Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)

1922-01-15 / nr. 10

DOCTOS 3 Virgil Brutes ® Specializat la Paris și Bordeaux în boli și operațiuni de —­­as, Gât, și Urechi — Medic de Spital— Consult. 3­ 6 B-dul­lache 28, Telefon 4/27 3719 EaVictoire] @#orges likerdy SW’ :«AIBRAIA JF­RATIl JOUVER oooogodo [UNK]oqooqoqoo CHAMPAGNE LAVICTOIRE Fermentatiu ne nat uralá ?n bu tel ti BUCUREȘTI □□PO La Victoire Giorges Likefdy 0EH!*S£C D Cliji Universul Literar de Anul Nou SALVATOR Cabinet medical fondat in 1906 i­e Medici specialiști pentru boale VENERICE și SINUS Tratamentul Blenoragiei cronice prin Metoada Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatice Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvarsan ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin OU­­­.microscopie. • PALAOIUL ROMAN No. 9 — (lângă Teatrul Național), București, Consult. 11­1 și 5—8. TELEFON 33­81 ___________2SK8 Dr. I. MlîiULOVSCI Siphilis, Genito-Onnare Biagnosticul pr&soao ai Sifilisului prin ULTRAMICROS 80P1F Instalație modernă de DIATHERMIE (Înaltă fresventa) pentru vindec­area rapidă a plenora­giei acute și cronice, inflam. Prosta­tei, Stricturi. Cistite cr. și impotență tari. 8-3 dimineața și 3-8 p. ia. Strata 3@5m$aber. 3. 4837 Tolieni Ro.» VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radio SIFILISUL,BLENOMUL A și alte boli la BARBAȚI și FEMEI Se curăță sângele prin inacțiuni fără durere direct în vine cu Mercur, Nea și Silbersalvarsan și Iod Consultații: dela 8-1 și 2K­*­8 — 4*254 SIFILISUL vindecă prin injecții în sine cu mercur neosalvarsan și iod D-SÜL A. REICHST­AG­T Cons. Bărbați 9—12 și 6—8 — PASAGIUL IMOBILIARA — Scara A- Etaj. 11. 4562 DR*N.Răsvani Boale și AI MS Operațiuni de ’W vs» S *§ 3 Consult­ 4-6. — Telefon 24126 S­t. N. Bălcescu 12 (Primăveriei) Dr. MEILER SIFILIS, BOLI SE PIELE ffiSm MISIfilWâE — Ora 1—4 și 7—8 p. m­. — Pentru Doamne ora 4-5 p. m. — $m COLȚ £ 8, S — Telefon M5î9 ■* 5249 W- Scarlat Lupescu FOST MEDIC DE SPITAL Vindecă complect Blenoragia, Sifilis Intesfl­ trirmn­osie, njerassipe Str. Carol 3«. Consult, dela 8 dim., până la 8 seara 3895 Specializat la Paris în cli­nicele Soc­clilor Rrosii, Da­nier și Sabo Hland. Boale de­ piele, păr și si­filis. Tratamente speciale in laie­r și electroterapie. Coh-i­ritațiuni 2-5 p. m. Bulevardul Domniței No. 14. 5532 Dr. IANCU pS‘sS.c glFÎUS - VENERICE — injiijiiind intravenoasa nam­uraraasa — Consult. 8-10 a. ui., 1-3 și 5-8 d. a. Str. Carol 52. — Telef. 48­ 53 5538 Nassun­ internes Sisis Consult. 2­ 3. Pievnei 3 Etaj 1. 5576 © ocîogtîi COMM CEISTEANO docent Universitar petit, a­faceri și Gynecologie. S’a mutat Strada Toamnei 35.—Telefon prin C.F.R. 5536 o fie Strada Mihai Vodă No. 22 Mare Desfacere de Vinuri în­cepând de la 10 Gen Rgr. B&ssitorie sisssa si BVBtmv special« 5606 nr. Destori<e și Onoare Peste căte­ va zile sfâ­rșînd­u-se romanuil CALVA­RUL UNUI ARTIST, pe care-l publicăm în foileton „UNIVERSUL“ va începe IN No. DE MARȚI 17 IA­NUARIE 1923, publicarea unui nou roman dat­orit unui eminent scriitor francez. Acest roman în care se arată desvoltarea, încă din copilărie, a priete­niei dintre un fiu din popor și unul, din nobilime și conflictele ce nasc din afecțiunile sufletești și ușurința inimii femeești, cari dau loc la o luptă grozavă între SENTIMENTUL DE DATORIE ȘI CEL DE ONOARE, a fost, pentru fondul său etic s­i teiul cum e scris, PREMIAT DE ACADEMIA FRANCEZA. Redat in aceiași limbă frumoasă românească și în acelaș stil îngrijit literar, ca toate foiletoanele pe cari UNIVERSUL le-a publicat până astăzi, sun­tem siguri că acest nou roman va obține acelaș frumos succes ca cele de mai ’nainte. ’Astfel citi­torii noștrii să nu neglijeze de a urmări noul nos­tru foileton­­>atori<e și care va începe să apară în No. de 17 IANUARIE Legătura directă laîina și Transilmia In urma inspecțiunii făcu­te de către directorul general în Bucovina, în vederea le­găturii de cale ferată directă între sudul Bucovinei și nor­dul Transilvaniei, direcțiu­nea generală a c. f. r. a hotă­­rît: Să se înceapă imediat le­găturile telegrafice și telefo­nice între Vatra-Dornei și Dorna-Hergei precum și toate instalațiile necesare gărilor de pe această porțiune de linie. Pe ziua de 1 Martie 1922 li­nia Cândreni—Dorna-Hergei, care face legătura între Va­­tra-Dornei și nordul Transil­vaniei, va fi dată circulației pentru traficul de mărfuri și călători. Pe aceeași zi va fi dată cir­culației și linia electrică Dor­na-Helgei—Borgo. D-na Curie la Academ­a de medicina din Franța Academia de medicină din Franța va proceda în curând la alegerea unui membru în secțiunea asociaților liberi. In cursul ședinței ținută de cu­rând, a fost pronunțat, numele d-nei Curie. Se știe că ilustra savantă a candidat acum vre-o 10 ani la Academia de științe; faptul că n’a fost aleasă atunci se datorește împrejurării că a candidat și marele Branly, pentru care s’a exprimat un vot mai mult decât pentru d-na Curie. Se nădăjd­uește că de astă dată ea va fi mai norocoasă, dacă nu cumva savanta adu­nare nu se va rosti în prin­cipiu împotriva alegerei femei­­lor. ^ ^ Ploae fie decorațiuni papale în Germania Cu prlejul serbărilor de Cră­­ciun. Papa a trimes în Germa­nia o serie de decorațiuni. Vreo însemnătate practică n’au decorațiunile acestea de­oarece după art. 109 din Constituțiune, nici un german n’are voe să primească de la guvernele străi­ne vreun titlu sau decorațiune. t ©ta apelor coitarii Pe ziua de 12 Ianuarie Apele Dunării cresc la Ba­­ziaș, Drencova, Orșova, T.­­Severin, Cetate, Calafat, Be­chet, Corabia, Zimnicea, Hâr­­șova, Brăila și Galați; apele sunt staționate la Giurgiu, Oltenița și Cernavoda ; iar la Ismail și Chilia­ Nouă, apele sunt înghețate. Iată situația apelor Du­nărei : Știri din Bulgaria Situația politică In fața autocratizmului țără­nist al lui Stambuliisky, parti­dele de opoziție au hotărît for­marea unui bloc pentru a înce­pe campania de răsturnare a guvernului Până acum partidul democrat, de sub șefia lui Maii­of, a sta­bilit o bază de conlucrare cu partidul radical și se urmează tratative cu cel național-progre­­sist. Până și social-democrații au hotărît intrarea în acest bloc. Lupta ce se va da în cursul anului viitor va fi o luptă în­dârjită al cărei final nu se poa­te prevedea. ...­ Guvernul se bizue pe încrede­rea populației de la sate, căreia i-a făcut nenumărate concesiuni iar opoziția merge în fruntea mini­selor flămânde ale salaria­ților de la orașe. In ziua de 1 Ianuarie st. n., la o întrunire publică ținută în ca­zinoul din grădina orășenească a Sofiei, ministrul de războiu, Tomof a declarat că încă mulți ani „uniunea agricolă“ va im­pune Bulgariei guvernul său verde (țărănist) și că satele vor opune cea mai înverșunată re­zistență acțiunei de răsturnare pornită de la orașe. Fapt cert, că în statul vecin lupta între partidele politice a lunecat pe pista luptelor de clasă. Bugetul Ministrul de finanțe, Turlaccf, a cerut Sobraniei aprobarea u­­nui credit suplimentar la buge­tul anului 921—922 în valoare de 350 milioane leve. In expunerea de motive mi­nistrul arată că încasările sta­tului prevăzute în bugetul anu­lui în curs sunt de 2 și jumă­tate miliarde leva, iară cheltue­­lile se evaluează la 3 miliarde leva. O economie de peste 250 mili­oane­ leva a fost realizată la du­­etul în curs prin faptul că a­­cea­stă sumă care era prevăzută pentru întreținerea armatei de voluntari — așa cum era obli­gată a face prin tratatele de pace — a rămas neîntrebuințată întru­cât aliații au admis ca Bulgaria să continue a-și recru­ta armata ei după sistemul ser­viciului militar obligator, iar nu acela al voluntarilor salariați. Rolul Angliei în războiul Bul­gariei La juidecarea procesului vino­vaților pentru dezastrul națio­nal, a fost ascultat ca m­artor fostul președinte al Sobraniei, Dr. Momcilof. După ce a dat­ unele deslușiri tribunalului asupra motivelor care au îndemnat țara sa de a intra în războiu alături de ger­mani, a cerut o ședință secreta în care să precizeze afirmațiu­­nile sale. Tribunalul refuzându-i cererea­, el a acceptat să dea și în ședința publică acele deslu­șiri cari va crede dânsul că nu sunt în prejudiciul­­ țărei lui. Intre altele, el a declarat că în ajunul intrărei Bulgariei în războiu venise la Sofia — pe lângă legația engleză de acolo —­­un trimis special al guvernului englez, un diplomat de carieră anume Fitz Moricé și care la sfătuit atât pe dânsul, ca preșe­dinte al Sobraniei, cât și pe Ra­­doslavci, să nu­ intre în războiu alături de aliați, întru­cât aceș­tia nu-i vor putea da nici­ o com­pensație teritorială, și chiar da­că ar birui aliații, Bulgaria va rămâne aceiași. Din contra, prin trecerea ei de­ partea Germaniei, va zădăr­nici, în mod indirect, căderea Constantinopolului în mâinile rușilor de care lucra Anglia s-ar fi temut. Această declarație a fostului președinte al Sobraniei a produs mare senzație în cercurile di­plomatice. asrnannBty SSSS^ Exsecu­se a serului PUȚUREANU Cum va lucra comisia sanitară Direcția sanitară, a numit in comisiunea pentru experimen­tarea serului Puțureanu pe d-nii d-rn Băltăceanu, șef de clinică la profesorul Teohari; G. Tudo­ran, șef de clinică la facultatea de medicină; Condrea, asistent la laboratorul profesorului Can­­tacuzino și Dănulescu, șeful serviciului radiografie. Această comisiune va alege bolnavi, de acord cu d-rul Pu­țureanu, ii va cântări, le va a­­naliza sputa, le va face exame­nul radiografie al leziunilor, etc. O IM­P­ORIRI LA „PROFI­LAXIA TUIRRCULOSEI“ Medicii din Capitală încetează campania contra fi-rului Pujjuroana Alaltă- seară, la ședința socie­tății profilaxiei tuberculozei, la care au luat parte d-nii Balș, Cantacuzino, genial Filiti, Cos­­tinescu, Prejbeanu, etc., d. pro­fesor dr. Mezincescu, a expus societății punctul d-sare de ve­dere în chestiunea serului Pu­țureanu, arătând că d-sa, în primul rând, a vrut să intre în legalitate și să salveze intere­sele sanitare generale și că e foarte încântat că a reușit. D. dr. Cantacuzino a recoman­dat tuturora să înceteze cu de­săvârșire orice fel de discuție sau polemică în această chestiu­ne, până când comisiunea își va da avizul. D. dr. Irimescu, care mai avea pregătit încă un articol de ziar în această privință, a declarat că renunță la eL .Experimestrarea se face la sa­natoriul Zcrienti Direcțiunea sanitară a luat dispozițiuni să se rezerve la sa­natoriul Zer­lenti un­ salon cu 20 paturi, unde vor fi tratați bol­navii în observație, aleși de co­­misiune. In acest salon nimeni nu va putea lua alte dispoziți­­uni decât cele date de comisiu­­ne și de d-rul Puțureanu. * E un merit pentru profesorul Mezincascu că a putut stabili raporturi cu d-rul Puțureanu. * întâlnind pe d. dr. Puțurea­­nu, ne-a declarat că nici nu­ se aștepta să se înțeleagă așa de ușor cu actualul director gene­ral sanitar, după atâtea țără­ncii. In câteva zile se vor înce­pe experiențele cari vor stabili la un fel. G. O. Ssroarea pomului de Crăciun la reg. 46/6Î Inf. In ziua de 8 Ianuarie a. c., la cazarma reg. 46/61 inf. s’a săr­bătorit pomul de Crăciun, pen­tru copiii orfani și trupa aces­tui regiment Sala de mese a reg. era fru­mos decorată, iar pe scenă un mare pom, ornat de ofițerii re­gimentului, conținând daruri o­­ferite de regiment și de urmă­torii donatori: D. Minescu Ion, comerciant, 1.000 lei, prin lista de subscripție a căp. Iacobescu V. comand, morei Halbe­rstadt, 1.600 lei; d. Petre Sieghei Cernăuți, 300 lei; școala primară de băeți G. Șin­­cai, 60 lei; d. Sandu Radu, Bucu­rești, 112 lei; d. Alexandru Wein, București, 40 lei; d-na R­ădu­­lescu, 30 lei; d-na Matilda Bu­chten, d-na­ Istrătescu C., colonel A. C. Stoianovici, Sandu Radu, Alexandru­ Sein, toți din Bucu­rești, diferite obiecte și jucării, și cărora direcțiunea orfelinatu­lui le mulțumește pentru dona­­țiunea făcută. Fiecare copil a primit: ghete, pantaloni, cămăși, etc., și câte un pachet conținând jucării, bomboane, fructe, cărți, etc. Copiii au cântat diferite cân­tece patriotice și de sărbători ju­când și o piesă teatrală „Irozii“. Soldaților li s-a distribuit pa­chete cu tutun, cărticele de ți­gări, fructe și vin. La serbarea au mai luat parte d-na și d. general Mihăescu Ilie comandantul diviziei a XlI-a, precum și corpul ofițeresc al re­gimentului împreună cu fami­liile. După serbare ofițerii rag. au luat masa împreună la, popota regimentului. ­ O MICA CONSULTAȚIE -După o pleurezie, o bronșită, o simplă răceală, poate să cau­zeze dificultăți de respirație, o­­presiuni, quinte de tuse tari, a­­tunci „Pudra Louis Legras“ es­te atotputernică și trebuie în­trebuințată spre a vindeca ast­ma. Sub influența ei compli­­cațiunile care pot da naștere dispar și leziunile se cicatrizea­ză și vindecarea devine defini­tivă. Program­ con­sriite* 15 Ianuarie, N. Iorga: Criza morală mondială; 22 Ianuarie general Al. Anastasiu: Pro­­blema dezarmării și perspec­tivele păcii; 29 Ianuarie, Gh. Tașcă: Chestia socială; 5 Feb­­ruarie, I. Th. Florescu: Doc­trina socialistă în Anglia și­ Germania; 12 Februarie, L Martinescu: In chestia desro­­birei femeilor; 19 Februarie, Georgescu Consant.: Lupta­ pentru dominațiunea Pacifi­cului; 26 Februarie, C. Ră­­dulescu: Agonia justiției pe­nale; 5 Martie, Coriolan Pe­tran: Comorile de artă ale mu­­­zeelor din Transilvania (cu proecțiuni); 12 Martie, Ion­ Peretz : Idoli moderni .; 19 Martie, dr. Poenaru-Căples­­cu: Rolul insectelor în produ­cerea boalelor; 26 Martie, Th. D. Speranția: Persia populară de dragoste; 2 Aprilie, prof. dr. Obregia: Psihologia lim­bii române; 9 Aprilie, Mircea D. Djuvara: Filosofia lui E­­minescu; 23 Aprilie, Mihail Dragomirescu: Cultura și po­. Ti­lia; 30 Aprilie, I. B. Bo­­­bescu: Taina regenerărei noas­tre morale; 7 Mai, dr. Gh. D. Creangă: Criza financiară in­ternațională și soluționarea ei cu referire la România; 14 Mai, Ștefan C. Ioan: „Pentru cei mulți“; 21 Mai, dr. I. Jia­­nu: Din binefacerile chirurgiei: 28 Mai, I. D. Barzan: Nivelară sau selecți­une? -v Pearm­faille eroilor lîa comunicat oficial al so ©­­„Mormintele Eroilor" Societatea „Mormintele e­­roilor", al cărui scop princi­pal este îngrijirea morminte­lor eroilor pe câmpul de luptă și în actualele cimitire, în mod excepțional a ajutat și ajută și familiile care doresc să aducă­­ rămășițele pământenești ale e­­roilor la vetrele lor. Astfel, în urma cererii familiilor eroilor, societatea a identificat în lo­calitățile dorite osemintele e­­roilor din diferite zone ale fostului front. Pentru suporta­rea cheltuelilor societatea a­ fixat o su­mă modestă față de cheltuelile cari se implică a­­ceste operațiuni, la care se a­­daugă înmormântarea cu ono­ruri. Intru­cât însă, în unele cazuri greutățile de identifi­cări, transportul pe c. f. r. for­malitățile oficiale împiedecă să se realizeze planul de lu­cru stabilit mai dinaninte de societate, spre a se evita fa­miliilor neplăcerile cauzate de astfel de împrejurări, so­cietatea aduce la cunoștința ge­nerală că va continua operațiu­nile pentru exhumarea și a ose­mintelor de eroi, ale cererilor până la 1 Ianuarie, dar întru­cât nu-și poate lua obligația de sosirea precisă în zilele fixate, roagă familiile să păs­treze strânsă legătură cu soci­etatea, spre a cunoaște orice modificare și ar aduce în ce privește data sosirei vagonului mortuar și data reînmormân­­tărei. Cererile pentru exhumările­ viitoare ce se vor face în iarna anului 1922—1923, vor trebui fi adresate societății cel mai târ­ziu până la 1 August a. c. Este în interesul fiecăruia care citește „Universul“­ de a se abona la el. Abonații par­ticipă la marile premiii oferite in valoare de peste 196.006 lei. ' i '•! îîlri We$@l­a­de Anul ü@u .upfimum3 © foarte bogată materie s9 ‘ " * în wansare de tes­s’a CEREȚI pretutindeni ori HILM E­MIL RICHEQOURQ Calvarul unui artist XLIX. — SUFLETE BUNE Sub titlul: „Drama din Strada Ferma Maturinilor“ un ziar de seară spuse faptul urmărtor : „Azi dimineață, între 10 și 11 ore, o dramă înspăimân­tătoare s’a făptuit într’un a­­partament din etajul întâi al unei case de pe strada Ferma Maturinilor. „Un muzicant dintre acei care cântă pe strade a intrat în­­ apartamentul d-nei de Norme, după ce-i spusese portăreșii că era însărcinat cu un comision pentru chiria­șa sa. Portăreasa îl lăsase cu încredere să urce scara. Cu­rând după aceea, casa și tot cartienul sa num în mișcare prin bubuiturile unei arne de foc. „Pe când mulțimea, aduna­tă, vroia să pătrundă înnăun­­trul apartamentului, găsi u­­șa închisă cu cheia, care nu se găsea nicăeri. Deferă peste această cheie, mai pe urmă, în buzunarul paltonului mu­zicantului. „Deferă fuga să aducă un lăcătuș, pe când se duseră, în acelaș timp, să dea de ști­re comisarului de ce se în­tâmplase. „In sfârșit ușa se deschise. Intrară și, într’o odae din fun­dul apartamentului, găsiră două cadavre oribil desfigu­rate, în mijlocul unei bălți de sânge. După ce omorîse pe d-n a da Norma c’un foc de pistol, muzicantul, la rându-i își sfărâmase capul. „După informațiile pe care le-am primit, este încă o dra­mă a adulterului. Muzicantul de stradă se numește Frede­ric Boissier, iar d-na de Nar­­me, o femee întreținută, era nevasta lui Boissier. „Dacă­­ informațiunile ne sunt exacte, precum credem, cauza dramei e cunoscută : bărbatul și-a omorît nevasta ca să-și răzbune onoarea ter­felită și apoi s-a sinucis .O femee tânără, prea fru­moasă, prietenă a d-nei de Narme sau Boissier, a fost sguduită de o emoțiune așa de violentă, la vederea celor două cadavre, că a înnebunit numaidecât: „Mâine, amănunte noul“. Să ne transportăm la cas­telul din Roure, în Nièvre, a doua zi după evenimente pe care le povestirăm. Factorul rural a sosit. Un servitor aduce ziarele d-lui de Mesle. Primul ziar, căruia îi rup­se banda și pe care-l deschise a fost chiar acela care publi­ca faptul povestit. D. de Mesle trecea repede cu ochii peste prima pagină și ajungea la a doua și a tre­ia. Așezată înnaintea ferestrii, la câțiva pași de bărbatul ei, d-na de Mesle lucra la o ta­­pisărie. D’odată, dintr’o singură mișcare, d-n de Mesle, se ridi­că în picioare. — O, e oribil! exclamă. D-na de Mesle se întoarse repede. Văzu pe bărbatul ei îngălbenit la față. —­ Ce-ți este ? îl întrebă în­­grijată. Ce zici că e oribil ? D-l de Mesle se apropie de soția lui. — Iacă, îi zise, puindu-i zi­arul pe genunchi, citește ce e scris aci sub titlul „Drama din strada Mazurinilor“! D-na de Mesle citi renade articolul. După ce termină, întoarse spre bărbatul ei o­­chii plini de lacrimi. — Da, da, e oribil! zise și ea. j — Acum ne putem explica unele cuvinte ciudate ale doicii Jean­ei, adăogă d-1 de Mesle. — O, biata mitifică de Jea­­na f­ostă d-na de Mesle. — Cu adevărat e de plâns, zise d-l de Mesle. A rămas acum orfană. Urmă un moment de tăce­re, în cursul căruia d-na de Mesle îndoi ziarul și puse tapisăria pe o masă. Se ridică apoi, luă pe băr­batul ei de mână și-i zise: — Știi cât de mult o iubesc pe Jeana ? — O iubești atâta că mă faci să fiu gelos, îi răspunse el. — Dar tu, dragă bărbate, n’o iubești oare și tu pe Jea­na? l’întrebă ea zâmbind. — Ba da, iubesc și eu ce iubești și tu. — Acuma când tatăl și mama ei au murit într’un­ chip așa de grozav, ce mai avem noi de făcut pentru Jeana ? — Avem că, mai întâi, tre­­bue să dai ordin să se pue caii la trăsură. — Și apoi ? — Să pornim la Bouchot. — Da, haidi să mergem la Bouchot. Peste o oră după aceea, d-1 și d-na de Mesle se­ dedeau jos din trăsură înnaintea u­­șii casii doicii. Doica și cu bărbatul ei se eșiră înnainte. — Bărbatul meu tocmai e­­ra să vie la castel, îe zise doi­ca. — Pentru ce? întrebă d-l de Mesle. — Ca să vă dea o scrisoare a tatălui Jeann­, scrisoare pe care acum o primirăm. E a­­dresată d-nei de Mesle. — Mie? întrebă castelana. — Da, cucoană. In acelaș Dirc adresată nouă, mai era o scrisoare pentru d-voastră. In scrisoarea către noi citirăm câteva rînduri care ne-a ză­păcit grozav. D. Boissier ne spune acolo că are să-și pue capăt zilelor sale. E grozav ! έ­l și d-na de Mesle schim­bară o privire repede între ei. Intrară în casă, Jeana se juca cu o păpușă. Dete un țipăt de bucurie când văzu pe vizitatori , își lăsă păpușa și de pe fuga cu brațele deschise la d-na de Mesle. D-na o luă pe genunchi, o sărută pe obraji și apoi mur­mură. : — Fericită vârstă, fericită nevinovăție, fericită neștiin­ță! •— Da, zise d-1 de Mesle, ne­norocirea împrăștie, împre­jurul ei loviturile cele mai te­ribile, fără să tulbure întru nimic bucuriile copilii. — Biata fetiță, urmă cu e­­moțiune d-na de Mesle, să dea D-zeu să nu știe nici o­­dată nenorocirea care a lovi­t-o! — Dă-ne scrisoarea d-lui Boissier, zise d-1 de Mesle bărbatului doicii. Țăranul o scoase din buzu­nar și a dete d-nei de Mesle. — înnainte d’a vă citi scri­soarea, întrebă doica pe d-1 și pe d-na de Mesle, nu doriți să luați cunoștință de ce ne-a scris nouă d-l Boissier? — Ba da, răspunse d-1 de Mesle. Doica se duse de luă scri­soarea de pe o poliță și o de­te d-lui de Mesle. Acesta o citi îndată cu glas tare. După ce sfârși de citit, Dril­lot îl întrebă : — Crezi d-ta că d-l Boissier a făcut ce a scris aici ? — Vai, răspunse d-na de Mesle, a făcut-o și a prea fă­cut-o. Așa, precum vă spune în scrisoare, viața ajunsese o povară prea grea pentru el. Nenorocitul s-a sinucis după­ ce și-a omorât nevasta.­ ­Va urma i

Next