Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)
1915-10-14 / nr. 284
□ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Da 8 CEREȚI PRETUTIMDENII 8 O □□□□□□□ MUMA! □□□□□□□□ B B PRODUCȚIUNEA FABRICEI GRIVIȚA | 8 îî FERIȚÎ-VA DE FALSIFICATORI îîît □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a 35 LSI TONA DE CARBONI MBIT calitate &tipei*i«>at*»i pentru SOBE MaedH și calorifere, ti au suortat in domoiliu, im*ni/.ca/.ii imediat I.. OltESTI.I.V. ^ussaBasen^sMuaim strada REGALA, 1, București. Telefonui. Depozitul Șos. Filantroma, 35. 3210 VAGOANE COMPLECTR. — PRE-1URI SPECIALE Reprezentantul casei CG>M.*IMSIIE COLONIALE din PARIS reușind a aduce cu mari sacrificii un transport din VESTABILL 3340 Th*s Cosipagnin Coloniale își permite a atrage atențiunea Onor. Public consumator, că mult apreciatul CEAI se află de vânzare en detail LA TOATE MAGAZIN !•'.!•. mai important este COLONIALE și delicatese din țarăt PUMA PEPINIERA FRANCEZA toars Guitura Franceză de vite și arbori fructiferi v (1,00 hectare} ,3398 Mobile de trestie pentru Antreuri, Grădini, Umbrare, Cormeze, Coșuri de voiaje, de B>ouri și orice alte obiecte pentru cadouri lucrate în trestie și barabou la ÎNCHISOAREA VĂCĂREȘTI, se află de vînzare in str. Lipscani No. 64, In doilea Magasin de la „Carmen Sylva«‘. Pepinierele 6.I. G. Brătianu BRAGAȘANUS Vinde vițe alfzite de unul și doi ani, calitatea I, viguroase, bine alese, varietățile cele mai bune pentru vin și masă. Comenzile se fac la Bănet, Alimăneștianu Drăgășani.________ ~ 3356 țigle solzi pentru acoperitul caselor lucrează fabrica P. ANDREESCO FU, Craiova 111H0HIRIRT — cava virru.m-.i - lingă Casa de Depuneri Un magazin mare cu 3 camere și im apartament etaj cu 6 camere. Se închiriază In total cu Let 10.000. A se adresa Telei. 9/4?. 3341 Pentru conilncerea părții comerciale în orișice întreprindere economică, se oferă tînăr român, serios, absolvent al școalei superioare de comerț din țară și al Academiei de comerț din Lteipzig. La ziar sub „Întreprinderi“, 3392 , De arestat Chiar de acum din toamnă, Moșia Cuci, din județul Roman, suprafața aproximativ 250 hectare arabile. Doritorii se vor adresa la d-l căpitan Filitti, Dorobăuților 8 (casa Dacia). 3361 Pelerinajul Cercetător la Mormântul regal al Sarol X O- De jur împrejurul baptüierului Episcopiei de Argeș, 3000 de cercetași »'au reunit spre a depune pioasele lor rugăciuni la mormîntul Regelui Carool I. La orele 3 d. a.»" în prezența M. S. Regine Elisabeta și a Alteței Sale Regale Principelui Moștenitor Carol, s’a oficiat de către P. S. Episcopii Canist, împreună cu clerul local, un scurt serviciu divin, în care timp s’a sfințit drapelul cohortei Leopold (jf flohenzollern, cohortă înființată din , inițiativa și sub patronajul M. S. Reginei , Elisabeta, la C.-de-Argeș. După sfințirea acestui drapel, ■, însăși M. S. Regina Elisabeta după o caldă cuvintare plină de cuvinte înălțătoare- l’a încredințat d-lui primar al orașului, D. Lăzărescu, numit șef al cohortei. P. S. Episcopul Galist al Argeșului, a tirut P: frumoasă, cuvîntare arătind importanța depunerei jurămîntului ce urma să aibă loc. Muzica intonează ,pentru rugăciune"", pe cînd toți corectașii și instructorii din țară, care n’au depus încă juromSntul, jură, după formularul tip pe care Alteța Sa Principele Moștenitor îl citește rar și tare. La mormântul Regelui Carol După terminarea depunerii jurământului toate drapelele cu garda lor se ridică în întredală, în timp ce clopotele lui Mircea dela Cozia răsună peste văile Argeșului ia vîrful clopotniței palatului. Toate cohortele au depusj în prezența M. S. Regina Elisabeta. jerbe de flori, coroane și buchete pe mormîntul Regelui Carol I. D. Ch. D. Mugur, din partea cercetașilor prahoveni, în timp ce o delegație de șase voinici cercetași întindeau pe mormîn priza stindardului lor, a rostit următoarele cuvinte: Acești copii vor să lase un semn de pietate pe mormîntul regelui Carol I. Ei n'au nimic mai scump ca steagul acesta. El e întruparea materială a sufletelor lor, și această expresiune materială a sufletului, vor s'o lase... Majestatea Voastră să vadă in acest tricolor, aripa vie a unui înger care va apăra odihna unui mormint. Îngerul acesta e simbolul nevăal puterii celor mici.*. A. Sa Principele Carol, înghenunchiind, a sărutat drapelul depus pe mormîntul plin de fel de fel de frumoase flori naturale. Cohorta ..Neagoe Basarab“ din Pitești, sub comanda d-lui căpitan Dobrescu, împreună cu d. D. Brânzeu prefectul județului, după ce a depus cu o deosebită solemnitate o frumoasă coroană permormântul Regelui Carol I, a depus de asemenea o frumoasă jerbă de flori albe pe mormîntul Voevodului Neagoe Basarab. Pe panglică stă scris: Cercetații de Argeș Veșnica Pomenire Marelui Voevod Neagoe Basarab Medaliarea instructorilor și a cercetașilOr Trecînd din nou sub baptisier. A. S. Regală Principele Carol dă comanda pentru formarea careului și pentru onor, D. profesor Gh. Adamescu adresîndu-se M. S., Reginei 'Sii Sabeta, printr‘0. aleasă curtifire arată importanța și rolul cercetașului la noi. D-sa arată apoi cum că pentru răsplata celor meritoși, s’a înființat medalia Virtutea Cercetășească, și că această medalie, înaintea oi și cui, trebue să fie oferită A. S. Principelui Carol, nu ca o răsplată, căci nimic nu poate răsplăti munca și devotamentu! Său, și ca un semn de nețărmurită sinceră dragoste a poporului român. . .Adresindu-se A. n. Principelui Moștenitor, îi înmânează medalia și brevetul Virtutea Cercetășească. Al doilea care primește această medalie a fost elevul Daschievici din cohorta Brăila, un copil la 14—15 ani, pentru că, după cum a menționat cu glasul tare A. S. R. Principele Carol a scăpat pe an bătrîn de la înnec. Apoi se oferă la o serie de 15 cercetași și instructori, această medalie pentru diverse merite. Discursul A. S. R. Principelui Carol După împărțirea medaliilor, A. S. R. Principele Carol, cu fața plină de mulțumire, a rostit im înălțător discurs. ,,ai improviza”. In fața actualelor împrejurări, cînd în afară ne înconjoară războiul și în Capitală în acelaș moment se întîmplă manifestații de stradă, discursul A. S. R. părea venit ca un capo de operă. Regretăm că n’am putut să-l prindem vorbă cu vorbă, însă pentru aceia ce l’au auzit va rămîne ca un parfum superb, care s’a evaporat fără să mai poată fi regăsit vreodată. Defilarea întreaga Curte a M. S. Regina, împreună cu doamnele de onoare Poenaru și Băicoianu, d. comandor Gramoski, Tzigara-Samurcaș, general Perticari, Marin Demetrescu, Murgoci, etc., luînd foc în fața palatului regal, primesc defilarea M. S. Regina a admirat frumoasa ținută a cercetașilor din Iași și a acelor din Brăila, care au defilat în frunte cu veneratul lor profesor d. Cornea. .Nu mai puțin au fost lațimea lor cohortele din Cadrilater și Dobrogea. Odată cu apusul palidului soare de toamnă, aceste 3.000 de speranțe ale națiunii, care au depus la mormîntul Regelui Carol I pioasele lor rugăciuni, s’au retras ducînd adînc, săpată în inima lor amintirea primului congres al cercetașilor români. 0. Tonegara. MIERCURI, 1427 OCTOMBRIE ISIS -SS- — Adunare generală a Uniunei Sindicatelor Agricolel o- Duminică d. a. la ora 3 sa ținut adunarea generală a „Uniunei Sindicatelor Agricole“ din țară. Au asistat d-nii D. N. Seceleanu, G. Christodorescu, L Dumitrașcu-Bîrlad, Prejbeanu-Dolj, G. Brăescu-Bacfiu, general Benone Anastasiu.Buzău, general A. Cioranu, D. Apostol, Enășescu, Chr. Solomon-Roman, Matei Costake Roman, G. Poloni-Ilfov, M. Solacolu-Constanța, E. Miulescu, Se. Arion, R Mândrea etc. A prezidat d. fl. IV. Seceleanu, președintele Uniunei, asistat de d. G. Christodorescu directorul Uniunei S‘a făcut darea de seamă asupra activității Uniunei. S‘a arătat că exportul de cereale așa fel cum s'a făcut, a cauzat multe daune agricultorilor. Uniunea a întocmit memorii, a provocat adunări și consfătuiri, a făcut intervenții pe la ministere în vederea stabilirea unor norme de înlesnire a transportului cerealelor pînâ la frontieră. In 11 luni s‘au exportat 41 mii vagoane, adică aproximativ 100 vagoane pe zi, din cifra medie de 300000 vagoane Cît exportam în alți ani Ministerul lucrărilor publice a asigurat misiunea că, în urma dispozițiilor luate, se vor putea exporta zilnic, cîte 1000 vagoane. S-au ridicat prohibirile de export și s'au îmbunătățit unele mijloace de transport Față de monopolul cerealiștilor Austro- Germani, Uniunea a luat măsuri de comun acord cu președinții Sindicatelor agricole și cu comisiunea centrală pentru vînzarea productelor agricole. In urma intervenirei Uniunei, d. ministru al agriculturei a luat măsura înlesnirei formalităților pentru creditul agricultorilor. S-a procurat agricultorilor sfoară de Manilla, prin intermediul ministerului de domenii, introducîndu-se 20 mii kgr. în țară. S-au înființat 29 sindicate a. gricole județene, iar unul nou e în formație. La aceste sindicate s'au înscris 1825 agricultori. Uniunea sindicatelor a îmbrățișat și organizația sindicatelor viticole, în scopul reprimării fraudelor în viniculture și viticultură. S'au înființat 6 sindicate viticole: Ilfov, R.Sărat, Argeș, Muscel, Fălciu, Prahova și Gorj. După citirea dărei de seamă a activităței Uniunei a vorbit d. D. N. Seceleanu, comunicind măsurile luate în vederea înlesnirei creditului agricultorilor. In urma tratativelor urmate cu societatea de cumpărare de grîne instituită de guvernul german, aceasta făcînd propuneri, s'a stabilit un preț minimal pentru gripele noastre la frontieră {3500 Iți vagonul) și societatea și-a luat angajamentul de a obține din partea C. F. germane vagoane goale, cari să încarce la frontieră produsele noastre într'o proporție de 38 la sută sindicatele agricole, 28 la sută băncile populare, 28 la sută negustorii și 6 la sută, morarii. Societatea a cerut asigurarea ca vagoanele germane să nu întîrzie și să nu fie îndrumate pe căi prea depărtate, cum și libertatea de a încărca orice fel de grîne din recolta veche. În acest scop s'ar trimite pînă la 350 vagoane pe zi. Iar pe de altă parte dela noi s'ar încărca și transporta la frontieră pînă la circa 1000 vagoane pe zi. For, realitățile relative la înlesnirea creditului, s'au ușurați mărinduse pînă la 60 la sută din valoarea mărfurilor, fără a se mai cere o socoteală de întrebuințare a împrumuturilor. A comunicat apoi ce rost, are comisiunea instituită de consiliul de miniștri pentru vînzarea in interior cit. și pentru export, precum și foloasele ce se vor aduce agricultorilor. Au mai vorbit d-nii Gh. D Ionescu-Ialomița și N. Enășescu. Botoșani în chestiunea omiterei de a se comunica rezultatul intervențrei ce a făcut comisiunea trimisă la Berlin. D-nii Mândrea- Seceleanu și N. Enășescu au discutat chestiunea modaltăței distribuirei vagoanelor, cum și asigurării liberului trafic al cerealelor. După aceste discuțiuni s'a hotărît ca vinzările ce se vor face prin intermediul Comisiunei oficiale instituită de guvern, prin cei trimiși de Uniunea sindicatelor să reprezinte sindicatele numai din punct de vedere al intereselor agricultorilor, să ia parte regulat la întrunirile comisiunei pentru ca președintele să nu fie în minoritate față de ceilalți membri ai comisiunei. Moțiunea votată conține următoarele puncte principale Desființarea platei taxelor în aur efectiv- desființarea taxelor pentru transporturile pe șosele și a permisiilor de transport cu carele, publicarea zilnică in stațiunile c. f. r. a listelor de agricultori ce urmează să facă încărcările, etc. Adunarea s'a terminat la orele 6 jumătate seara. B. IncendiulJ a laicei ■ Țintea. 11 Octombrie Azi poi la orele 4 d. a. un incendiu a isbucnit la sonda No. 1 a soc. ..Colombia“ din Băicoi. Lucrătorul Nicolae Ciocoiu s’a aleg cu arsuri pe față și mâini. Cauzele incendiului nu se cunosc. Sonda fiind în erupție, pagubele sunt de 35.000 lei. La fața locului a sosit imediat d. Horovici, inginerul șef al schiței, care a luat măsuri ca focul sa fie localizat repede. Incendiul a fost stins la orele 5 seara. resarea de graidere a unei d-ne din Iași Iași,, 11 Octombrie D-na Lucreția Ivașcu, bine cunoscută în cercurile înalte, soția fostului prefect, a înghițit azi o soluție de acid feric concentrat. Starea sinucigașei este disperată. Cauza care a determinat-o să ia funesta hotărîre nu se cunoaște. f luarea întrunire a „Federației Unioniste“ In sala Dacia MANIFESTAȚIA PE STRADE acăerarea cu armata.— Un mort și numeroși răniți. — Spargeri de geamuri și devastări — Continuare — De la clubul conservator se anunță manifestanților ca o delegație compusă din d-nii N. Filipescu, Delavrancea și Take Ionescu,se va duce la palat ca să ceară o audiență Suveranului. In adevăr, pe la orele 6, d-nii Filipescu, Delavrancea și Take, Ionescu s’au dus la palatul regal unde s’au înscris pentru audiență, în timp ce oratorii vorbeau manifestanților, din balcoanele ambelor cluburi. Peste o jumătate de oră, delegația reîntorcîndu-se, d. Filipescu a comunicat că nu li s’a acordat o audiență imediată. * Numeroase torțe au fost aduse. în acest timp, manifestanților, cari te aprindeau luminînd în mod pitoresc întreaga piață a Teatrului Național. Coruri improvizate intonau cîntece patriotice și entuziasmul era ținut astfel la nivel. In dreptul clubului conservator-democrat, manifestanții au adus doi lăutari și au început să joace Hora Unirii. .Alți manifestanți s’au dus prin oraș să aducă muzici spre a continua manifestația. Svonindu-se că unii au de gînd să se ducă să tragă clopotele la Mitropolie, o companie de infanterie a pornit în pas alergător spre Dealul Mitropoliei. La orele 7 jum. a fost adusă în piața Teatrului o muzică S’a cîntat .,Deșteaptă-te Române”" și „La Arme". Ambele cluburi ale Federației au fost iluminate „a giorno“. Manifestanții sau dus apoi cu muzica la clubul conservator de sub șefia d-lii Marghiloman, unde au cîntat Un marș funebru, în timp ce cu pietre spărgeau geamurile dinspre calea Victoriei ale clubului. Pietrele au pătruns în saloane și au lovit pe d-nii Lăzărescu și Malinese«. .» De acolo, grosul manifestanților au plecat pe calea Victoriei de vale și ajungînd în dreptul clubului liberal, au făcut o manifestație ostilă, spărgind geamurile cu pietre și cărămizi. Au luat-o apoi pe Bulevardul Academiei și în dreptul ziarului .,Minerva” au făcut și acolo o manifestație ostilă,aruncînd cu pietre în gearduri. . Trecînd prin fața Universității, cu torțe și cu muzica, cortegiul s’a îndreptat spre str. Batiște, la locuința d-lui N. .Filipescu. Acolo au aclamat din nou pe d. Filipescu, au cîntat și au jucat hora. La înapoiere, manifestanții au spart geamurile casei d-lui dr. dentist Niculescu și au revenit pe bulevardul Academiei. La ziarul „Minerva” mulțimea s’a oprit din nou și o ploaie de pietre a început să cadă asupra taluiror geamurilor palatului „Mineritei”, a cărui fațadă a fost devastată cu desăvîrșire. De acolo, manifestanții s’au îndreptat spre legația rusească, au intrat în curtea legațiunii, unde au aclamat strigînd: „Trăiască Rusia”, „Trăiască Franța” și au cîntat Marseilleza, timp de un sfert de oră. Mulțimea a pornit apoi din nou pe calea Victoriei, a spart iarăși geamuri la clubul liberal, în fața căruia trupele au încercat zadarnic să-i risipească. Manifestanții au spart ajxii geamurile mari de la două magazine de sub clubul conservator, geamurile de la etajul I Unde se află Portois Fix și cele ale clubului conservator, al cărui șef e d. Marghiloman. .. . La orele 9 seara, manifestanții au început să se împrăștie. * Dintre răniții mai grav, e și un tinăr Constantinescu, ofițer în rezervă, de fel din Giurgiu, înțepat la cap de o baionetă. Unul dintre răniți, tinarul Silberstein Haim, din fundătura Dudești 15, evreu de naționalitate, funcționar comercial, în etate de 17 ani, a încetat din viață la spitalul Colțea, după o jumătate de oră de la aducerea sa. Nefericitul era străpuns de o baionetă în piept, în partea dreaptă. * Au mai fost răniți: Nae Vlădescu, studenții George Lungulescu și Victor Dimitriu și un căpitan de rezervă, al cărui nume ne scapă. Autoritățile nu au operat nici o arestare, pentru că atunci va fi prea tîrziu“. Ei bine,, încercuirea“ este fapt îndeplinit și logic ar fi ca acum să spună și războinicii . ..Dacă pînă acum nu s’a declarat războiu, acum ,.jos armele“, pentru că nu mai putem face nimic deoarece.... suntem încercuiți. Dar noi nu putem cere logică dela cer, ori vor războiu cu orice preț. Să urmăm pilda socialiștilor Bulgari cari și-au făcut datoria pînă la capăt așa că ei nu sunt vinovați de nenorocirea Bulgariei. Să cerem guvernului să declare neutralitate. , D. Jianu, delegat al Cercului Tineretul Muncitor, se adresează nouilor recruți și le spune să nu uite în cazarmă că sunt fii de muncitori și să-și facă datoria de socialiști. D. dr. C. Racovski e primit la tribună cu lungi aplauze, întrunirea de azi — începe oratorul — a fost convocată și du Cercul Tineretul Muncitor. Eu voi aduce un cuvînt de laudă acestui tineret, care se arată demn de o generație viitoare socialistă. Vorbind de întrunirea Federației Unioniste“, spune că guvernul le-a făcut unioniștilor un binet pentru că i-a trimes pe toți românii din toate unghiurile țării la ,,Dacia“ ca să fie sala populată. Dacă se ținea întrunirea și la ,,Cinema-Rex“ atunci ambele întruniri dădeau un formidabil freasco. Despre evenimentele externe în legătură cu țara noastră, oratorul spune că dacă nu am intrat pînă acum în acțiune,aceasta, „se datorește mai mult întîmplării și Rușilor cari au refuzat să satisfacă pretențiunile guvernului roman. Acesesta pe noi nu trebuie să ne incinte. Pericolul războiului se poate ivi în orice moment. Și de aceea datoria tuturor este de a lupta și a cere guvernului să declare: România va rămîne neutră pînă ia finit. • , Dacă am intra în războiu fie cu Aliații, fie cu Puterile Centrale, atunci vom mări numărul vasalilor. Bulgarii a ’și-a semnat sentințe de moarte angajânduse în acest groaznic flagel care zguduie Europa. Noi socialiștii am spus încă de acum patru luni . Războiul acesta se va termina cu sugrumarea popoarelor din Balcani. Craterul arată apoi că numai o Confederația balcanică ar asigura pacea și propășirea în Balcani. Termină cu un călduros apel pentru unirea tuturor forțelor proletare. D. Gherghiu incheie seria cuvîntărilor la orele 6 seara, muncitorii răspîndindu-ne în liniște. Acțiunea pacifistă a socialiștilor intrunirea de Duminecă Duminică la ora 3 d. a., s-a ținut o întrunire antirăzboinică în sala clubului socialist. Participă un mare număr de cetățeni. După ce corul intonează diferite cîntece revoluționare, d. advocat, C-tin Gheorghian, deschide întrunirea. D-sa spune că Cercul Tineretul Muncitor împreună cu secțiunea locală a partidului socialist, au convocat această întrunire spre a protesta împotriva războiului și militarismului. De apoi cüvietul d-lui I. Crețeanu, delegat al Cercului Tineretul Muncitor, care spune că și tinerii muncitori au datoria de a lupta împoriva războiului. Spune că în alte țari tinerii luptă cot la cot cu vîrstnicii, ba ei se disting prin abnegația și curagiul lor, în lupta proletariatului cu clasele suprapuse. Cînd părinții și frații noștri, vor fi duși la măcel, noi vom rămîne fără sprijin. Tineretul cere școli, nu instrumente de ucidere și pustiire. D. dr. C. Călin spune că partidul răzbionicilor a schimbat firma. Ei se numesc acum: "Federația Unionistă". Această Federație cere intrarea în război imediat, dar se vede că știe că aceasta nu se poate și de aceea a închiriat un club pa ori șicare partid politic și s’a instalat penru mai mulți ani în noul local. La ședința de inugurare, d. N. Filipescu a declarat că armata n’are munițiuni și a adus acuzațiuni ministrului de război. Noi socialiștii luăm act de acest declaration și spunem : Dacă cele declarate sunt adevărate, atunci vinovați sunteți toți pentru ca ara, adică poporul rabdă chinul foamei pe cînd voi spuneți că cu banii încasați, din biruri faceți și preparați apărarea țării. Acum întrebăm pe d. Nicu Filipescu de ce cere într’una să intrăm în războiu dacă știe că nu avem imiaițiuni și că armata nu este pregătită ? ! Noi nu putem arunca țara în hazardul războiului european, in speranța că poate vom cîștiga Transilvania și Bucovina. Se știa că un argument de căpetenie al rădobinicilor era încercuirea României. Ei spuneau : ^Să declarăm războiu pînă nu vom fi încercați; Operațiunile flotei ruse ’ marea Baltică In Petrograd, 23 (sosită 24).—Comunicat oficial. — Ia »na de 22 detașamentul debarcat de flota noastră în regiunea satului Domeines, pe țărmul Curlandei, la gura golfului Riga, a înfrînt detașamentul german care apăra acest punct; am capturat mulți prizonieri și un însemnat material de războiu. Pe locul luptei am găsit un ofițer și 42 soldați germani morți. Pierderile noastre sunt patru soldați răniți. (Westnik). Pentru abonații și cititorii noștri ciții abonați și cititopi sunt rugați ca la expedierea mandatelor să specifice pe contra cuponului pentru ce scop trimit suma, iar cele pentru abonament să scrie data începere! cunoscând că Abonamentele se fac cu începere numai de la 1 și 16 ale fiecărei luni. Tot odată se pune în vederea d-nor abonați și cititori că abonamentele nu se fac în rate. FOITA ZIARULUI „UNIVERSUL“ mi...——.—~n...... n... ta.........^nrz..ur..~^s^=.-^rsrs.v~.a. .. i.i iTvrxy» Drama din Constanta SĂU 9 TAINA UNEI MAME — Hoața» realist, petrecut in zilele noastre — 1»JLRTILA I GAP. VII Intre tată și fiu Mîșu încruntă sprâncenele — Bine zise el. Apoi întrebă : — Victor e aici ? !— Trebue să fie Sa odae, la dumnealui. Mihail Mirașcu urcă, din patru în patru trepte, scara ce dubea la apartamentul lui Victor. O emoțiune, ciudată îl stăpînea. Nevastă-sa părăsise domiciliul conjugal. N’o va mai vedea, fără îndoială, niciodată. Erau momente când regreta ce făcuse și-i părea rău de asprimea ce manifestase. Un ghimpe de îndoială li se înfipsese în inimă . Dacă cumva nu e vinovată Dacă, cu toate aparențele ? Dar era cu neputință, Prinsese scrisoarea aceea iscălită „Radu“, pe care o păstra la el și o pipăia din când în cînd, spre a-și întări sufletul în opera-t de Judecător, scrisoarea fatală, scrisoarea blestemată. Și, totuși, cu toată, scrisoarea, Gabriela susținuse că-i nevinovată. Și părea așa de sinceră întreaga ei ființă împrăștia ,un parfum de cinste, castitate, nevinovăție Dar femeile sunt așa de înșelătoare ! Ca să scape de gândurile ce-l copleșeau, se avîntă sus și pătrunse, fără să bată, în odaia fiului său, pe care ,o văzuse luminată. Găsi pe Victor în cabinetul de toaletă, între două oglinzi, cu două perii în mină, ocupat să-și perie cu conștiinciozitate capul. Mergea pe al douăzeci și patrulea an. Cu statură de atlet, figură groasă, roșie, trăsături comune, n’avea în persoana sa nimic distins. Se îmbrăca totdeauna după Ultimul jurnal, îi plăceau bijuteriile și întrebuința parfumuri pătrunzătoare Reprezintă întocmai tipul feciorului de bani gata. La zgomotul făcut de tatăl său, întoarse capul. Nu se arătă de loc surprins. . Zise: — A, tu ești, tată ! Veni și fără să mă vestești De ce ?•< Mi-ar fi făcut plăcere să te iau de la gară. Se întrerupse, observind figura mohorîtă a lui Mișu. — Da‘ ce ai ? Parcă ți s’au înecat corăbiile. Ești bolnav ? Mișa nu răspunse. Se trînti pe un fotoliu. — Ai văzut pe Gabriela ?— Da, azi dimineață. Ne-am întîlnit la ușă. Ieșea tocmai cînd veneam eu — Ați vorbit ? — Nu. L-am dat bună ziua și mi se pare că mi-a răspuns Nici nu mi-aduc aminte. Atîta tot. ~~ Nu știi nimic vasăzică ? — Habar n‘am. Am gonit-o. Gonit-o ? — repetă Victor, stăpînindu-și o mișcare de bucurie. Bravo ! „iți spuneam eu* că așa o să spînt’împle „Ai prins-o ?“ — Nu, dar mi a căzut ln mîini o scrisoare: „li-oi povesti cu toate în amănunțime”. — Te-ai lămurit acum ? Are un amant, nu-i așa ? Nu știu încă. Sunt momente cînd mă îndoesc, cu toate cite am văzut. ... Nu, mă mir— răspunse Victor, rinjind. Nu-i oare reprezintat amorul cu o legătură la ochi ? „Și zi, ai prins-o asupra faptului ... „Ai scrisoarea ?“ — Uite-o ! Victor luă hîrtia pe jumătate arsă, o parcurse din ochi și o înapoiă tatălui său, cu un gest plin de dispreț: — Cum se poate, tată, să te mai îndoești după asta ? „Trebue să fie cineva amorezat ca tine: „Știi cine e Radu ăsta — Nu tocmai bine. Dar o voiu ști curînd. „Am pus pe cineva să facă cercetări și trebue să-mi trimită adresa exactă”. — Și după aia ? — îl omor. —în duel ? — Doar nu-ți închipuești că o să-l asasinez. — Și dacă te omoară el ? — Mă răzbuni tu. — Foarte bine. — zise Victor, ironic^ — iată doi membri ai unei familii vechi boerești puși pe cartuni pentru o muere. — Păi ce-i de făcut ? — Nim. — Trebue să mă răzbun, nu se poate altfel— Nu-ți tăgăduesc dreptul acesta, dar era bine dacă deschidea ochii de la început „Numai tu singur, dragă tată, nu vedeai că individa aia te-a luat de bărbat numai pentru bani, pentru bănișorii tăi, că nu te iubea și te va înșela intr’o zi sau alta. „Era fatal, era scris: „Și ce ai de gînd să faci cu ea ?“ — Ți-am mai spus, am gonit-o și am luat și alte măsuri ca s’o pedepsesc. — Anume ? — Mai întîi am poruncit directoarei pensionului unde învață Olga să nu-i permită s’o vadă și, cum ea o adoră .. Victor întrebase pe tata său . — Vasăzică, mititica o să ne cadă ’n spinare. Eu o lăsam mai bine mamei și scăpăm de amindouă— Nu pot una ca asta. — zise Mișu. — Da’ de ce ? — Olga e fată mea. — Și nădăjduești să atragi, printrînsa, într’o zi, pe -mă-sa, cînd vei fi dispus să ierți ■ « — Te asigur.. — Nu jura, dragă tată. Cunosc așa de bine pe amorezați. Toți sunt slabi. — Eu n‘am să fiu. — zise Mirașcu. „Vreau să mă răzbun și mă voiu răzbuna”. — Ai luat masa ? — întrebă Victor, isprăvind cu toaleta. — Nu, dar nici nu mă gîndesc la mîncare. — Hai cu mine la Iordache să luăm masa împreună. Ai să te distrezi. Are o orchestră admirabilă. „Doar nu o să-ți prăpădești zilele, jelind toată viața pe nevastă-ta”. — Nu-mi arde de jelit, — ripostă Mirașcu. Vreau să pedepsesc. — Bine. Vino Vom vorbi despre asta. Și Victor tîrî ©u ei pe tat'său CAPITOLUL VIII Din trecutul lui Radu După plecarea Gabrielei Mirașcu, Radu Vlasian se înapoiase în odaia-i modestă, îmbibată încă de parfumul femeei iubite, și se închisese acolo, , spre a-1 respira cît mai mult și a păstra ceva dintr’însa De altfel, avea senzația că, cu plecarea ei, a dispărut tot farmecul împrejurimilor și că nu mai are nimiie de admirat. Tînărul pictor împlinise douăzeci de ani și peste cîteva luni , urma să tragă sorții. De statură mijlocie, avea o fizionomie foarte distinsă, o privire blonda, păr blond, frumos, și buza i:era adumbrită de o mustață fină, așa de blondă că abia de se observa. Era nervos, impresionabil, ca toți adevărații artiști, și maestrul de la care luase lecțiuni la București îi prezicea un viitor strălucit Lucrase pînă acum cîteva tablouri, portrete și studii, cari nu erau lipsite de valoare și făceau să se întrevadă cele mai frumoase speranțe. Tablourile lui însă nu se vindeau încă, și-i mai trebuiau mulți ani de muncă pentru a stăpîni cu atîta siguranță penelul încît să devie artist apreciat și celebru. T (Va urma)