Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)

1915-10-14 / nr. 284

□ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Da 8 CEREȚI PRETUTIMDENII 8 O □□□□□□□ MUMA! □□□□□□□□ B B PRODUCȚIUNEA FABRICEI GRIVIȚA | 8 î­î FERIȚÎ-VA DE FALSIFICATORI îîî­t □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a 35 LSI TONA DE CARBONI MBIT calitate &tipei*i«>at*»i pentru SOBE­­ M­­aed­H și calorifere, ti au su­ortat in domo­iliu, im*­­ni/.ca/.ii imediat I.. Olt­ESTI­.I.V. ^ussaBasen^sMuaim strada REGALA, 1, București. Tele­fonui­­. Depozitul Șos. Filantrom­a, 35. 3210 VAGOANE COMP­LECTR. — PRE-1­URI SPECIALE Reprezentantul casei CG>M.*IMSII­E COLONIALE din PARIS reușind a aduce cu mari sacrificii un transport din VES­TABIL­L 3340 Th­*s Cosipagnin Coloniale își permite a atrage atențiunea Onor. Public consumator, că mult apreciatul CEAI se află de vânzare en detail LA TOATE MAGA­ZIN !•'­.!•. mai important e­ste COLONIALE și delicatese din țarăt PUMA PEPINIERA FRANCEZA toars Guitura Franceză de vite și arbori fructiferi v (1,00 h­ectare} ,3398 Mobile de trestie pentru Antreuri, Grădini, Um­brare, Cormeze, Coșuri de voia­je, de B>ouri și orice alte obiec­te pentru cadouri lucrate în tres­tie și barabou la ÎNCHISOAREA VĂCĂREȘTI, se află de vînzare in str. Lipscani No. 64, In doi­lea Magasin de la „Carmen Syl­­va«‘. Pepinierele 6.I. G. Brătianu BRAGAȘANUS Vinde vițe alfzite de unul și doi ani, calitatea I, viguroase, bine alese, varietățile cele mai bune pentru vin și masă. Comenzile se fac la Bănet, Alimăneștianu Dră­gășani.________ ~ 3356 țigle solzi pentru acoperitul caselor lu­crează fabrica P. ANDREESCO FU, Craiova 111H0HIRIRT — cava virru.m-.i - lingă Casa de Depuneri Un magazin mare cu 3 camere și im apartament etaj cu 6 came­re. Se­ închiriază In total cu Let 10.000. A se adresa Telei. 9/4?. 3341 Pentru conilncerea părții comerciale în orișice în­treprindere economică, se oferă tînăr român, serios, absolvent al școalei superioare de comerț din țară și al Academiei de co­merț din Lteipzig. La ziar sub „Întreprinderi“, 3392 , De arestat Chiar de­ acum din­ toamnă, Moșia Cuci, din județul Roman, suprafața aproximativ 250 hecta­re arabile. Doritorii se vor adre­sa la d-l căpitan Filitti, Doro­băuților 8 (casa Dacia). 3361 Pelerinajul Cercetător la Mormântul regal al Sarol X O- De jur împrejurul baptüierului Episcopiei de Argeș, 3000 de cer­cetași »'au reunit spre a depune pioasele lor rugăciuni la mor­­m­întul Regelui Carool I. La orele 3 d. a.»" în prezența M. S. Regine Elisabeta și a Alteței Sale Regale Principelui Moștenitor Carol, s’a oficiat de către P. S. Episcopii­ Cani­st, împreună cu clerul local, un scurt serviciu divin, în care timp s’a sfințit drapelul cohortei Leopold (jf flohenzollern, cohortă înființată din , inițiativa și sub patronajul M. S. Reginei , Elisa­­­beta, la C.-de-Argeș. După sfințirea acestui­ drapel, ■, însăși M. S. Regina Elisabeta după o caldă cu­vin­tare plină de cuvinte înălțătoare- l’a încredințat d-lui primar al orașului, D. Lă­­zărescu, numit șef al cohortei. P. S. Episcopul Galist al Ar­geșului, a tir­­ut P: frumoasă, cu­­vîntare arătind importanța depu­­nerei jurăm­întului ce urma să ai­bă loc. Muzica intonează ,pentru rugă­ciune"", pe cînd toți corect­așii și instructorii din țară, care n’au depus încă juromSntul, jură, după formularul tip pe care Alteța Sa Principele Moștenitor îl citește rar și tare. La mormântul Regelui Carol După terminarea depunerii jură­mântului toate drapelele cu garda lor se ridică în întredală, în timp ce clopotele lui Mircea dela Cozia răsună peste văile Argeșului i­­­a vîrful clopotniței palatului. Toate cohortele au depusj în pre­zența M. S. Regina Elisabeta. jerbe de flori, coroane și buchete pe­­ mormîntul­ Regelui Carol I. D. Ch. D. Mugur, din partea cercetașilor prahoveni, în timp ce o delegație de ș­ase voinici cerce­tași întindeau pe mormîn­ priza stindardului lor, a rostit urmă­toarele cuvinte: Acești copii vor să lase un semn de pietate pe mormîntul re­­gelui Carol I. Ei n'au nimic­­ mai scump ca steagul acesta. El e întruparea materială a su­fletelor lor, și această expresiune materială a sufletului, vor s'o la­se... Majestatea Voastră să vadă in acest tricolor, aripa vie a­ unui înger care va apăra odihna unui mormint. Îngerul acesta e simbolul nevă­­al puterii celor mici.*. A. Sa Principele Carol, înghe­­nunchiind, a sărutat drapelul de­pus pe mormîntul plin de fel de fel de frumoase flori naturale. Cohorta ..Neagoe Basarab“ din Pitești, sub comanda d-lui căpitan Dobrescu, împreună cu d. D. Brânzeu prefectul județului, după ce a depus cu o deosebită solem­nitate o frumoasă coroană pe­rm­or­­m­ântul Regelui Carol I, a depus de asemenea o frumoasă jerbă de flori albe pe mormîntul Voevodu­­­lui Neagoe Basarab. Pe panglică stă scris: Cercetații de Argeș Veșnica Pomenire Marelui Voevod Neagoe Basarab Medaliarea instructorilor și a cercetașilOr Trecînd din nou sub baptisier. A. S. Regală Principele Carol dă comanda pentru formarea ca­reului și pentru onor, D. profesor Gh. Adamescu a­­dresîndu-se M. S., Reginei 'Sii Sa­­­beta, printr‘0. aleasă curtif­ire arată importanța și rolul cerceta­șului la noi. D-sa arată apoi cum că pen­tru răsplata celor meritoși, s’a în­ființat medalia Virtutea Cercetă­­șească, și că această medalie, înaintea oi și cui, trebue să fie o­­ferită A. S. Principelui Carol, nu ca o răsplată, căci nimic nu poate răsplăti munca și devotamentu! Său, și ca un semn de nețărmurită sinceră dragoste a poporului ro­mân.­­ . .Adresindu-se A. n­. Principelui Moștenitor, îi înmânează medalia și brevetul Virtutea Cercetășească. Al doilea care primește această medalie a fost elevul Daschievici din cohorta Brăila, un copil la 14—15 ani, pentru că, după cum a menționat cu glasul tare A. S. R. Principele Carol a scăpat pe an bătrîn de la înnec. Apoi se oferă la o serie de 15 cercetași și instructori, această medalie pentru diverse merite. Discursul A. S. R. Principe­lui Carol După împărțirea medaliilor, A. S. R. Principele Carol, cu fața plină de mulțumire, a rostit im înălțător discurs. ,,ai improviza”. In fața actualelor împrejurări, cînd în afară ne înconjoară răz­boiul și în Capitală în acelaș moment se întîm­plă manifestații de stradă, discursul A. S. R. pă­rea venit ca un capo de operă. Regretăm că n’am putut să-l prindem vorbă cu vorbă, însă pentru aceia ce l’au auzit va ră­mîne ca un parfum superb, care s’a evaporat fără să mai poată fi regăsit vreodată. Defilarea întreaga Curte a M. S. Regina, împreună cu doamnele de onoa­re Poenaru și Băicoianu, d. co­­m­andor Gramoski, Tzigara-Sa­­murcaș, general Perticari, Marin Demetrescu, Murgoci, etc., luînd foc în fața palatului regal, pri­mesc defilarea M. S. Regina a admirat fru­moasa ținută a cercetașilor din Iași și a acelor din Brăila, care au defilat în frunte cu veneratul lor profesor d. Cornea. .Nu mai­­ puțin au fost la­ți­mea lor cohortele din Cadrila­­ter și Dobrogea. Odată cu apusul palidului soa­re de toamnă, aceste 3.000 de speranțe ale­ națiunii, care au de­pus la mormîntul Regelui Carol I pioasele lor rugăciuni, s’au retras ducînd adînc, săpată în inima lor amintirea primului congres al cercetașilor români. 0. Tone­gara. MIERCURI, 14­27 OCTOMBRIE ISIS -SS- — Adunare generală­ ­a Uniunei Sindicatelor Agricolel­­ o- Duminică d. a. la ora 3 sa ținut adunarea generală a „Uniunei Sindicatelor Agricole“ din țară. Au asistat d-nii D. N. Secelea­­nu, G. Christodorescu, L Dumi­­trașcu-Bîrlad,­­ Prejbeanu-Dolj, G. Brăescu-Bacfiu, general Be­none Anastasiu.Buzău, general A. Cioranu, D. Apostol, Enășes­­cu, Chr. Solomon-Roman, Matei Costake Roman, G. Poloni-Ilfov, M. Solacolu-Constanța, E. Miu­­lescu, Se. Arion, R Mândrea etc. A prezidat d. fl. IV. Seceleanu, președintele Uniunei, asistat de d. G. Christodorescu directorul Uniunei S‘a făcut darea de seamă a­­supra activității Uniunei. S‘a a­­rătat că exportul de cereale așa fel cum s'a făcut, a cauzat mul­te daune agricultorilor. Uniunea a întocmit memorii, a provocat adunări și consfătuiri, a făcut intervenții pe la ministere în ve­derea stabilirea unor norme de înlesnire a transportului cereale­­lor pînâ la frontieră. In 11 luni s‘au exportat 41 mii vagoane, adică aproximativ 100 vagoane pe zi, din cifra medie de 300000 vagoane Cît exportam în alți ani Ministerul lucrărilor publice a asigurat misiunea că, în urma dispozițiilor luate, se vor putea exporta zilnic, cîte 1000 vagoane. S-au ridicat prohibirile de ex­port și s'au îmbunătățit unele mijloace de transport Față de monopolul cerealiștilor Austro- Germani, Uniunea a luat măsuri de comun acord cu președinții Sindicatelor agricole și cu co­­misiunea centrală pentru vînza­­rea productelor agricole. In ur­­m­a intervenirei Uniunei, d. mi­­nistru al agriculturei a luat mă­­sura înlesnirei formalităților pentru creditul agricultorilor. S-a procurat agricultorilor sfoa­ră de Manilla, prin intermediul ministerul­ui de domenii, intro­­ducîndu-se­­ 20 mii kgr. în ța­ră. S-au înființat 29 sindicate a. gricole județene, iar unul nou e în formație. La aceste sindicate s'au înscris 1825 agricultori. Uniunea sindicatelor a îmbră­țișat și organizația sindicatelor viticole, în scopul reprimării fraudelor în viniculture și viti­cultură. S'au înființat 6 sindi­cate viticole: Ilfov, R.­Sărat, Ar­­geș, Muscel, Fălciu, Prahova și Gorj. După citirea dărei de seamă a activităței Uniunei­ a vorbit d. D. N. Seceleanu, comunicind măsu­rile luate în vederea înlesnirei creditului agricultorilor. In urma tratativelor urmate cu societatea de cumpărare de grîne instituită de guvernul german, aceasta făcînd propu­neri, s'a stabilit un preț­ mini­mal pentru gripele noastre la frontieră {3500 Iț­i vagonul) și societatea și-a luat angajamen­tul de a obține din partea C. F. germane vagoane goale, cari să încarce la frontieră produsele noastre într'o proporție de 38 la sută sindicatele agricole, 28 la sută băncile populare, 28 la sută negustorii și 6 la sută, morarii. Societatea a cerut asigurarea ca vagoanele germane să nu­ în­­tîrzie și să nu­ fie îndrumate pe căi prea depărtate, cum și liber­­tatea de a­ încărca orice fel d­e grîne din recolta veche. În a­­cest scop s'ar trimite pînă la 350 vagoane pe zi. Iar pe de altă parte dela noi s'ar încărca și transporta la frontieră pînă la circa 1000 vagoane pe zi. For, realitățile relative la înlesnirea creditului, s'au ușurați mărindu­­se pînă­ la 60 la sută din valoa­rea mărfurilor, fără a se mai cere o socoteală de întrebuința­­re a împrumuturilor. A comunicat apoi ce rost, are comisiunea instituită de consi­­liul de miniștri pentru vînzarea in interior cit. și pentru export, precum și foloasele ce se vor aduce agricultorilor. Au mai vorbit d-nii Gh. D Io­­nescu-Ialomița și N. Enășescu. Botoșani în chestiunea omiterei de a se comunica rezultatul in­­tervențrei ce a făcut comisiunea trimisă la Berlin. D-nii Mândrea- Seceleanu și N. Enășescu au discutat chestiu­­nea modaltăței dist­ribuirei va­goanelor, cum și asigurării li­­berului trafic al cerealelor. După aceste discuț­iuni s'a ho­tărît ca vinzările ce se vor face prin intermediul Comisiunei o­­ficiale instituită de guvern, prin cei trimiși de Uniunea sindica­telor să reprezinte sindicatele numai din punct de vedere al in­tereselor agricultorilor, să ia parte regulat la întrunirile co­­misiunei pentru ca președintele să nu fie în minoritate față de ceilalți membri ai comisiunei. Moțiunea votată conține ur­­mătoarele puncte principale Desființarea platei taxelor în aur efectiv- desființarea taxelor pentru transporturile pe șosele și a permisiilor de transport cu carele, publicarea zilnică in stațiunile c. f. r. a listelor de a­­gricultori­ ce urmează să facă în­­cărcările, etc. Adunarea s'a terminat la orele 6 jumătate seara. B. IncendiulJ a laicei ■ Țintea. 11 Octombrie Azi poi la orele 4 d. a. un in­cendiu a isbucnit la sonda No. 1 a soc. ..Colombia“ din Băicoi. Lucrătorul Nicolae Ciocoiu s’a aleg cu arsuri pe față și mâini. Cauzele incendiului nu se cu­nosc. Sonda fiind în erupție, pagube­le sunt de 35.000 lei. La fața locului a sosit imediat d. Horovici, inginerul șef al sch­i­­ței, care a luat măsuri ca focul sa fie localizat repede. Incendiul a fost stins la orele 5 seara. resarea de graidere a unei d-ne din Iași Iași,, 11 Octombrie D-na L­ucreția Ivașcu, bine cunoscută în cercurile înalte, soția fostului prefect, a înghițit azi o soluție de acid feric con­centrat. Starea sinucigașei este dispe­rată. Cauza care a determinat-o să ia funesta hotărîre nu se cunoa­ște. f luarea întrunire a „Federației Unioniste“ In sala Dacia MANIFESTAȚIA PE STRADE acăerarea cu armata.— Un mort și numeroși răniți. — Spargeri de geamuri și devastări — Continuare — De la clubul conservator se a­­nunță manifestanților ca o dele­gație compusă din d-nii N. Fili­­pesc­u, Delavrancea și Take Io­­nescu,se va duce la­ palat ca să ceară o audiență Suveranului. In adevăr, pe la orele 6, d-nii Filipescu­, Delavrancea și Take, Ionescu s’au dus la palatul re­gal unde­­ s’au înscris pentru au­diență, în timp ce oratorii vor­beau manifestanților, din bal­coanele ambelor cluburi. Peste o jumătate de oră, dele­gația reîntorcîndu-se, d. Filipe­­­scu a comunicat că nu li s’a a­­cordat o audiență imediată. * Numeroase torțe au fost aduse. în acest timp, manifestanților, cari te aprindeau luminînd în mod pitoresc întreaga piață a Teatrului Național. Coruri improvizate intonau cîntece patriotice și entuziasmul era ținut astfel la nivel. In dreptul clubului conserva­tor-democrat, manifestanții au adus doi lăutari și au început să joace Hora Unirii. .A­lți manifestanți s’au dus prin oraș să aducă muzici spre a con­tinua manifestația.­­ Svonindu-se că unii au de gînd să se ducă să tragă clopo­tele la Mitropolie, o companie de infanterie a pornit în pas a­­lergător spre Dealul Mitropoliei. La orele 7 jum. a fost adusă în piața Teatrului o muzică S’a cîntat .,Deșteaptă-te Ro­mâne”" și „La Arme". Ambele cluburi ale Federației au fost ilu­­minate „a giorno“. Manifestanții sau dus apoi cu muzica la clubul conservator de sub șefia d-lii Marghiloman, unde au cîntat Un marș funebru, în timp ce cu pietre spărgeau geamurile dinspre calea Victo­riei ale clubului. Pietrele au pă­truns în saloane și au lovit pe d-nii L­ăzărescu și Malinese«. .» De acolo, grosul manifestanți­lor au plecat pe calea Victoriei de va­le și ajun­gînd în dreptul clubului liberal, au făcut o ma­nifestație ostilă, spărgind gea­murile cu pietre și cărămizi. Au luat-o apoi pe Bulevardul Academiei și în dreptul ziarului .,Minerva” au făcut și acolo o manifestație ostilă,­­aruncînd cu pietre în gearduri. . Trecînd prin fața Universită­ții, cu torțe și cu muzica, corte­giul s’a îndreptat spre str. Ba­­tiște, la locuința d-lui N. .Filipe­­scu­. Acolo au aclamat din nou pe d. Filipescu, au cîntat și au jucat hora. La înapoiere, manifestanții au spart geamurile casei d-lui dr. dentist Niculescu și au revenit pe bulevardul Academiei. La ziarul „Minerva” mulțimea s’a oprit din nou și o ploaie de pie­tre a început să cadă asupra ta­­luiror geamurilor palatului „Mi­neritei”, a cărui fațadă a fost de­vastată cu desăvîrșire. De acolo, manifestanții s’au îndreptat spre legația rusească, au intrat în curtea legațiunii, unde au aclamat strigînd: „Tră­iască Rusia”, „Trăiască Franța” și au cîntat Marseilleza, timp de un sfert de oră. Mulțimea a pornit apoi din nou pe calea Victoriei, a spart iarăși geamuri la clubul liberal, în fața căruia trupele au încer­cat zadarnic să-i risipească. Manifestanții au spart ajxii geamurile mari de la două ma­gazine de sub clubul conserva­tor, geamurile de la etajul I Un­de se află Portois Fix și cele ale clubului conservator, al cărui șef e d. Marghiloman. .. . La orele 9 seara, manifestan­ții au început să se împrăștie. * Dintre răniții m­ai grav, e și un tinăr Constantinescu, o­­fițer în rezervă, de fel din Giurgiu, înțepat la cap de o baionetă. Unul dintre răniți, tinarul Silberstein Haim, din fundătu­ra Dudești 15, evreu de națio­nalitate, funcționar comercial, în etate de 17 ani, a încetat din viață la spitalul Colțea, după o jumătate de oră de la aduce­rea sa. Nefericitul era străpuns de o baionetă în piept, în par­tea dreaptă. * Au mai fost răniți: Nae Vlă­­descu, studenții George Lun­­gulescu și Victor Dimitriu și un căpitan de rezervă, al cărui nume ne scapă. Autoritățile nu au operat nici o arestare, pentru că atunci va fi prea tîr­­ziu“. Ei bine,, încercuirea“ este fapt îndeplinit și logic ar fi ca acum să spună și războinicii . ..Dacă pînă acum nu s’a decla­rat războiu, acum ,.jos armele“, pentru că nu mai putem face ni­mic de­oare­ce.... suntem încer­cuiți. Dar noi nu putem cere logică dela cer, ori vor războiu cu orice preț. Să urmăm pilda socialiștilor Bulgari cari și-au făcut datoria pînă la capăt așa că ei nu sunt vinovați de nenorocirea Bulgariei. Să cerem guvernului să declare neutralitate. , D. Jianu, delegat al Cercului Tineretul Muncitor, se adresează nouilor recruți și le spune să nu uite în cazarmă că sunt fii de muncitori și să-și facă datoria de socialiști. D. dr. C. Racovsk­i e primit la tribună cu lungi aplauze, întrunirea de azi — începe o­­ratorul —­ a fost convocată și du Cercul Tineretul Muncitor. Eu voi­­ aduce un cuvînt de lau­dă acestui tineret, care se arată demn de o generație viitoare so­cialistă. Vorbind de întrunirea­­ Federa­ției Unioniste“, spune că guvernul le-a făcut unioniștilor un binet pentru că­­ i-a trimes pe toți româ­nii din toate unghiurile țării la ,,Dacia“ ca să fie sala populată. Dacă se ținea întrunirea și la ,,Cinema-Rex“ atunci ambele în­truniri dădeau un formidabil fre­­asco. Despre evenimentele externe în legătură cu țara noastră, oratorul spune că dacă nu am intrat pînă acum în acțiune,­­aceasta, „se­ dato­­rește mai mult întîmplării și Ru­șilor cari au refuzat să satisfacă pretențiunile guvernului roman. Acesesta pe noi nu trebuie să ne incinte. Pericolul războiului se poate ivi în ori­ce moment. Și de aceea da­toria tuturor este de a lupta și a cere guvernului să declare: Ro­mânia va rămîne neutră pînă ia finit. • , Dacă am intra în războiu fie cu Aliații, fie cu Puterile Centra­le, atunci vom mări numărul va­salilor. Bulgarii a ’și-a semnat sentințe de moarte angajându­se în acest groaznic flagel care zguduie Eu­ropa. Noi socialiștii­ am­ spus încă de acum patru luni . Războiul acesta se va termina cu sugrumarea po­poarelor din Balcani. Craterul arată apoi că numai o Confederația balcanică ar asigura pacea și propășirea în Balcani. Termină cu un călduros apel pentru unirea tuturor forțelor proletare. D. Gherghiu­ incheie seria cu­­vîntărilor la orele 6 seara, mun­citorii răspîndindu-ne în liniște. Acțiunea pacifistă a socialiștilor in­trunirea de Duminecă Duminică la ora 3 d. a., s-a ți­nut o întrunire antirăzboinică în sala clubului socialist. Participă un mare număr de cetățeni. După ce corul intonează diferi­­­­te cîntece revoluționare, d. advo­cat, C-tin Gheorghian, deschide întrunirea. D-sa spune că Cercul Tineretul Muncitor împreună cu secțiunea locală a partidului socialist, au convocat această întrunire spre a protesta împotriva războiului și militarismului. De apoi cüvietul d-lui I. Cre­țeanu, delegat al Cercului Tinere­tul Muncitor, care spune că și ti­nerii muncitori au datoria de a lupta împoriva războiului. Spune că în alte țari tinerii luptă cot la cot cu vîrstnicii, ba ei se disting prin abnegația și cura­giul lor, în lupta proletariatului cu clasele suprapuse. Cînd părinții și frații noștri, vor fi duși la măcel, noi vom rămîne fără sprijin. Tineretul cere școli, nu instru­mente de ucidere și pustiire. D. dr. C. Călin spune că partidul răzbionicilor a schimbat firma. Ei se numesc acum­: "Federa­ția Unionistă". Această Federație cere intrarea în război imediat, dar se vede că știe că aceasta nu se poate și de aceea a închiriat un club pa ori și­care partid politic și s’a insta­lat penru mai mulți ani în noul local. La ședința de inugurare, d. N. Filipescu a declarat că armata n’are munițiuni și a adus acuz­a­­țiuni ministrului de război. Noi socialiștii luăm act de a­­cest­ declaration­ și spunem : Dacă cele declarate sunt adevă­rate, atunci vinovați sunteți toți pentru ca­­ ara, adică poporul­ rab­dă chinul foamei pe cînd voi spu­neți că cu banii încasați­, din bi­ruri faceți și preparați apărarea țării. Acum întrebăm pe d. Nicu Fi­lipescu de ce cere într’una să in­trăm în războiu dacă știe că nu avem imiaițiuni și că armata nu este pregătită ? ! Noi nu putem arunca țara în hazardul războiului european, in speranța că poate vom cîștiga Transilvania și Bucovina. Se știa că un argument de că­petenie al rădobinicilor era în­cercuirea României. Ei spuneau : ^Să declarăm răz­boiu pînă nu vom fi încercați; Operațiunile flotei ruse ’ marea Baltică In Petrograd, 23 (sosită 24).—Co­municat oficial. — Ia »na de 22 detașamentul debarcat de flota noastră în regiunea satului Do­­meines, pe țărmul Curlandei, la gura golfului Riga, a înfrînt de­tașamentul german care apăra acest punct; am capturat mulți prizonieri și un însemnat mate­rial de războiu. Pe locul luptei am găsit un o­­fițer și 42 soldați germani morți. Pierderile noastre sunt patru soldați răniți. (Westnik). Pentru abonații și cititorii noștri c­iții abonați și citi­­topi sunt rugați ca la expedierea mandate­lor să specifice pe con­tra cuponului pentru ce scop trimit suma, iar cele pentru abonament să scrie data începere! cunoscând că Abona­mentele se fac cu în­cepere numai de la 1 și 16 ale fiecărei luni. Tot odată se pune în vederea d-nor abonați și cititori că abona­mentele nu se fac în rate. FOITA ZIARULUI „UNIVERSUL“ mi...—­—.—~­n­...... n... ta.........^nrz..ur..­~^s^=.-^rsrs.v~.­a. .. i.i­ iTvrxy»­ Drama din Constanta S­ĂU 9 TAINA UNEI MAME — Hoața» realist, petrecut in zilele noastre — 1»JL­RTILA I GAP. VII Intre tată și fiu Mîșu încruntă sprâncenele — Bine zise el. Apoi întrebă : — Victor e aici ? !— Trebue să fie Sa odae, la dumnealui. Mihail Mirașcu urcă, din pa­tru în patru trepte, scara ce du­bea la apartamentul lui Victor. O emoțiune, ciudată îl stăpî­­nea. Nevastă-sa părăsise domiciliul conjugal. N’o va mai vedea, fără îndoia­lă, niciodată. Erau momente când regreta ce făcuse și-i părea rău­ de aspri­mea ce manifestase. Un ghimpe de îndoială li se în­fipsese în inimă . Dacă cumva nu e vinovată Dacă, cu toate aparențele ? Dar era cu neputință, Prinsese scrisoarea aceea iscă­lită „Radu“, pe care o păstra la el și o pipăia din când în cînd, spre a-și întări sufletul în ope­­ra-t de Judecător, scrisoarea fa­­tală, scrisoarea blestemată. Și, totuși, cu toată, scrisoarea, Gabriela susținuse că-i nevino­vată. Și părea așa de sinceră­­ întreaga ei ființă împrăștia ,un parfum de cinste, castitate, ne­vinovăție Dar femeile sunt așa de înșe­lă­t­oare ! Ca să scape de gândurile ce-l copleșeau, se avîntă sus și pă­trunse, fără să bată, în odaia fiului său, pe care ,o văzuse lu­minată. Găsi pe Victor în cabinetu­l de toaletă, între două oglinzi, cu două perii în mină, ocupat să-și perie cu conștiinciozitate capul. Mergea pe al douăzeci și pa­trulea an. Cu statură de atlet, figură groasă, roșie, trăsături comune, n’avea în persoana sa nimic di­stins. Se îmbrăca totdeauna după Ul­timul jurnal, îi plăceau bijuterii­le și întrebuința parfumuri pă­trunzătoare Reprezintă întocmai tipul fe­ciorului de bani gata. La zgomotul făcut de tatăl său, întoarse capul. Nu se arătă de loc surprins. . Zise: — A, tu ești, tată ! Veni și fără să mă vestești­ De ce ?•< Mi-ar fi făcut plăcere să te iau de la gară. Se întrerupse, observind figura mohorîtă a lui Mișu. — Da‘ ce ai ? Parcă ți s’au îne­cat corăbiile. Ești bolnav ? Mișa nu răspunse. Se trînti pe un fotoliu. — Ai văzut pe Gabriela ?­­— Da, azi dimineață. Ne-am­ întîlnit la ușă. Ieșea tocmai cînd veneam eu — A­ți vorbit ? — Nu. L-am dat bună ziua și mi se pare că mi-a răspuns Nici nu mi-aduc aminte. Atîta tot. ~~ Nu știi nimic vasăzică ? — Habar n‘am. Am gonit-o. Gonit-o ? — repetă Victor, stăpînindu-și o mișcare de bu­curie. Bravo ! „iți spuneam eu* că așa o să sp­înt’împle „Ai prins-o ?“ — Nu, dar mi a căzut ln m­îini o scrisoare: „li-oi povesti cu toate în amă­nunțime”. — Te-ai lămurit acum ? Are un amant, nu-i așa ? Nu știu încă. Sunt momen­te cînd mă îndoesc, cu toate cite am văzut. ... Nu, mă­­ mir­—­­ răspunse Victor, rin­jind. Nu-i oare repre­­zintat amorul cu o legătură la ochi ? „Și zi, ai prins-o asupra fap­tului ... „Ai scrisoarea ?“ — Uite-o ! Victor luă hîrtia pe jumătate arsă, o parcurse din ochi și o înapoiă tatălui său, cu un gest plin de dispreț: — Cum se poate, tată, să te mai îndoești după asta ? „Trebue să fie cineva amore­zat ca tine: „Știi cine e Radu ăsta — Nu tocmai bine. Dar o voiu ști curînd. „Am pus pe cineva să facă cercetări și trebue să-mi trimită adresa exactă”. — Și după aia ? — îl omor. —în duel ? — Doar nu-ți închipuești că o să-l asasinez. — Și dacă te omoară el ? — Mă răzbuni tu. — Foarte bine. — zise Victor, ironic^ — iată doi membri ai u­­nei familii vechi boerești­­ puși pe cart­uni pentru o muere. — Păi ce-i de făcut ? — Nim. — Trebue să mă răzbun, nu se poate altfel­­— Nu-ți tăgăduesc dreptul a­­cesta, dar era bine dacă deschi­dea­ ochii de la început „Numai tu singur, dragă tată, nu vedeai că individa aia te-a luat de bărbat numai pentru bani, pentru bănișorii tăi, că nu te iubea și te va înșela intr’o zi sau alta. „Era fatal, era scris: „Și ce ai de gînd să­ faci cu ea ?“ — Ți-am mai spus, am go­nit-o și am luat și alte măsuri ca­ s’o pedepsesc. — Anume ? — Mai întîi am­ poruncit direc­toarei pensionului unde învață Olga să nu-i permită s’o vadă și, cum ea o adoră .. Victor întrebase pe tata său . — Vasăzică, mititica o să ne cadă ’n spinare. Eu o lăsam mai bine mamei și scăpăm de amin­­două­— Nu pot una ca asta. — zise Mișu. — Da’ de ce ? — Olga e fată mea. — Și nădăjduești să atragi, printrînsa, într’o zi, pe -mă-sa,­­ cînd vei fi dispus să ierți­­ ■ « — Te asigur.. — Nu jura, dragă tată. Cunosc așa de bine pe amorezați. Toți sunt slabi. — Eu n‘am să fiu. — zise Mi­rașcu. „Vreau să mă răzbun și mă voiu răzbuna”. — Ai luat masa ? — întrebă Victor, isprăvind cu toaleta. — Nu, dar nici nu­ mă gînd­esc la mîncare. —­ Hai cu mine la Iordache să luăm masa împreună. Ai să te distrezi. Are o orchestră admira­bilă. „Doar nu o să-ți prăpădești zi­lele, jelind toată viața pe neva­­stă-ta”. — Nu-mi arde de jelit, — ri­postă Mirașcu. Vreau să pedep­sesc. — Bine. Vino Vom vorbi des­pre asta. Și Victor tîrî ©u ei pe tat'său CAPITOLUL VIII Din trecutul lui Radu După plecarea Gabrielei Mi­rașcu, Radu Vlasian se înapo­­iase în odaia-i modestă, îmbi­bată încă de parfumul femeei iubite, și se­ închisese acolo, , spre a-1 respira cît mai mult și­­ a păstra ceva dintr’însa De altfel, avea senzația că, cu plecarea ei, a dispărut tot far­mecul împrejurimilor și că nu m­ai are nimi­ie de­ admirat. Tînărul pictor împlinise două­zeci de ani și peste cîteva luni , urma să tragă sorții. De statură mijlocie, avea o fi­zionomie foarte distinsă, o pri­vire blonda, păr blond, frumos,­­ și buza i:­­era adumbrită de o mustață fină, așa de blondă că abia de se observa. Era nervos, impresionabil, ca toți adevărații artiști, și maes­trul d­e la care luase lecțiuni la București îi prezicea un viitor strălucit Lucrase pînă acum cîteva ta­blouri, portrete și studii, cari nu erau lipsite de valoare și făceau să se întrevadă cele mai fru­­­­moase speranțe. Tablourile lui însă nu se vin­deau încă, și-i mai trebuiau mulți ani de muncă pentru a stăpîni cu atîta siguranță pene­lul încît să devie artist apre­­ciat și celebru. T (Va urma)

Next