Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)
1914-12-08 / nr. 338
f- 5 BANI EXEMPLARUL. — ARE XXXII.—N-mi 338 Fondatori LUIGI CAZZAVILLAH -t-i; TELEGRAFICE Șl TELEFONICE EGIPTUL sub PROTECTORATUL Buletinul războiului pe ziua de 5 Decembrie I. PE TEATRUL OCCIDENTAL. —■ O informațiire din sursă olandeză comunică o stagnare a operațiunilor germane pe frontul canalului Yser; din cauza inundațiunilor nici aliații nu pot înainta. După știri din sursă franceza. In Belgia francezii au cucerit cu baioneta mai multe tranșee înstărindu-se în pozițiunile cucerite Fra Lombaertsyde și Sf. Georges și organizând defensiv terenul cucerit la Sud Est de Ypres. Trupele franceze ar fi făcut oarecari progrese înspre Vermelles. Pe restul frontului nici o acțiune de infanterie. In schimb insă un violent duel fin artilerie grea tu jur de Trocq-de-val pe râul Aisne, acelaș duel ar fi fost și în Argonne, Champagne și în regiunea vexdunund. Interesantă este admirabila organizare a serviciului sanitar francez, întrucât din totalul răniților în lupte, 55 la sută au reintrat în front, 24 la sută au obținut concedii de boală, 18 la sută sunt încă în căutarea spitalelor, 1 jun. la sută reformați și 2 juni. la sută au murit din cauza rănilor. Din sursă elvețiană se anunță că încă 50.000 indieni au debarcat la Marsilia și vor fi transportați la Nord. După știrile engleze, se pare că orașul Hartlepool a suferit mai mult de pe urma bombardărei escadrei de crucișătoare germane. Cu toată paza și formidabila lor flota, englezii nu au putut tăia retragerea vaselor germane care au bombardat coasta orientală engleză din ținutul Yorkshire, din cauza aparei viteze a acestor bastimente. I. PE TEATRUL ORIENTAL. După informațiuni rusești, armata rusă visa să hărțuiască pe austro-germani pe linia Czestochow-Cracovia. Atacul decisiv ar fi plănuit în contra Cracoviei. Marea bătălie ar avea loc săptămâna viitoare. După informațiuni germane, austriacă ar fi ajuns pe linia Neu-Landec, Goriice, Brenz, ceea ce ar fi mai puțin decât arătau austriacii în comunicatul de est. După informațiuni rusești, în direcțiunea Mlava cavaleria rusa și avantgardele urmăresc energic trupele germane înfrânte, un mare număr de corpuri de armată rusă au trecut granița germană. Pa ziua de 3 n'ar fi fost nici o luptă însemnată pe stânga Vistulei și în Galiția occidentală. Garnizoana din Przemysl a făcut mai multe eșiri în cursul săptâmânei, toate respinse cu mari pierderi. Crucișătorul german de primul rang Frederich Karl a fost scufundat de ruși în apusul ultimei eșiri în Baltica, în. PE TEATRUL DE SUD. ca epilog al înfrângerei austriacilor în Serbia, se află din sursă italiană că generalul Potiorek, comandantul forțelor austriace cari au luptat pe acest teatru va fi destituit, IV. IN EGIPT. Din sursă egipteană se anunță că armata turco-beduină ar fi ajuns la vreo 15 mile (28 km.) de Canalul Suez. IN CAUCAZ, din sursă rusească vin știri că pe acest front au fost zilele trecute numai încăerări neînsemnate. S'ar fi constatat că trupele turcești din vilaetul Van și de la granița persană au fost întărite. Din sursă turcească se comunică oficial că trupele ruse au încercat să înainteze pe țărmul stâng al râului Giorokli. După bătălia de la Serail, în care rușii au fost bătuți, turci ar fi continuat urmărirea. Cavaleria turcă ar fi șarjat pe ruși la 13 km. vest de Kotor ajungându-i în direcțiunile Razi și Kotor. Comentarii vom face în cronica următoare. V. TiTi'aMW1,.a'T-*^JM,w^-MU!lgwWMg:gg:,EWB!ggail,,ga,awBail*PS! București, 7 decembrie 1914 IN FAȚA IDEALULUI O armonie aproape deplină și unanimă ,s-a stabilit între vederile fruntașilor politici și țării cu privire la atitudinea pe care România trebue s‘o aibă față cu evenimentele. Nici o deosebire de principiu nu există. — directiva accentuată a politicei tuturora este spre urmărirea idealului național, sunt numai oarecari deosebiri de temperament, cari fac pe unii să fie mai nerăbdători, iar pe alții partizani ai unei chibzueli mai îndelungate. Printre aceștia din urmă fiind și aceia cari țin frânele guvernului, și ei având acuma și asentimentul, în această privință, a șefilor celorlalte două partide, rămâne triumfătoare deocamdată părerea că ,,nu a sosit încă momentul“ intrării în acțiune. O ageră veghere va trebui să hotărască anume când acel moment va fi sosit, căci e mare răspunderea celor ce poate ii vor fi lăsat să treacă; dar e lucru hotărât că momentul nu poate sosi decât într'un singur fel, numai așa e contemplat și așteptat de către ioți fruntașii partidelor noastre politice, și de către întreaga noastră opinie publică. In consecință și în așteptarea momentului, în pregătirea, credem, a întâmpinării lui în chipul cel mai vrednic de nația românească și de aspirațiile ei, s-au înlăturat deci dela ordinea zilei orice chestiuni interne spinoase, chestiuni de politică ce ar putea arunca sau întreține vrajba între partide. S-au suprimat până și discuțiile la Adresă ’deși poate că ar fi fost de ajuns ca ele să fi luat numai un alt ton de cum era acela care răsună în versuri... obicinuite. Oricum, exemplul acesta de suspendare de ostilități interne e frumos, — și e păcat numai că nu e urmat și în toată presa noastră. ADUNAREA generală a Ligi Culturale din orașul Huși Vineri după amiază s’a ținut în localul gimnaziului adunarea generală a Ligei Culturale, secția locală. Ședința s’a deschis la orele 4 jumătate și a fost prezidată de părintele econom N. Hagiu, protoereul județului. Au participat un număr mare de membri, între cari și d-l C. Vântu, inspectorul seminariilor. Părintele Hagiu, luând cel dintâi cuvântul, arată scopul adunării și chestiunile ce sunt la ordinea zilei. D-l Ion Zelea Codreanu face o expunere amănunțită a activitateii ligei, insistând în special asupra atențiunii ce a dat comitetul secțiunei Huși la răspândirea ideei de neam printre românii din Basarabia. D-l Dragomirescu, casierul secției, face darea de starpă asupra situațiunei financiare, relevând faptul că, din cauza vremurilor cam critice în care ne găsim, încasările au mers slab. Se procedează apoi la alegerea unui nou comitet în locul celui vechiu al cărui mandat a expirat. Deși regulamentul prevede ca comitetul secțiilor Ligei Culturale să nu fie alcătuite decât din 7 membrii totuși, din diferite considerațiuni, membrii, în adunarea generală de anul trecut, au ales 15 persoane în comitet D- Vântu e de părere să nu se mai facă asemenea alegeri contrare regulamentului. Propunerea d-sale fiind pusă la vot, la uimită de adunare. Se aleg deci in comitet d-nii: C. Danu, V. Ionescu, G. Teodoru, I. Zelea Codreanu, C. Șerescu, d-na Adela Antonescu și părintele Hagiu. In fine ultima chestiune a fost aceea a alegerei unei delegațiuni de 3 membri, care să reprezinte liga la congresul de la 14 Decembrie ce se va ține în București. Alegerea s’a făcut în persoana părintelui Gh. Codreanu și o d-lor C. Vântu și I. Z. Codreanu. La urmă d-l Codreanu a dat citire următoarei telegrame ce a fost expediată d-lui N. Pasici, primul ministru al Serbiei în Niș: „Adunarea generală, a Ligei pentru unitatea culturală a tuturor românilor, secția Huși, exprimă tot entusiasmul și admirația, sa poporului sârb pentru biruințele strălucite ale o?tirei sale întru indepliniea idealului de naționalitate și triumfului Dreptățea Trăiască națiunea sârbă, prietena națiunei românești". Președinte Ec. IR. HAGIU Secretar. I. Z. CODREANU S’a dat citire și următoarei încheeri: „ „Liga pentru unitatea culturală, secția Huși, socoate că datoria ligei este de a pregăti cu toată râvna sufletul poporului român în vederea momentului ce vine pentru îndeplinirea idealului pational“ w Coresp. 6 PAGINI CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Războiul anglo-franco-german Din Flandra Roma, 4 (sosită 5). — Ziarele din Amsterdam află că continuă să sosească trupe germane pe frontul Ypres-Yser. A doua linie de apărare care se întinde de la Zeebrugge până la Gând, trecând prin Damme a fost întărită. (A. T. I.) Din Alsacia Roma, 4 (sosită 5). ■— „Gorriere della Sera" află din Sellinzona că în Alsacia francezii luânduse după canalul Rohn- Rin eu ocupat podul între Aspach și Bringhnfen, făcând foarte critică poziția germanilor din Altkirch. (A. T. I.) Trupele aliate câștigă teren Paris. 4 (sosită 5). — Comunicatei oficial din 4 Noembrie. In Belgia trupele noastre au câștigat teren la nordul drumului Ypres-Manincum și la sud-sud-est de Bixschoote. Am eșit la nord de Arras și am sosit la primele case din Saint-Laurent Blang. Am făcut simțitoare progrese la Ovillers-Laboiselle-Mametz și Maricourt în regiunea Lapaunne- Pixonne. Dela Somme la Vosgi nimic de semnalat. (Havas)). Războiul austro-gerano-rus Luptele din Polonia " Comentariile presei austro-geriane asupra izbânzilor " Roma, 4 (sosită dreaptă din armata rusă operează în Polonia) aflându se acum într'o poziție defavorabilă in regiunea Kormosia, între Iiov și Scbbota, e silită să se retragă trecând Bzura Nu se știe dacă această retragere va fi definitivă. In Galiția rușii se opun cu succes austro-germanilor. „Tribuna" crede că de acum rușii ar trebui să lase aripa stângă pe Bana jeț și să treacă la defensivă și pe dreapta Bialei, din cauza mișcărilor austriacilor. (A. T. î.) Budapesta. 5. — Ziarele apreciază in unanimitate importanța victoriei repurtată, asupra Rusiei și spun că libertatea, civilizația și justiția au învins. Colosul rusesc a încetat de a fi un factor decisiv în războiul mondial prin Înfrângerea lui și toate speranțele Angliei și Franței sunt înmormântate. (K. B.) Viena. 5. — Ziarele comentează cu cea mai mare satisfacțiune isbânzile din Polonia și relevă că cea mai uriașă bătălie din istorie și victoria repurtată acolo, constituesc un moment etern fidelei fraternități de arme a Germaniei și Austro-Ungariei, „Fremdenblatt“ scrie: victoria aliaților nu este un succes de surpriză nici de moment, ci constitue ultima piatră a clădirei , construită cu o conștiință ne-Sofist? 4 (sosită 5). — strămutată, piatră peste piatră. Guvernul bulgar a în acest fapt mărește încă imensa » _ .» ■i-yj c*min/Vinio vreat<**/»/«?■«» 7? ei rloni însemnătatea succesului decisiv repurtat de către aliați pe câmpurile de bătălie în Polonia și Galiția, înfrângerea rușilor, nu numai că va influența desfășurarea ulterioară a lucrurilor pe teatrul nord-est, ci și condițiunile politice și militare pe toate teatrele războiului actual, împreună cu Rusia au suferit această înfrângere decisivă și aliații și vasalii ei, care-și puseseră toată speranța în ajutorul imperiului țarului. „Neue Freie Presse“ relevă că această victorie nu este decât efectul suprem al planului excel Aripa lent pe care lau care armatelor aliate, întocmit șefii ajutați de avântul și devotamentul soldaților și de capacitatea lor de a suferi mult timp oboseli grele. (K. B.). GoM pirat austriac Viena. 5. — Oficial. — Forțele principale vise bătute sunt urmărite pe întreg frontul de bătălie de la Krosno la îmbucătura Bzurei. Eri inamicul a fost scos și din pozițiunile sale din regiunea situată în nord de Carpați intra Krosno și Zakliczyn. Pe Dunaierul de jos trupele aliate sunt în luptă cu ariergardele adversarului. In Polonia meridională Înaintarea s’a făcut până in prezent fără lupte însemnate. Petrokowul a fost luat cu asalt alaltă eri de regimentul 34 al cărui comandant este împăratul Wilhelm, iar Przedborz eri de detașamentele regimentului 31 de infanterie din Nagiseben. Garnizoana eroică din Przemysl a continuat cu succes luptele ei pe terenul din fața fortareței. Situațiunea in Carpați nu s'a schimbat esențial. (K.B.) Comunicat rus Petrograd. 5. — Comunicatul statului major. Pe țărmul stâng al Vistulei liniștea aproape complectă a fost înlocuită mai Pte întregul frontului cu atacuri pe cari inamicul le-a pronunțat timp de mai multe zile, și pe cari le-am respins. In raport cu mișcarea unei pie ' din trupele noastre spre râul Bzura și fiind dată întărirea ce continuă mereu a forțelor austriace în Carpați, am avut trebuință a modifica, conform planului de dislocare, Situationea unora din trupele noastre. Am împiedicat ori ofensiva inamicului în Galiția de vest. Pe frontul Sanok-Luska însemnăm succese în operațiunile ofensive, făcând 3000 de prizonieri și luând mai multe tunuri și mitraliere. (Westnik). SUSIGAUA se aprovizionează cu material de război științal pe cale diplomatică tabinetele din Viena, București și Nișcă a făcut achizițiunea a două vapoare și patru șlepuri, cari au plecat deja din Ungaria, încărcate cu materialul de război și oprit din cauza deschiderii ostilităților și întreruperii comunicațiunilor. Vapoarele poartă pavilion bulgar și au echipagii bulgare. (Agenția bulgară'). Mzaintele Serbiei Roma, 4 (sosită 5).—Ministrul Serbiei la Paris, d-l Veșnici, intervievat de ziarul „Petit Parisien făcând aluzie la remoțiile teritoriale din Balcani, despre care s'a vorbit,a zis: Numai când situațiunea militară va fi deslușită, când succesul va apare strălucit pentru țările aliate contra imperiilor centrale, numai atunci celelalte probleme vor putea fi examinate. Până atunci ar fi de prisos a se discuta vreo combinațiune, deoarece evenimentele se schimba din zi în zi și orice prevedere e cu neputință. Cabinetul de sub președintia d-lui Pasid este în adevăr un cabinet de apărare națională în care toate partidele sunt reprezentate de bărbați, cari formează forțele cele mai vii din tara mea. In ceea ce privește programul urmărit de d-l Pasid, el este îndeobște cunoscut. Pentru întâiași dată, sub conducerea acestui bărbat de Stat. Serbia și-a exprimat desiderațile și năzuințele, la cari țintește. Dânsa vrea să unească într'o singură națiune pe toți sârbii, laolaltă cu iugoslavii, slovenii și croații. Soldații noștri se silesc să înfăptuiască cu jertfele lor acest program al nostru. (A. T. J.) un steag francez luat de... ruși Roma, 4 (sosită 5).— Țarul a trimis ambasadorului francez la Petrograd un steag francez luat de germani în munții Jura în 1570. Acest steag a fost găsit de trupele rusești in convoiurile apartinănd la regimentul ii din aragonii prusieni la Lyon, in Prusia răsăriteană. (A. T- I.) întrevederea dela Malffloe Malnoc. S.— Regele Suediei a sosit azi dimineață și s’a dus la orele 9 jum. în port, unde a sosit și regele Danemarcei pe bordul crucișătorului Helmdal; regele Suediei s’a urcat pe bordul crucișătorului. Ambii regi s’au îmbrățișat și s’au dus la mijlocul ovaziunilor la reședință. La orele 10 și trei sferturi a sosit regele Norvegiei și un tren special și a fost primit de regele Suediei. Suveranii s’au îmbrățișat și s’au dus la reședință în mijlocul S^tivnei ■'" tliupe, (Kopr, Bur.}, Egiptul sui protectoratul Angliei — Londra,1 (sosită 5). Shng Eia a proclamat jjr-etecterr.fsji asupra Egiptului. (Betstsr). Petrograd, 5. — Guvernul britanic a publicat la Cairo un decret prin care proclamă Egiptul sub protectoratul Angliei abrogând suzeranitatea sultanului. (Westnik). Comisar englez în Egipt Londra, 6. *— Locotenentcoionelnl sir Arthur Henry Mac Mahon, care a avut o stinsă carieră militară și diplomatică în India, a fost numit comisar britanic în Egipt. Odată cu proclamarea protectoratului Angliei asupra Egiptului, guvernul englez a luat toate măsurile pentru apărarea acestei țâri. Un incident la granița sârbo-bulgarâ . Sofia. 3. — Alaltă ori pe la orele 3 jum. p. m. un grup de refugiați macedoneni cam de 1S09 bărbați, femei și copii din districtul Iștip au încercat să treacă granița districtului Strmaitza și să caute scăpare pe teritoriul bulgar. Posturile sârbe, întărite cu numeroși comitagii, au deschis focul nu numai contra refugiaților cari în plus căzuseră într'o cursă sârbească, ci și contra posturilor bulgare, la adresa cărora sârbii scoteau strigăte sălbatice și injurii grosolane. Soldații bulgari luară poziție și raportară îndată incidentul, dar se abținură vreme îndelungată de a riposta sârbilor, cari trăgeau mereu contra blockhauserilor noastre, cum și contra colibelor risipite dealungul graniței și ai căror locuitori fugiseră. Au fost victime de ambele părți. Cei mai mulți dintre refugiați au putut să scape pe teritoriul bulgar, dar unii dintre ei au pierit în cursul împușcăturilor. Guvernul bulgar a întreprins îndată demersurile necesare spre a atrage atențiunea guvernului sârbesc asupra gravei răspunderi ce cade asupră și când din curse dresate pe teritoriul sârbesc soldații sârbi trag nu numai asupra nenorociților fugari ci și asupra posturilor noastre de graniță, a căror răbdare și sânge rece stnt îndeajuns puse la încercare prin spectacolul așa de des al relelor tratamente aplicate femeilor și copilor fără apărare. Aparițiilea bandelor sârbești jucând rolul de paznici excită de asemenea într-un grad nu mai mic spiritele la graniță. Trebue să sperăm că guvernul sârbesc va lua toate măsurile spre a evita repetirea unor asemenea incidente, fiind dată mai ales afluența neîncetată a refugiaților macedoneni. (Agenția bulgară). Incidentul greco-turc Atena. 5.— Un subofițer din marina greacă atașat pe lângă persoana atașatului naval din legațiunea Greciei la Constantinopol a fost arestat de poliția turcă pentru spionaj și judecat și osândit în moarte, sub pretext că spiona plecarea vapoarelor. Ministrul Greciei a molestat și a cerut ca osănditul sa fie predat legațiunii. El Panaș a primit ordinul da a protesta energic pe lângă Poartă cu privire la nouăle persecuții ale grecilor la Aivaly. (K. B.) Eedivul la Viena Viena. 5. — Echivul Abbes Hami pașa a sosit aci în c ț șttici. Ipispmifafflit . ■ Cfítí’ .. idill ■**' All - Íírr-:*ÍVК Amănunte asupra bombardări litoralului englez Petrograd. 5.— Se anunță că în timpul bombardării litoralului englez de către escadra germană, au fost uciși 30 de oameni și răniți 80. Trupele engleze au pierdut 7 uciși și 44 răniți. Bateriile britanice au ripostat, silind pe inamic să fugă. (Westnîk). Londra. 5. — Oficial. — Bombardarea porturilor de pe coasta orientală ori de către o escadră de crucișoare germane a cauzat pierderi considerabile populațiunii civile din aceste părți. Dupăt cele din urmă rapoarte au fost 81 de uciși și 330 de răniți. Populația mea a rămas liniștită și nu a fost nicio panică. Rezultatul material al bombardării este o mare sporire a cifrelor recrutării.Comunicată Legațiunea engleză prin A. R.J. Roma, 4 (sosită 5). — Privitor la bombardarea coastelor engleze din marea de Nord, din Londra se mai comunică că bateriile de pe coastă au răspuns la focul vaselor germane care se crede că ar fi fost două crucișătoare dreadnoughturi și un crucișător cuirasat. Lupta cea mai mare s'a dat la Hartloppel, unde au fost 40 morți și 200 de răniți Orașul a suferit mari stricăciuni.(A.T.L) OPEMȚffl H înE din Camerun Loundra, 5.— Depeșii primite din Africa de Vest vorbesc despre operațiunile din Camerun. După lupte tenace, trupele anglofraneze au ocupat Jubai și Eden. Se iau măsuri pentru administrarea teritoriului ■ cucerit. ■n probe, destule că germanii ucid sistematic pe indigenii cari favorizează regimul britanic. Germanii cari au comis atari excese, eu declarat că englezii vor putea cuceri țara, dar că nu vor găsi locuitori. (Comunicat de legațiunea britanică). - Blocada Dardanelelor Basel. 5. — După informațiuni din Atena escadra franco-engleză care blochează Dardanelele este compusă din: 6 dreadnoughte, anume 4 engleze și 2 franceze, 4 crucișătoare engleze și 3 franceze, două puitoare de mine franceze, 8 contratorpiloare engleze, torpiloare franceze, submarine și numeroase transporturi Escadra este comandată de amiralul Compagney. (A. R.j General rus căzut in luptă Petrograd. 5. — După „Novoie Vremia" generalul Velicko, care se distinsese lângă Port-Artur a căzut lângă Lodz. (Comunicată de K. B. din Viena). Presa otomani și marea victorie a sârbilor Cűnstarxtinopol. 5. — Sunt titlul ,Sârbii mai trăesc incă câteva zile". „Tasfik Eskiar“ relevă că evacuarea Belgradului nu are nici o importanță politică și strategică, deoarece războiul se va decide pe teatrele de Est și Vest și încheie zicând că mai curând sau mai târziu Serbia va fi ștearsă de pe hartă. (K-B.) ,a Un record In construcție navală Londra, 5— Un record interesant în construcțiunea navală a fost atins in cazul crucișătorului ușor,Caroline“ care a fost completat la Birkenead. Fundul a fost așezat la 43 Ianuarie 1944; vasul a fost lansat pe apă la 8 Sept., compleetat și liberat la 4 Dec, după încercări, satisfăcătoare. (Comunicată de legitikmea britanică). Noul ministru al Rusiei la Niș Niș, 5.— Astăzi la Kragujevats principele Trubetzzcoi a prezentat principelui regent Alexandru scrisorile sale de acreditare, în prezența d-lui Fastei, președintele consiliului, (Presspu- TB&U) . ■.** ! . . - ,C-X>A’fi, LUNI 8 DECEMBRIE 1914 Redacta și Administrația: Aλ lîrezoianu. II Opiniunea puB! de prof. N. BASILESCU, deputat Opiniunea publică este acel ■ despot invizibil și irezistibil, — pe care Luther îl numea der Herr Onines! Unde este ea? în cine resiefaa ? cine o reprezintă ? Opiniunea publică este pretutindeni și nicăeri, — nimeni în particular, — și toți împreună o reprezintă și o exprimă. Ea își are obârșia in Conștiința Universală, — în acea lege generală, care este scrisă, in fiecare om, — și îl face să distingă binele de rău, justul de injust. „Nu există, într’adevăr, zicea Marcu Aureliii, decât o singură lume, un singur Dumnezeu, o singură lege, un singur adevăr, precum nu este decât o singură lumină, fie că ea se divide pe munți, pe văi, pe ziduri sau pe orice alte obiecte diverse, tot astfel nu este decât un singur suflet, care se împarte între toate ființele inteligente“. In acest Suflet Universal stă Conștiința Universala din care toți oamenii se împărtășesc ca de lumina universală. Această Conștiință Univesală guvernă lumea întreagă în mișcarea ei, o stăpânește cu atâta putere, încât nu există nici un om în stare de a-i putea rezista. Opiniunea publică nu este, însă, decât această Conștiință Universală exprimată, nu este decât Conștiința Universală în funcțiune de Voință a Omului, — a tuturor oamenilor, ea este sentința pronunțată de acest implacabil omnijudicâtor. Când Conștiința Universală s-a pronunțat—când Opiniunea publică a condamnat un om sau o acțiune. — sentința ei este irevocabilă. Deasupra ei nu mai există, întriadevăr, nici o altă instanță. Conștiința Universală este propriul său judecător. Istoria este singură sentință de revizuire pe care ea însăși, câteodată, o pronunță asupra ei însăși. Multe revoluțiuni erau deja făcute în spirite, — în opiniunea publică — și multe tronuri deja prăbușite în idee, — înainte ca faptele brutale să fi venit a aduce confirmațiunea lor visibilă pentru vulg. „Sire, zicea Malesherbes, prezidentul Curiei subsidiilor, lui Ludovic al XVI-lea. — cu 20 ani mai înainte de isbucnirea Marei Revoluțiuni franceze. — ții coroana ta de la Dumnezeu, dar nu ne vei refuza satisfacțiunea de a crede că datorezi puterea ta și supunerea supușilor tăi: există în Franța câteva drepturi inviolabile, care aparțin Națiunei, miniștrii Majestăței Voastre nu Vor avea îndrăzneala de a le tăgădui și dacă trebue să o probăm nu am avea decât să invocăm mărturisirea Majestăței Voastre însăși. Nu, Sire, cu toate sforțările lor, ei nu v-au convins deloci că între națiunea franceză și un popor de sclavi nu mai există nici o diferență“. Și Revoluțiunea a isbucnit teribilă, impetuoasă și sângeroasă și tronul imprudentului rege s’a surpat, — iar capul lui a căzut pa eșafod, pentru că el nu a știut — sau nu a voit — să asculte avertismentele opiniunei publice. Tot astfel s’a produs și revoluția din 1830,—care a adus răsturnarea lui Carol X, — și acea din 1848, care a adus no acea a lui Ludovic-Filip d’Orléans,—ci și revoluțiunea din 4 Septembrie 1870, — care a adus căderea lui Napoleon III, — acea din 1648, din Anglia, care a pricinuit căderea și decapitarea lui Carol I,1 etc., etc. Opiniunea publică operează încet dar sigur, și este ca un vals care necontenit ce știe. — se știe, — și în contra căruia nimeni și pimic nu poate rezista. , „ Cine, însă poate vorbi în numele ei—pronunța sentințele ei? Nimeni, — și toți. Nu există în Stat. — în lume—; nici un organ acreditat care să poată vorbi în numele ei—și cu toate acestea toți, — și fiecare sej poate pune la adăpostul ei, — nu- i vrea autoritatea ei. Dar cum se poate constata existența ei? citi sentințele ei? Acistă tot misterul purerei lui vizibile,— a opiniunei publice: ea nu se vede, ea nu se pipăe, — ea nu-și dă sentințele sale prin gura veri unui Oracol, — ea se simte! Nenorocire aceluia ce nu simte ! Opiniunea. publică, ce nu poate, percepe pulsul ei. — ce nu aude freamătul ce din depărtare, anunță adierea ei. — dulce la început și teribilă în momentul explosiunei ei: el riscă să fie sdrobit, spulberat, fără nici o scălpare. ’ Simptomele ei precursoare sunt însă îndeobște cunoscutei ele încep prin șoapte timide, ce trec din ureche în ureche, — încetul cu încetul, șoapta se înaripează, — fiecare din noi se surprinde vorbind cu glas tare, cu sine însuși, — apoi cu vecinul, — toți sunt mirați să constate că ei toți au aceeași idee, același sentiment, — că opiniunea fiecăruia este opiniunea tuturor, — că* Conștiința Universală a operat în toate sufletele, în același timp și în acelaș chip, — că toți sunt într-un gând și într-o simțire ; în acest moment Opiniunea publică este formată, — sentința ei este dată, — ea este acea a lume întregi, — der Kerr Omnes a pronunțat sentința lui, — și nu ne rămâne decât să ne supunem, — să ne închinăm ei! „PRIETENII ȘTIINȚEI" la școala de aviație de la Cotroceni Societatea „Prietenii Științei” a vizitat ori școala de aviație de la Cotroceni. La această vizită au luat parte d-nii: St. C. Hepites, G. Țițeica cu doamna, Dragomir Curmuzescu, colonel Georgescu, C. Popazolu, D. Călugăreanu cu d-na. dr. G. Stănculeanu, Schuisier cu Id-ra. G. lonescu-Brâia cu d-na. Gr. Costescu cu d-na. d-rele Grădinescu, Mateescu, Goleșteanu, Rădulescu, contesa Umhauser, d-rele Păpurica, Chernbach, etc.. Afară de membrii soc. „Prietenii Științei“ au mai luat parte la această vizită d-l general Sutescu cu familia, d-l colonel Sturza, d-1 col. Vernescu cu familia și alții. Prin amabilitatea d-lui colonel Stămbulescu comandantul batalionului de specialități și a domnilor ofițeri aviatori, vizita celor de peste 120 membri ai soc. „Prietenii Științei“ s’a transformat într’o adevărată sărbătoare a aviațiunei la care a participat și d-nii aviatori ai Ligei aeriene. înainte de a începe sborurile s’au vizitat diferitele specialități ale batalionului, unde d-1 căpitan Zarea a dat lămuririle necesare privitoare la telegrafia fără fir pentru campanie și proiectoarele electrice și a baioanelor captive. La aparatele de sbor a dat explicațiuni d-l căpitan Popovici directorul școalei militare de aviatie. A fost o sărbătoare a aviațiunei pentru că s-a putut admira îndemânarea și siguranța cu care aviatorii își conduceau aparatul în sbor în admirația celor ce asistau la acest frumos spectacol, de a vedea sburând 15 aparate odată,ceea ce a îndemnat ce mulți din spectatori să facă sboruri. Printre persoanele , ce au zburat ca pasageri cităm:: d-na. Saligni, d-na contesă Umhauser, d-ra Valeria Ciocâltău, .. IBPS,0>. c-rit. -m, dr. Călugăreanu, col. Sturzi d-na Goleșteanu, d-ra Chenbach etc. Sborurile au luat sfârșit la Orrele 5 d. a., după care toți cei prezenți au trecut la bufetul batalionului de specialități unde era aranjat un bogat bufet și unde d-nii ofițeri s’au întrecut inamabilități fată de toti musafirii. D-l general Sutescu a ridicat primul toast în sănătatea d-lui col. Stămbulescu și a d-lo... ofițeri aviatori cari fac cinste armatei și care cu abnegație de sine admirabilă își pun viața în pericol pentru țară, relevând și enormele progrese făcute pe această cale de către distinșii noștri aviatori. D-l col. Stămbulescu a băut al 2-lea pahar pentru d-l general Sutescu și pentru „Prietenii Știinei” pe care de astăzi înainte îi consideră și ca prieteni ai batalionului D-l G. Țițeica președintele soc. a toastat pentru d-l col. Stămbulescu, care a avut amabilitatea să organizeze această frumoasă primire a „Prietenilor Științei“ și pentru d-nii ofițeri aviatori, care stârnind admirațiunea noastră ne-au întărit in convingerea că toată speranța țarei este în armată. După aceasta „Prietenii Științei” au plecat încântați de această frumoasă vizită, întorcându-se în oraș tot cu automobilele și trăsurile puse la dispoziția vizitatorilor de către d-l comandant al batalionului. Printre distinșii ofițeri aviatori care au făcut sboruri eiî pasageri au fost d-nii: căpitani Popovici, Beroniade, Socot, Giossanu, Protopopescu, Negrescu, Rătescu, Alexandrescu, Mumuțianu și Enescu. De la Liga aeriană ne-au vizitat în sbor d-ni! căpitani I. Sturza și I. Capșa și locot Nicu Clapșa.