Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)

1914-11-26 / nr. 326

Á București, 25 Noembrie 1914. Cuvântul femeii in mijlocul agitației și a preocupărilor acestor zile istorice prin cari trecem, congresul Societății ortodoxe naționale a femeilor române a venit cu o rază mai mult în făgăduiala sperării lor, aducându-ne dovada puternică, și dătătoare de puteri, că la siguranța zilei de azi, și la asigurarea celei de mâine, veghiază și această jumătate a neamului, pe care o alcătuiesc mamele, soțiile, surorile, fiicele noastre. O nobilă societate, prin menirea ei și prin felul cum înțelege să și-o îndeplinească. Punând la temelia închegării sale credința religioasă și pe cea națională, în acest îndoit simbol ea și-a Înscris legea pe care are s’o urmeze, dându-și tributul întreg spre toate rele ce ajută la fericirea și la gloria neamului. Dintr’o astfel de societate n’ar trebui să lipsească nici una din femeile elitei neamului nostru, elită în înțelesul și social și intelectual, căci și situația socială și darul minții de la Dumnezeu ■de aceea s’a dat tuturora, bărbați ca și femei, pentru ca folosința lor să se refacă spre binele tuturora, spre alinarea necazurilor și spre luminarea cugetărilor celor mulți, frați ai noștri, buni și vrednici deopotrivă. Păstrarea acestor bunuri, acestor prețioase ale neamurilor, cari se numesc credința și naționalismul, nu pot să fie încredințate în mâini mai bune decât în acelea ale femeii. In acele mâini plăpânde, acolo ele sunt apărate mai bine, sunt ferite de orice afirigare, căci sunt la loc sfânt, ce desfide orice brutalizare; — și dacă aceasta s’ar produce, și-ar găsi pedepsirea în ea însăși, și în legea neschimbată a orânduirilor omenești și divine. O mare înălțare sufletească este pentru noi toți românii, — cei de aicea și aceia risipiți încă astăzi, — să vedem această manifestare de înțelegere și hotărîre de a ajuta la înfăptuirea idealurilor noastre, pe care o arată femeea română, prin cele mai distinse ale ei reprezentante din regatul liber al României. Pentru această mare și patriotică faptă, recunoștință se va datori inițiatoarelor și acelora cari, cu destule greutăți și printre piedici nu puține, au dus opera înainte. Noi nu vom cita aice,anume, ele sunt în dările de seamă despre congres, și sunt gravate în recunoașterea tuturora, înalt Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit Primat Konon, primind protecțiunea acestei societăți, a desăvârșit însemnătatea ei, ce are să fie una din acele hotărîtoare în viața noastră publică, în direcțiunea ei morală. Zice-vom sfârșind: Câtă vreme astfel de fenomene se produc în viața românească, încrederea în viitorul neamului n'are să se clatine nici cât firul de iarbă la adierea vântului. Buletinul războiului pe ziua de 22 Noembrie L PE TEATRUL DE VEST. O mare activitate începe să se deseneze din partea aliaților pe întregul front. Flota engleză bombardează coastele Belgiei, nu atât pentru ca să pricinuiască pagube trupelor germane de pe litoral,cât mai ales, pentru a se neliniști, a le ține continuu încordate, a le obosi și înșela, făcându-le să creadă poate în o eventuală debarcare. Efectele acestei demonstrațiuni par a și fi dat roadele. Olandezii alarmați fac pregătiri militare pentru a se opune unei eventuale forțări pe care ar face-o flota engleză la gura Escautului, spre a ataca garnizona germană din Anvers pe la Nord și Est. Germanii încep a lua trupe de pe frontul Yserului trimerându-le la Zeerbruge și Heyse. Această măsură luată de germani, incontestabil că le slăbește extrema dreaptă, deși condițiunile topografice locale, puternicile lor fortificațirii și inundațiile Ysenului par a le asigura invulnerabilitatea acestui bont. In regiunea Ypres continuă lupta de artilerie. La Sud Vest de Lille, germanii au bombardat cu artileria grea orașul Arras, ruinând edificiile cele mai însemnate. Pe restul frontului între fluviul Somme și pădurea Argonei nu s’a semnalat nimic. In pădurea Argonei germanii au anunțat ocuparea câtorva puncte de sprijin importante. Aceasta luare neverosimil, deoarece In pF^bea regiune completamente paduroasă, tăiată de șanțuri și canale, cu forme de teren frământate, ambii adversari au făcut tot ce aria fortificației recomandă, pentru a împedica înaintarea adversarului chiar cu un pas. Pozițiunile sunt atât de apropiate, încât soldații germani și francezi își pot schimba ziarele între ei. Intre Verdun și Toul, francezii par a fi eștt din pasivitate. Dacă în adevăr , ei au putut bombarda Arnnville (localitate pe stânga Moselei lângă frontieră, la Sud Vest de Metz), atunci e sigur că germanii au fost alungați din șanțurile lor de la Est de St. Mihiel și Nord de Toul, cu cel puțin o zi de marș, ceea ce e un succes remarcabil pentru centrul francez. O activitate și mai vie se observă în Sudul Alsaciei, unde se pare că germanii dispun de forțe superioare, gata a lua o ofensivă energică spre Belfort. Aceasta explică graba cu care orașul este evacuat de populațiunea civilă, cu toate că armata franceza ocupă încă arcul de cerc având ca jaloane puternice pozițiuni la Sud-Vest de Thann,ocalitățile Bannemaxie și Altkirch, depărtate de centrul Belfortului la mai bine de 30 km. Vom avea ocaziunea poate de a vedea aici activitatea nouilor tunuri germane de 38 cm. Ca noui contingente, germanii i-au chemat ultimele (cele mai bătrâne) clase din Landsturn, pentru a le instrui și poate pentru a crea seniunități. Aceasta dovedește că Germania a ajuns la cele din urmă resurse. După unde socoteli această împărăție a pus până acum pe picior de răzbeî ffior. Numai așa ne explicăm corn de continuă să tină un frâu pe nuși pe frontul oriental, când dovedit este că pe teatrul occidental au 50 corpuri de armată. D. PE TEATRUL DE EST. Nu se semnalează nimic nou în regiunea lacurilor Marariene și a fluviului Angerapp. Se zice că din cauza inactivității sale, generalul Rennenkampf, comandantul armatei rusești de aici ar fi fost inlocuit. In Polonia de vest, lupte se dau pe fronturile Ilow-Lowicz și Lodz-Petrokow, deci pe aripele frontului de luptă arătat în cronica de est. Germanii aduc aici trupe din Flandra. Aceste atacuri se dădeau în ziua de 20 Noembrie. Rezultatul e necunoscut. Nimic nou de pe frontul Galiției. SD. PE TEATRUL DE SUD. Armata sârbă a generalului Sturm, care a opus o atât de eroică rezistență la bombara armatei austriace a generalului Potiorek, în retragerea ei spre Est a organizat o puternică rezistență de ariergardă la Arangelovaț, unde continuă a țintui pe adversar. Sârbii au minat calea ferată din valea Moravei (lucrările de artă) și organizează o nouă rezistență, probabil între Krakujevatz și Palanca. Primesc oarecare ajutoare de la ras pe Dunăre. In urma refuzului de ajutor al Greciei, sârbii sunt siliți a lupta singuri câtăva vreme încă. IV. IN CAUGAZ. nimic nou. In Egipt englezii aduc trupe din colonii. Probabil că aici vor veni și patru corpuri expediționare portugheze (100.000 oameni). V. SERBIA N ’A CERUT AJUTOR GRECIEI SITUAȚIA EXTERNA Victoria sârbească. ~ Atitudinea Greciei. - Demersul Triplei înțelegeri. ~ Răspunsul guvernului român. - Pretențiunile bulgare. "" înțelegerea sârbo-bulgară. - Lipsa de munițiuni în Bulgaria și Turcia.^Chestiunea transitului pentru Bulgaria.""Rotele guvernului bulgar, întâi o veste bună. Guvernul nostru a fost informat ori pe seară că sârbii au repurtat o victorie destul de însemnată asupra armatelor austriace. Se anunță că sârbii ] au reluat ofensiva pe întregul front, că au reușit să respingă pe austriaci pe o întindere de aproape 20 kilometri și că au capturat 6OO de prizonieri, mai multe tunuri, mitraliere și munisiuni. Această știre s’a răspândit imediat în oraș și ea a produs pretutindeni mulțumire. Pe de altă parte știrea pe care am dat-o eri că Austria a făcut demersuri la Atena ca Grecia să intends pe lângă Serbia pentru pace, a produs senzație și a fost viu comentată. Știrea noastră este riguros exactă și ea era cunoscută și de guvernul nostru. Putem chiar preciza oarecari detalii. Ministrul Austriei In Atena a făcut propunerea întâi dini Politis, secretarul general al ministerului de externe grec, și a doua zi personal d-lni Venizeloa. Ministrul Austriei cerea, dupa cum am spus și eli, ca față de starea în care se găsește Serbia, Grecia să sfătuiască pe Bărbi să indice pacea separat cu Austria. Ceea ce este mai ales important, e declaratiunea pe care ministrul Austriei a făcut-o cu această ocaziune, anume că Austria nu vrea să reducă din teritoriul sârbesc și că nu va lua DECÂT CATEVA PUNCTE STRATEGICE. Această declaratiune pune în evidență și intențiunile reale ale Austriei față de Bulgaria, ale cărei pretențiuni asupra Macedoniei este gata să le nesocotească dacă Serbia s’ar preta la o felonie. Am arătat oricare a fost răspunsul Greciei. Și d-l Politis și d-l Venizelos au refuzat categoric să îndemne Serbia la o trădare față de Puterile ce-i sunt aliate. Puteri cu care Grecia se află în relatiuni de intimitate. Respunsul acesta demn și real al Greciei a produs o excelentă impresiune. La noi, când s‘a cunoscut în urma celor publicate in „Universul“ de ieri, se comenta hotărîrea și francheța cu care Grecia s’a pronunțat și care a fixat atitudinea Greciei in conflictul european. « Am arătat în precedentul articol că ieri reprezentanții Triplei înțelegeri trebuiau să aibă o întrevedere cu d. I. Brătianu pentru a-i aduce la cunoștință demersul făcut la Atena, în vederea unei internentiuni a Greciei in favoarea Serbiei, întrevederea a avut loc și a urmat un schimb de vederi între primul nostru ministru și reprezentanta Triplei înțelegeri. Se știe că Grecia ar fi dispusă să interne în favoarea Serbiei, dar condițiunea ce o pune e ca Tripla înțelegere să garanteze neutralitatea Bulgariei, garanție care să fie dată și de România prin declarația ce ar face-o la Sofia că, în cazul când Bulgaria ar ataca pe greci din cauza intervențiunii lor, România ar interveni în favoarea grecilor. In acelaș timp mai aflăm că Grecia, ar fi exprimat dorința ca ca să trimită trupe la granița sârbo-bulgară, pentru ca astfel sârbii să retragă trupele lor de a acea graniță și să le poată Întrebuința în contra Austriei. Anglia însă a insistat ca Grecia să dea un concurs efectiv armatelor sârbești. Guvernul român după cum am arătat și ele, negăsind că a sosit .1 momentul oportun ca România să intre în noțiune nu înțelege să la vreo obligațiune sau ] n facă vreo declarați lune, căci prin însuși ferest fapt ar însemna sifi fie gata a intra interat în acțiune ceea ce nu găsește oportun. In afară de aceasta, din considerațiunile fie cari le-am arătat și ■ ?nu, părerea guvernu [UNK]ui este că dacă România va trebui să iasă din neutralitate, o va adice numai pentru a- i 1epararea propriilor ei interese și în direcțiunea acestor interese, iar nu pentru a provoca un nou război bal Ieanie. .j Este Insă de notat că până la aseară nu a sosit încă și din partea guvernului grec comunicarea cu privire la o intervenție a Greciei în favoarea Serbiei. In lumea politică, discuțiunile diplomatice cu privire la această eventuală intervențiune a Greciei, au format obiectul multor comentarii și în special se relevă interesul nostru ca Serbia să nu fie zdrobită de Austria. De altfel cercurile diplomatice ale Triplei Intelegeri pun acelaș interes înainte și îl prezintă ca un interes capital pentru noi în cazul când, România,mai curând sau mai târziu va intra in acțiune. 9 între comentariile ce se fac la noi, în jurul acestei chestiuni este și următorul: Dacă într'adevăr România este decisă să intre în acțiune contra Austriei, atunci este natural ca să aibă tot interesul ca unul din viitorii ei aliați să nu fie zdrobit. Serbia, distrusă, înseamnă un aliat mai puțin în eventuala noastră viitoare campanie. Ori, dacă România azi, fără a intra imediat în război, ar lua o atitudine hotărâtă, clară și francă față de Tripla Înțelegere, ea prin însăși această manifestare, ar putea împiedeca un dezastru al Serbiei, care ar însemna și încercuirea noastră prin tăerea comunicației cu Salonicul. Declarația la Sofia in sensul * arătat mai sus, sau o mobilizare, care n'ar trebui să fie urmată numai decât de o declarație de război, ar facilita ajutorul Greciei sau in al doilea caz, ar sili Austria să retragă din trupele ei din Serbia și astfel ar degaja Serbia. Dar dacă acestea sânt comentariile ce se fac intr'o direcție, pe de altă parte se pune înainte faptul că Tripla înțelegere nu a putut încă stabili acordul între Statele balcanice, acord care dacă s'ar stabili ar rezolva mult mai ușor problema, și se învinovățește Tripla înțelegere că n'a întrebuințat destulă hotărîre pentru a clarifica jumfiunea în Balcani. Ori, asupra acestei chestiuni suntem în măsură, să dăm unele informațiuni precise. Din conversațiile pe cari le-a avut prințul Trubetskoi la București cu diferiți diplomați, — și se știe că a vátat și pe d-l Radei — ar fi rezultat că pretențiunile Bulgariei se pot rezuma in următoarele formule: 1) Restabilirea, in ce privește fruntaria sârbo-bulgară, a celor prevăzute în tratatul de alianță intre Serbia și Bulgaria făcut în vederea primului război balcanic, fără zona contestată și care se prevedea atunci că rămâne la hotărârea Țarului, cu alte cuvinte Bulgaria să ia Macedonia cu Monastirul. 2) Restabilirea tratatului de la Londra — adică linia Enes Midia. 3) Protocolul de la Petersburg, adică Bulgaria să ia cadrilaterul România păstrându-și numai Silistra care i s’a dat la Petersburg. După cum se vede pretențiunile Bulgariei un lant de loc modeste și nu cadrează de iei, mai ales în ce privește România, ca declarațiunile făcute recent de d-l Ghenadieff în ziarul sau, anume că Bulgaria trebue să procedeze ca rațiune și să fie MODESTA în prezentiunile ei. Probabil însă că pretențiunile formulate în sensul arătat mai sus, sunt luate de Bulgaria numai ca un punct de plecare pentru tratativele la care nu se va opri. Ceea ce însă pare hotărât din partea Bulgariei o hotărire pe care o cunoaște și Rusia, este că orice tratative sunt zadarnice, dacă nu obține Monastirul. Ori, sunt speranțe în cercurile diplomatice ale Triplei Ințelegeri că prințul Trubetskoi va reuși să convingă pe sârbi să facă această concesiune: într’adevăr, după cum am mai spus, prințul Trubetzkoi pleacă la un» eu mandat din. »**•* Ian ca să spue ci este dorința Majestăței Sale ca Serbia săă cedeze Bulgariei Macedonia cu Monastirul, iar Bulgaria în schimb să se angajeze a interveni în război în contra Austro- Germaniei, caz în care se va garanta Bulgariei și linia Enos- Midia. In cazul însă când Bulgaria ar garanta numai neutralitatea ei definitivă, atunci Serbia să cedeze numai o parte însemnată din Macedonia. Neutralitatea Bulgariei astfel asigurată ar înlesni ajutorul Greciei în favoarea Serbiei. Se crede că de data aceasta intervențiunea Rusiei la Niș va avea un rezultat satisfăcător, mai alea că, după cât se pare, Grecia a mai slăbit pretențiunile ei ca Serbia să nu cedeze Monastirul, în schimbul unor concesiuni ce i s-ar face ei de către Tripla înțelegere victorioasă. Un om politic român. In curent ca acesta tratative Îmi spunea emer—ătoarele: „Pot să-ți fac o profeție.f Față de atitudinea nehotărită a României, Tripla înțelegere va ajunge să stabilească un acord intre Serbia și Bulgaria, ceea ce va avea drept rezultat că ajutarea Serbiei se va face de alții și Tripla înțelegere va contracta astfel obligațiuni către alții. Poate că tratările vor fi lungi dar aceasta va fi rezultatul final**. » Vorbeam ori de lipsa de munițiuni de care suferă Bulgaria. Informațiunile precise ale diferiților atașați militari streini sânt de acord că Bulgaria nu ar putea intra într'un războiu, ea neavând munițiuni suficiente. Se precizează chiar că nu ar avea mai mult de 300—400 de gloanțe de fiecare pușcă. Este un fapt sigur. La iulie 1913, când se trata pacea la București, însuși generalul Freeff a recunoscut că Bulgaria n'a putut continua războiul cu Serbia și nici să-și apere Adrianopolul din lipsă de munițiuni și în special din lipsă de ghiulele pentru tunuri. Faptul acesta este riguros exact. Ori de la Iulie 1913 zi până la August 1914 când a izbucnit războiul actual sunt 13 luni, timp în care Bulgaria nu s'a putut aproviziona suficient. Este drept că ea n'a pierdut vremea, că și-a dat toată silința pentru a se aproviziona, dar, dacă nu banii, timpul necesar pentru o suficientă înarmare a lipsit. Dar nu numai Bulgaria e lipsită de munițiuni. Cunoaștem un fapt precis care dovedește că starea Turciei, din acest punct de vedere, este chiar cu mult mai proastă. Știm precis, că ambasadorul Germaniei la Constantinopol, a comunicat acum în urmă unui ministru strein din Capitala Turciei, marea nevoe ce o are Turcia ca România să ii permită transitarea munițiilor din Germania. Și ambasadorul Germaniei a adăugat acelui ministru strein că înaintarea Austriei în Serbia se face tocmai pentru ca să sa poată aproviziona Turcia cu muniții prin Serbia ocupată și Bulgaria. „Este o chestiune de viață și de moarte pentru Turcia« — a adăugat ambasadorul Germaniei — sosirea cât mai repede a munițiilor de lipsa cărora suferă**. Declarațiunile ambasadorului Germaniei, absolut autentice, sunt destul de elocvente și pentru noi, pentru ca să mai fie nevoe să le comentăm. * O chestiune alăturată este aceea a transitului mărfurilor din Germania și Austria pentru Bulgaria. Se știe că guvernul român, față de practica întrebuințată de Austria față de România, a interzis transitul din Austria, dacă aceasta nu dă drumul sutelor de vagoane cu diferite mărfuri sosite din Germania pentru România, vagoane care stau la Brașov și in alte stațiuni ungurești On, Austria continuă a expedia vagoane cu mărfuri pentru Bulgaria și nimic pentru România, deși din România se exportează multe mărfuri, din acelea neprohibite bineînțeles Bulgaria însă se socotește lovită prin această măsură a interzicerei transitului. Astfel aflăm că ministrul Bulgariei la București a prezintat guvernului român două note prin care cere să se permită transitarea mărfurilor în Bulgaria, oprirea acestui transit fiin din contra tratatelor comerciale internaționale. I. Fermo i Depunerea jurământului la școala militară de infanterie Duminică, la orele 10 și jum. dim., la școala militară de infanterie, elevii anului I cât și cei cu termen redus și trupa școlii au depus jurământul în prezența Principelui Moștenitor Carol. A. S. R. Principele Carol, a sosit la școală la orele 9 jum., însoțit de d. general Perticari. După ce a trecut în revistă trupele așezate în careu în manejul școlii, s-a oficiat un serviciu divin de arhimandritul Scriban, care a ținut și o mică cuvântare viitorilor ofițeri. D. colonel Sturdza, directorul școlii, ține după aceea o cuvântare prin care arată că prin depunerea jurământului, elevii sunt legați militărește spre a apăra țara și tronul. D. general Burghelea, inspector general al infanteriei, arată importanța ofițerului de infanterie, care conduce în război una din cele mai importante arme. Urmează depunerea jurământului în fața drapelului școlii, după care A. S. R. Principele Moștenitor, primește defilarea, Dela Sfatul Negustoresc CHESTIA MORATORULUI Duminică s’a ținut adunarea generală a Sfatului Negustoresc, la sediul central. A prezidat d-l Rasidescu, asistat de d-l Gheorghiu, secretarul sfatului. S’au primit rapoartele secțiunilor. Adunarea a luat act de demersurile făcute la ministerele de comerț și justiție. S'a primit și aprobat 40 cereri de înscrieri. D-l Gheorghiu propune și adunarea aprobă numirea ca membru corespondent a d-lui Alexe Georgescu comerciant din Ploești. D-nii B. Tănăsescu, delegat din Corabia și Traian Nicolescu, delegat din Caracal, arată pe larg greutățile ce întâmpină cu preshimbarea creanțelor, care în cele mai multe cazuri li se refuză. D-lor dovedesc cum băncile îi speculează luându-le dobânzi exagerate, mai arată totala lipsă de vânzare și cer începerea unei acțiuni energice în țară, cu asentimentul tuturor negustorilor, pentru acordarea moratoriului general. Secțiunea Iași aduce la cunoștință și se plânge producând dovezi că agenți și interpuși ai creditorilor străini obțin pentru efectele străine și chiar facturi deschise sechestre cu aplicare de sigilii, măsură care silește pe comercianți la împrumuturi oneroase sdruncinându-le în acelaș timp situația pe piață. Mai iau cuvântul, în această chestie d-nii Rasidescu Gheorghiu, Dumitrescu Militari, Tănăsescu ,C«E»bi»( Ntooiescu JCt-j racal) și Codreanu și se hotărește a se face un memoriu care să se prezinte azi Luni, d-lui ministru de justiție. Se mai hotărăște ca o comisie să se prezinte d-lui ministru de comerț spre a-l ruga din nou să vina în ajutorul comerțului indigen care este amenințat. Ședința se ridică la ora 1. Moartea unui soldat tolstoian Pe câmpul de bătae din Galiția a căzut principele rus Dimitrie Chilkov, un adept fanatic al principiilor lui Lev Tolstoi. Principele Chllkov fiind pe vremuri ofițer, a refuzat să semneze sentința de moarte a unui soldat rebel, din care cauză a fost exilat în Caucaz. Soția sa s-a divorțat de el, iar copiii au fost internați întru școală militară. La izbucnirea războiului principal, Chilkov se rugă ca să fie reprimit în armată. Având comanda unui regiment de cazaci, luă parte la numeroase lupte, dar credincios principiilor lui Tolstoi, de a nu ucide, el nu trase nici un ac de armă și niciodată nu a scos sabia din teacă. Principele Chilkow a fost lovit de un glonț drept în frunte și căzu mort de pe cal. PE FRONTUL AUSTRO-SÂRB SERBIA N’A CERUT AJUTOR GRECIEI ROMA. 24.^ „Tramna“ primește din Atena comunicarea că este inexact că Serbia ar fi cerut ajutor Greciei. Sârbii și-au Întărit trupele și au primit munițiuni, așa încât vor relua ofensiva pe frontul Lazarevatz"Rudnil'Arangelovatz (A. T. I.) , §6 Austriacă respinși . Miniștrii nu părăsesc Nișul de sârbi pe întreg frontul i Niș al SH„adhită „ ^ jrul bulgăresc „Cambăna știre care a trecut, și într’o parte ''a presei streine, și care anunță că miniștrii streini se pregătesc să ciărăsească Nișul, este absolut falsă. (Pres Bureau). 2V*> 23. — Pe întreg frontul se anunță succesele armatei sârbe, austro-ungarii au fost respinși pe întreg frontul. Am făcut prizonieri 2 ofițeri superiori, 16 ofițeri și 2400 de soldați inamici. Prada de resboiu este foarte mare. Pe un front am luat 4 baterii inamice. (Pres. Bureau). Austrlacli in Serbia Viena, 2S. — „ Südslawische Korrespondenz" spune că drumurile și căile ferate din regiunea cucerită au fost redate circulației și că în orașele mari sârbești viața normală a fost restabilită. (K. B.). RĂZBOIUL AUSTRO-GERMANO-RUS Adeverul asupra pierderilor austro"germane Petrograd. 23.— In vremea din urmă presa streină este înecată de comunicate germane, cari anunță enorme cantități de prizonieri, tunuri și mitraliere, pe cari inamicul nu le-ar fi luat în luptele din Noembrie. Este învederat că luptând fără de răgaz de la 1 Noembrie stn., armatele noastre nu pot preciza cifrele de uciși, răniți și dispăruți nici cu atât mai mult să indice caracterul acestor perderi. Aceasta este cauza care împedică publicarea oficială a desmințirii afirmărilor germane deoarece stat-majorul generalismului evită cu grije toate datele neverificate. Or, inamicul nostru profită de acest lucru cu rea credință și răspândește svonuri absurde; perderile noastre de prizonieri cresc zilnic în închipuirea germanilor. Ceea ce urmează pune în relief jocul cifrelor pe care ii practică germanii. Ei afirmă că n'au perdut nici un tun; totuși in regiunea Brezing singură le-am luat 23 de guri de foc și o mare pradă de răsboi. Germanii nu arată nimăori perderile lor de prizonieri; cu toate acestea 1000 de prizonieri germani au trecut numai printr'un singur punct, unde sunt înregistrați; germanii nu vorbesc nici despre convoiurile de aprovizionare pe cari le-au ars in retragerea lor, nici de tunurile și atelajele părăsite, nici da forturile pe cari le ridicăm puțin câte puțin. Așa la 1 Decembrie st. n. am găsit în pădurea de la, Brezing 42 de chesoane de muniții. Germanii ascund în fine pierderile ce au încercat în Noembrie, deși numeroși martori ai resboiului constată că niciodată câmpii de bătălie nu au avut înfățișarea pe care o prezentau drumurile retragerii germane spre Strikof. In unele puncte unde am atacat pe inamic la flancuri, grămezile de cadavre de germani se înălțau la un metru, întreaga populațiune locală sub direcțiunea poliției lucrează la îngroparea morților și la curățirea câmpiilor. In recentele lupte mai multe divizii germane, mai ales aceea a gărzii, au fost, atât de încercate în timpul silințelor de a scăpa de strângerea noastră, încât fu pierit cu totul de pe froni, spre a se aduna și a-și complecta formațiunile. (West mk). Comunicat austriac Viena. 23.— Comunicatul oficial din 23 : Bătălia în Polonia continuă în mod favorabil pentru armele aliaților. Forțele ruse,in am țătrans în Galiția orientală au fost atacate ori de trupele noastre și de trupele germana de la Sud. Aliații au făcut prisonieri 2209 de ruși și au capturat câteva arcuri de echipagii inamice. In Carpați au avut loc lupte parțiale. Inamicul pătrunzând în pozițiunea BesLaies a pierdut 500 de prizonieri. (K. B). O coloană germană risipită de ruși Petrograd, 23. — Comunicat al marelui stat major. Lupte crâncene continuă pe frontul Lovici, mai ales in regiunea Lodz și la Vest de Petrokoff. In ziua de 21 pe șoseaua Pabi«anitze-Lask automobilele noastre blindatei folosindu-se de intunerec, au intrat într-o importantă coloană inamică pe care au risipit-o, focul mitralierelor și loviturile tunurilor cauzându-i mari pierderi. Restul frontului fără schimbări esențiale. (Westnik). Războiul antilo-ruso-turc Comunicate otomane Constantinopol, 23. — Cartierul general comunică: Am ocupat Grecia, localitate destul de importantă situată la 20 km. de Batum. Trupele noastre printr-un raid îndrăzneț au distrus instalațiunile electrice din Batum și au făcut cățiva prizonieri. Un detașament de 300 de ruși trimis de la Batum spre a relua podul ocupat de noi a căzut într’o cursă și a fost cu totul nimicitJ C. Br. Constantinopol, 22 (sosită 23)." Agenția otomană publică următorul comunicat al cartierului general: Eri trupele engleze de debarcare au încercat să atace pozițiunea ocupată de trupele noastre între Tigru și canalul Suvaya. In lupta care a urmat, englezii au fost învinși cu mari pierderi. Am luat o mitralieră și cantitate de munițiuni. (Con Bureau). Persia rămâne neutră .Discursul tronului persan- Petrograd, 23. — Se comunică din Teheran. In prezenta corpului diplomatic, șahul a inaugurat al treilea medjilishi discursul tronului a invitat pe reprezentanții naționali a lucra la regenerarea Persiei; a făcut să reiasă Unsunile financiare încercate la țară și a zis că acoperirea lor depinde de desvoltarea instituțiunilor necesare Persiei, între care aceea a ■ jandarmeriei care sa menție ordinea. A terminat exprimând rezolutiunea de a observa o strictă neutralitate.. (Westnik). Regele Angliei reîntors la Londra Londra, 22 (sosită 23). — Regele s’a înapoiat la Londra. (11^ ■uter).