Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-21 / nr. 73
TELEFON: Direcţia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 5©/43 Redacţia: coimp. cu provincia 2/93 şi 35/34 im I Siljl DEMOERATIA întors tocmai împotriva ace- j leasă democraţia. Acest spi-Metoda represivă n’a fost niciodată un mijloc eficace ,pentru păstrarea ordinei publice. In cele mai multe cazuri, ea a fost o armă care s’a întors tocmai împotriva acelora cari au vrut să facă din ea o raţiune de guvernământ. In ce priveşte revendicările cetăţenilor cari întocmesc şi justifică laolaltă fiinţa unui stat, sistemul cel mai bin e libertatea legală a manifestaţiunilor cetăţeneşti. Prin aceasta se face şi educaţia maselor îrrtr’un chip superior, iar democraţia devine o realitate civilisată a funcţiunii de guvernămînt. Sistemul contrariu îndârjeşte raporturile încep cei cari conduc vremelnic afacerile statului şi cei cari alcătuiesc Statul însuşi. Tirania a dărâmat singură şi în toate timpurile propriul ei edificiu prin contra-tirania ce i-a corespuns în chip firesc. Paginile istoriei sunt pline de nenumărate învăţăminte în această direcţiune, începând cu străvechile cetăţi asiatice din vremea lui Cambyse, cuceritorul Egiptului, şi sfârşind cu cele din urmă dictaturi ce au stârnit , furtuni sociale pe lume. Iată, pentru ce, în afară de orice considerațiuni politice planând deasupra împrejurărilor de astăzi, noi credem că desfășurările armate pe care un regim de partid, oricare ar fi el, le încearcă împotriva adversarilor, nu poate și nu trebue să fie metode de realizare politică sau socială. Ceea ce trebue infiltrat maselor e spiritul de ordine în care trebue concepută şi înţeleasă democraţia. Acest spirit de ordine, care este o disciplină superioară, nu poate fi infiltrat însă decât prin pilde concrete. Pilda cea bună trebue să pornească de la cei de sus. Ei să facă dovada ordinei şi a disciplinei prin faptele lor, prin reformele adânci şi folositoare, prin extinderea egalei îndreptăţiri cetăţeneşti între toţi factorii componenţi ai ţarei, cum şi prin respectarea reciprocă a drepturilor consimţite de toţ. Din pricină că nu se face astfel, că ceea ce se face desfide uneori spiritul de dreptate şi adevăr, cum şi răbdarea cetăţenilor, tocmai din aceste pricini regimurile slabe şi nepricepute recurg la mijloace represive pentru afirmarea autorităţii lor. Acestor regimuri le punem dinainte Întreg caleidoscopul istoriei, în care ele pot să privească urmările tiraniei. In zilele grele prin care trecem, în vremuri când se împlineşte poate o poruncă a istoriei, puternicii vremelnici ai ţării nu e bine să uite adevărurile de mai sus, la care noi ne gândim poate mai mult decât ei. De altfel, şi o zicătoare din bătrâni spune limpede şi răspicat: ,,Cine seamănă vânt culege furtună“. Inundaţia In peninsula Balcanică Atena. 18. — Se anunţă Inundaţii mari in Macedonia, Tesalia şi în sudul Serbie. Numeroase sate au fost devastate de torentul apelor, (Rador). Guvernul turc solicită un arbitraj 0 propunere a Turciei în chestia datoriei otomane. - Liberarea Antiochiei și a Alexandretei.-Un proces de înaltă trădare — Dela corespondentul nostru special Constan'.«nord, 18. — In cercurile politice din localitate se precizează că in ceea ce priveşte datoria otomană, an arbitraj v® fi solicitat de guvernul din Angola, pentru aranjarea datoriilor relative la căile ferate Bagdad, Soma, Hodejda şi Hedjaz. Un termen de 20 ani va fi cerut apoi pentru plata dobânzilor datoriei otomane de la 1910. Turcii consideră că cererea franceză de 12 milioane indemnitate va fi echilibrată, de o parte, prin contra-reclamaţiunea celor 8 milioane, pe care ei le opun Angliei pentru plata îndemnităţi vaselor de război nepredate în 1914 şi de altă parte, prin cele 4 milioane în aur, trimise în timpul războiului în Austria şi Germania pentru acoperirea circulaţiei fiduciar© a Turciei, o sumă pe care aii® ţii şi-au împărţit-o prin tratatul de la Versailles. MUSTAFA KEMAL PROMITE LIBERAREA ANTIOCHIEI ŞI ALEXANDRETEI Mustafa Kemal paşa, însoţit de soţia sa, Latifehranum, a sosit la Adana, unde populaţia i-a făcut o primire entusiastă. Mai multe tinere fete îmbrăcate în negru şi având pe piept tablete cu inscripţii diverse — „Antiochia subjugată", „Alexandreta subjugată", — au cerut genera- Hisbnului turc să libereze Antiochia şi Alexandreta. Mustafa Kemal a răspuns că un cămin turc de mai multe ori secular, nu poate să sufere sclavia străinilor. Mulţimea a strigat: „Trăiască paşa! Luăm act de cuvintele rostite.... Seara, Mustafa Kemal a ţinut o cuvântare în localul căminului turc din Adana. ATACURI GRECEŞTI RESPINSE DE TURCI Bandele greceşti, care au debarcat zilele trecute la Gumusch Iskeie, aproape de Bodrum (regiunea Senke), au fost nimicite. Corăbiile bandiţilor, care au încercat să debarce aproape de golful Kazikli, au fost respinse de turc. LUCRĂRILE ADUNĂRII NAŢIONALE DIN ANGORA — Un proces de înaltă trădare — Adunarea din Angora, după o vacanţă, de opt zile, a reluat ori lucrările. • Cu prilejul aniversării ocupării Constantinopolului şi a semnării tratatului de amiciţie turco-rus, ziarele din Angora publică articole entusiasta. Ketchegi Zade Izzet Fuad paşa, a fost transportat la Angora, el va fi judecat zilele acestea pentru înaltă trădare. ARMELE GRECILOR AU FOST DISTRIBUITE DEPUTAŢILOR TURCI La 16 Martie au fost transportate la Angora toate armele luate în timpul războiului, soldaţilor greci. Generalissimul Mustafa Hemal paşa , a oferit aceste puşti, pentru comemorarea victoriei, tuturor membrilor adunărei naţionale. Trofeele au fost distribuite, cu o deosebită solemnitate, în şedinţa de ori a parlamentului în prezenţa tuturor miniştrilor, dar în lipsa lui Mustafa Kemal paşa. Cu acest prilej s-a ţinut cuvântări ocazionale. UN SERVICIU FUNEBRU IN AMINTIREA TARULUI NICOLAE H Din iniţiativa mai multor societăţi ruse din localitate, s’a oficiat un serviciu funebru la biserica ambasadei ruse pentru comemorarea morţei ţarului Nicolae II. Au luat parte la acest serviciu un număr mare de ruși. FLORIDOR Vast complot In Anglia împătrivă regelui şi statului — UN MARE NUMĂR DE REVOLUŢIONARI IRLANDEZI ARESTAŢI ŞI DEPORTAŢI Londra, Guvernul britanic de acord cu guvernul statului Uber al Irlandei, a operat importante perchiziţii la Londra, in casele ocupate de republicanii irlandezi, bănuiţi că au depozitat arme destinate armatei republicane. Peste 120 de persoane au fost arestate. S’au descoperit arme, muniţiuni şi o Întreagă literatură subversivă. S'a pus apoi mâna pe numeroase documente, din care reese că un vast complot a fost organizat împotriva persoanei regelui şi a statului. Printre persoanele arestate sunt Art. O’Brien, secretarul unei ligi irlandeze şi C. O. Hart, un "U republican cunoscut. Alte arestări importante se vor face. Un crucişător englez a fost pus la dispoziţia autorităţilor pentru transportul prizonierilor de la Liverpool la Dublin. Un mare număr de revoluţionari Inlandezi au fost deportaţi. CONJURAŢII IRLANDEZI ŞI COMUNIŞTII Persoanele arestate in Anglia şi deportate in Irlanda de crucişătorul „Castor” au debarcat la North Wall (Dublin). Ele au fost încarcerate in Inchisoarea Mountjay. Conjuraţii Irlandezi sunt acuzaţi că „au lucrat In mod prejudiciabil la răsturnarea ordinei, în Înţelegere cu comuniştii". NAUFRAGIU Londra, 18. — O telegramă a agenţiei Lloyd anunţa din Singapor că vaporul englez ..Rance *, ciocnindu se cu un vapor siamez, s’a scufundat. Cu toate ajutoarele date, 31 persoane s’auînecat. New-York, 18. -1- „New-York Herald“ anunţă că din cauza apariţiei unor munţi de ghiaţă de mărime neobişnuitătraficul pe oceanul Atlantic este grav ameninţat. Toate vapoarele navigând pe Atlantic, au fost înştiinţate prin telegrafia F. F. de această primejdie, (Rador). Ziariştii DUPĂ CONGRESUL PRESEI LATINE Ziarul nostru a publicat hotă- ririle Congresului presei latine. Toate acele hotărâri au o impor- I tanţă deosebită pentru afirmarea întreagă şi categorică a sentimentului de fraternitate latină. Dar importanţa lor e cu atât mai hotărttoarea şi mai vădită, cu cât sunt luate de ziarişti, cari prin presă, prin acţiunea convingătoare a scrisului, prin impulsiunea ideologică, ce se revarsă asupra publicului întreg, hotărîrile congresului vor fi motive de înălţare morală şi culturală obştească. Congresul presei latine a dovedit prin încheierile lui, cât de temeinice sunt legăturile de solidaritate între purtătorii de cuvânt ai unor popoare, de origină comună, păstrătoare ale tradiţiilor şi purtătoare ale idealurilor de civilizaţie şi idealism. După războiul, care a înfrânt orice contingenţe diplomatice, şi soldaţii ţărilor latine au luptat laolaltă pentru aceiaşi cauză, o forţă tainică, pe care un mare om politic a numit-o „instinctul profund al rasei“ a condus popoarele latine către o permanentă legătură de idei şi sentimente în artă, în literatură, în cultura generală. Congresul presei latine, ţinut la Lyon, nu-i decât una din manifestările fraternităţei popoarelor solidare în tumultul confuz al Europei tulburate. Entuziasmul ziariştilor, creiatori de îndrumări ideologice, ca şi iniţiativa lor generoasă de a remedia relele, ce bâintite peste oboseala popoarelor, au afirmat necesitatea legăturilor sufleteşti, ca să se poată proclama şi pe viitor acel neînfrânt umanism al latinităţii împotriva barbarismului, uneori învăluit în eticheta pedantă a metodei iar alteori îmbrăcat în misticismul ■evolutionär. Pentru noi, românii, hotărîrile de la Lyon sunt în special o binefacere, căci ni se dă putinţa să ne procurăm uşor, cartea franceză de literatură, de artă, de, ştiinţă, b. c. Iugoslavia reia legaturile cu Basil Belgrad, 18. — Eri, ministrul afacerilor streine. Ninolei a făcut o expunere detailată a politicei externe a regatului, constatând bunele raporturi întreţinute de toate statele vecine şi care inaugurează stabilirea iminentă a unor raporturi cu Rusia. POLITICI EXTERNI AI IUGOSLAVIEI Fixarea graniţelor cu Italia interesele comunie italoiugoslave în Adriatica- Raporturile cu Romfala şi Cehoslovacia. Tratativele de la Sis cu Balghria. Când va relua Iugoslavia relaţiile cu Rusia. Situaţia slovenilor din Austria Declaraţiile ministrului de externe Ilinchi Belgrad, 19. —0. Ninchi ministrul de externe a făcut următoarele declaraţiuni reprezentanţilor presei: Zona a treia din teritoriul Dalmaţiei şi localitatea Suşak au fost evacuate în termenul prevăzut. Şi într’o ordine perfectă. Astfel Italia şi-a îndeplinit obligaţiunile. Rămân numai câteva chestiuni de aranjat, ca organizarea statului Fiume şi graniţele noastre cu acest stat. Tratativele relative la aceste chestiuni vor fi conduse în mod amical şi obiectiv. Guvernul a fost învinuit că nu a obţinut imediata evacuare a teritoriilor ce revin Iugoslaviei în conformitate cu acordul de la Rapallo. Acest lucru era însă imposibil înainte de fixarea definitivă a graniţelor între Iugoslavia şi Italia. Acelaş caz se prezintă cu România, care deţine o parte din teritoriul nostru, în timp ce noi stăpânim anume părţi din teritoriul român. Nimeni nu se gândeşte că această stare de lucruri ar putea rămâne definitivă. Graniţa noastră cu statul Fiume nu este încă determinată. Nu ştiu cât vor dura negocierile de la Abazzia, dar nu cred să poată fi terminate înainte de o lună. Toate chestiunile ce vor fi discutate au un caracter economic şi politic şi vor necesita conversaţiuni amănunţite. ATITUDINEA CROAŢILOR ! Ministrul a vorbit apoi despre atitudinea opiniei, publice triate, invinuind-o de a fi sarcina guvernului in negocierile cu Italia. S'ar fi crezut că presa din Zagrep să fi manifestat bucurie şi entuziasm in urma evaluării teritoriilor a căror populaţie este in majoritate croată. Insă presa din Zagrep nu vorbeşte decât foarte puţin des- pre aceste evenimente insistând în schimb foarte mult asupra greutăţilor, cari rămân de rezolvat. Oesemnea atitudine creiază o atmosferă de neîncrederi reciprocă. Presa din Zagreb vorbeşte ui mod amical despre activitatea Italiei. Este natural ca atunci când două state împart între ele un teritoriu având o formă şi unitate, să intervină probleme noi şi incidente neaşteptate. Este însă inutil a se arăt prea pesimist şi a repeta cu to dinadinsul că nu ne vom putea înţelege cu Italia. Presa din Zagrep ne învinueşte de a fi făcu concesiuni guvernului italian , transformă aceste concesiuni într'o adevărată trădare a intereselor croate. Această opinie est absolut eronată, dat fiind că cele trei popoare cari formează regatul iugoslav sunt unit printr'un destin comun. Dar, continuă, ministrul, oamenii cari au căutat sprijin în străinătate pentru a tulbura ordinea internă a ţării lor nu pot fi decât exasperaţi de politica unui guvern, care încearcă să-şi creeze relaţiuni amicale cu naţiunile vecine. Presa din Zagrep vrea să arate că intre Belgrad şi Zagrep nu există nici un interes omun. . . Interesele comune ce le avem cu Italia in Marea Adriatică, trebue să călăuzească politica noastră spre un acord amical. RELAŢIILE CU ROMANIA ŞI CELELALTE STATE Relaţiile noastre cu Cehoslovacia şi România sunt excelente. Uneltirile ungare, cari i s-au terminat îşi faţa consiliului de război dinBucureşti, sunt un adevărat scandal european. Acţiunea organizaţiilor secrete tengere face imposibilă reluarea relaţiunilor normale cu Ungaria. Aceste organizaţiuni sunt un pericol în primul rând pentru Ungaria, care merge spre o criză internă foarte gravă.* In ce priveşte comitagii bulgari, crimele lor sunt destul de cunoscute dar nu sunt de natură a influenţa raporturile noastre oficiale cu guvernul bulgar. D. Stambalski re luntă cu mari plantăţi. In spatele combagiilor, sunt aceiaşi oameni cari au împins de două ori Bulgaria în contra noastră. Cred efi tratativele dna Nis vor da rezultate bune. , Tratativele cu Grecia n’au dat încă rezultate pozitive relativ la chestiunea Salonicului. Nu urmărim nici un scop politic şi nu poate fi vorba de violarea suveranităţii Greciei. Ini ce priveşte relaţiunile cu Rusia sovietică, Iugoslavia trebue să aibă un reprezentant la Moscova, care să aibă grijă de cetăţenii săi stabiliţi în Rusia. Nu ştiu când vom trimite un reprezentant la Moscova, acest lucru find în , legătură cu situaţiunea politică. Ministrul termină declarând că atrage atenţia cancelaru-ui austriac Seipel asupra faptului că în Slovenia, sunt î 10.000 germani, cari posedă 20 ■ le școli pe când cei 60.000 șiefeni din Austria n’au decât ' o singură școală. I Bapă conferinţa sârbo-Mpră Belgrad- 18. — Guvemu’ î din Sofia a proclamat stare d B asediu. în departamentul Pe a trite» și cartierul DupuKzft * Acojit.i măsură e considera a tă c» prima aplicare a confcrintei întrunită la Niş. ă i Interventa olandeză pentru stampilarea» rentei române în valoare de 5 milioane şi aflata în posesi olandeză, ficarea de către parlamen! Delegaţia de financiari, dar ,dezi, de care am vorbit zilei trecute, s’a prezentat iarăş eri dim. în audienţă d-lui ministru de finanţe V. Brătianu, căruia i-au expus din nou împrejurările in cari au fost cumpărate de supuşii olandezi titlurile de rentă română şi care a refuzat comisia română de la Bruxelles ştampilarea acesto rente. Delegaţia a stăruit din noi pe lângă ministrul finanţelo să dispună ştampilarea acestor titlun, cari însemneau o va loare de vreo 5 miDane lei argumentând că s'tatn olandei a făcut el însuși triajl acestor titluri, alegând pe cei cari se afla în posesia daneză în ei n dinaintea lui 15 Agust. 1916 ' data intrării noastre in actiuni , de cele cari au fos'ccumpărat« ’ de olandezi după aiastă dată Ministrul a răspus delegaţiei că a recomandat comsiei din judecarea apelurile, care funcţionează la Casa de depuneri să cerceteze cu tot atenţia şi bunăvoinţa îngădită de lege cererea olandezii“, hotărând potrivă dreptăţei e fiecare ca, în parte. ^ 1 1 * 1 " Despăgubirile de războia Comisia specială, care are insărcinarea să se ocupe cu găsirea mijloacelor practice, imediate de a începe plata parţială a despăgubirilor de război, cuvenite dăunaţilor, că nu au obţinut sentinţe definitive pentru constatarea pagubelor suferite, vor ţine Vineri, 23 crt., la ministerul de finanţe ultima sa şedinţă, in apare va aviza asupra soluţiilor practice, pe cari le socoteşte realizabile de îndată pentru plata despăgubirilor amintite. Părerile exprimate de această “omisie în deosebitele şedinţe ţiuite de curând la ministerul fintanțelor, cu privire la acele speții practice, le-am publicat la timp în ziarul nostru. *e! Tarlmrshmoniste în *• SaxHa a' i Lafayette, 18— Telegram e~! din Berlin: Trimrări coma . j niste au isimet ,a Zitan, ir . j Saxoni?, und«amncitorii fn - / îi de ipexa 01 tt ifCBtaL T "-r-~-...... I Nouă grevă romieră nenerală la Cehslovacia Praga, 19. — In congresul general al Uniune! miniere, dar Cehoslovacia, aprobându se atitudinea minierilor din Ostrava și Karvin a decis o grevă generală pe ziua de 23 Martie în toate basmele cehoslovace în cazul când nu s'ar ajunge la Ostrava la un acord înainte de 21 ale lunei. * Pe de altă parte, după o s’rir oficială s’ar fi ajuns la un acord asupra bazei nogoe.ki ,!-«■ ! conferinței de eriscaiâ dintra patronii din Ostrava și uV,* gsții lucrătorilor, astfel ct leliberările vor continua. Dizolvarea societăţii Ungurii care se deşteaptă Cluj, În martie. Am relatat incidentul petrecut la Budapesta între studenţi şi poliţie cu prilejul sărbătorirei zilei de 15 Martie. Întinşi au fost grav răniţi. Deoarece guvernul are credinţa că neorânduelile sunt datorite uneltirilor societăţii „Ungurii cari se deşteaptă“, această societate a fost dizolvată. Arestarea unor comunişti * la Cluj 18 Martie S’a terminat instrucţia celor 30 de comunişti prinşi de siguranţă. Zece din ei au fost liberaţi, iar restul, dovedindu-se vinovaţi, cu actele dresate, au fost înaintaţi tribunalului. FILME Au pledat avocaţii reclamantului o zi întreagă. S’au amânat o sută de procese, fiindcă nu şi-a venit rândul. Justiţiabilii din toate părţile judeţului şi din alte judeţe, au aşteptat, au căscat, au dormit, şi la ora 7 pleacă la urma lor, cu părerea de rău că şi-au perdut timpul şi cheltuelile, cu întrebarea fără răspuns dacă se vor putea judeca vreodată şi cu ochii la maldărul de cărţi, răsfoite şi citite în toate limbile în faţa judecătorilor, fără ca bieţii locuitori urbani şi rurali să fi înţeles o iotă din ele. Procesul s’a amânat In continuare şi data viitoare au pledat avocaţii pârâtului, desigur tot o zi, citind şi ei dintr’o sumedenie de cărţi cu cotorul gros. Alte o sută de procese s’au amânat din oficiu şi alţi călători şi-au luat drumul înnapoi, cugetând la vechia vorbă: geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte papuci — cari costă acuma cât dedeai altădată pe o pereche de cai. Fireşte c’a trebuit să fie şi replică. Deci s’au mai perdut două şedinţe şi s’au mai expediat câteva sute de împricinaţi fără nici un rezultat. In sfârşit, desbaterile se închee şi judecăto- I rii amână pronunţarea. La fiecare trei zile părţile se prezintă, intră in şedinţă, se privesc cu ură, s’aşează pe bancă, se scoală, iar s’aşează, întreabă în dreapta, în stânga, enervate în aşteptarea hotărîrei în foarte complicata chestiune dacă cei doi împricinaţi, proprietarul şi , chiriaşul, stau ori nu sub acelaş acoperiş, ca să fie sau nu loc la evacuare. Dar la sfârşitul şedinţei li se anunţă: I — Se amână pronunţarea. Tot amânându-se mereu aşa, se fac 13 zile. — Să nu treacă 15, că trebue să se repue afacerea pe rol şi să se pledeze din nou! îşi zice fiecare parte. Şi amândouă răsuflă uşurate când în ultima zi, apar judecătorii. Dar când aceştia le strigă: — Ivindu-se divergenţă, procesul se va judeca din nou, împricinaţii s’au lăsat pe bancă şi simt că nu-i mai ţin picioarele. Peste o lună desbaterile încep d’acape. Alte biblioteci se deşartă ca avocaţii să tranşeze chestia dacă sunt două acoperişuri sau e numai unul. Alte zile perdute, cu amânări din oficiu, cu lume necăjită. Pronunţarea s’amână din nou. Dar cei doi împricinaţi, tot venind mereu ca să afle hotărîrea şi s’audă cum pronunţarea s’amână iar, se apropie, încep să se salute şi chiar să-şi vorbească, pentrucă, nu definitiv, oamenii trebue să fie civilizaţi până şi ,în luptă. Şi stând strâmb şi judecând drept, încep să înţeleagă că degeaba se ceartă, când ar putea să ajungă la o soluţie care să-i împace pe amândoi. Şi în ziua când judecătorii apar radioşi, fiindcă ajunseseră la o hotărîre, şi preşedintele dă să zică: — Pentru motivele ce se vor vedea, în numele legii... Reclamantul şi pârâtul întrerup: — Vă rugăm să luaţi act că ne am împăcat şi să închideţi.Dosarul! Magistraţii şi avocaţii se privesc miraţi, părţile pleacă împreună, toată lumea e mulţumită, — afară de sutele de justițiabili cu procesele amânate din cauza acoperișului care provocase controversa. — Don José. i 19 Martie ]r. Nincici, ministrul de externe al Iugoslaviei, a declarat că tratativele de la Abazzia, pentru regalarea frontierilor cu Italia şi statul Fiume, vor dura cel puţin o lună, în ce priveşte Adriatica, Italia şi Jugoslavia au interese comune în această mare, care vor conduce la încheerea uinui acord. Despre Ungaria, d. Nincii a spus că ea trece printr’o criză gravă Internă. Tratativele Iugoslaviei cu Grecia n’au dat rezultate pozitive, iar tratativele dela Niş, cu Bulgaria, merg mai bine. Ziarul „Vreme" din Belgrad spune că noua Bulgarie dorind să expieze greşelile trecutului, a făcut posibilă reuniunea conferinţeî de la Niş. Pentru Serbia nu mai există o chestie macedoneană, dar există chestia organizării inonoare a Serbiei meridionale. S’a cerut Bulgariei la Niş, să renunţe la activitatea bandelor în Serbia de sud, căci numai în modul acesta se va putea favoriza o apropiere între ambele ţări. Geneza conferinţei din Niş o găsim în declaraţia delegatului Greciei, făcută în vara anului 1922 în şedinţa societăţii naţiunilor în numele guvernelor elen, român şi iugoslav, după car® cele trei stat® s’au arătat dispuse sa ia în consideraţie propunerea Bulgariei de a stabili în comun o înţelegere pentru restabilirea ordinei şi liniştei la frontierele lor. Locuitorii din vechea Bulgare occidentală (teritoriile anexat® la Iugoslavia) au adresat o petiţie comisiunei pentru regularea diferendelor sârbo-bulgare, de la Niş, în care cer mai multe avantagii de oroin economic, cultural şi religios. Locuitorii aceştia fac parte din ţimbul Vidin,, Taribred, Tvin şi Bosilgrad. D. Mussolini la al doilea congres Internaţional al Camerilor d® comerţ, a declarat, că statul trebue să renunţe la funcţiunile sale economice şi la cele cu caracter de monopol şi să lase libertate deplină iniţiativei particulare, înlăturând îe-’le de intervenţie, sau de încătuşare a comerţului. Guvernul Italian a renunţat la monopolul telefoanelor. In cazul când aliaţii vor fi dispuşi să convoace o nouă conferinţă orientală lemet paşa va prezida iarăşi delegaţia otomană, dar membrii delentaţi şi vor fi restrânşi Evenimentele din Ruhr Despăgubirile în natură — Hotărârile comisiei Interaliate — Lafayette, 18. — In urma constatărilor făcute asupra neindeplinirii intenţionate din partea Germaniei a obligaţiunilor pentru livrări în natură, înalta comisie interaliată in ţările renane a luat o hotărîre să-şi asigure executarea, desvăluhirilor în natură în teritoriile supuse jurisdicţiunii aliate. Intre altele, s'a hotărlt rechiziţionarea tuturor articolelor făcând obiectul comenzilor guvernelor aliate sau supuşilor acestora către guvernul german. Această ordonanţă intră in vigoare imediat. înalta comisiune interaliată a hotărit că orice alt articol, inclusiv animalele, cari aparţin guvernului german in teritoriile ocupate şi ar fi destinate un con■mitate cu tratatul din Versailles, operaţiunilor de restituire, să fie de asemenea rechiziţionate. Se mai rechiziţionează orice materiale, mărfuri şi bunuri de orice natură aparţinând guvernelor aliate sau supuşilor acestora, oricare ar fi deţinătorul acestor obiecte, afară numai dacă deţinătorul nu este chiar unul din guvernele aliate sau supuşii lor. BENES REFUZA SA FACA1 PE MEDIATORUL Londra, 18. — Ziarul „Daily Telegraph" informează că Benes ar fi fost întrebat de guvernul german dacă consimte să deschidă tratativele Intre Franţa şi Germania, Benes a declinat această misiune. FRANŢA RESPINGE ORICE MEDIAŢIUNE Paris, 18. — Guvernul francez ignorează complet pretinsele conversaţii actuale sau apropiata ale Germaniei cu guvernele străine in vederea reglementării chestiunii reparaţiilor. Franţa persistă în a considera drept neamicală orice mediaţiune şi va examina numai propuneri directa din partea Reichului. (Rador). ' Catastrofa maritimă de lângă Saiamina — Amănunte — Da la corespondântul nostru — Atena, 10. — lată împrejurările tn care s'a petrecut catastrofa maritimă de lângă Saiamina'. Vasul, care s’a scufundat, e Alexandros II, rechiziţionat de guvern spre a servi de vas pentru salvare. înaintea plecărei lui Alexandros II, a pornit din Salamina micul vas „Salamis“. Alexandros II se găsea sub presiune între „Kithis“, „Averoff“ şi „Lemnos“ şi îmbarca ofiţeri şi marinari. El a părăsit Keratsini la ora f.i. d. a. cu 250 de ofiţeri şi marinari. Ajuns la largul mărei, atât „Salamis“, care mergea in cap, cât și Alexandros, care-l urma, au fost prinse de o groaznică furtună. Valuri enorme se abăteau furioase asupra celor două vase. Intre Keratsini și Pireu, marea agitată pune in pericol chiar vapoare de Miare tonaj. * La ora 2 d. a., furtuna a devenit mai violentă. „Salamis", cu mare greutate a isbutit să traverseze avant-portul,dar „Alexandros", rămas in larg, era în imposibilitate să lupte împotriva valurilor furioase. Matelotii aflaţi pe „Salamis", au asistat neputincioşi la agonia camarazilor lor. Deodată ■ un val colosal, urmat, la scurt interval, de alte două, se năpustiră furioase asupra vasului „Alexandros" şi îl aplecă la babord. Atunci ocupanţii vasului s'au străns in partea opusă, cu speranţa că vor putea menţine echilibru, dar un val mai năprasnic de ca celelalte acoperi cu desăvârşiri puntea, o curflţi de oameni starci pe „Alexandros“ la fund Comandantul lui „Salamis" a anunţat catastrofa prefecture maritime din Pireu, dar ajutoarele au sosit prea târziu. Din 251 de naufragiaţi au putut fi naivaţi numai 50 de oameni. aL Is rorTFI 5 din 21 Martie 1923 1 etipoj% i ^ pentru asigurarea iazului de* ‚ invaliditate perman ntă, pro- ]ovenită din accidente de tren, d c tramvaie, vapoare și automo- * £ bile cu suma de : Hei 30.080 {treizeci mii)! s Numele si pronumele Ocupnjiunca și adresa J N. B. Acest, cupon destinat a fi trimis împreună cu suma de S lei, Soc. Română de asi• ■/urări S7 EA l’A ROMA X/El, Str. Corot No. 19, asigură pe i cititorul expeditor contra inva-' tlitării, până la I Decembrie 1923, cu condiția dea avea tn orice moment cele din urmă in £ cupoane. "5 eKyrtAAiVwvwwwvvwJ