Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-28 / nr. 297
WAm ruso-turc 40 explocații H8 a torpiloarelor turce Constantinopol. 23. — „Terdjumani Hakikat“ află de la corespondentul sau din Dardanele, că 2 submarine turcești au eșit ori din strâmtori în căutarea flotei inamice, dar nu aflând’o lângă Dardanele, vasele s’au întors în strâmtori. (A. R.) Roșii bombardează coastele turce din Marea Jeapă — Comunicat otoman — Constantinopol, 25. — Comunicatul oficial al cartierului general spune: Eri aici o mișcare nu s’a observat in armata rusă. Englezii au debarcat din nou trupe la Ababa dar jandarmii și triburile i-au atacat. Un ofițer englez a fost ucis și soldații aruncând munițiile au fugit. Azi dimineață flota rusă a bombardat timp de două ore Zunguldak și Kozlu pe marea Neagră și a scufundat la Kozlu vasul „Nikea” de 648 tone aparținând armatorului grec Arvanitides. La Zunguldak cartierul francez, biserica franceză, consulatul francez și două alte case au fost distruse. Alte pagube nau fost: Cor. Bureau Griza ministerială din Turcia Constantinopol. 25. — în virtutea, unui decret imperial, mirnistend lucrărilor publice va fi ținut ad interim de noul ministru de comerț și agricultură până la numirea titularului. A. R. Percheziția de la ambasada engleză din Constantinopol "Com.stantinopol", 25. — Autoritatea militară a Bosforului a făcut azi dimineață percheziții în reședința de vară a ambasadei Rusiei, la Buiuk Dere, căutând evident să confisce aparatele de telegrafie fără fir sau de alte mijloace de comunicație. Rezultatele acestei percheziții nu se cunosc. . (A. R.) Aliații respectă locurile sfinte ale musulmanilor Londra,24( sn$i12‘i).( Oficial).—Știrea după care Minerva ar fi bombardat Djedda este falsă. Acest vas nu s-a apropiat de Djedda decât la o distanță de 800 km Notificarea următoare a guvernului Indiilor, dată la 20 Octombrie determină politica guvernului cu privire la locurile sfinte. Dat fiind starea de război dintre Anglia și Turcia, război cărei spre părerea de rău a Angliei a fost pricinuit din cauza acțiunii rău sfătuită și necugetată a guvernului otoman, viceregele este autorizat să declare aceasta public pentru ca să nu fie nici o greșită interpretare din partea lealilor supuși musulmani ai fi Majestăței sale britanice cu privire la atitudinea guvernului în acest război în care nu este implicată nici o chestiune de natură religioasă. Locurile sfinte din Arabia și Mesopotamia precum și portul Djedda vor fi scutite de orice molestare din partea forțelor enigleze navale și militare atâta vreme cât nu se va aduce piedică circulației libere a hagiilor venind din Indii spre locurile sfinte. La cererea guvernului englez, sursrnul Franței și Rusiei au iat asigurări identice. (A. R.) Comunicat oficial turc Constantinopol, 23. — Comunicat oficial al camionului general. Nici Un fapt nou pe granița Caucaz-Akaba. In Satel arab, în Mesopotamia, o canonieră a noastră care făcea încrucișări pentru supraveghere, a întâlnit la Abadan o canonieră engleză și a schimbat cu ea câteva lovituri. O expresiune s-a produs pe cantonieră. Câteva proiectile trase de vasul turcesc au atins depozitele de petroleü engleze de la Abadan și le-au incendiat. Vasul nostru s-a întors fără avarii în Bassoxah. Depozitele de petrol continuă să ardă. fierr. Bur aîitus tinea vasei musulmane Jim Indii w Petrograd, 25.— Agenția Reuier spune: întreaga presă musulmană din Indii blamează aventura nebună a Turciei și declara că datoria supremă a musulmanilor este să observe credință față de regele George. (Westnik). Ruperea relațiilor între Serbia și Turcia Niș, 25. — D-l Nenadovici s'a întors in Serbia cu tot personalul legațiunii și consulatului fiind rechemat de guvernul sârb care se solidarizează cu Rusia. Ministrul Turciei în Serbia s-a întors la Constantinopole. (A. R)■ Rușii an bombardat San* guldak Petrograd. 25.—Flota noastră de pe marea Neagra a bombardat Sanguldak, scufundând 4 transporturi turcești dintre care 3 cu muniții iar al 4-lea pare a fi avut trupe. (Westnik). Turcii evită incidente cu Italia Roma. 25.— „Gazella del Popolo“ care apare la Turin declară că Italia nu va trimite in ajutorul englezilor în Egipt o expedițiune, căci o astfel de expedițiune ar trebui să fie de cel puțin 1OC.OOO de oameni, ceea ce in vremile de azi nu se poate face. Se confirma din isvor informat că turcii vor evita tot ce ar putea cauza Italiei greutăți in Circuarca. O misiune din partea sultanului este pe drum spre Senuși spre a invita pe aceste triburi să sfârșească cu luptele contra italienilor. (A. R.) Râzboiul austreî supîn Austriacii au luat Înălțimile Misar Viena. 25. •— Se anunță oficial de pe teatrul războiului de la sud cu data de 25. Atacurile contra inamicului întărit după abauze de arbori ți obstacole de sârmă, în spațiul Cer Pianinați la Sud ăe Sabat progresează încet. înălțimile Misar, importante din punctul de vedere tactic, au fost luate erl; s'au făcut WO de prizonieri In acord cu această operațiune s'a început erl ți atacul contra pozițiunilor bine ascunse ți prea bine fortificate de lângă Katpanj. Nu se pot da amănunte asupra numărului tranșeelor sârbe luate erl cu asalt. S'au făcut 1500 de prizonieri, s-au luat tunuri ți 6 mitraliere. Spiritul ți starea excelentă a trupelor noastre face să se aștepte progrese favorabile ți în aceasta dificilă operațiune. (Cor. Bureau). Sârbi resping ATACURILE AUSTRIACE Niș, 25. —■ La 22 Oct., nu e nimic de semnalat. In noaptea de 22 spre 23 dușmanul a atacat puternic pozițiunile noastre dela sud-est de Sabat și dela sudui acestui oraș dar a fost respins, contraatacurile au fost împiedicate și dușmanul a fugit cuprins de panică. Pierderile inamicului sunt enorme. Au părăsit 200 răniți și 500 morți. In aceeași noapte imamicul, după un foc violent de artilerie și infanterie a atacat pozițiunile noastre de la Gutceve dar a fost respins. La 24 o luptă de artilerie s'a dat contra pozițiilor noastre de la Bsrags, Gurcevo, Jagodna. Inamicul a fost pretutindeni respins cu pierderi mari. Pe celelalte fronturi nu e nimic de semnalat. (A. R.) Lupta navală de la Chili Petrograd, 25. — Amiralitatea britanică anunță că pe lângă coastele republicei Chili o luptă navală anglo-germană a avut loc. Crucișătorul englez „Mamouth.** a fost scufundat. Alte amănunte lipsesc. (Westnik), Flota ISDQiara urmărește crucișătoarele germane Viena. 25.— Se comunică din Bordeaux. Ziarul „Petit Parisien“ află din Londra, după o telegramă din Valparaiso, că flota japoneză urmărește crucișătoarele germane care au avut o luptă cu o diviziune engleză în apele chiliene. (Cora. Bureau). EFECTELE PROIECTILELOR ASUPRA FORTIFICAȚIILOR MODERNE Presa KIimir împinge Bulgaria la război Constantinopol. 23. — Ziarul Tânărul Turc scrie: S'a înțeles acum la Sofia că a sunat ceasul pentru bulgari ca să ceară socoteală foștilor aliați pentru umilirile îndurate și spoliațiunile comise și ca să înlocuiască în Macedonia regimul actual de opresiune printr'un regim liberal, asigurând populațiunilor autohtone o soartă mai bună. In toată acțiunea pe care o va întreprinde în această direcțiune Bulgaria va întâlni aprobarea întreagă a Turciei care nu urmărește restabilirea puterei sale în Rumelia. Turcia stăpână pe Marea Neagră pune Bulgaria la adăpostul unei surprinderi din partea Rusiei poate amenința toate țările riverane cari i-ar fi ostile. Grecia nu are interes a se măsura cu Bulgaria căci știe că-i este inferioară. Atitudinea României — Declarațiile unui diplomat român — Budapesta, 2S. — Un membru al legațiunei române din Berlin a declarat corespondentului ziarului „Esti Újság“ următoarele: In ce privește România, situatiunea nu s’a schimbat întru nimic prin războiul turco-rus. Cât timp nu va fi silită, prin provocațiuni, să-și schimbe atitudinea, țara noastră va rămâne neutrală, silindu-se să menție pacea în Balcani. Ultimele două războaie balcanice au cauzat pagube ce se resimt și acum. De aceea trebma să fim atenți, ca flăcările războiului european să nu se întindă și pe acoperișul casei noastre. Represaliile Angliei față de germani și austriaci Londra, 24 (sosită 25) .Oficial. Dat fiind acțiunea forțelor germane in Belgia și în Franța unde se consideră ca prizonieri de război orice persoană care ar putea fi chemată la serviciul militar, guvernul englez a dat ordin ca orice rezervist inamic aflat pe bordul unui vas neutru să fie făcut prizonier de război. (A. R.) Telegrama marelui duce Nicolae către lordul Kitchener Londra, (Oficial). 24, (sosită 25).— Lordul Kitchner a primit dela marele duce Nicolae telegrama următoare: In urma succeselor noastre pe Vistula,trupele noastre au repurtat o victorie, completă pe întreg frontul în Galiția. Manevra noastră strategică a fost astfel încoronată de un succes care este fără îndoială cel mai mare ce a fost câștigat de noi de la începutul războiului Sunt încredințat de săvârșirea repede și întreagă a scopului nostru comun, fiind convins că o victorie decisivă va fi repurtată de armatele aliate. (A. R.) , SITUAȚIA pe frontul oriental Viena, 25. — Se anunță în mod oficial că situațiunea de Pe teatrul războiului de la Nord-Est este neschimbată. (Cor. Bur.) Petrograd, 25. — în luptele de la 10 la 22 Oct., pe frontul Thora- Cracovia la aripa stângă armata rusă a capturat 3 obuziere, 40 tunuri, 38 mitraliere și o mare cantitate de munițiuni, 274 de ofițeri și 18500 soldați. (Westnik) Petrograd, 25.—Statul-major al generalisimuluij comunică: Pe frontul Prusiei de răsărit trupele ruse desfășoară cu succes ofensiva în regiunea pădurilor de la Romramlen și Lyck. Ariergarda germană scoasă de noi din Miava la 22 Oct. a suferit mari pierderi. „ Peste Vistula inamicul urmează a se retrage. La 23 o coloană germană s'a îndrepat prin Czenstochowa spre Vest. Au fost mici ciocniri lângă orășelul Wart și pe șoseaua Andrejew-Mechow lângă Merzawa. In Galiția austriacii părăsesc în retragerea lor mulți bolnavi de holeră, la Yaroslaw, Przeworsk și în satele de pe San (Westnik). Comunicat oficial german Berlin. 25. — Comunicat oficial al marelu cartier general. Atacurile noastre în direcțiunea Ypres au progresat și ele mai ales la SV de Ypres; mai mult de 1000 de prizonieri au fost făcuți și s'au luat trei mitraliere. Atacurile franceze la Vest de Noyon și în satul Vaîly și Chavonne luate de noi au fost respinse cu mari perderi pentru inamic. Am fost nevoiți a părăsi Soupir, luat de noi și fiint în mod slab și o parte de la Vest de Sapignolll, care se afla sub focul permanent și grav al atileriei franceze. La Servan inamicul a fost respins. In pădurea Argonne am continuat a respinge pe inamic. Pe teatrul războiului de la Est trei divizii de cavalerie ruse cari trecuseră Warta mai sus de Kolo au fost bătute și respinse peste fluviu. In colo teatrul războiului este fără lupte. (Wulffbureau). Emum Belgiei Petrograd, 25.— Germanii evacuează repede Belgia. (Westnik). PIANINA OFERITA DE ZIARUL „UNIVERSUL“ ABONAȚILOR SAI în vitrina Magazinului Jean Feder se află expusă PIAMMA, din ren samita fabrică Heeffe Ccemp. ACEASTA PSA este din lemn de palisandru, cu plasa de metal, cai coardele încrucișate, cu exterior foarte elegant, o podoabă pentru cel mai luxos salon. Soarele Magazin de iduzică Jean Feder, furnizorul Cursiî FSe» pale, București, calea Victoriei 54, ne-a furnizat această pianină, pe care o oferim aborsarilor noștri la tragerea premiilor, care are loc la 13 doimbrie. Inimi La Marsilia Roma. 25 (sosită W25). — Telegramă din Marsilia. Continuă să sosească la Marsilia transporturi de trupe coloniale din diferitele posesiuni engleze. Mulți ofițeri superiori ce comandă și instruiesc câtva timp împrejurul Marsiliei trupele ce sosesc, au închiriat vile pe câte doi-trei ani in contracte. Și să se mai spere că războiul va fi scnrt. Vasele ce aduc trupele din Indii, sosesc în grupe de câte 8—10 și chiar 20. Unele regimente își aduc cămilele, caii catârii, caprele tot și se anunță că vor sosi altele cu elefanții lor. Un transport de 69.000 a plecat spre nord și alți vreo 30.000 fac exerciții. Ei sunt cantonați în grădinile publice și împrejurimile Marsiliei. Vasta parc Boreîy poate adăposti singur două sute de mii de oameni. Ei dorm sub palmieri și parcă nu simt da foc vântul rece al toamnei, deși umblă jumătate gol. Până acum nu s'a adus decât oameni din regiunile reci, ca Himalaia, Pangial, Birmania etc. La primăvară se vor aduce și oameni din regiunile reci, ca Himalaia, gal, Baroda, Madras etc. Din cele 316 milioane de suflete omenești din Indiile engleze, se vor putea aduce în Europa câteva milioane de oameni în stare de a lupta. Printre indienii veniți sunt mulți rajahi (prinți milionari), ei au șei brodate cu aur, cu scări de argint și cu pietre prețioase pe frâuri. Toți sunt plini de curaj și nu vor să audă vorbindu-se de moarta. Caii lor, prinși cu arcanul din herghelii ce trăesc în libertate, vor fi de mare folos în luptele din regiunile dificile din Flandra, Hainaut și altele. Viața în Marsilia na s’a scumpit de loc, totul se găsește din abundență; numai înțelegerea se face greu căci indienii vorbesc puțin o engleză stricată iar francezii nu o știu vorbi. (A. T. I.) împrumutul mierii al Ungariei Budapesta, 25. . Ziarele publică apeluri entuziaste pentru semnarea împrumutului de război ungar, al cărui elaborat va fi publicat în cursul zilelor viitoare de către ministerul de finanțe. E vorba de un împrumut intern, rentă cu 6 la sută, care va fi subscris numai pe teritoriile Coroanei Sfântului Ștefan. Acesta e primul caz când se face emisiunea unui împrumut național. Se vor emite titluri de 50 și 100 cor or- SitairiM gun»» in Tabcia Roma, 24 (sosită 25). — Se telegrafiase din Atena, că patru submarine germane au fost transportate demontate în Turcia. Ele vor fi comandate de câțiva ofițeri germani cari se ocupă să schițeze planurile întăritoilor din portul Dedeagaci. (A. T. I.) Italia, România și Bulgaria Roma, 24 (sosită 25).— Ziarul „Idea Nazionale comentând un articol apărut în Preporetz din Sofia, în care se susținea că Italia va trebui să se opună și pe viitor preetim, s'a opus până astăzi, la aspirațiunile sârbo-grecești asupra Adriaticei, scrie: Suntem de acord cu „Preporetz“ și cu „Radical“ în ceea ce privește atât o activă participare diplomatică a Italiei la politica balcanică cât și o mai strânsă înțelegere cu Statele rămase neutrale în conflictul de față și mai cu seamă cu România și Bulgaria, două națiuni cu care avem mai multe interese comune și concordante și nici unul divergent, dar nu putem să ne împăcăm cu toate premisele și deducțiunile înfățișate de aceste două ziare sofiote. Astfel nu ni se pare că ar fi întemeiată afirmația cum că lichidarea diferendelor ce au stârnit actualul război, mai mult decât pe câmpul de luptă se va face la masa verde a conferinței ce va urma războiul E vorba de o teză ultra-neutralistă pe care n o îndreptățește o mai exactă cântăreață, atât a forțelor grupului ce va ieși învingător cât și a celora a Statelor neutrale luate laolaltă. Astfel nu ne putem împăca cu ziarele sus pomenite când dau unei eventuale colaborări diplomatice italo-bulgare un caracter și un fost hotărât antigrecesc sau anti-sârbesc. Nu credem că o astfel de politică ar putea să-l folosească Italiei și ne îndoim ca aniea Bulgaria ar putea să tragă vreun avantaj. Nu trebue forțată prea mult nota divergențelor italo-sârbe în Adriatica și italo-grecești în Adriatica și Mediteranea. Jn această privință foile suspomenite din Sofia exagerează tonul pe care trebue să-l ia politica defensivă a Italiei față de năzuințele sârbo-grecești. Așa de püda, în cazul unei înfrângeri austriace, ar fi absurd și nedrept din partea Italiei să oîmpiedice pe Serbia de a se coborî la Adriatica. Deosebiri intre Italia deoparte și Serbia și Grecia de alta exista fără doar și poate, dar e vorba de unele deosebiri de vederi și de interese, cari ar putea să fie împăcate in chip amical, precum, s'a început chiar a se face între Roma și Atena în ceea ce privește chestia Valonei și a zonei de graniță a Epirului albanez. înțelegem starea sufletească a poporului bulgăresc care a văzut cum sunt răsplătite opintirile uriașe ce le-au făcut in războiul balcanic ți a trebuit să se lipsească de acele ținuturi din Macedonia pentru care s'au luptat cu atâtea jertfe, ațâta amar de vreme. Dar politica nu se clădește pe temeiul urei și al necazurilor. Suntem convinși că dreptele revendicări ale bulgarilor își vor găsi recunoașterea lor, iar Italia îi va susține în aceasta cauză când vor fi luate in considerație si interesele celorlalte state balcanice. Tratatul din București va fi revizuit. Strângând în jurul sau popoarele balcanice neutrale și unindu-le într'un bloc bine închegat, Italia, pe când va sluji unui interes al său de politică generală, va putea conlucra la o modificare rațională a tratatului din București. Dar ca să ajungem la acest rezultat, va trebui ca popoarele balcanice să colaboreze cu dânsa pentru a înlătura toate neînțelegerile, desbinările și diverginnțele, căci printre niște popoare menite să trăiască la un loc, trebue căutat întotdeauna ceea ce e menit să le unească și îndepărtat ceea ce poate să le despartă. (A. T. 1.) DECLARAȚIILE ambasadorului turc din Berlin Budapesta, 25. Ambasadorul turc din Berlin a acordat corespondentului ziarului „Esti Visag“ un lung interview, declarând intre altele: Este pentru prima oară când Turcia începe un război, complet înarmată. Ultimele fapte ale Angliei nu schimbă intru nimic intențiunea Turciei de a elibera definitiv Egiptul. Atitudinea poporului egiptean ușurează și mai mult acest scop, întrucât situația in Egipt, este cu mult mai gravă, decât cum vrea s'o prezinte Anglia, Europei. Odată cu Turcia, au fost cuprinse de dorința de eliberare și popoarele Egiptului, Algeriei și Marocului. Când mahomedanii din India vor afla de la trimișii califului, adevărata stare de lucruri, ei se vor asocia cu siguranță mișcărei de eliberare sau vor rămâne pasivi. In ce privește Bulgaria — a continuat ambasadorul turc — ea nu poate socoti ca dușman decât pe Serbia. La Sofia se știe însă că, politica de așteptare poate aduce aceleași rezultate ca și politica de intervențiune, care ar in greula României și Greciei menținerea politicei de până acum. Calitățile soldatului francez Petrograd. 25. — „Agenția Havas‘* află în data de 23 Oct. că președintele Poincaré a scris ministrului de războia Millerand următoarele: „Armatele noastre și trupele aliate izbutind să respingă atacuri disperate ale inamicului, am dat dovadă în această nouă fază a războiului, de calitățî tot atât de admirabile ca și la victoria de pe Marne. Soldatul francez fără a perde nimic din avântul și vitejia sa, dobândește tot mai mult, răbdare și tenacitate. Ești mirat, când te aaflui im mijlocul trupelor, de totala desființare a interesului personal, glorios animat de curaj și de mărinimie colectivă în care se contopesc toate speranțele rasei”. Președintele a încheiat felicitând pe șefi și soldați pe cari îi cuprinde în aceiași adrairațiune armata este demnă de patria precum țara e demnă de aripata ei. Franța este invincibilă pentru că e sigură de dreptatea cauzei sale și pentru că are încredere în nemurirea ei. D-l Mitîerand a transmis această scrisoare generalisimului, adăugând expresiunea admirațiunei sale. (A. R.) Reducere de scont in Anglia Roma, 25.— Un decret al ministrului tezaurului reduce procentul scumptului la 5 jum. Is sută cu începere dela 27. (A. R.) Vitejia trupelor indiene Petrograd, 25. 1 1 Ambasada engleză comunică următoarele: Trupele indiene au început să participe la operațiuni, au dat dovadă de impasibilitate și de o îndrăzneală admirabilă. Mareșalul French le-a felicitat (A. R.i Prelungirea moratoriului în Bulgaria Sofia, 25. — Sobrania a adoptat proectul prelungind moratoriul până la 7 Februarie 1015. (A. R.) DIFERITE ȘTIRI Petrograd. 25. — „Le Temps" află din Bordeaux că svonul după care generalul german von Kluck ar fi fost omorit de bombe asodrlte de aviatorii francezi este nu numai neconfirmat, dar pare puțin verosimil. (Westnik). * Se crede că germanii au căpătat printr'un sistem foarte larg de spionaj o hartă recentă a regiunei semănate cu minele engleze. (K. K. T. Korr. Bureau), Berlin, 25. — Toată populațiunea e cuprinsă de o bucurie entuziastă în urma victoriei navale de lângă Chile. Orașul este pavoazat. Presa înregistrează cu satisfacțiune grava lovitură adusă flotei engleze și relevă că in prima luptă navală flota germană a învins prima putere maritimă din lume. (A. R.) Berlin, 25. — Se comunică din Londra: Lordul Derby a ținut ori la Liverpool un discurs în care a zis: Cauza succeselor germane este că ei pot mereu să-și împlinească lacunele. Englezii ar trebui să fie și ei siguri că golurile din rândurile lor ar putea fi împlinite. Oratorul nuu crede într'o invaziune, dar crede că intențiunea germanilor ar fi ghicită dacă ar încerca-o. Dacă crucișătoarele sunt scufundate în trecerea pe la Dover de către torpile și dacă cad proectile la o jumătate de leghe depărtare de puntea de aterizare la Yarmouth este oarecare primejdie. (Wor dureau).