a aplica dirijabilelor țevile menite să arunce torpile. Prima flotilă prevăzută cu acest aparat distrugător va fi gata peste câteva luni. (A. T. I.) Urmările războiuluir in Austro-Ungaria și Germania retrograd, 11. — Războiul a sdruncinat finanțele Austro-Ungariei și ale Germaniei, fără a avea o înrâurire deosebită în țările aliaților. Toate obligațiunile Angliei simt acoperite cu aur, pe când pentru 203 milioane de obligatiuni emise, Germania nu posedă decât 91 milioane de aur. Industria Germaniei e ruinată în urma reducerea exploatațiunii ferului și a celorlalte metale. Pentru două luni de războiu, piața germană a pierdut un milion de tone de fer. Bâlciul de la Leipzig, care e marele eveniment al vietei economice germane, a eșuat complect anul acesta. Ziarul „Vorwaerts“ constată că criza economică devine din ce în ce mai amenințătoare , proprietarii ascund grânele lor sperând o urcare mare. Poporul ducând lipsa de merinde începe să jefuiască depozitele de previziuni. (Westnik). Scufadarea crucișătorului Hawke Viena, 11. — Se telegrafiază din Berlin că scufundarea crucișătorului englez ,,Hawke 1 in ziua de 30 Septembrie de un vas submarin german e confirmată în mod oficial. Submarinul s-a înnapoiat nevătămat- In ziua de 7 Oct, lângă țărmul norvegian, un vas submarin german a scufundat vaporul englez de comerț „Glokia“ după ce echipajul a părăsit acest vapor. (Korr. Bureau). Moartea eroică a unui senator francez Petrograd, 11.—Senatorul francez, aviator voluntar Raymond, după ce a operat o recunoaștere aeriană fericită, a fost rănit mortal și a expirat cu puțin mai pe urmă, fiind decorat cu Legiunea de onoare pe câmpul de luptă. (Westnik). Cufosuri între turci și germani la Adrianopol Atenas 18»— Se anunță din Salonic că o încăerare a isbucnit în garnizoana din Adrianopole între militari turci și germani. Se socotesc numeroși răniți. (Ag. Orientală). Presa engleză cere expulzarea austro-germanilor Petrograd. 11. Presa engleză stăruiește ca guvernul englez să expulzeze din toate ținuturile având vreo însemnătate strategică pe toți austro-germanii și cere în acelaș timp boicotarea mărfurilor germane, precum și a oțelurilor frecventate de germani. (A. R.) Declarația unui ministru austriac Petrograd, 11. — Fostul ministru de marină in Austria a declarat că, în caz de conflict cu Italia, flota austro-ungară va distruge Veneția. Această declarție a făcut o foarte rea impresie în Italia. (Westnik). împotmolirea unui torpilor englez Viena, 11. — Se telegrafiază din Londra că ziarul „Times“ a aflat că torpilorul englez „Driad” s-a împotmolit pe coasta de nord a Scoției; echipajul a fost salvat. (Korr. Bureau). Oprirea exportului in Bulgaria — Declarațiile unui ministru — Sofia. 11. — Ministrul de finanțe a retras decretul ce-l pregătise pentru admiterea exportului grâului, ideilor de oi și lănci. Ziarul ,,Itambana“ publică în legătură cu aceasta următoarea declarație făcută de un ministru: „Comercianții noștri exercită mare presiune spre a obține aprobarea exportului, pentru câteva producte agricole și animate. Consiliul de miniștri persistă insă în menținerea prohibitei exportului, având pentru aceasta motive serioase. Guvernul își ia răspunderea pentru pagubele ce le-ar putea suferi Bulgaria de pe urma acestei prohibiri. Nimeni nu știe cum se vor desfășura evenimentele și răspunderea guvernului ar fi cu mult mai mare când, în momentul, hotărâtor, apărarea națională ar rămâne fără rezerve alimentare, chiar dacă ágiul ar scădeui • ?. 1 Opinia publică italiană și guvernul 1 +VA ♦O Domnule Director. Acum când tot ce face și gândește Italia ne interesează atât de mult pe noi Românii, am crezut necesar să vă trimit spre publicare aceste rânduri în care se oglindește adevărata stare a spiritului italian, ca unul care am văzut Italia de unde m'am întors de curând, mi-am dat perfect seamă de atmosfera ce plutește acolo. Un străin care ar cutreera Italia în lung și în lat, și s’ar opri în toate centrele, de la Chiasso până la Palermo, ar rămâne surprins de unitatea de vederi care stăpânește spiritul public pretutindeni, și și-ar da seama cât de puternică e opinia publică italiană îndreptată ca o singură minte, într-o singură direcție: încă de la începutul războiului european, când nu se prevedea proporțiile ce le va lua, sta întrevăzut în mod clar, directiva pe care o va lua opinia publică în decursul evenimentelor. Sentimentele, pe care se nutrește azi poporul italian contra Austriei, nu mai sunt un secret pentru nimeni, și chiar înainte de război, nu erau un mister; totuși, menținerea bunelor raporturi internaționale și un simț politic de prevedere, le-au ținut ascunse, înăbușite, pentru ca azi să se poată manifesta în libertate, în toată puterea lor. Tendințele austriace ale Italiei, nu se explică prin acea înfrigurare războinică care străbate toate țările ce au de făcut revendicări teritoriale sau economice, ci este o profundă ură pornită contra dușmanei seculare, e acea răsvrătire sufletească neînfrânată pornită din fundul sufletului contra asupritorilor fraților trentini, răsvrătire care se manifestă cu aceiași forță în toate clasele sociale, conștiente de importanța istorică a momentului pe care-l trăesc. Eram la Roma, când au avut loc demonstrațiile naționaliste contra Austriei și pentru o intrare imediată în acțiunea Italiei; mulțimea enormă care a participat la aceste meetinguri, și hotărârea cu care s’a pronunțat pentru războiu, îți dădea impresia unei singure ființe, animată de o singură voință și dorință, conduse de personalități politice marcante care figurează pe băncile parlamentului, aceste demonstrații, au fost de o violență extremă, iar printre manifestanți, vedeai oameni din toate clasele și toate ramurile de activitate: profesori, comercianți, proprietari, militari, meseriași, studenți și lucrători; se uniseră laolaltă, intelectualii și muncitorii, spre a da o dovadă de solidaritate când e vorba de înfăptuirea idealului național. Și aceste manifestații sgomotoase au avut loc în toate orașele Italiei. Toate acestea, dovedesc încă odată, cât de formată este opinia publică italiană : ea este atât de unitară, încât foarte rar se găsesc persoane care să aibă sentimente germanofile și aceștia nici nu cutează să le exprime în public, căci ar fi o sfidare insolentă la adresa poporului italian care simte altfel. De asemenea, e drept, că există o anumită presă, mai ales la Roma, care nutrește o vădită simpatie pentru Germania; el bine, cu toate acestea, niciodată nu și-a permis această presă să publice articole contra aliaților sau contra opiniei publice, ci acea simpatie platonică și-o manifestă prin aceea că publică mai mult știri din sorginte germano-austriace, micșorează importanța victoriilor aliate, mărind-o la cele germano-austriace, etc. Un lucru demn de remarcat, este faptul că socialiștii italieni, deși până mai ex I tunau contra războiului, acum sunt de partea lui; așa, organul lor oficial Avanti, întrezărind pericolul hegemoniei germane, crede indispensabilă intervenția Italiei, iar partidul reformist socialist, care numără 21 deputați și 3 senatori, publică un comunicat, în care, intre altele spune: „Partidul socialist reformist crede necesară o intervenție a Italiei pentru causa franco-anglo-belgiană, care e causa libertății popoarelor și a păcii. Socialiștii națiunilor amenințate de imperialismul și militarismul austrogerman, vor avea la flancul lor pe socialiștii italieni“. Tot astfel, grupul parlamentar liberal din dreapta ținând o întrunire la care au luat parte 48 deputați și care e reprezentat de en. Grippo, a publicat următorul ordin de zi: „Grupul parlamentar liberal, recunoscând legitimitatea neutralității statului nostru, își exprimă încrederea sa în guvern, care conștient de înalta sa datorie și grava responsabilitate pentru patrie, va ști să apere cu o energică acțiune supremele interese naționale“. Și astfel, pe când poporul și toate grupările politice se agită, pe când presa discută neutralitatea cu efectele ei. Consulta din Roma plutește ?intr-un mister desăvârșit, căci pe de o parte la provocările beligeranților de a eși din neutralitate, răspunde că sub nici un motiv nu va părăsi hotărârea luată, la interviewurile ce le are onor. Salandra răspunde laconic: „Preferisco il fare al parlare“ — iar pe de altă parte se fac pregătiri militare extraordinare: se aprobă credite enorme pentru armată, se confecționează zi și noapte scarpe la Genova, la Neapoli debarcă ascarii, Lombardia nordică prezintă aspectul Unui vast câmp militar, flota se concentrează și se pregătește pentru... manevră. La Neapoli debarcă tunurile grele care au luat parte în campania tripolitană, iar monitorul armatei publică la intervale mici câte un decret de concentrare parțială. Până la sfârșitul lui Septembrie când am plecat din Italia, erau mobilizate 10 contingente cu un număr de aproape 1 milion soldați (cu această ocazie presa aducea elogii organizației militare, căci fiecare contingent a adus 100.000 soldați, lucru surprinzător). Circulația trenurilor de pasageri a fost redusă la un sfert, în schimb trenurile militare circulă unul după altul cu destinația pentru nordul Italiei; trenuri nesfârșite de muniții, tunuri, turaje, etc., circulă în toate direcțiile. E o activitate febrilă, o mișcare nervoasă pretutindeni care înseamnă că Italia se pregătește, se susține de unii că Italia se înarmează pentru ca la indicerea păcii, să-șî impue cuvântul cu forța. Faptul că sunt sub arme peste 1 milion de soldați, că ,se lucrează zi și noapte, pentru echiparea armatei cu cele necesare, că se aprobă credite extraordinare armatei, e un indiciu că Italia se pregătește nu pentru o neutralitate... armată, ci pentru un război lung și greu. Convorbind cu maiorul Alfredo Rossi din reg. 30 linie (Salerno), fost ofițer în statul major, atât mi-a spus, că Italia e în preajma unui crâncen război, pe care nu-l va evita, ci îl va provoca; iar Enrico Barone, distinsul critic militar și fost colonel în statul major, nu se sfiia să afirme în coloanele lui Giornale d'Italia, că, dată fiind situația creată Italiei de actualul război, este o necesitate vitală pentru ea de a interveni. Ceea ce așteaptă Italia astăzi, nu e un moment favorabil când să pue mâna pe armă, când austriacii să fie învinși, nu de a lovi fără teamă într’un cadavru, cum spunea Hervé, ci așteaptă momentul când va fi pe deplin pregătită spre a duce o campanie reușită iar nu riscată. Afară de asta, războiul va fi popular. Azistam deseori la trecerea trenurilor militare, prin Castellomare. In timpul cât ședeau în gară, soldații erau obiectul unor ovații nesfârșite din partea numerosului public ce le eșea din întâmpinare, se țineau mici discursuri patriotice, se cânta, iar soldații nu mai conteneau din strigătele de: Egivo la Francia, Abysso 1‘Austria ! Vă închipuiți ce ar fi un război contra aliaților, o imposibilitate, căci cel dintâi, ofițerii s‘,ar opune, iar războiul s‘ar transforma într'o revoluție militară. Acesta e spiritul public în Italia: tot poporul e entuziasmat pentru război, guvernul se pregătește în tăcere, iar la momentul oportun, va da lovitura de moarte dușmanei din nord. In legătură cu acestea, înainte de a termina, adaugă că s-a discutat mult în presă despre atitudinea României, iar misiunea politică a d-lor Istrati și G. Diamandi pe lângă guvernanții italieni a stârnit un viu entuziasm în opinia publică; ziarele au închinat cuvinte măgulitoare și elogioase la adresa noastră. Comunitatea de interese și revendicări naționale, a strâns și mai mul relațiile între țările noastre, și atât timp cât ne vom sprijini pe autoritatea și forța Italiei, nu avem de ce să ne temem. Primiți, etc. Eustatin Cristoforeanuu, " Avocat . Bd. Elisabeta, îh Dezordinele monarhiste în Portugalia Viena, 11. — Uniar află, din Lisabona, că în noaptea de 7 spre S, dezordine monarhiste au izbucnit în diferite localități din Portugalia. Comunicațiunile capitalei cu partea de nord a țarei au fost tăiate în câteva ceasuri. Calea ferată a fost distrusă la Santarem, pricinuind deraiarea unui tren. La Mafra — un ofițer monarhist în fruntea a 100 civili a luat niște arme de la școala militarii și a căutat să determine pe soldați să se răsvrătească. Trupe au fost trimise din Lisabona la Mafra. (A. B.)* Roma, 10 (sosită 11). — Mișcarea revoluționară din Portugalia a eșuat. Răscoala a fost pusă la cale de vreo 200 de politiciani și de câțiva ofițeri. Fiind urmăriți de poliție s-au refugiat în munți. Hornon Christo, împreună cu câțiva șefi au fost arestați. (A. T. I.) ^ t Prelungirea moratoriului în Bulgaria Sofia. 11. — Duminică se întrunește Sobrania care, după ca va examina câteva rezultate ale alegerilor, se va ocupa cu desbaterile bugetului și în primul rând va lua o hotărâre cu privire la prelungirea moratoriului care expiră la 21 Octombrie. E probabil că pentru obligațiile interne moratoriul va înceta, iar pentru cele externe va fi prelungit pentru trei luni. R.