Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)

1923-03-21 / nr. 73

TELEFON: Direcţia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 5©/43 Redacţia: coim­p. cu provincia 2/93 şi 35/34 im I Siljl DEMOERATIA întors tocmai împotriva ace- j leasă democraţia. Acest spi-Metoda represivă n’a fost niciodată un mijloc eficace ,pentru păstrarea ordinei pu­blice. In cele mai multe ca­zuri, ea a fost o armă care s’a întors tocmai împotriva ace­lora cari au vrut să facă din ea o raţiune de guvernământ. In ce priveşte revendicările cetăţenilor cari întocmesc şi justifică laolaltă fiinţa unui stat, sistemul cel mai b­in e libertatea legală a manifesta­­ţiunilor cetăţeneşti. Prin a­­ceasta se face şi educaţia ma­selor îrrtr’un chip superior, iar democraţia devine o reali­tate civilisată a funcţiunii de guvernămînt. Sistemul contrariu îndâr­jeşte raporturile încep cei cari conduc vremelnic afacerile statului şi cei cari al­cătuiesc Statul însuşi. Tirania a dărâmat singură şi în toate timpurile propriul ei edificiu prin contra-tirania ce i-a corespuns în chip fi­resc. Paginile istoriei sunt pline de nenumărate învăţă­minte în această direcţiune, începând cu străvechile ce­tăţi asiatice din vremea lui Cambyse, cuceritorul Egiptu­­lui, şi sfârşind cu cele din urmă dictaturi ce au stârnit , furtuni sociale pe lume. Iată, pentru ce, în afară de orice considerațiuni politice planând deasupra împrejură­rilor de astăzi, noi credem că desfășurările armate pe care un regim de partid, oricare ar fi el, le încearcă împotriva adversarilor, nu poate și nu trebue să fie metode de rea­lizare politică sau socială. Ceea ce trebue infiltrat ma­selor e spiritul de ordine în care trebue concepută şi înţe­leasă democraţia. Acest spi­rit de ordine, care este o dis­ciplină superioară, nu poate fi infiltrat însă decât prin pilde concrete. Pilda cea bu­nă trebue să pornească de la cei de sus. Ei să facă dovada ordinei şi a disciplinei prin faptele lor, prin reformele a­­dânci şi folositoare, prin ex­tinderea egalei îndreptăţiri cetăţeneşti între toţi factorii componenţi ai ţarei, cum şi prin respectarea reciprocă a drepturilor consimţite de toţ­. Din pricină că nu se face astfel, că ceea ce se face des­fide uneori spiritul de drepta­te şi adevăr, cum şi răbdarea cetăţenilor, tocmai din aceste pricini regimurile slabe şi nepricepute recurg la mijloa­ce represive pentru afirmarea autorităţii lor. Acestor regimuri le punem dinainte Întreg caleidoscopul istoriei, în care ele pot să pri­vească urmările tiraniei. In zilele grele prin care tre­cem, în vremuri când se îm­plineşte poate o poruncă a is­toriei, puternicii vremelnici ai ţării nu e bine să uite adevă­­rurile de mai sus, la care noi ne gândim poate mai mult decât ei. De altfel, şi o zicătoare din bătrâni spune limpede şi răs­picat: ,,Cine seamănă vânt culege furtună“. Inundaţia In peninsu­la Balcanică Atena. 18. — Se anunţă I­­nundaţii mari in Macedonia, Tesalia şi în sudul Serbie. Numeroase sate au fost de­vastate de torentul apelor, (Rador). Guvernul turc solicită un arbitraj 0 propunere a Turciei în chestia datoriei otomane. - Liberarea Antioch­iei și a Alexandretei.-Un proces de înaltă trădare — Dela corespondentul nostru special Constan'.«nord­, 18. — In cercurile politice din locali­tate se precizează că in ceea ce priveşte datoria otomană, an arbitraj v® fi solicitat de gu­vernul din Angola, pentru a­­ranjarea datoriilor relative la căile ferate Bagdad, Soma, Hodejda şi Hedjaz. Un termen de 20 ani va fi cerut apoi pentru plata do­bânzilor datoriei otomane de la 191­0. Turcii consideră că cererea franceză de 12 milioane in­demnitate va fi echilibrată, de o parte, prin contra-recla­­maţiunea celor 8 milioane, pe care ei le opun Angliei pentru plata îndemnit­ăţi va­selor de război nepredate în 1914 şi de altă parte, prin cele 4 milioane în aur, trimise în timpul războiului în Austria şi Germania pentru acoperi­rea circulaţiei fiduciar© a Turciei, o sumă pe care aii® ţii şi-au împărţit-o prin tra­tatul de la Versailles. MUSTAFA KEMAL PROMI­TE LIBERAREA ANTIO­­CHIEI ŞI ALEXANDRETEI Mustafa Kemal paşa, însoţit de soţia sa, Latifehranum, a sosit la Adana, unde populaţia i-a făcut o primire entusiastă. Mai multe tinere fete îmbrăcate în negru şi având pe piept table­te cu inscripţii diverse — „Anti­­ochia subjugată", „Alexandreta subjugată", — au cerut genera- Hisbnului turc să libereze An­­tiochia şi Alexandreta. Mustafa Kemal a răspuns că un cămin turc de mai multe ori secular, nu poate să sufere scla­via străinilor. Mulţimea a strigat: „Trăiască paşa! Luăm act de cuvintele rostite­­.... Seara, Mustafa Kemal a ţinut­­ o cuvântare în localul căminu­lui turc din Adana. ATACURI GRECEŞTI RES­PINSE DE TURCI Bandele greceşti, care au de­barcat zilele trecute la Gu­­musch Iskeie, aproape de Bo­drum (regiunea Senke), au fost nimicite. Corăbiile bandiţilor, care au încercat să debarce a­­proape de golful Kazikli, au fost respinse de turc. LUCRĂRILE ADUNĂRII NA­ŢIONALE DIN ANGORA — Un proces de înaltă trădare — Adunarea din Angora, după o vacanţă, de opt zile, a reluat ori lucrările. • Cu prilejul aniversării ocupă­rii Constantinopolului şi a sem­nării tratatului de amiciţie tur­­co-rus, ziarele din Angora publi­că articole entusiasta. Ketchegi Zade Izzet Fuad pa­şa, a fost transportat la Angora, el va fi judecat zilele acestea pentru înaltă trădare. ARMELE GRECILOR AU FOST DISTRIBUITE DEPU­TAŢILOR TURCI La 16 Martie au fost transpor­tate la Angora toate armele lu­ate în timpul războiului, solda­ţilor greci. Generalissimul Mustafa He­mal paşa , a oferit aceste puşti, pentru comemorarea victoriei, tuturor membrilor adunărei na­ţionale. Trofeele au fost distribuite, cu o deosebită solemnitate, în şe­dinţa de ori a parlamentului în prezenţa tuturor miniştrilor, dar în lipsa lui Mustafa Kemal paşa. Cu acest prilej s-a ţinut cuvântări ocazionale. UN SERVICIU FUNEBRU IN AMINTIREA TARULUI NICOLAE H Din iniţiativa mai multor so­cietăţi ruse din localitate, s’a o­­ficiat un serviciu funebru la bi­serica ambasadei ruse pentru comemorarea morţei ţarului Ni­­colae II. Au luat parte la acest servi­ciu un număr mare de ruși. FLORIDOR Vast complot In Anglia împătrivă rege­­lui şi statului — UN MARE NUMĂR DE RE­VOLUŢIONARI IRLANDEZI ARESTAŢI ŞI DEPORTAŢI Londra, Guvernul britanic de acord cu guvernul statului Uber al Irlandei, a operat importante perchiziţii la Londra, in casele ocupate de republicanii irlan­dezi, bănuiţi că au depozitat arme destinate armatei repu­­blicane. Peste 120 de persoane au fost arestate. S’au descoperit arme, muniţiuni şi o Întreagă literatură subversivă. S'a pus apoi mâna pe numeroase docu­mente, din care reese că un vast complot a fost organizat împotriva persoanei regelui şi a statului. Printre persoanele arestate sunt Art. O’Brien, secretarul unei ligi irlandeze şi C. O. Hart, un "U republican cunoscut. Alte arestări importante se vor face. Un crucişător englez a fost pus la dispoziţia autorităţilor pentru transportul prizonierilor de la Liverpool la Dublin. Un mare număr de revoluţio­­nari Inlandezi au fost deportaţi. CONJURAŢII IRLANDEZI ŞI COMUNIŞTII Persoanele arestate in Anglia şi deportate in Irlanda de cru­cişătorul „Castor” au debarcat la North Wall (Dublin). Ele au fost încarcerate in In­­chisoarea Mountjay. Conjuraţii Irlandezi sunt a­­cuzaţi că „au lucrat In mod prejudiciabil la răsturnarea or­­dinei, în Înţelegere cu comu­niştii". NAUFRAGIU Londra, 18. — O telegramă a agenţiei Lloyd anunţa din Singapor că vaporul englez ..Rance *, ciocnindu se cu un vapor siamez, s’a scufundat. Cu toate ajutoarele date, 31 persoane s’au­­înecat. New-York, 18. -1- „New-York Herald“ anunţă că din cauza apariţiei unor munţi de ghia­­ţă de mărime neobişnuită­­traficul pe oceanul Atlantic este grav ameninţat. Toate vapoarele navigând pe At­lantic, au fost înştiinţate prin telegrafia F. F. de această primejdie, (Rador). Ziariştii DUPĂ CONGRESUL PRESEI LATINE Ziarul nostru a publicat hotă-­­ ririle Congresului presei latine.­­ Toate acele hotărâri au o impor- I tanţă deosebită pentru afirmarea întreagă şi categorică a senti­mentului de fraternitate latină. Dar importanţa lor e cu atât m­ai hotărttoarea şi mai vădită, cu cât sunt luate de ziarişti,­­ cari prin presă, prin acţiunea convingătoare a scrisului, prin impulsiunea ideologică, ce se re­­varsă asupra publicului întreg, hotărîrile congresului vor fi mo­tive de­ înălţare morală şi cul­turală obştească. Congresul presei latine a do­vedit prin încheierile lui, cât de temeinice sunt legăturile de solidaritate între purtătorii de cuvânt ai unor popoare, de ori­gină comună, păstrătoare ale tradiţiilor şi purtătoare ale i­­dealurilor de civilizaţie şi i­­dealism. După războiul, care a înfrânt orice contingenţe diplomatice, şi soldaţii ţărilor latine au luptat la­ola­ltă pentru aceiaşi cauză, o forţă tainică, pe care un mare om politic a numit-o „instinctul profund al rasei“ a condus po­poarele latine către o permanen­tă legătură de idei şi sentimen­te în artă, în literatură, în cul­tura generală. Congresul presei latine, ţinut la Lyon, nu-i decât una din ma­nifestările fraternităţei popoare­lor solidare în tumultul confuz al Europei tulburate. Entuziasmul ziariştilor, creia­­tori de îndrumări ideologice, ca şi iniţiativa lor generoasă de a remedia relele, ce bâintite peste oboseala popoarelor, au afir­mat necesitatea legăturilor su­fleteşti, ca să se poată proclama şi pe viitor acel neînfrânt uma­nism al latinităţii împotriva bar­barismului, uneori învăluit în eticheta pedantă a­ metodei iar alteori îmbrăcat în misticismul ■evolutionär. Pentru noi, românii, hotărî­rile de la Lyon sunt în special o binefacere, căci ni se dă putinţa să ne procurăm uşor, cartea franceză de literatură, de artă, de, ştiinţă,­ ­b. c. Iugoslavia reia lega­turile cu Basil Belgrad, 18. — Eri,­ minis­­trul afacerilor streine. Nin­­olei a făcut o expunere de­tailată a politicei externe a regatului, constatând bunele raporturi întreţinute de toate statele vecine şi care inaugu­rează stabilirea iminentă a unor raporturi cu Rusia. POLITICI EXTERNI AI IUGOSLAVIEI Fixarea graniţelor cu Italia interesele comunie italo­­iugoslave în Adriatica- Raporturile cu Romfala şi Ce­hoslovacia. Tratativele de la Sis cu Balghria.­­ Când va relua Iugoslavia relaţiile cu Rusia. Situaţia slove­nilor din Austria Declaraţiile ministrului de externe Ilinch­i Belgrad, 19. —­0. N­in­ch­i ministrul de externe a făcut următoarele declaraţiuni re­prezentanţilor presei: Zona a treia din teritoriul Dalmaţiei şi localitatea Su­­şak au fost evacuate în ter­menul prevăzut. Şi într’o or­dine perfectă. Astfel Italia şi-a îndeplinit obligaţiunile. Ră­mân numai câteva chestiuni de aranjat, ca organizarea statului Fiume şi graniţele noastre cu acest stat. Trata­tivele relative la aceste ches­tiuni vor fi conduse în mod amical şi obiectiv. Guvernul a fost învinuit că nu a obţinut imediata evacuare a teritorii­lor ce revin Iugoslaviei în conformitate cu acordul de la Rapallo. Acest lucru era însă imposibil înainte de fixarea definitivă a graniţelor între Iugoslavia şi Italia. Acelaş caz se prezintă cu România, care deţine o parte din teritoriul nostru, în timp ce noi stăpâ­nim anume părţi din terito­riul român. Nimeni nu se gândeşte că această stare de lucruri ar putea rămâne de­finitivă. Graniţa noastră cu statul Fiume nu este încă de­terminată. Nu ştiu cât vor dura negocierile de la Abazzia, dar nu cred să poată fi termi­nate înainte de o lună. Toa­te chestiunile ce vor fi discu­tate au un caracter economic şi politic şi vor necesita con­­versaţiuni amănunţite. ATITUDINEA CROAŢILOR ! Ministrul a vorbit apoi despre atitudinea opiniei, publice tr­ia­te, invinuind-o de a fi sarcina guvernului in negocie­rile cu Italia. S'ar fi crezut că presa din Zagrep să fi manifes­tat bucurie şi entuziasm in ur­­ma evaluării teritoriilor a căror populaţie este in majoritate cro­­ată. Insă presa din Zagrep nu vorbeşte de­cât foarte puţin des-­­ pre aceste evenimente insistând­­ în schimb foarte mult asupra­­ greutăţilor, cari rămân de re­­­­zolvat. O­esemnea atitudine cre­­iază o atmosferă de neîncrederi­­ reciprocă. Presa din Zagreb vorbeşte ui mod amical despre activitatea Italiei. Este natural ca atunci­­ când două state împart între ele un teritoriu având o formă şi­­ unitate, să intervină probleme noi şi incidente neaşteptate. Este însă inutil a se arăt prea pesimist şi a repeta cu to dinadinsul că nu ne vom putea înţelege cu Italia. Presa din Za­grep ne învinueşte de a fi făcu concesiuni guvernului italian , transformă aceste concesiuni în­tr'o adevărată trădare a intere­selor croate. Această opinie est absolut eronată, dat fiind că ce­le trei popoare cari formează regatul iugoslav sunt unit printr'un destin comun. Dar, continuă, ministrul, oamenii cari au căutat sprijin în străinătate pentru a tulbura ordinea inter­nă a ţării lor nu pot fi de­cât exasperaţi de politica unui gu­vern, care încearcă să-şi creeze relaţiuni amicale cu naţiunile vecine. Presa din Zagrep vrea să arate că intre Belgrad şi Za­­grep nu există nici un interes omun. . . Interesele comune ce le avem cu Italia in Marea Adriatică, trebue să călăuzească politica noastră spre un acord amical. RELAŢIILE CU RO­­MANIA ŞI CELELAL­TE STATE Relaţiile noastre cu Cehoslovacia şi Româ­nia sunt excelente. U­­neltirile ungare, cari i s-au terminat îşi faţa­­ consiliului de război din­­Bucur­eşti, sunt un adevărat scandal eu­­rope­an. Acţiunea or­ganizaţiilor secrete ten­gere face imposibilă reluarea relaţiunilor normale cu Ungaria. Aceste organizaţiuni sunt un pericol în pri­mul rând pentru Un­garia, care merge spre o criză internă foarte gravă.* In ce priveşte comitagii bul­gari, crimele lor sunt destul de cunoscute dar nu sunt de natură a influenţa raporturi­le noastre oficiale cu guver­nul bulgar. D. Stambal­ski re luntă cu mari plantăţi. In spa­tele comb­agiilor, sunt aceiaşi oameni cari au împins de două ori Bulgaria în contra noastră. Cred efi tratativele dn­a Nis vor da rezultate bune. ,­­ Tratativele cu Grecia n’au dat încă rezultate pozitive re­lativ la chestiunea Salonicu­lui. Nu urmărim nici un scop politic şi nu poate fi vorba de violarea suveranităţii Gre­ciei. I­ni ce priveşte relaţiunile cu Rusia sovietică, Iugoslavia trebue să aibă un reprezen­tant la Moscova, care să aibă­­ grijă de cetăţenii săi stabiliţi în Rusia. Nu ştiu când vom trimite un reprezentant la­­ Moscova, acest lucru find în , legătură cu situaţiunea poli­tică.­­ Ministrul termină declarând­­ că atrage atenţia cancelaru­-­­ui austriac Seipel asupra faptului că în Slovenia, sunt î 10.000 germani, cari posedă 20 ■ le școli pe când cei 60.000 șie­­f­­e­ni din Austria n’au decât ' o singură școală. I Bapă conferinţa sârbo-Mpră Belgrad- 18. — Guvemu’ î din Sofia a proclamat stare d­ B asediu. în departamentul Pe a trite» și cartierul DupuKzft * Acoji­t.i măsură e considera a tă c» prima aplicare a confc­rintei întrunită la Niş.­ ă i Intervent­a olandeză pen­­tru stampilarea» rentei ro­mâne în valoare de 5 milioane şi a­flata în posesi olandeză, ficarea de către parlamen! Delegaţia de financiari, d­ar ,­dezi, de care am vorbi­t zilei­­ trecute, s’a prezentat iarăş eri dim. în audienţă d-lui mi­­­nistru de finanţe V. Brătianu, căruia i-au expus din nou îm­­­prejurările in cari au fost cum­­­părate de supuşii olandezi ti­­­tlurile de rentă română şi car­e a refuzat comisia română de la Bruxelles ştampilarea acesto rente.­­ Delegaţia a stăruit din noi pe lângă ministrul finanţelo să dispună ştampilarea acesto­r titlun, cari însemneau o va­­ loare de vreo 5 miDane lei­­ argumentând că s'tatn olandei a făcut el însuși triajl acestor titluri, alegând pe cei cari se­­ afla în posesia d­aneză în ei n dinaintea lui 15 Ag­ust. 1916 ' data intrării noastre in actiuni , de cele cari au fos'ccumpărat« ’ de olandezi după aiastă dată Ministrul a răspus delegaţi­­ei că a recomandat co­msiei di­n judecarea apelurile, care fun­cţionează la Casa de depuneri să cerceteze cu tot atenţia şi bunăvoinţa îngădită de lege cererea olandezii“, hotărând potrivă dreptăţei e fiecare ca, în parte. ^ 1 1 * 1 " Despăgubirile de războia­ ­ Comisia specială, care are in­­­sărcinarea să se ocupe cu găsi­­­rea mijloacelor practice, imedia­te de­ a începe plata parţială a­­ despăgubirilor de război, cuve­nite dăunaţilor, că­ nu au obţinut sentinţe definitive pentru cons­­­­tatarea pagubelor suferite, vor­­ ţine Vineri, 23 crt., la ministerul de finanţe ultima sa şedinţă, in a­pare va aviza asupra soluţiilor practice, pe cari le socoteşte rea­­l­­izabile de îndată pentru plata d­­espăgubirilor amintite.­­ Părerile exprimate de această “­­omisie în deosebitele şedinţe ţi­uite de curând la ministerul fi­­n­tanțelor, cu privire la acele sp­­e­ții practice, le-am publicat la timp în ziarul nostru. *e! Tarlmrsh­­­moniste în *•­ SaxHa a' i Lafayette, 18— Telegram­ e~! din Berlin: Trimrări coma . j niste au isimet ,a Zitan, ir . j Saxoni?, und«amncitorii fn - / îi de ipexa 01 tt ifCBtaL T "-r-~-...... I Nouă grevă rom­ieră n­ene­­­­rală la Ceh­slovacia Praga, 19. — In congresul ge­­neral al Uniune! miniere, dar Cehoslovacia, aprobându se a­­titudinea minierilor din Ostra­va și Karvin a decis o grevă generală pe ziua de 23 Martie în toate basmele cehoslovace în cazul când nu s'ar ajunge la Ostrava la un acord înainte de 21 ale lunei. * Pe de altă parte, după o s’rir oficială s’ar fi ajuns la un a­cord asupra bazei nogoe.ki ,!-­«■ ! conferinței de eri­scaiâ dintra­­ patronii din Ostrava și uV,* gsții lucrătorilor, astfel ct le­­liberările vor continua. Dizolvarea societăţii Ungurii care se deşteaptă Cluj, În martie. Am relatat inciden­tul petrecut la Buda­pesta între studenţi şi poliţie cu prilejul săr­bătorirei zilei de 15 Martie. Înt­inşi au fost grav răniţi. Deoarece guvernul are credinţa că neorân­duelile sunt datorite uneltirilor societăţii „Ungurii cari se deş­teaptă“, această socie­tate a fost dizolvată. Arestarea unor comunişti * la Cluj 18 Martie S’a terminat instrucţia ce­lor 30 de comunişti prinşi de siguranţă. Zece din ei au fost liberaţi, iar restul, dovedin­­du-se vinovaţi, cu actele dre­sate, au fost înaintaţi tribu­nalului.­ FILME Au pledat avocaţii reclamantu­lui o zi întreagă. S’au amânat o sută de procese, fiindcă nu şi-a venit rândul. Justiţiabilii din toate părţile judeţului şi din al­te judeţe, au aşteptat, au căscat, au dormit, şi la ora 7 pleacă la urma lor, cu părerea de rău că şi-au perdut timpul şi cheltueli­­le, cu întrebarea fără răspuns dacă se vor putea judeca vreo­dată şi cu ochii la maldărul de cărţi, răsfoite şi citite în toate limbile în faţa judecătorilor, fă­ră ca bieţii locuitori urbani şi rurali să fi înţeles o iotă din ele. Procesul s’a amânat In continu­are şi data viitoare au pledat avocaţii pârâtului, de­sigur tot o zi, citind şi ei dintr’o sumede­nie de cărţi cu cotorul gros. Al­te o sută de procese s’au amânat din oficiu şi alţi călători şi-au luat drumul înnapoi,­­ cugetând la vechia vorbă: geaba vii, gea­ba te duci, geaba rupi nişte pa­puci — cari costă acuma cât­­ dedeai altădată pe o pereche de cai. Fireşte c’a trebuit să fie şi replică. Deci s’au mai perdut două şedinţe şi s’au mai expe­diat câteva sute de împricinaţi fără nici un rezultat. In sfârşit, desbaterile se închee şi judecăto- I rii amână pronunţarea. La fie­care trei zile părţile se prezintă, intră in şedinţă, se privesc cu ură, s’aşează pe bancă, se scoa­lă, iar s’aşează, întreabă în dreapta, în stânga, enervate în aşteptarea hotărîrei în foarte complicata chestiune dacă cei doi împricinaţi, proprietarul şi , chiriaşul, stau ori nu sub acelaş acoperiş, ca să fie sau nu loc la evacuare. Dar la sfârşitul şedin­ţei li se anunţă: I — Se amână pronunţarea.­­ Tot amânându-se mereu aşa, se fac 13 zile.­­ — Să nu treacă 15, că trebue­­ să se repue afacerea pe rol şi să se pledeze din nou! îşi zice fiecare parte. Şi amândouă răsuflă uşurate când în ultima zi, apar judecă­torii. Dar când aceştia le strigă: — Ivindu-se divergenţă, pro­cesul se va judeca din nou, împricinaţii s’au lăsat pe ban­că şi simt că nu-i mai ţin pi­cioarele. Peste o lună desbaterile încep d’acape. Alte biblioteci se de­şartă ca avocaţii să tranşe­ze chestia dacă sunt două aco­perişuri sau e numai unul. Alte zile perdute, cu amânări din ofi­ciu, cu lume necăjită. Pronunţa­rea s’amână din nou. Dar cei doi împricinaţi, tot venind mereu ca să afle hotă­­rîrea şi s’audă cum pronun­ţarea s’amână iar, se apropie, încep să se salute şi chiar să-şi vorbească, pentrucă, nu definitiv, oamenii trebue să fie civilizaţi până şi ,în luptă. Şi stând strâmb şi judecând drept, încep să­ înţeleagă că de­geaba se cear­tă, când ar putea să ajungă la o soluţie care să-i împace pe a­­mândoi. Şi în ziua când judecătorii a­­par radioşi, fiindcă ajunseseră la o hotărîre, şi preşedintele dă să zică: — Pentru motivele ce se vor vedea, în numele legii... Reclamantul şi pârâtul între­rup: — Vă rugăm să luaţi act că ne am împăcat şi să închideţi­­.Dosarul! Magistraţii şi avocaţii se pri­­vesc miraţi, părţile pleacă îm­preună, toată lumea e mulţumi­tă, — afară de sutele de justi­­țiabili cu procesele amânate din cauza acoperișului care provo­case controversa. — Don José. i 19 Martie ]­r. Nincici, ministrul de ex­terne al Iugoslaviei, a decla­rat că tratativele de la Abaz­zia, pentru reg­alarea frontie­­rilor cu Italia şi statul Fiu­me, vor dura cel puţin o lună, în ce priveşte Adriatica, Ita­lia şi Jugoslavia au interese comune în această mare, care vor conduce la încheerea ui­nui acord. Despre Ungaria, d. Ninci­i a spus că ea trece printr’o criză gravă Internă. Tratativele Iugoslaviei cu Grecia n’au dat rezultate po­zitive, iar tratativele dela Niş, cu Bulgaria, merg mai bine. Ziarul „Vreme" din Belgrad spune că noua Bulgarie do­rind să expieze greşeli­le tre­cutului, a făcut posibilă reuni­unea conferinţeî de la Niş. Pen­tru Serbia nu mai există o chestie macedoneană, dar există chestia organizării in­­onoare a Serbiei meridiona­le. S’a cerut Bulgariei la Niş, să renunţe la activitatea ban­delor în Serbia de sud, căci numai în modul acesta se va putea favoriza o apropiere în­­tre ambele ţări. Geneza conferinţei din Niş o găsim în declaraţia delega­tului Greciei, făcută în vara anului 1922 în şedinţa socie­tăţii naţiunilor­ în num­ele guvernelor elen, român şi iu­goslav, după car® cele trei stat® s’au arătat dispuse sa ia în consideraţie propunerea Bulgariei de a stabili în co­mun o înţelegere pentru res­tabilirea ordinei şi liniştei la frontierele lor. Locuitorii din vechea Bul­gare occidentală (teritoriile anexat® la Iugoslavia) au a­­dresat o petiţie comisiunei pentru regularea diferendelor sârbo-bulgare, de la Niş, în care cer mai multe avantagii de oroin economic, cultural şi religios. Locuitorii aceştia fac parte di­n ţimb­ul Vi­din,, Tari­­bred, Tvin şi Bosilgrad. D. Mussolini la al doilea congres Internaţional al Ca­­merilor d® comerţ, a declarat, că statul trebue să renunţe la funcţiunile sale economice şi la cele cu caracter de mono­pol şi să lase libe­rtate deplină iniţiativei particulare, înlătu­rând îe-’le de intervenţie, sau de încătuşare a comerţului. Guvernul Italian a renunţat la monopolul telefoanelor. In cazul când aliaţii vor fi dispuşi să convoace o nouă conferinţă orientală lemet paşa va prezida iarăşi delega­­ţia otomană, dar membrii de­lentaţi şi vor fi restrânşi Evenimentele din Ruhr Despăgubirile în natură — Hotărârile comisiei Interaliate — Lafayette, 18. — In urma con­statărilor făcute asupra neinde­­plinirii intenţionate din partea Germaniei a obligaţiunilor pen­tru livrări în natură, înalta co­misie interaliată in ţările rena­ne a luat o hotărîre să-şi asi­­gure executarea, desvăluhirilor în natură în teritoriile supuse juris­dicţiunii aliate. Intre altele, s'a hotărlt rechi­ziţionarea tuturor articolelor fă­­când obiectul comenzilor guver­nelor aliate sau supuşilor aces­tora către guvernul german. A­­ceastă ordonanţă intră in vigoa­re imediat. înalta comisiune interaliată a hotărit că orice alt articol, in­clusiv animalele, cari aparţin guvernului german in teritoriile ocupate şi ar fi destinate un con­■mitate cu tratatul din Ver­sailles, operaţiunilor de restitui­re, să fie de asemenea rechizi­ţionate. Se mai rechiziţionează orice materiale, mărfuri şi bu­nuri de orice natură aparţinând guvernelor aliate sau supuşilor acestora, oricare ar fi deţinăto­rul acestor obiecte, afară numai dacă deţinătorul nu este chiar unul din guvernele aliate sau supuşii lor. BENES REFUZA SA FACA1 PE MEDIATORUL Londra, 18. — Ziarul „Daily Telegraph" informează că Benes ar fi fost întrebat de guvernul german dacă consimte să des­chidă tratativele Intre Franţa şi Germania, Benes a declinat a­­ceastă misiune. FRANŢA RESPINGE ORICE MEDIAŢIUNE Paris, 18. — Guvernul fran­­cez ignorează complet pretin­sele conversaţii actuale sau apropiata ale Germaniei cu guvernele străine in vederea reglementării chestiunii repa­raţiilor. Franţa persistă în a considera drept neamicală ori­ce mediaţiune şi va examina numai propuneri directa din partea Reichului. (Rador).­­ ' Catastrofa maritimă de lângă Saiamina — Amănunte —­­ Da la cor­espondântul nostru — Atena, 10. — lată împrejură­rile tn care s'a petrecut catas­trofa maritimă de lângă Saia­mina'. Vasul, care s’a scufundat, e Alexandros II, rechiziţionat de guvern spre a servi de vas pen­tru salvare. înaintea plecărei lui Alexan­dros II, a pornit din Salamina micul vas „Salamis“. Alexandros II se găsea sub presiune între „Kithis“, „Ave­­roff“ şi „Lemnos“ şi îmbarca o­­fiţeri şi marinari. El a părăsit Keratsini la ora f.i. d. a.­ cu 250 de ofiţeri şi marinari. Ajuns la largul mărei, atât „Salamis“, care mergea in cap, cât și Alexandros, care-l urma, au fost prinse de o groaznică furtună. Valuri enorme se abă­­teau furioase asupra celor două vase. Intre Keratsini și Pireu, ma­rea agitată pune in pericol chiar vapoare de­ Miare tonaj. * La ora 2 d. a., furtuna a de­venit mai violentă. „Salamis", cu mare greutate a isbutit să traverseze avant-portul,­­dar „A­­lexandros", rămas in larg, era în imposibilitate să lupte împo­triva valurilor furioase. Matelo­­tii aflaţi pe „Salamis", au asis­tat neputincioşi la agonia cama­razilor lor. De­odată ■ un val­­ colosal, ur­mat, la scurt interval, de alte două, se năpustiră furioase asu­pra vasului „Alexandros" şi îl aplecă la babord. Atunci ocu­panţii vasului s'au străns in partea opusă, cu speranţa că vor putea menţine echilibru, dar un val mai năprasnic de ca celelalte acoperi cu desăvârşiri puntea, o curflţi de oameni s­tarci pe „Alexandros“ la fund Comandantul lui „Salamis" a anunţat catastrofa prefecture maritime din Pireu, dar ajutoa­rele au sosit prea târziu. Din 251 de naufragiaţi au putut fi nai­vaţi numai 50 de oameni. aL I­s rorTFI 5 din 21­ Martie 1923 1 etipoj% i ^ pentru asigurarea iazului de* ‚ invaliditate perman ntă, pro- ]­o­venită din accidente de tren, d c tramvaie, vapoare și automo- * £ bile cu suma de : Hei 30.080 {treizeci mii)! s Numele si pronumele Ocupnjiunca și adresa J N. B. Acest, cupon destinat a fi trimis împreună cu suma­­ de S lei, Soc. Română de asi• ■/urări S7 EA l’A ROMA X/El,­­ Str. Corot No. 19, asigură pe i cititorul expeditor cont­ra in­va-' t­litării, până la I Decembrie 1­­­923, cu condiția de­­a avea tn­­ orice moment cele din urmă in­ £ cupoane. "5 eKyrtAAiVwvwwwvvwJ

Next