Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)
1923-10-14 / nr. 265
nil .1 . JULI n ajunul deschiderii Universităţilor Mal sunt câteva zile până la deschiderea Universităţilor. Toate pregătirile s-au făcut în vederea solemnităţilor, pe care le cere reînceperea cursurilor, după un an de frământări, când mai agitate, când mai gălăgioase, când Încărcate chiar de destulă pasiune, ca să treacă dincolo de pragul Universităţilor. Nu vom încerca acum să facem bilanţul anului trecut, dar credem că e foarte util să reamintim, că s’au făgăduit multe pentru îmbunătăţirea Universităţilor ca şi a vieţii studenţeşti în general. Noi ai stăruit să arătăm câte lipsuri au Universităţile, câte necazuri Întâmpină traiul studenţilor , cari nu pot înfrunta Un noian de mizerii şi sărăcii numai cu entuziasmul vârstei. Credem, că se vor fi luat din vreme măsuri de Îndreptare, că se va fi depus toată bunăvoinţa, necesară, ca să fi fost împrăştiate cauzele, cari au influenţat într’o măsură aşa de adâncă la mişcările de acum un an, şi care aveau un caracter strict intra universitar. Desbaterile din congresul profesorilor universitari de la Iaşi au înfăţişat în întregime chestiunea lipsurilor de la Universităţi, aşa cum le-am cercetat noi. Mai întâi recrutarea profesorilor nu se face cu acea rigidă stricteţă, care să ţină seamă de pregătirea ce se cere profesorilor universitari să fie şi Învăţaţii cei mai de căpetenie ai materiilor, pe care-şi propun să le predea, dar să fie şi adevăraţii dascăli, cari să păstreze legăturile Intelectuale şi morale cu studenţii astfel, ca viaţa universitară să fie Intr’adevăr academică. Vine apoi sărăcia laboratoriilor, — aproape dezorganizate, — de care era firesc să se intereseze cei tn drept, ca studiile să se poată desfăşura calm şi în plinătatea preocupărilor ştiinţifice. Şi s’a arătat la congresul profesorilor de la Iaşi, cu atâta părintească melancolie, câte suferinţe nudură studenţii, cari duc o viaţă mizeră la căminuri şi cantine; n’au cărţi; n’au putinţa să ducă o viaţă mai scuturată de griji, ca să se poată devota intens studiilor. Acestea s’au spus, luna trecută la congresul profesorilor universitari. Şi după ce le-am tot spus mereu, e iarăşi momentul să le relevăm acum, sub formă Întrebătoare: ce s’a făcut ? S’au rânduit cantinele şi căminurile studenţeşti ca să poată funcţiona normal? S’au Înzestrat laboratoriile cu cele necesare? S’au luat măsuri, ca profesorii să fie prietenii mai mari şi mai învăţaţi ai studenţilor? De îmbunătăţirile intrauniversitare urgente, atârnă nu bunul mers al Învăţământului, ci pregătirea Însăşi a generaţiilor culturale româneşti. Dacă s’a făcut puţin din cele multe cari trebuiau, mai e Încă vreme cel puţin să se înceapă lucrările de completare. B. C. BULGARIA după teroarea continută — Cam vele primul m nistru Tancoff situaţia — Sofia, 12 (Rador).—Primul ministru bulgar a făcut declaraţiuni ziariştilor cu privire la situaţia internă din Bulgaria. Relativ la revolta comunistă. Tancoff a declarat că muncitorii se ţin la o parte de această mişcare. Şefii comunişti au căutat din această cauză să atragă de partea lor pe ţăranii Populaţiunea din regiunea Ferddinand şi Bercovitza a urmat pe şefii comunişti Dimitroff şi Coiaroff din cauza teroarei ce o exercitau comuniştii. Examinând cauza revoltei primul ministru bulgar a declarat că elemente ruseşti au împins pe comuniştii bulgari la revoltă. Instigatorii vor trebui să răspundă in faţa justiţiei de faptele lor. Acei cari au fost atraşi şi conduşi in er care se vor bucura de clemenţa guvernului. Guvernul va ajuta familiile acelora cari au suferit de pe urma răscoalelor fără să facă deosebire de partide. In contra comunismului se va începe lupta prin mijlocul învăţământului, făcând apel la toţi intelectualii pentru combaterea doctrinelor subversive. AMNISTIE Rusciuc 11 Constatându-se că între răsculaţii din ultimile zile în Bulgaria sunt mulţi cari au fost induşi în eroare de agitatori şi demagogi, guvernul a notărit să acorde o largă amnistie care sa cuprindă pe toţi aceştia, victime ale erorilor. Această amnistie va cuprinde şi pe unii agrarieni, arestaţi cu ocazia răsturnărei lui Stambolnsky. De această amnistie nu vor beneficia acei, cari au fost dovediţi că au luat parte activă la tulburări. ALEGERILE Partidele care formează blocul guvernamental au stabilit în mod definitiv listele cu care să se prezinte în viitoarele alegeri. Partidului social-democrat au fost rezervate 33 locuri în parlament. ZANCOFF . Contele Apponyi In America — Americanii protivnici politicei războinice a Ungariei —Bancherii americani au refuzat sa împrumute Ungaria. — New-York, 11. (Rador). — Contele Apponyi a sosit in America on speranța de a putea intensa opinia publica americană, in sensul unei revizuiri a tratatului de la Trianon in favoarea Ungariei. Contele Apponyi a mai încercat să obţină un credit pentru Ungaria. Amicii săi din America i-au explicat, că Statele Unite nu se pot amesteca in discuţiile privitoan la stabilirea frontierelor statelor europene. Bancherii americani au refuzat orice Împrumut din cauza atitudinei războinice a Ungariei şi din cauza atitudinei guvernului Horthy. E probabil că contele Apponyi işi va Întrerupe călătoria. „UNIVERSUL*, urmând tradiţiei sale, ţine să împlinească, potrivit cerinţelor vremii, nevoia de informaţiune completă şi sigură a tuturor categoriilor de cititori. Cititorii din toate ramurile de activitate economică, fie ei agricultori sau industriaşi, fie comercianţi sau financiari, vor găsi zi cu zi, în pagina economică şi financiară a acestui ziar—fără nici o sporire a preţului ziarului — toate informaţiunile şi documentarea ce-i pot interesa: informaţiuni asupra activităţilor agricole şi industriale, asupra pieţelor comerciale şi financiare, asupra mişcării porturilor, asupra măsurilor de ordine administrativă şi legislativă interesând economia ţării, etc. Discuţia chestiunilor de doctrină economică şi financiară, ca şi a faptelor zilnice de interes economic şi financiar, va fi făcută obiectiv şi fără patimă, cu grija de adevăr şi de cinstită lămurire a lucrurilor şi faptelor, aşa cum e la tradiţia acestui ziar, „UNIVERSUl.“ face cu plăcere toate sacrificiile ce crede necesare pentru mulţumirea cititorilor săi, socotind aceasta ca o datorie din parte-i, faţa de încrederea şi simpatia ce aceştia i li arată. [Ui DE mm DE 1 SEMA —Proiectele de legi cari se vor anunţa în mesagiul regal de deschidere a parlamentului. — Consumi şi compiotu! descoperit în Capitală — Dificultăţile remanierei guvernului Membrii guvernului s’au întrunit joi, la 5 d. a., intr’un consiliu sub preşedinţia d.lui prim-ministru Ion Brătianu. Consiliul a durat două ore. CITIREA PROIECTULUI DE MESAGIU D. ministru de externe I. G. Duca a citit proiectul de mesagiu regal pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare. Consiliul l-a discutat şi a modificat pe alocuri redactarea lui. PROIECTELE DE LEGI ANUNŢATE IN MESAGIU ! Pe lângă pasagiile despre relaţiile noastre externe, despre activitatea de până acum a Parlamentului şi despre opera legislativă pe care trebuie s'o înfăptuiască corpurile legiuitoare în sesiunea care se deschide, mesagiul regal anunţă următoarele proiecte de legi, cari vor fi depuse de guvern spre votare: reforma de unificare administrativă, reforma învăţământului, regimul general al cultelor, proiectul de unificare a celor patru biserici ortodoxe (vechiul regat, Transilvania, Basarabia şi Bucovina), proiectul de unificare a legii drumurilor, legea utilizării căderilor de apă, legea impozitelor indirecte, noul cod penal, legea de organizare judecâtorească, legea minelor, codul muncii, reforma asigurărilor sociale şi legea de reorganizare a armatei. CHESTIA COMPLOTULUI Ministrul justiţiei a făcut consiliului un raport asupra rezultatului cercetărilor justiţiei în completul descoperit. Consiliul a autorizat pe d. I. Th. Fiorescu să expue şi presei cele constatate de justiţie. După consiliu, care s’a terminat la ora 7 seara, d .prim-ministru I. Brătianu şi d. ministru de externe I. G. Duca au plecat împreună la palatul Cotroceni sa supuie M. S. Regelui nesagiul spre semnare. CE E CU REMANIEREA? Mult aşteptata remaniere a guvernului n'a fost soluţionată nici in acest consiliu de miniştri, cum se credea, ci ea a continuat să formeze obiectul discuţiilor din culisele ministeriale. Primul ministru a avut conversaţii particulare cu fiecare din membrii guvernului, îu chestiunea remanierei, de asemenea şi cu preşedinţii Camerei şi Senatului. Toţi miniştrii sunt de acord că o remaniere, care să împrospăteze guvernul, este necesară, dar la analizarea situaţiei sau mai binezis a posibilităţilor de remaniere, care să împace cât mai multe din interesele, ambiţiile, pretenţiile şi susceptibilităţile tuturor râvnitorilor de portofolii şi posesorilor de scaune ministeriale, s-a constatat că chestiunea e* i. * * i. * 1 mai complicată de cum pare și că, fără operații dureroase, remanierea nu poate fi înfăptuită. Deoparte lupta aiatre cele două grupări din guvern: grupul mai puternic al d-lui Al. Constantinescu și grupul mai plăpând din jurul d-lui G. Mdrzescu, de altă parte lupta diferitelor curente din majorităţile parlamentare pentru impunerea ca miniştri a exponenţilor lor. Dar în afară de aceste fapte, cari complică rezolvarea chestiunei remanierei, mai există incă o mare, dacă nu cea mare dificultate, care împiedică remanierea şi anume portofoliul internelor. Retragerea d-lui gen. Văitoianu ar avea de consclintă cirind al Al. Constantinescu, fapt care ar provoca mare încurcătură guvernului, zdruncinăndu-i şi ameninţându-i serios situaţia. De altă parte nici primul ministru, nici ministrul agriculturii şi domeniilor nu vor să primească conducerea departamentului internelor, ambii voind stăruitor să-şi păstreze rolurile şi îndeletnicirile actuale. Prima socoteală de remaniere, făcută de şeful guvernului, a dat greş, fiindcă s'a dovedit că ea nu rezolva problema. Se proiectase, anume, ca să fie sacrificaţi cei cinci miniştri noui din guvern, d.nii C. Banu, V. Sassu, I. Th. Florescu, A. Cosma şi gen. Moşoiu, rămânând vechii miniştri toţi, dar acest câmp de remaniere era prea îngust, fiindcă în locul celor cinci sacrificaţi, trebuiau să intre d-nii I. inculeţ şi I. Nistor, cari au angajamente cu primul ministru, să li se dea portofolii cu prilejul remanierii, drept recompensă pentru fuzionarea grupărilor lor cu partidul liberal, apoi două locuri erau rezervate ardeleni,lor liberali şi mai rămânea un loc, pentru ministeriabili vechi ai partidului, ori aceasta nu rezolva problema, ci speria şi mai puternic nemulţumirile şi corul nemulţumiţilor. Şi atunci... După cum se vede din situaţia clară expusă mai sus, remanierea prezintă dificultăţi aproape de neînvins şi în această situaţie d. Ion Brătianu s-a văzut silit să mai prelungească discuţiile şi consultările, ca să vadă dacă poate găsi o soluţie acceptabilă şi este aproape sigur că d-sa va consulta şi majorităţile sale parlamentare, în nădejdea că acestea îi vor uşura deslegarea problemei. Acesta este stadiul chestiunei remanierei. E. C. Mișcare în corpul diplomatic iugoslav Belgrad, U. Bolugici, ministru al regatului sârbo-croat-sloven la Atena, a fost numit ministru la Berlin. D. Marcovici, ministrul la Berlin, a fost numit la Atena. Ministrul din Viena Tihomir Popovici, a fost numit la Budapesta, iar ministrul actual din Budapesta Miloșevici a trecut la Viena. lupta Intre bandiţi şi grăniceri In Cadrilater — UN GRĂNICER RĂNIT MORTAL — Un număr da bandiţi înarmaţi vroind să treacă graniţa din Bulgaria. In dreptul pichetulur de grăniceri Cadievo, Jad, CeVaera, au fost surprinşi de patrula de grăniceri care a deschis locuri de armă asupra lor. Bandiții răspunzând cu locuri de armă, au rănit mortal pe un grănicer. Flota engleză din Marea Mediterană Londra, 11 (Rador). — Unităiile flotei engleze din Marea Mediterană au fost concentrate și vor fi reținute mai mult timp la Malta. FILME 7 Octombrie. La consiliul*de miniştri. — Domnilor, v’am convocat, ca să vorbim despre remaniere. — Aoleo! Capetele miniştrilor se lasă automat şi o duzină de oftaturi se ridică un văzduh. — Alt subiect n’aveţi domnule preşedinte? Indrăsneşte unul. — Sunt alte chestii importante la ordinea zilei, îi ţine isonul un coleg. — N’am ce să vă fac. Aşteaptă musafirii alături. De când ti totu 3 ţin cu vorba! Uite că au crăpat uşa, ca să tragă cu urechea. Care vă daţi demisia? — Eu n’am făcut nici odată aşa ceva! se tângueşte unul şi ceilalţi 11 imită. Din anticameră s’aud mai multe voci: — Haideţi, nu mai întârziaţi! Destul am aşteptat un an jumătate ! Treceţi la partea sedentară, să ne mai expunem şi noi pe frontul onorurilor! — Auziţi? întreabă primul. — E curios, de câteva zile, m'au cam lăsat urechile, se plânge fiecare din cei cu musca pe căciulă. — Vă dau patruzeci şi opt de ore să vă gândiţi şi să veniţi cu patru demisii. îmi trebuesc locurile acestea. Dacă nu, voi cere evacuarea. 9 Octombrie. Tot la consiliul de miniştri. — V’am convocat, ca să ne consfătuim în privința complotului. — Eu eram trecut pe listă. — Și noi. — E abominabil. — Absolut — Am luat cele mai severe măsuri. Dar trebue să vorbim şi de chestia remanierei. — Ce D-zeu, domnule preşedinte, altceva mai bun de făcut n’aveţi? Iar simt că mă ia cu leşin! — Liniştiţi-vă. Ministeriabilii au renunţat. De când cu listele, ei se găsesc mai bine la partea sedentară. Nu mai e nici unul în anticameră. , — Va să zică rămânem ! Câţiva sar de la masă şi încep să joace tango de bucurie. — Până la alte dispoziţii, da. — Totdeauna mi-a plăcut să fiu pe front ! răsună dramatic o voce pătrunzătoare. „ Şi fericiţii se lasă sdravăn in fotoliurile spaţioase. La eşire, cei cari erau în perspectivă să fie remaniaţi mulţumesc cu recunoştinţă ministrului de interne, care a descoperit complotul exact la momentul oportun, redându-le liniştea şi prelungindu-Ie fericirea. — Don José. Cronica externă 12 Octombrie Intr’o notă oficioasă dată de guvernul Stresemann, se dfi amănunte privitoare la demersurile făcute la Paris şl Bruxelles In vederea Începere! tratativelor in chestia repartiţiilor şi a restabilire! activităţii economice in ţinutul Ruhr. Se afirmă in această notă că d. Poincaré a comunicat însărcinatului de afaceri german că, atât Franţa, cât şi Belgia, au intenţia să se ocupe de situaţia din teritoriile ocupate, prin tratative directe cu organele economice ale guvernului german. Iar nu chestia rezolvirei problemei reparaţiunilor, ambele state vor angaţa negocieri directe cu Germania numai după ce rezistenţa pasivă in Ruhr, va înceta definitiv. Reichstagul va vota mâine, in Întregime, proiectul de lege prin care sa acordă puteri întinse guvernului. Guvernul saxon a luat măsuri extraordinare pentru apărarea sa şi a dietei Împotriva unor eventuale atentate. Relaţiunile diplomatice dintre Iugoslavia şi Bulgaria au fost restabilite. întrevederea Mussolini-Pasici e anunţată între 14—17 octombrie, la Veneţia. întrevederea aceasta va avea de scop să fie pus la punct compromisul italoiugoslav in ca priveşte regulamentul definitiv al chestiei Fiume. Se va examina şi chestia rectificării frontierei Sloveniei. Spre a se sigila aceste acorduri şi a da relaţiunilor dintre ambele state un caracter amical, se va fixa şi data când regele Alexandra va vizita pe suveranul Italiei, la Roma, precum şi data când regele Italiei va vizita Belgradul. Se anunţă că regele Italiei va fi reprezentat, la serbările botezului prinţului Petre al Iugoslaviei, de Ducele de Aosta. Acordul stabilit la Geneva privitor la împrumutul ungar a satisfăcut complet pe maghiari Subcomisiunea financiară a Societăţii Naţiunilor, va face zilele acestea o anchetă la Budapesta în vederea propunerilor definitive pentru sesiunea din Decembrie a comisiei reparaţiilor. Şi preoţii protestează împotriva inchiziţiei fiscale Memorial trimes miniştrilor căitelor şi finanţelor Preoţii din ţară au trimis ministrului de finanţe un memoriu prin care protestează înpotriva inchiziţiei fiscale care, prin excesele ei, coboară prestigiul preoţimei, asimilând pe preoţi cu negustorii, prin impunerea veniturilor epitrahîlului, la impozitul de 12 la sută. In rezumat preoţii au formulaturmătoarele : 1) întrucât salariul de bază al unui preot licenţiat in teologie e 600 lei lunar, venitul epitrahîlului (onorariu provenit din slujbele : botez, cununie şi Înmormântări) să fie considerat ca întregirea acestui salariu derizoriu şi deci să fie lnpita la 4 la sută ca orice salariu. 2) Dacă venitul epitrahilului e considerat ca venit întâmplător, atunci preotul să fie lăsat liber a fixa onorariul, ca şi li celelalte profesiuni libere (doctor, avocat), iar*na să fie reglementat cum este astăzi. 3) In caz când fiscul n’ar conveni să accepte unul din punctele de mai sus, atunci — pem tru prestigiul preoţime! — acest venit al epitrahiluluî să fU desfiinţat, iar preoţii să fie salariaţi întocmai ca membrii corpului didactic. Acest memoriu cu dezideratele de mai sus a fost trimisui ministrului de culte şi aici spre a-l sprijini în consiliul de miniştri. Emigrările şi imigrările vor fi reglementate de către o comisie specială instituită la ministerul muncii S-a Înfiinţat pe lângă minister al sănătăţii publice, al muncii şi ocrotirilor sociale, o comisiune consultativă a migraţiunilor, cu următoarele însărcinări : Să propună normele după cari se vor rezolva cererile de imigrare sau emigrare. Să și dea avizul asupra cererilor de imigrare sau emigrare, cari prin natura lor es din cadrul normelor stabilite în virtutea aliniatului precedent. Să propună măsurile ce sunt de luat pe cale legală, regulamentară sau de alt ordin, în legătură cu migraţiunile sau să-şi dea avizul asupra măsurilor propuse în acelaş scop de către autorităţile în drept; Să-şi dea avizul asupra cererilor de autorizare pentru înfiinţarea sau funcţionarea întreprinderilor ce se ocupă cu transportul emigranţilor sau cu vinderea de bilete de transport pentru aceştia. Să propună măsurile ce urmează a fi luate pentru evitarea abuzurilor ce s’ar face In dauna Statului sau a emigranţilor de către întreprinderile indicate In aliniatul precedent. Această comisiune se va compune din: Un delegat al administraţie generale din ministerul de interne ; Un delegat al serviciului sanitar şi unul al siguranţei generale a Statului; Un delegat al madul stat major; Unul al ministerului de laterne, şi unul al ministerulu de industrie şi comerţ ; Un delegat al asistenţei sociale. Directorul statisticei demografice din ministerul de interne, fac parte de drept din comisiune . Directorul general al munci şi directorul plasării. Şeful serviciului migraţiunilor este secretarul comisiunii. Şedinţele comisiunii mîgraţiunilor vor fi prezidate d drept de ministrul sănătăţi publice, al muncii şi ocrotirile sociale sau de delegatul său-La şedinţele comisiunii poat fi invitat cu vot consultativ , un delegat al companiilor d navigaţie, numit de ministre sănătăţii publice, muncii şi ocrotirilor sociale. Modul de funcţionare al comisiunii se va stabili printr'u regulament aprobat de minister. ! Cronica dramatică -Teatrul Naţional.„Rosnersholm“, dramă In 4 acte de Henrik Ibsen — Teatrul Naţional a adus un nou omagiu celui mai aspru şi mai profund din dramaturgii norvegieni—lui Henrik Ibsen— reprezentând ,,Rosmersholm“. Această lucrare a dramaturgului norvegian cuprinde un simbo dar a cărui tratare suferă considerabil din punctul de vedere teatral. Spectacolul e monoton şi lecţiunea ce ne serveşte Ibsen în „Rosmersholm“ e prea didactică şi încărcată de abstracţiuni. Explicaţia o găsim în tema pusă — lupta între intelectualitate şi sensibilitatea colectivă, în care se cuprind credinţele, prejudecăţile şi tradiţiile sociale — şi în caracterul conflictului dramatic, care de ordin abstract, intelectual, iar nu sentimental-pasional .Cu o asemenea temă şi un asemenea conflict dramatic, piesa „Rosmersholm", fatal alunecă prea mult în domeniul abstracţiunilor şi de aceea, capacitatea de atenţiune a spectatorilor e supusă la o grea Incercare. Nu suntem de părere ca Ibsen, în această lucrare, ar pluti în ceata nordului Tema se desprinde foarte clar; conflictul dramatic e şi el bine fixat; simbolul e suficient explicat. Cu toate acestea atmosfera piesei e greoae; acţiunea fiind în funcţie de abstracţiuni, se desfăşoară cu încetineală; tratarea temei e obositoare, prin absenţa elementului emotiv pasional. Tragedia clasică şi drama socială modernă o patrn ploatarea sensibilităţii, singura capabilă să înfăţişeze tipurile caracteristice şi reprezentative ale societăţii, care sunt conduse de pasiuni şi sentimente, în acţiunile lor, iar nu de idei forte. Umanitatea n’a ajuns încă la acel grad de civilizaţie, încât să-şi domine sentimentele şi pasiunile, prin intervenţia promptă a reacţiunei. O parte din această problemă o atinge şi Ibsen in „Rosmersholm“. Individul deasemenea e dominat de sensibilitate, de instincte, de întregul bagaj al tradiţiilor şi prejudecăţilor acumulate de secole. In „Rosmersholm“, ni se înfăţişează un revoltat intelectual, care rupând cu prejudecăţile, cu tradiţia şi cu legile sensibilităţii individuale şi colective, crede că în asociaţie cu o fată emancipată, Rebekka, va putea reface societatea pe baze pur intelectuale. Eroul e pastorul Rosmer, care se lasă de preoţie, se despoarte de biserică Încearcă să închege o uniune spirituală cu Rebekka, dar împotriva lor se ridică toate sensibilităţile colective, sub forma de prejudecăţi, tradiţii, credinţe, etc. Rosmer cade pradă sarcasmului conservatorilor, pentru că şi-a lepădat rasa şi credinţa strămoşească, spre a fi liber cugetător; apoi cade pradă celor ce practică morala convenţională, deoarece trăeşte sub acelaş acoperământ cu o femee, Rebekka, In condiţiuni neregulate. Zadarnic invoacă Rosmer curăţenia conştiinţei sale, forţa convingerilor sale liber cugetătoare şi Însemnătatea uniunilor spirituale, între ambele sexe , — toţi îl acuză, iar cei care nu-l acuză făţiş, 11 bănuesc. Sinuciderea primei soţii a lui Rosmer, pusă în legătură cu apostasia şi relaţiunile sale cu Rebekka, determină desnodământul. Rosmer şi Rebekka—cei doi precursori ai emancipării, inteligenţii de sub jugul sensibilităţii?Î8ct4V* — sunt, înfrânţi. Amândoi se sinucid. Concluzia ar fi că lupta între intelectualitate şi sensibilitate, cere considerabile sacrificii şi o mare doză de forţă morală. Din punctul de vedere teatral, „Rosmersholm“ păcătueşte tocmai din pricina discuţiunilor interminabile In jurul dreptului intelectualului de a-şi impune voinţa şi ideia sa. Dezbaterea e prea aridă şi redingotele actorilor chiamă magic catedra. Să nu uităm apoi următorul fapt: Teatrul ibsenian s’a născut In epoca „dela 1880“, când în Norvegia pasiunile politice, sociale şi religioase, erau la paroxism, când discuţia nue înjurai organizaţiei societăţii pe alte baze , a principiilor morale , a autorităţii Bibliei şi a drepturilor femeii, erau la modă. Azi norvegienii au eşit din faza politică dela 1880, încărcată de naivităţi şi ascultă pe eroii ibsenieni cu interesul ce-i dictează curiozitatea artisică. De aceea „Un duşman al poporului“ l|a transformat din dramă. In comedie , Rosmer din Rosmersholm s’a transformat din simbolul intelectualităţii într’un tip de luptător intelectual naiv. Rebekka West, care face parte din aceeaş familie cu Nora şi Petra, s’a transformat din simbolul intelectualităţii femenine, într’un tip reprezentativ al emancipatei dezorientate. De fapt, după datele fixate de Ibsen in piesa sa, ambii eroi sunt rău înarmaţi pentru lupta ce vor să întreprindă. Ei cad victima propriei lor sensibilităţi, ca şi a prejudecăţilor colective. Modul cum s’a interppretat „Rosmersholm“ pe prima noastră scenă, e discutabil. Cuvântul de ordine pare a fi fost: d-voastră toţi reprezentaţi simboluri, iar nu făpturi omeneşti ! Dacă lucrarea lui Ibsen e simbolică şi deci poetică şi legendară, nu urmează de aci ca interpretarea să ofere impresia spectatorilor că în faţa lor se agită nişte păpuş vorbitoare, în spatele cărora suflă autorul în mod insuficient şi palid. Toapostol. Inul general a fost cam decla-In teatrele norvegiene, acto- , materrii îşi permit să rupă cu tradiţia, în ce priveşte interpretarea pieselor marelui Ibsen. După cum am spus, „Un duşman al poporului" se joacă azi în ton de comedie. „Rosmersholm“, mai cu seamă pe scenele latine, ar trebui interpretat într’un sens mai puţin abstract, legendar şi poetic. D. R. Bulfinski a avut de luptat, în rolul lui Rosmer, cu multe dificultăţi. Iată un rol care nu se potriveşte cu temperamentul, fizicul, verbul şî mijloacele acestui excelent artist. Naivul şi austerul Rosmer cerea alt interpret. D. Cipria In rectorul Kroll a fost aspr expresiv, insinuant, dar inega Cu un umor caracteristic şi poresc a fost redat tipul de catului Ulrich Brandel de Lîvescu. In Rebekka West, dn Agespina Macri Eftîmiu auat cu distincţiune şi sobrieta dar male situaţii !»« Romicus