Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)
1915-01-28 / nr. 27
RETRAGEREA RUȘILOR DIN CERNĂUȚI București, 27 Ianuarie. Istiricentru săteni Niciodată mai mult ca acuma n'a fost momentul de a se priveghia ca sătenii agricultori, în situația espectionala în care ne găsim, să nu fie păgubiți de rodul muncii lor. Studiul pe care l-a publicat Uniunea centrală a Sindicatelor agricole sub titlul ..Criza și agricultorii a arătat, după cum am văzut, primejdia la care sunt expuși mai ales micii producători, prin faptul că se pot găsi nevoiți a vinde cu prețuri scăzute, astăzi când grânele în realitate au o căutare ca niciodată până acuma. La export sunt oprite: grâul, ovăzul, fasolea, etc. Permise sunt: porumbul, orzul, secara, ca să nu înșirăm decât produsele prinipale. Acuma mai ales asupra porumbului se fac speculatiuni cărora ar trebui să li se pună un frâu. D. N. C. Popovici-Lupu a arătat intr’unul din numerele din urmă a publicației populare „Liga Deșteptarea" cum se operează în această direcțiune:. .,Se știe, zice d-sa, că negustorii și micii speculanți de grâne de prin sate cumpărau sau angajau grânele și porumbul sătenilor cu prețuri în tot cazul mult mai mici decât vând cultivatorii mari. Pentru combaterea acestui rău au făcut mult băncile populare, obștiile și cooperativele sătești aplicând cu mult succes vânzarea în comun.... „Iată însă că speculanții au mai inventat un mijloc de a abate pe săteni de la calea bună pe care apucaseră.... Din diferite părți ale țării se semnalează faptul că speculanții dau de veste sătenilor cum că cumpără cutare produs, cum ar fi bunăoară porumbul care e acuma la ordinea zilei și că plătesc un preț cu mult mai mare decât prețul zilei. Astfel ademeniți, sătenii doritori sau nevoiți a vinde, se grămădesc cu carele încărcate la speculant care, după ce cumpără o mică parte cu prețul anunțat, scade deodată prețul pentru a-l reurca puțin dacă vede că oferta slăbește“... Sunt astfel tot felul de manopere, împotriva cărora micii noștri producători agricoli ar trebui să fie feriți. — și lucrul nu are greu, abia dacă ar cere ceva bunăvoință. Autoritățile pot face mult, dar cele două mijloace arătata de Uniunea centrală a Sindicatelor agricole, rămân suvernante- înlesnirea creditelor și măsuri pentru desfacerea produselor în condițiini cât mai avantagioase pentru producători. E drept ca astăzi, când toată lumea plătește pentru cele trebuincioase vieții prețuri mult urcate, să nu fie strâmtorări tocmai producătorii agricoli, pe munca necurmată a cărora se întemeiază încă până astăzi avutia noastră națională. rostită de I. P. S Episcop Nifon, la sfințirea drapelului „Legiunii cercetașilor Guza-Vodă“ din Galați, în ziua de 24 Ianuarie Alteță Regală, domnilor și iubiți cei ce tari. Cu creștinească dragoste și românească bucurie am sfințit , în această zi mare,a României, drapelul legiunii cercetașilor Cuza-iodă din Galați. Cel mai frumos ideal pentru tara românească ar fi ca toți bărbații car alcâtuesc națiunea, să fie ori să fi fost cercetași, pătrunși de principiile religiunei creștine. O astfel de națiune ar fi fața neamului românesc și forța ei morală, cea mai puternică. Marea familie a cercetașilor intemeindu-se pe două mari virtuți creștine și anume pe credina in D zeu și iubirea de patrie, neam și lege, este temelia cea mai puternică, a edificiului nostru national; căci credința este puterea morală a omului, și tot printr'insa ne ridicăm la nemurirea sufletului și respectul memoriei celor morți, iar dragostea este scânteia dumnezeiască, care încălzește inima omului și o face capabilă de sentimente nobile și frumoase. Dea Domnul, ca aceste virtuți să pătrundă cât mai adânc în sufletele noastre: iar pentru fericirea și mărirea patriei, țelul asociat fii cercetașilor români să fie atins. Și cu siguranță, că va fi atins, dacă fiecare din noi ne vom sili să'l urmărim. Iubiți cercetași, Drapelul ce vom sfințit azi, în ziua aniversărei Unirei principatelor, să fie pentru voi simbolul, în jurul căruia grupându-vă cu credință în D-zeu și iupire de patrie, să corespundem așrepturilor ce țara și Au gustul vostru conducător își pun în voi. Ca părinte sufletesc al vostru vă povățuesc, ca în orice împrejurare veți fi să vă feriți de: minciună, invidie, răutate și ură contra aproapelui, ori de ce neam sau religie ar fi el; și să fiți: buni, miloși, ascultători și supuși. Să fiți curați cu trupul, după cum sunteți nevinovați cu sufletul, ca astfel să serviți de pildă celor din prejurul vostru. Cu acest prilej, adresându-mă și d-lor instructori ai cercetașilor, îi rog, să depună toată munca de care sunt capabili, și toată iubirea de țară de care sunt călăuziți, pentru propășirea legiunii cercetașilor. Gândiți-vă, că ei, vor purta mâine steagul și destinele României! Oțeliți-le dar și mințile și inimile, pentru ca, atunci când vor fi chemați să transmită generațiunii Viitoare, acest depozit sfânt, să fie mândri, de munca ce vor fi depuse altarul patriei, spre fericirea ei, iar vouă să vă fie recunoscători, căci, precum în mintea și inima noastră, trăesc, și azi sufletele și memoria înaintașilor, cari s'au jertfit pentru țară și neam, tot așa să se înrădăcineze și speranțele și dragostea noastră, în fiii noștri sufletești și trupești! Alteță Regală: « Cu nimic mai folositor pentru țară, nu puteați inaugura noua sarcină de moștenitor al tronului României, decât cu această frumoasă și nobilă instituție a cercetașilor! Voi, făurind cu ajutorul acestei instituții, caracterele ofelite ale acestui tineret, de care țara are neapărată nevoe, puneți în serviciul țarei, pe viitorii ostași de mâine, cari pentru munca ce desfășurați astăzi, vă vor arăta, respectul, iubirea și recunoștința, în valuri bine meritate! De aceea, eu sfătuesc și Îndemn pe toți, să vă secondeze cu credință și devotament în această măreață și patriotică întreprindere! Trăiască asociația cercetașilor României! Trăiască Comandantul și Inspectorul general al cercetașilor A. S. Regală Principele Carol al României! Concentrările din Bulgaria Sofia, 26. — Ministerul de război a dispus ca toți ofițerii de rezervă să se prezinte la serviciu pe ziua de 5 Februarie, urmând să facă o lună de zile concentrare. Ofițerii de rezervă care au grad mai mare de căpitan urmează să se prezinte la 2 Martie pentru exerciții tactice. Ofițerii vor fi concentrați pentru ca și cei de rezervă să fie inițiați în reformele introduse în armata bulgară pe urma experiențelor războiului balcanic. Condamnarea unui prizonier de război francez în Germania Berlin, 25. — Ziarele află din Hanovra că prizonierul de război francez Lescuyer a fost oscindit la doi ani închisoare pentru crimă de lezmaiestate, deoarece pe la finele lui Noembrie, în spitalul militar din Verdun a crăpat ochii unui portret imperial, ce se afla atârnat acolo. Acuzatorul public a relevat necesitatea de a se observa cea mai mare liniște și obiectivitate în judecarea acestui caz, contrariu procedeului executiv al tribunalelor franceze (Wolff bureau). RETRAGEREA BȘJ.OB DIM CERMAPȚI Mamornița, 26 Ianuarie Rușii se retrag din Cernăuți, fiindcă situația lor a devenit foarte critică. Guvernatorul Evreinor se află insă de aseară In Sulița-Nouă. E iminentă reîntoarcerea austriacilor în capitala Bucovinei. .1. Austriacii se află la Tărășeni, la 15 km. departe de Cernăuți. Avantposturile lor au ajuns în pădurea Franzenthtal Rușii urmează să se retragă în pripă, lăsând în urma lor numeroase care de provizii. Populația Cernăuților e liniștită. RUȘII AU PARASIT TOATA BUCOVINA Mamornița, 26 ianuarie Orașul Cernăuți e cu desăvârșire evacuat de ruși. Neașteptata schimbare a evenimentelor din Bucovina bucură nespus de mult populația. Trupele, austro-ungare și germane sunt în drum spre Cernăuți, se așteaptă din moment în moment intrarea lor în oraș. Rușii nu s’au oprit, după cum s’a prevăzut, pe malul stâng al Prutului, ci se retrag cu totul din Bucovina. * Se anunță că rușii au părăsit și orașul Kolomeia din Galiția. * Toate punctele de frontieră spre Bucovina sunt libere. oii. Scrisoarea autografă a împăratului Franz Josef către popoarele Monarhiei Praga. 25. — Ziarul „Narodni Politika“ comentând scrisoarea autografă a împăratului, zice : Iată o rară manifestațiune nu numai pentru populațiunea monarhiei noastre ci și pentru străinătatea inamică și neutră. Recunoștința fără escepțiune ce împăratul acordă tuturor popoarelor sale va fi pretutindeni primită cu o mare gratitudine de popoarele cehe, deoarece cuvintele majestatei sale sunt o probă neprețuită. Cât de drept sunt informate cercurile autorizate asupra împlinirii exemplare a tuturor datoriilor către stat din partea poporului ceh cum și despre simțimintele sincere și de fidelitate ale acestui popor! Manifestațiunea suveranului ține cu toate acestea un limbagiu elocvent față de străinătate, deoarece afirmarea solemnă despre deplina înțelegere dintre guvern și populațiunea întreagă este respingerea cea mai convingătoare a știrilor tendențioase contrarii, răspândite de o parte oarecare a presei streine. Ziarul ceh mai zice: In scrisoarea autografă împăratul aduce elogii spiritului de sacrificii, de fidelitate și de patriotism al populațiunii civile, împăratul își exprimă mulțumirile pe baza informațiunilor competinți. Popoarele Austriei merită mulțumirile împăratului lor, deoarece ele sunt gata a face sacrificii de fidelitate și de patriotism. Inamicii monarhiei noastre sperau că popoarele austriace la începutul războiului se vor împărți și că un război intern sălbatec va fi ruina noastră. Speranțele lor n’au fost împlinite. In imperiu domnește liniștea, pacea, ordinea. Ne cunoaștem datoriile față de stat, ne simțim credincioși către împăratul. Cât despre neînțelegerile și certurile noastre, le-am amânat. CC. B-) Lupte între turci și englezi Constantinopol. 24 (sosită 25). Avantposturile noastre au ajuns la Estul canalului de Suez și au respins avantposturile engleze de pe canal. Lupte au loc împrejur de Ismaileh și de Cantara. Bătăliile continuă. (Comunicat de legațiunea otomană). Ecumularea unui transatlantic Santander (Spania), 25. — Transatlanticul „Alfonso" s-a scufundat un Dort din cauza unei căi de apa. Eeiiiagiul a fost salvat. (C. B.) Aplanarea incidentului de la Hodeida Roma, 25.— Agenția Stefani află din Massarah. Astăzi consulul Angliei a fost remis consulatului Italiei din Hodeidah unde s'a înălțat drapelul italian cu onoruri date de către autoritățile turcești. Consulul Angliei s'a îmbarcat sub protecțiunea vasului Marco Polo pe crucișătorul auxiliar britanic Empress of Asia. Incidentul fiind astfel închis, s’au reluat astăzi raporturile cordiale Intre consulat și autoritățile locale din Hadeida. (Ștefani). O luptă navală lângă Batum Constantinopol, 25. — O telegramă privată a agenției Mii și tu data de 25, anunță că un vapor de război turc a întâlnit astăzi patru vase de război ruse lângă Batum. Trăgând asupra lor le-a silit a se refugia la Batum; vasul turcesc le-a urmărit și a bombardat orașul Batum. (C. B.). Noul emisiuni de bancnote in Turcia Constantinopol, 25. — După amiazi a avut loc o întrunire la ministerul de finanțe, cu participarea delegaților datoriei publice. A fost vorba de a se discuta ,dacă administrațiunea datoriei poate emite bancnote. (C. B.) Diferite știri Berlin, 25.— Comisiunea formată pentru încheierea de contracte pentru grânele germane cu excluderea tribunalelor arbitraje engleze și Spre a întemeia o asociatiune centrală pentru importațiunea grânelor germane, a votat întemeierea Asociațiunii centrale susnumite și a luat deriziunea de a elabora un model de contract german. (C. B.).* Constantinopol, 24 (sosită 25). — Biuroul otoman de informațiuni răposează că, după știrile din provină, declarațiunile persoanelor oficiale engleze și publicațiunile presei engleze, cari vorbeau la începutul războiului de independența Turciei au provocat pretutindeni în Turcia o mare mânie în contra Angliei; se simte acelaș simțiment de răzbunare in contra Angliei ca și cei din Germania. Lumea este decisă a lucra cu aceiași tărie ca și Germania, care ia măsuri spre a se apăra în contra amenințărilor Angliei de a o reduce prin foamete.C. B.j 1 ACTIVITATEA Ingentao-română Roma. 26. — Liga italo-română a hotărît ținerea la Roma a unui șir c £e conferânvie de propagandă menită sa slujească la scopurile politice economice și intelectuale pentru cari Liga s5a înființat. Cea dintâi conferință o va ține marele istoric și archeolog Ettere Pais, profesor de antichități grecești și romane la universitatea din Neapoli, care va vorbi despre obârșia etnică comună a celor două națiuni latine. Vor fi apoi invitate mai multe personalități din Italia și România să vorbească asupra diferitelor subiecte în legătură cu scopurile urmărite de Ligă. O doctor Istrati va fi invitat să fie o conferință. Pe lângă aceasta, comitetul executiv al Ligeii i ItaloN române a hotărît ca pe cheltuiala Lägen să se publice și să se răspândească în toată Italia broșuri prin care să se lămurească opinia publică italiană asupra condițiunilor și năzuințelor neamului românesc, ca și asupra problemelor naționale, cari fac ca in acest ceas isi torje interesele Italiei să fie așa de strâns legate de interesele României. (A. T. I.) PE FMTUL ORIENTAL Austriacii in Câmpulung Viena. 26. — Comunicatul oficial din 25 anunță : Situația in Polonia rusă și în Galiția occidentală este neschimbată. Pe frontul Carpaților lupta este vie. In Bucovina meridională trupele ceasta înaintează cu deplin succes, pe când rușii se retrag în grabă. 12 mii prizonieri au fost tăcuți ori și s’a adunat numeros material de războiu. Trupele noastre au intrat ori după amiazi ln Câmpulung în mijlocul evasiunilor populațiunei. Pe teatrul meridional al războiului nu e nici o schimbare. In Adriatică, un atac aerian al bravilor noștri aviatori contra transportărilor franceze a dat bune rezultate : mai multe bombe au fost aruncate ei au avut efectul dorit. (K. B.) Holera la Petrograd Viena, 26. — Știri publicate de „Hamburger Nachrichten“ spun că o epidemie de holeră ar fi izbucnit la Petrograd, unde progresele flagelului ar fi repezi. Ar fi de pe acum un număr mare de morți. Imparatul Wilhelm In Polonia rusă Berlin, 26. — împăratul Wilhelm a vizitat er landwehrul silesian in tranșeele de lângă Gurszyn, la răsărit de Mostovo. (Wolfsbureau). Pierderile austriacilor In Carpați Petrograd. 26. — Comunicat oficial: In Prusia orientala pe valea Lupa, trupele noastre au respins un atac al inamicului care primise întăriri. Pe malul drept al Vistulei au avut loc ciocniri ce ne-au fost favorabile. Lângă satul Nudroge cazacii au atacat un escadron inamic sprijinit de infanterie și au făcut 20 prizonieri. Apoi husarii noștri, pe la 3 noaptea, au gonit cu baioneta pe germani din satele Podlesije și Gnandystarp, luând arme și muniții. Am dat un atac de noapte in regiunea satului Orșulovo cu succes pentru noi. Pe malul stâng al Vistulei, pe Bzura și Barka, la 23 artileria a tras toată ziua, dar adversarul n a încercat nici o operațiune ofensivă. In regiunea satului Kandeng am început o ofensivă și am înaintat puțin cu toata rezistenta îndărătnică a dușmanului. Artileria noastră a bombardat cu succes o coloană germană care mergea de la Zembary spre Botmiow. Infanteria a luat-o la fugă, artileria a fost părăsită de trupele inamice pe marginea drumului. In Carpati luptele continuă pe toată întinderea frontului. Trupele noastre au înfrânt rezistența inamicului în trei pozițiuni întărite lângă Solabord. Am fugărit pe dușman timp de mai multe ver si eluâindu-i două tunuri, 3 mitraliere, pe comandantul regimentului 3 de honvezi, 47 ofițeri, 2546 soldați. La nord de trecătoarea Ujok, lângă Lutomska, inamicul a fost silit la retragerea trupele noastre, cari au luat in stăpânire tranșeele inamice, luând trei mitraliere și făcând numeroși prizonieri. Atacurile dușmanului care a trecut trecătoarea . Tucholka-Beskid la 23 au fost respinse"cu mari pierdri pentru dușman care a fost silit să se retragă, in grabă înspre Nadvornaia și în Bucovina. Trupele noastre cari țin in loc ofensiva unor forțe considerabile adverse pe o pozițiune muntoasă greu de ajuns, au fost retrase treptat. Pe marea Neagră torpiloarele noastre au bombardat Rhopa. Crucișătorul „Breslau”, sosind la 21 la Batum, a tras 20 focuri fără rezultat contra torpiloarelor noastre, cari executau manevre in acel smirt. După ce fortăreața a tras două focuri, vasul inamic a fugit. (Wostnik). Prin telegrafia FARAJIR Nordeich. 26 Ianuarie. Zona de operațiuni In mările engleze Suprafața mărci din jurul Marii Britanii și Irlandei precum și întinderea totală a canalului englez, sunt declarate zone militare, cu începere de la 18 Februarie. Toate vasele comerciale aparținând dușmanilor nostri, pe care le vom găsi in această zonă vor fi distruse, neputându-li-se făgădui pasagerilor si echipagrilor nici o protectiune in contra pierderei vietei. Considerând faptul că la 34 Ianuarie guvernul britanic a avizat că va abuza de pavilioane neutre si având in vedere numeroasele accidente pe mare in timp de războia, toate vasele neutre sunt serios prevenite să nu riște intrarea în sus arătata zonă periculoasă. Traficul pe mare la nord de Shetlande, în partea răsăriteană a mării Nordului in cuprinsul zonei de 30 de mile de această coastă, este sigur. (Amiralitatea germană). Asupra raiduui sumului „II. 21“ Roma, 26. — Se telegrafiază din Londra. Criticii navali englezi observă că din punctul de vedere militar, trecerea unui singur submarin din marea Nordului in Atlantic nu poate să aibă o așa de mare importanță. Ceva mai mult, fiind, greu a se descoperi un submarin care merge sub apă inmiapul nopții, treime să ne așteptăm și în viitor la alte raiduri la fel, cu atât mai mult cu cât submarinele germane construite de curând ar avea, după cât se afirmă, o rază de acțiune care le pune in stare să navigheze mai multe zile de arândul. Cu toate acestea ivirea unei unități din fiola dușmaniului lângă coasta bogatului ținut industrial Lancashire a pricinuit o oareșicare impresie. E vădit că germanii vor continua să urme e. prin toate mijloacele, tactica așa zisă a „înțepăturilor de ac‘‘ <•» a fost anunțată de amiralul von Tirjritz, împotriva marinei mercantile britanice. (A. T. 1.) impozitul de război în Elveția Viena. 26. — Din Berna se anunță că spre a acoperi in parte cheltuelile militare ocazionate de răboiu- consiliul federal a propus înscrierea în Constituție a unui nou articol, autorizând Confederația să perceapă un impozit de războiu nereînoibil a satira averei și veniturilor. * Scrisori din Rusia DIN CARNET I» II -X % $ 4 :v vl...'-' Două listă'tâturi au fost mai ales atinse de marele razboiu european : religia prea materializată și socialismul prea idealizat. Războiul european a arătat deoparte că religia de stat e o ficțiune prea învechită, de altă parte că socialismul internaționalist, e o minciună prea prematură și oricare ar fi sfârșitul acestei gigantice în alterări, unul din rezultatele lui va fi fără îndoială o slăbire pretutindeni, și a dominațiunei clericalilor și a politicei internaționaliștilor. Posibilitatea unui război european, în care guvernele militariste și — în unele țări — reacționare, au fost și mai sunt susținute de socialiștii internaționaliști, în care socialiștii germani ajută la ruinarea și distrugerea Belgiei muncitoare, în care aceiași socialiști visau să subjuge libera republică franceză absolutismului prusian, — posibilitatea acestui război a dovedit red și celor mai fanatici internaționaliști că politica lor a dat faliment Moartea socialistului german Franck pe câmpul de luptă în Belgia e o dovadă că socialismul pentru mult timp încă e și va rămânea național; arată că internaționalismul, întrucât nu izvorește în mod firesc din trebuințele vieții, nu trebue transformat în program politic. Socialismul, ca doctrină a luptei de clasă e un adevăr; socialismul ca mișcare politică menită să desrobească milioane de muncitori, un produs firesc al vietei Când însă socialismul vrea să fie prea idealizat, când alăturea de o doctrină științifică, alăturea de o mișcare politică reală, mulți s’au silit să introducă un programul socialist un vis — frumos, dar totuși vis — suferă și doctrina științifică și mișcarea politică. Mai mult, internaționalismul, acest vis frumos, transformat in lozincă politică poate duce câteodată la rezultate cu totul opuse, poate duce, oricât ar părea de paradoxal, la ... robia nationals. (Vezi de ex. teoria lui K. Marx în privința slavilor din Germania, învățături analoage putem trage din realitatea ce ne înconjoară și în ce privește, religia de stat. * Posibilitatea unui războiu european între popoarele creștine cele mai civilizate e In stare să dovedească și celor mai fanatici clericali, că religia de Stat nu are aproape nimic comun cu Dumnezeu, ca expresie superioară a dragostei și misericordiei. Religia de Stat, care în fond nu e decât o formă de dominațiune cu ajutorul ideei lui Dumnezeu, poate fi declarată de pe Peoples candides, apprenez â ccnnattrc vos maltres: et ceux oui sânt sortis de vaus. athées agénouilHs devant le Dien qu‘ils renient, et ceux qui vous gouver\ient de par l'autorité du Dieu ju'ils mettent. ó l'encan. G. Clémenceau acum în stare de bancrută frauduloasă. Mai putem admite că, cu ajutorul lui Dumnezeu, Kaizerul spera să distrugă Franța necredincioasă, dar ce te faci cu Belgia pioasă ? Dar aliații Franței sunt rușii creștini fervenți și englezii nu mai puțin fervenți creștini. In ce privește pe turci, desigur că împăratul Wilhelm creide că „bunul Dumnezeu nemțesc" e în rudenie mai de aproape cu Dumnezeul otomanilor decât cu cel al englezilor și rușilor ; dar ce se face bietul Dumnezeu catolic, când trebue să balanseze — iertați-mi expresia— Intre catolica Austrie și nu mai puțin catolica Belgie ? Orice ați susține, poziția cea mai dificilă în actualul război, nu e nici a triplei alianțe (în care creștina- Italie a fost înlocuită de păgâna Turcie), nici a triplei înțelegeri (destul de înrudită de altfel cu japonezii, indușii, turceșii, etc.), — poziția cea mai dificilă e a lui... Dumnezeu, tocmai pentru că prea fi fost materializat de guverne, și reprezentat de preoți și comisari, ialn fiecare minciună există un pic de adevăr, în,minciunile convenționale” — după fericita expresie a lui Nordau — se pare că adevărul e fondul curat, minciuna — forma. Adevărul este că momentul idealist, național și sentimental, este o foamate în viața omului (indiferent cum va fi numit acel element: Dumnezeu sau ideal științific), minciună e tot edificiul bisericei de stat, care în realitate nu are nimic ideal în sine; adevăr e că oamenii sunt conduși în viață de principiul luptei pentru existență; mincini e că trebuința de liberate egalitate, produse firești ale luptei pentru existență, duc la înfrățirea universală, internațională, în contra tendințelor de viață națională a tuturor popoarelor. Și tocmai momentele critice ele omenirei — cum e fără îndoială cel de față — sunt menite să deosebească adevărul de minciună. Fie ca marele războiu european, acest calvar al Europei contemporane, să istrugă tot ce a fost minciună în viața noastră. Fie ca marele războiu nurori ni să -imiga izvor! tuturor minciunilor vieței politice, sociale ș redis î,se — cangrena •biei. Să nimicească pentru totdeauna robia sub toate formele ei, robia politică în numele Statului, robia religioasă, în numele bisericei, robia națiunilor mici, în numele celor mari... Ianuarie, 4915. ♦ Mm Aniversarea Unirei Principatelor OSTROV 25 Ianuarie. Ziua de 24 Ianuarie—a 56-a aniversare a unirii țărilor surori —, s'a sărbătorit cu o deosebită solemnitate din orașul nostru. La orele 10 ju m. a. m. s'a oficiat un tedeum la care a luat parte corpul didactic împreună cu elevii școalelor. In orele de după amiază, a avut loc o frumoasă serbare școlară în localul scoalei de băeți. In fața unui public numeros, serbarea s'a început la orele 3 p. m. D-l G. S. Popescu, directorul școlii de băeți, a ținut o caldă cuvântare, vorbind cu multă însuflețire de inseninătatea zilei, accentuând că nu e departe timpul în care se va înfăptui idealul românilor — unirea tuturora sub un singur sceptru. Elevii Andreiu P. N., Popovici A. și eleva Caraculea E. au recitat frumos: „Bucovina“, „Ne chiamă frații“ și „Deșteptarea României“. S'a jucat apoi piesa „Unirea“. Corurile „Imnul Regal“, „Hora Unirei", „Steagul Nostru" și „La Arme“ prin felul cum au fost executate au contribuit mult la reușita serbării. 21INIGEA 25 Ianuarie. Serbare școlărească. Școlile din orașul nostru au sărbătorit cu un deosebit fast aniversarea Unirii Principatelor. Serbari» a avut loc în localul școalei n-rul 1 de băeți, asistat un numeros public. Cuvântarea ocazională a fi ținută de institutorul V. Diacnu, directorul școalei n-rul | i băeți, care în cuvinte bine siite a arătat însemnătate acelei zile pentru românim«, pik neasemuită de iubire caldă ilară. Au urmat, diferite coruri excutate de elevi și eleve cum numeroase recitări de poezii , caracter patriotic. Serbarea s’a sfârșit la ore 4 d. a. T.MAGDRELE 25 Ianuarie. Această zi istorică s’a serbat la noi cu mare grandoare grație corpului didactic mai ales. După amiază, la fiecare școală s'a făcut elevilor istoricul „Unirei Principatelor“, iar Sâmbătă seara, d-l profesor de liceu. Marin Petrescu, în fața unui numeros public a vorbit timp de o oră despre „Idealul nostru național și atitudinea Puterilor europene in trecut și în prezent"”. Conferențiarul a fost de multe ori întrerupt de aplauzele asistenților. Au urmat cântece și dansuri naționale organizate de membrii casei de citire G. Lazăr sub conducerea d-lui N. Nicolescu, profesor de muzică. Cu această ocazie d-ra Duțescu s'a distins prin finețea și abilitatea cu care a executat diferite monoloage și dansuri naționale. Serbarea s'a terminat la orele 12,