Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)
1922-01-15 / nr. 10
DOCTOS 3 Virgil Brutes ® Specializat la Paris și Bordeaux în boli și operațiuni de —as, Gât, și Urechi — Medic de Spital— Consult. 3 6 B-dullache 28, Telefon 4/27 3719 EaVictoire] @#orges likerdy SW’ :«AIBRAIA JFRATIl JOUVER oooogodo [UNK]oqooqoqoo CHAMPAGNE LAVICTOIRE Fermentatiu ne nat uralá ?n bu tel ti BUCUREȘTI □□PO La Victoire Giorges Likefdy 0EH!*S£C D Cliji Universul Literar de Anul Nou SALVATOR Cabinet medical fondat in 1906 ie Medici specialiști pentru boale VENERICE și SINUS Tratamentul Blenoragiei cronice prin Metoada Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatice Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvarsan ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin OU.microscopie. • PALAOIUL ROMAN No. 9 — (lângă Teatrul Național), București, Consult. 111 și 5—8. TELEFON 3381 ___________2SK8 Dr. I. MlîiULOVSCI Siphilis, Genito-Onnare Biagnosticul pr&soao ai Sifilisului prin ULTRAMICROS 80P1F Instalație modernă de DIATHERMIE (Înaltă fresventa) pentru vindecarea rapidă a plenoragiei acute și cronice, inflam. Prostatei, Stricturi. Cistite cr. și impotență tari. 8-3 dimineața și 3-8 p. ia. Strata 3@5m$aber. 3. 4837 Tolieni Ro.» VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radio SIFILISUL,BLENOMUL A și alte boli la BARBAȚI și FEMEI Se curăță sângele prin inacțiuni fără durere direct în vine cu Mercur, Nea și Silbersalvarsan și Iod Consultații: dela 8-1 și 2K*8 — 4*254 SIFILISUL vindecă prin injecții în sine cu mercur neosalvarsan și iod D-SÜL A. REICHSTAGT Cons. Bărbați 9—12 și 6—8 — PASAGIUL IMOBILIARA — Scara A- Etaj. 11. 4562 DR*N.Răsvani Boale și AI MS Operațiuni de ’W vs» S *§ 3 Consult 4-6. — Telefon 24126 St. N. Bălcescu 12 (Primăveriei) Dr. MEILER SIFILIS, BOLI SE PIELE ffiSm MISIfilWâE — Ora 1—4 și 7—8 p. m. — Pentru Doamne ora 4-5 p. m. — $m COLȚ £ 8, S — Telefon M5î9 ■* 5249 W- Scarlat Lupescu FOST MEDIC DE SPITAL Vindecă complect Blenoragia, Sifilis Intesfl trirmnosie, njerassipe Str. Carol 3«. Consult, dela 8 dim., până la 8 seara 3895 Specializat la Paris în clinicele Socclilor Rrosii, Danier și Sabo Hland. Boale de piele, păr și sifilis. Tratamente speciale in laier și electroterapie. Coh-iritațiuni 2-5 p. m. Bulevardul Domniței No. 14. 5532 Dr. IANCU pS‘sS.c glFÎUS - VENERICE — injiijiiind intravenoasa namuraraasa — Consult. 8-10 a. ui., 1-3 și 5-8 d. a. Str. Carol 52. — Telef. 48 53 5538 Nassun internes Sisis Consult. 2 3. Pievnei 3 Etaj 1. 5576 © ocîogtîi COMM CEISTEANO docent Universitar petit, afaceri și Gynecologie. S’a mutat Strada Toamnei 35.—Telefon prin C.F.R. 5536 o fie Strada Mihai Vodă No. 22 Mare Desfacere de Vinuri începând de la 10 Gen Rgr. B&ssitorie sisssa si BVBtmv special« 5606 nr. Destori<e și Onoare Peste căte va zile sfârșîndu-se romanuil CALVARUL UNUI ARTIST, pe care-l publicăm în foileton „UNIVERSUL“ va începe IN No. DE MARȚI 17 IANUARIE 1923, publicarea unui nou roman datorit unui eminent scriitor francez. Acest roman în care se arată desvoltarea, încă din copilărie, a prieteniei dintre un fiu din popor și unul, din nobilime și conflictele ce nasc din afecțiunile sufletești și ușurința inimii femeești, cari dau loc la o luptă grozavă între SENTIMENTUL DE DATORIE ȘI CEL DE ONOARE, a fost, pentru fondul său etic si teiul cum e scris, PREMIAT DE ACADEMIA FRANCEZA. Redat in aceiași limbă frumoasă românească și în acelaș stil îngrijit literar, ca toate foiletoanele pe cari UNIVERSUL le-a publicat până astăzi, suntem siguri că acest nou roman va obține acelaș frumos succes ca cele de mai ’nainte. ’Astfel cititorii noștrii să nu neglijeze de a urmări noul nostru foileton>atori<e și care va începe să apară în No. de 17 IANUARIE Legătura directă laîina și Transilmia In urma inspecțiunii făcute de către directorul general în Bucovina, în vederea legăturii de cale ferată directă între sudul Bucovinei și nordul Transilvaniei, direcțiunea generală a c. f. r. a hotărît: Să se înceapă imediat legăturile telegrafice și telefonice între Vatra-Dornei și Dorna-Hergei precum și toate instalațiile necesare gărilor de pe această porțiune de linie. Pe ziua de 1 Martie 1922 linia Cândreni—Dorna-Hergei, care face legătura între Vatra-Dornei și nordul Transilvaniei, va fi dată circulației pentru traficul de mărfuri și călători. Pe aceeași zi va fi dată circulației și linia electrică Dorna-Helgei—Borgo. D-na Curie la Academa de medicina din Franța Academia de medicină din Franța va proceda în curând la alegerea unui membru în secțiunea asociaților liberi. In cursul ședinței ținută de curând, a fost pronunțat, numele d-nei Curie. Se știe că ilustra savantă a candidat acum vre-o 10 ani la Academia de științe; faptul că n’a fost aleasă atunci se datorește împrejurării că a candidat și marele Branly, pentru care s’a exprimat un vot mai mult decât pentru d-na Curie. Se nădăjduește că de astă dată ea va fi mai norocoasă, dacă nu cumva savanta adunare nu se va rosti în principiu împotriva alegerei femeilor. ^ ^ Ploae fie decorațiuni papale în Germania Cu prlejul serbărilor de Crăciun. Papa a trimes în Germania o serie de decorațiuni. Vreo însemnătate practică n’au decorațiunile acestea deoarece după art. 109 din Constituțiune, nici un german n’are voe să primească de la guvernele străine vreun titlu sau decorațiune. t ©ta apelor coitarii Pe ziua de 12 Ianuarie Apele Dunării cresc la Baziaș, Drencova, Orșova, T.Severin, Cetate, Calafat, Bechet, Corabia, Zimnicea, Hârșova, Brăila și Galați; apele sunt staționate la Giurgiu, Oltenița și Cernavoda ; iar la Ismail și Chilia Nouă, apele sunt înghețate. Iată situația apelor Dunărei : Știri din Bulgaria Situația politică In fața autocratizmului țărănist al lui Stambuliisky, partidele de opoziție au hotărît formarea unui bloc pentru a începe campania de răsturnare a guvernului Până acum partidul democrat, de sub șefia lui Maiiof, a stabilit o bază de conlucrare cu partidul radical și se urmează tratative cu cel național-progresist. Până și social-democrații au hotărît intrarea în acest bloc. Lupta ce se va da în cursul anului viitor va fi o luptă îndârjită al cărei final nu se poate prevedea. ... Guvernul se bizue pe încrederea populației de la sate, căreia i-a făcut nenumărate concesiuni iar opoziția merge în fruntea miniselor flămânde ale salariaților de la orașe. In ziua de 1 Ianuarie st. n., la o întrunire publică ținută în cazinoul din grădina orășenească a Sofiei, ministrul de războiu, Tomof a declarat că încă mulți ani „uniunea agricolă“ va impune Bulgariei guvernul său verde (țărănist) și că satele vor opune cea mai înverșunată rezistență acțiunei de răsturnare pornită de la orașe. Fapt cert, că în statul vecin lupta între partidele politice a lunecat pe pista luptelor de clasă. Bugetul Ministrul de finanțe, Turlaccf, a cerut Sobraniei aprobarea unui credit suplimentar la bugetul anului 921—922 în valoare de 350 milioane leve. In expunerea de motive ministrul arată că încasările statului prevăzute în bugetul anului în curs sunt de 2 și jumătate miliarde leva, iară cheltuelile se evaluează la 3 miliarde leva. O economie de peste 250 milioane leva a fost realizată la duetul în curs prin faptul că această sumă care era prevăzută pentru întreținerea armatei de voluntari — așa cum era obligată a face prin tratatele de pace — a rămas neîntrebuințată întrucât aliații au admis ca Bulgaria să continue a-și recruta armata ei după sistemul serviciului militar obligator, iar nu acela al voluntarilor salariați. Rolul Angliei în războiul Bulgariei La juidecarea procesului vinovaților pentru dezastrul național, a fost ascultat ca martor fostul președinte al Sobraniei, Dr. Momcilof. După ce a dat unele deslușiri tribunalului asupra motivelor care au îndemnat țara sa de a intra în războiu alături de germani, a cerut o ședință secreta în care să precizeze afirmațiunile sale. Tribunalul refuzându-i cererea, el a acceptat să dea și în ședința publică acele deslușiri cari va crede dânsul că nu sunt în prejudiciul țărei lui. Intre altele, el a declarat că în ajunul intrărei Bulgariei în războiu venise la Sofia — pe lângă legația engleză de acolo —un trimis special al guvernului englez, un diplomat de carieră anume Fitz Moricé și care la sfătuit atât pe dânsul, ca președinte al Sobraniei, cât și pe Radoslavci, să nu intre în războiu alături de aliați, întrucât aceștia nu-i vor putea da nici o compensație teritorială, și chiar dacă ar birui aliații, Bulgaria va rămâne aceiași. Din contra, prin trecerea ei de partea Germaniei, va zădărnici, în mod indirect, căderea Constantinopolului în mâinile rușilor de care lucra Anglia s-ar fi temut. Această declarație a fostului președinte al Sobraniei a produs mare senzație în cercurile diplomatice. asrnannBty SSSS^ Exsecuse a serului PUȚUREANU Cum va lucra comisia sanitară Direcția sanitară, a numit in comisiunea pentru experimentarea serului Puțureanu pe d-nii d-rn Băltăceanu, șef de clinică la profesorul Teohari; G. Tudoran, șef de clinică la facultatea de medicină; Condrea, asistent la laboratorul profesorului Cantacuzino și Dănulescu, șeful serviciului radiografie. Această comisiune va alege bolnavi, de acord cu d-rul Puțureanu, ii va cântări, le va analiza sputa, le va face examenul radiografie al leziunilor, etc. O IMPORIRI LA „PROFILAXIA TUIRRCULOSEI“ Medicii din Capitală încetează campania contra fi-rului Pujjuroana Alaltă- seară, la ședința societății profilaxiei tuberculozei, la care au luat parte d-nii Balș, Cantacuzino, genial Filiti, Costinescu, Prejbeanu, etc., d. profesor dr. Mezincescu, a expus societății punctul d-sare de vedere în chestiunea serului Puțureanu, arătând că d-sa, în primul rând, a vrut să intre în legalitate și să salveze interesele sanitare generale și că e foarte încântat că a reușit. D. dr. Cantacuzino a recomandat tuturora să înceteze cu desăvârșire orice fel de discuție sau polemică în această chestiune, până când comisiunea își va da avizul. D. dr. Irimescu, care mai avea pregătit încă un articol de ziar în această privință, a declarat că renunță la eL .Experimestrarea se face la sanatoriul Zcrienti Direcțiunea sanitară a luat dispozițiuni să se rezerve la sanatoriul Zerlenti un salon cu 20 paturi, unde vor fi tratați bolnavii în observație, aleși de comisiune. In acest salon nimeni nu va putea lua alte dispozițiuni decât cele date de comisiune și de d-rul Puțureanu. * E un merit pentru profesorul Mezincascu că a putut stabili raporturi cu d-rul Puțureanu. * întâlnind pe d. dr. Puțureanu, ne-a declarat că nici nu se aștepta să se înțeleagă așa de ușor cu actualul director general sanitar, după atâtea țărăncii. In câteva zile se vor începe experiențele cari vor stabili la un fel. G. O. Ssroarea pomului de Crăciun la reg. 46/6Î Inf. In ziua de 8 Ianuarie a. c., la cazarma reg. 46/61 inf. s’a sărbătorit pomul de Crăciun, pentru copiii orfani și trupa acestui regiment Sala de mese a reg. era frumos decorată, iar pe scenă un mare pom, ornat de ofițerii regimentului, conținând daruri oferite de regiment și de următorii donatori: D. Minescu Ion, comerciant, 1.000 lei, prin lista de subscripție a căp. Iacobescu V. comand, morei Halberstadt, 1.600 lei; d. Petre Sieghei Cernăuți, 300 lei; școala primară de băeți G. Șincai, 60 lei; d. Sandu Radu, București, 112 lei; d. Alexandru Wein, București, 40 lei; d-na Rădulescu, 30 lei; d-na Matilda Buchten, d-na Istrătescu C., colonel A. C. Stoianovici, Sandu Radu, Alexandru Sein, toți din București, diferite obiecte și jucării, și cărora direcțiunea orfelinatului le mulțumește pentru donațiunea făcută. Fiecare copil a primit: ghete, pantaloni, cămăși, etc., și câte un pachet conținând jucării, bomboane, fructe, cărți, etc. Copiii au cântat diferite cântece patriotice și de sărbători jucând și o piesă teatrală „Irozii“. Soldaților li s-a distribuit pachete cu tutun, cărticele de țigări, fructe și vin. La serbarea au mai luat parte d-na și d. general Mihăescu Ilie comandantul diviziei a XlI-a, precum și corpul ofițeresc al regimentului împreună cu familiile. După serbare ofițerii rag. au luat masa împreună la, popota regimentului. O MICA CONSULTAȚIE -După o pleurezie, o bronșită, o simplă răceală, poate să cauzeze dificultăți de respirație, opresiuni, quinte de tuse tari, atunci „Pudra Louis Legras“ este atotputernică și trebuie întrebuințată spre a vindeca astma. Sub influența ei complicațiunile care pot da naștere dispar și leziunile se cicatrizează și vindecarea devine definitivă. Program consriite* 15 Ianuarie, N. Iorga: Criza morală mondială; 22 Ianuarie general Al. Anastasiu: Problema dezarmării și perspectivele păcii; 29 Ianuarie, Gh. Tașcă: Chestia socială; 5 Februarie, I. Th. Florescu: Doctrina socialistă în Anglia și Germania; 12 Februarie, L Martinescu: In chestia desrobirei femeilor; 19 Februarie, Georgescu Consant.: Lupta pentru dominațiunea Pacificului; 26 Februarie, C. Rădulescu: Agonia justiției penale; 5 Martie, Coriolan Petran: Comorile de artă ale muzeelor din Transilvania (cu proecțiuni); 12 Martie, Ion Peretz : Idoli moderni .; 19 Martie, dr. Poenaru-Căplescu: Rolul insectelor în producerea boalelor; 26 Martie, Th. D. Speranția: Persia populară de dragoste; 2 Aprilie, prof. dr. Obregia: Psihologia limbii române; 9 Aprilie, Mircea D. Djuvara: Filosofia lui Eminescu; 23 Aprilie, Mihail Dragomirescu: Cultura și po. Tilia; 30 Aprilie, I. B. Bobescu: Taina regenerărei noastre morale; 7 Mai, dr. Gh. D. Creangă: Criza financiară internațională și soluționarea ei cu referire la România; 14 Mai, Ștefan C. Ioan: „Pentru cei mulți“; 21 Mai, dr. I. Jianu: Din binefacerile chirurgiei: 28 Mai, I. D. Barzan: Nivelară sau selecțiune? -v Pearmfaille eroilor lîa comunicat oficial al so ©„Mormintele Eroilor" Societatea „Mormintele eroilor", al cărui scop principal este îngrijirea mormintelor eroilor pe câmpul de luptă și în actualele cimitire, în mod excepțional a ajutat și ajută și familiile care doresc să aducă rămășițele pământenești ale eroilor la vetrele lor. Astfel, în urma cererii familiilor eroilor, societatea a identificat în localitățile dorite osemintele eroilor din diferite zone ale fostului front. Pentru suportarea cheltuelilor societatea a fixat o sumă modestă față de cheltuelile cari se implică aceste operațiuni, la care se adaugă înmormântarea cu onoruri. Intrucât însă, în unele cazuri greutățile de identificări, transportul pe c. f. r. formalitățile oficiale împiedecă să se realizeze planul de lucru stabilit mai dinaninte de societate, spre a se evita familiilor neplăcerile cauzate de astfel de împrejurări, societatea aduce la cunoștința generală că va continua operațiunile pentru exhumarea și a osemintelor de eroi, ale cererilor până la 1 Ianuarie, dar întrucât nu-și poate lua obligația de sosirea precisă în zilele fixate, roagă familiile să păstreze strânsă legătură cu societatea, spre a cunoaște orice modificare și ar aduce în ce privește data sosirei vagonului mortuar și data reînmormântărei. Cererile pentru exhumările viitoare ce se vor face în iarna anului 1922—1923, vor trebui fi adresate societății cel mai târziu până la 1 August a. c. Este în interesul fiecăruia care citește „Universul“ de a se abona la el. Abonații participă la marile premiii oferite in valoare de peste 196.006 lei. ' i '•! îîlri We$@lade Anul ü@u .upfimum3 © foarte bogată materie s9 ‘ " * în wansare de tess’a CEREȚI pretutindeni ori HILM EMIL RICHEQOURQ Calvarul unui artist XLIX. — SUFLETE BUNE Sub titlul: „Drama din Strada Ferma Maturinilor“ un ziar de seară spuse faptul urmărtor : „Azi dimineață, între 10 și 11 ore, o dramă înspăimântătoare s’a făptuit într’un apartament din etajul întâi al unei case de pe strada Ferma Maturinilor. „Un muzicant dintre acei care cântă pe strade a intrat în apartamentul d-nei de Norme, după ce-i spusese portăreșii că era însărcinat cu un comision pentru chiriașa sa. Portăreasa îl lăsase cu încredere să urce scara. Curând după aceea, casa și tot cartienul sa num în mișcare prin bubuiturile unei arne de foc. „Pe când mulțimea, adunată, vroia să pătrundă înnăuntrul apartamentului, găsi ușa închisă cu cheia, care nu se găsea nicăeri. Deferă peste această cheie, mai pe urmă, în buzunarul paltonului muzicantului. „Deferă fuga să aducă un lăcătuș, pe când se duseră, în acelaș timp, să dea de știre comisarului de ce se întâmplase. „In sfârșit ușa se deschise. Intrară și, într’o odae din fundul apartamentului, găsiră două cadavre oribil desfigurate, în mijlocul unei bălți de sânge. După ce omorîse pe d-n a da Norma c’un foc de pistol, muzicantul, la rându-i își sfărâmase capul. „După informațiile pe care le-am primit, este încă o dramă a adulterului. Muzicantul de stradă se numește Frederic Boissier, iar d-na de Narme, o femee întreținută, era nevasta lui Boissier. „Dacă informațiunile ne sunt exacte, precum credem, cauza dramei e cunoscută : bărbatul și-a omorît nevasta ca să-și răzbune onoarea terfelită și apoi s-a sinucis .O femee tânără, prea frumoasă, prietenă a d-nei de Narme sau Boissier, a fost sguduită de o emoțiune așa de violentă, la vederea celor două cadavre, că a înnebunit numaidecât: „Mâine, amănunte noul“. Să ne transportăm la castelul din Roure, în Nièvre, a doua zi după evenimente pe care le povestirăm. Factorul rural a sosit. Un servitor aduce ziarele d-lui de Mesle. Primul ziar, căruia îi rupse banda și pe care-l deschise a fost chiar acela care publica faptul povestit. D. de Mesle trecea repede cu ochii peste prima pagină și ajungea la a doua și a treia. Așezată înnaintea ferestrii, la câțiva pași de bărbatul ei, d-na de Mesle lucra la o tapisărie. D’odată, dintr’o singură mișcare, d-n de Mesle, se ridică în picioare. — O, e oribil! exclamă. D-na de Mesle se întoarse repede. Văzu pe bărbatul ei îngălbenit la față. — Ce-ți este ? îl întrebă îngrijată. Ce zici că e oribil ? D-l de Mesle se apropie de soția lui. — Iacă, îi zise, puindu-i ziarul pe genunchi, citește ce e scris aci sub titlul „Drama din strada Mazurinilor“! D-na de Mesle citi renade articolul. După ce termină, întoarse spre bărbatul ei ochii plini de lacrimi. — Da, da, e oribil! zise și ea. j — Acum ne putem explica unele cuvinte ciudate ale doicii Jeanei, adăogă d-1 de Mesle. — O, biata mitifică de Jeana fostă d-na de Mesle. — Cu adevărat e de plâns, zise d-l de Mesle. A rămas acum orfană. Urmă un moment de tăcere, în cursul căruia d-na de Mesle îndoi ziarul și puse tapisăria pe o masă. Se ridică apoi, luă pe bărbatul ei de mână și-i zise: — Știi cât de mult o iubesc pe Jeana ? — O iubești atâta că mă faci să fiu gelos, îi răspunse el. — Dar tu, dragă bărbate, n’o iubești oare și tu pe Jeana? l’întrebă ea zâmbind. — Ba da, iubesc și eu ce iubești și tu. — Acuma când tatăl și mama ei au murit într’un chip așa de grozav, ce mai avem noi de făcut pentru Jeana ? — Avem că, mai întâi, trebue să dai ordin să se pue caii la trăsură. — Și apoi ? — Să pornim la Bouchot. — Da, haidi să mergem la Bouchot. Peste o oră după aceea, d-1 și d-na de Mesle se dedeau jos din trăsură înnaintea ușii casii doicii. Doica și cu bărbatul ei se eșiră înnainte. — Bărbatul meu tocmai era să vie la castel, îe zise doica. — Pentru ce? întrebă d-l de Mesle. — Ca să vă dea o scrisoare a tatălui Jeann, scrisoare pe care acum o primirăm. E adresată d-nei de Mesle. — Mie? întrebă castelana. — Da, cucoană. In acelaș Dirc adresată nouă, mai era o scrisoare pentru d-voastră. In scrisoarea către noi citirăm câteva rînduri care ne-a zăpăcit grozav. D. Boissier ne spune acolo că are să-și pue capăt zilelor sale. E grozav ! Îl și d-na de Mesle schimbară o privire repede între ei. Intrară în casă, Jeana se juca cu o păpușă. Dete un țipăt de bucurie când văzu pe vizitatori , își lăsă păpușa și de pe fuga cu brațele deschise la d-na de Mesle. D-na o luă pe genunchi, o sărută pe obraji și apoi murmură. : — Fericită vârstă, fericită nevinovăție, fericită neștiință! •— Da, zise d-1 de Mesle, nenorocirea împrăștie, împrejurul ei loviturile cele mai teribile, fără să tulbure întru nimic bucuriile copilii. — Biata fetiță, urmă cu emoțiune d-na de Mesle, să dea D-zeu să nu știe nici odată nenorocirea care a lovit-o! — Dă-ne scrisoarea d-lui Boissier, zise d-1 de Mesle bărbatului doicii. Țăranul o scoase din buzunar și a dete d-nei de Mesle. — înnainte d’a vă citi scrisoarea, întrebă doica pe d-1 și pe d-na de Mesle, nu doriți să luați cunoștință de ce ne-a scris nouă d-l Boissier? — Ba da, răspunse d-1 de Mesle. Doica se duse de luă scrisoarea de pe o poliță și o dete d-lui de Mesle. Acesta o citi îndată cu glas tare. După ce sfârși de citit, Drillot îl întrebă : — Crezi d-ta că d-l Boissier a făcut ce a scris aici ? — Vai, răspunse d-na de Mesle, a făcut-o și a prea făcut-o. Așa, precum vă spune în scrisoare, viața ajunsese o povară prea grea pentru el. Nenorocitul s-a sinucis după ce și-a omorât nevasta. Va urma i