Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)

1923-10-14 / nr. 265

nil .1 . JULI n ajunul deschiderii Universităţilor Mal sunt câteva zile până la deschiderea Universităţilor. Toa­te pregătirile s-au făcut în ve­derea solemnităţilor, pe care le cere reînceperea cursurilor, după un an de frământări, când mai agitate, când mai gălăgioase, când Încărcate chiar de destulă pasiune, ca să treacă dincolo de pragul Universităţilor. Nu vom încerca acum să fa­cem bilanţul anului trecut, dar credem că e foarte util să rea­mintim, că s’au făgăduit multe pentru îmbunătăţirea Universi­tăţilor ca şi a vieţii studenţeşti în general. Noi ai­ stăruit să arătăm câte lipsuri au Universităţile, câte necazuri Întâmpină traiul stu­denţilor , cari nu pot înfrunta Un noian de mizerii şi sărăcii numai cu entuziasmul vârstei. Credem, că se vor fi luat din vreme măsuri de Îndreptare, că se va fi depus toată bunăvoinţa, necesară, ca să fi fost împrăş­tiate cauzele, cari au influenţat într’o măsură aşa de adâncă la mişcările de acum un an, şi care aveau un caracter strict intra universitar. Des­baterile din congresul pro­fesorilor universitari de la Iaşi au înfăţişat în întregime chesti­unea lipsurilor de la Universi­tăţi, aşa cum le-am cercetat noi. Mai întâi recrutarea profesori­lor nu se face cu acea rigidă stricteţă, care să ţină seamă de pregătirea ce se cere profesorilor universitari să fie şi Învăţaţii cei mai de căpetenie ai materiilor, pe care-şi propun să le predea, dar să fie şi adevăraţii dascăli, cari să păstreze legăturile Inte­lectuale şi morale cu studenţii astfel, ca viaţa universitară să fie Intr’adevăr academică. Vine apoi sărăcia laboratoriilor, — a­­proape dezorganizate, — de care era firesc să se intereseze cei tn drept, ca studiile să se poată desfăşura calm şi în plinătatea preocupărilor ştiinţifice. Şi s’a arătat la congresul pro­fesorilor de la Iaşi, cu atâta pă­rintească melancolie, câte sufe­rinţe nudură studenţii, cari duc o viaţă mizeră la căminuri şi cantine; n’au cărţi; n’au putin­ţa să ducă o viaţă mai scutu­rată de griji, ca să se poată de­vota intens studiilor. Acestea s’au spus, luna trecu­tă la congresul profesorilor uni­versitari. Şi după ce le-am tot spus mereu, e iarăşi momentul să le relevăm acum, sub formă Întrebătoare: ce s’a făcut ? S’au rânduit cantinele şi căminurile studenţeşti ca să poată funcţiona normal? S’au Înzestrat labora­­toriile cu cele necesare? S’au luat măsuri, ca profesorii să fie prietenii mai mari şi mai învă­ţaţi ai studenţilor? De îmbună­tăţirile intrauniversitare urgen­te, atârnă nu bunul mers al În­văţământului, ci pregătirea În­săşi a generaţiilor culturale ro­mâneşti. Dacă s’a făcut puţin din cele multe cari trebuiau, mai e Încă vreme cel puţin să se înceapă lucrările de completare. B. C. BULGARIA după teroarea co­ntinu­tă — Cam vele primul m nistru Tancoff situaţia — Sofia, 12 (Rador).—Primul mi­nistru bulgar a făcut declaraţiu­­ni ziariştilor cu privire la situaţ­­ia internă din Bulgaria. Relativ la revolta comunistă­­. Tancoff a declarat că mun­citorii se ţin la o parte de aceas­tă mişcare. Şefii comunişti au căutat din această cauză să a­­tragă de partea lor pe ţăranii Populaţiunea din regiunea Ferd­dinand şi Bercovitza a urmat pe şefii comunişti Dimitroff şi Co­­iaroff din cauza teroarei ce o e­­xercitau comuniştii.­­ Examinând cauza revoltei pri­mul­ ministru bulgar a declarat că elemente ruseşti au împins pe comuniştii bulgari la revoltă. In­stigatorii vor trebui să răspundă in faţa justiţiei de faptele lor. Acei cari au fost atraşi şi con­duşi in er care se vor bucura de clemenţa guvernului. Guvernul va ajuta familiile acelora cari au suferit de pe urma răscoale­­lor fără să facă deosebire de par­­tide. In contra comunismului se va începe lupta prin mijlocul în­văţământului, făcând apel la toţi intelectualii pentru combaterea doctrinelor subversive. AMNISTIE Rusciuc 11 Constatându-se că între răs­culaţii din ultimile zile în Bul­garia sunt mulţi cari au fost in­duşi în eroare de agitatori şi de­magogi, guvernul a notărit să acorde o largă amnistie care sa cuprindă pe toţi aceştia, victime ale erorilor. Această amnistie va cuprinde şi pe unii agrarieni, arestaţi cu ocazia răsturnărei lui Stambo­­ln­sky. De această amnistie nu vor beneficia acei, cari au fost do­vediţi că au luat parte activă la tulburări. ALEGERILE Partidele care formează blo­cul guvernamental au stabilit în mod definitiv listele cu care să se prezinte în viitoarele ale­geri. Partidului social-democrat au fost rezervate 33 locuri în parla­ment. ZANCOFF . Contele Apponyi In America — Americanii protivnici politicei războinice a Un­­gariei —Bancherii ameri­cani au refuzat sa împru­mute Ungaria. — New-York, 11. (Rador). — Con­tele Apponyi a sosit in America on speranța de a putea intensa opinia publica americană, in sensul unei revizuiri a tratatu­lui de la Trianon in favoarea Ungariei. Contele Apponyi a mai încercat să obţină un cre­dit pentru Ungaria. Amicii săi din America i-au explicat, că Statele­ Unite nu se pot ames­teca in discuţiile privitoan la stabilirea frontierelor statelor europene. Bancherii americani au refuzat orice Împrumut din cauza atitudinei războinice a Ungariei şi din cauza atitudinei guvernului Horthy. E probabil că contele Apponyi işi va În­trerupe călătoria. „UNIVERSUL*, urmând tradiţiei sale, ţine să împlinească, potrivit cerinţelor vremii, nevoia de informaţiune completă şi sigură a tuturor cate­goriilor de cititori. Cititorii din toate ramurile de activitate eco­nomică, fie ei agricultori sau industriaşi, fie co­mercianţi sau financiari, vor găsi zi cu zi, în pa­gina economică şi financiară a acestui ziar—fără nici o sporire a preţului ziarului — toate infor­­maţiunile şi documentarea ce-i pot interesa: in­­formaţiuni asupra activităţilor agricole şi indus­triale, asupra pieţelor comerciale şi financiare, asupra mişcării porturilor, asupra măsurilor de ordine administrativă şi legislativă interesând e­­conomia ţării, etc. Discuţia chestiunilor de doctrină economică şi financiară, ca şi a faptelor zilnice de interes e­­conomic şi financiar, va fi făcută obiectiv şi fără patimă, cu grija de adevăr şi de cinstită lămu­rire a lucrurilor şi faptelor, aşa cum e la tra­diţia acestui ziar, „UNIVERSUl.“ face cu plăcere toate sacrifi­ciile ce crede necesare pentru mulţumirea citi­torilor săi, socotind aceasta ca o datorie din parte-i, faţa de încrederea şi simpatia ce aceştia i li arată. [Ui DE mm DE 1 SEMA —Proiectele de legi cari se vor anunţa în mesagiul regal de des­chidere a parlamentului. — Consumi şi compiotu! descoperit în Capitală — Dificultăţile remanierei guvernului Membrii guvernului s’au în­trunit joi, la 5 d. a., intr’un consiliu sub preşedinţia d.lui prim-ministru Ion Brătianu. Consiliul a durat două ore. CITIREA PROIECTULUI DE MESAGIU D. ministru de externe I. G. Duca a citit proiectul de me­sagiu regal pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare. Consi­liul l-a discutat şi a modificat pe alocuri redactarea lui. PROIECTELE DE LEGI ANUN­ŢATE IN MESAGIU ! Pe lângă pasagiile despre re­laţiile noastre externe, despre activitatea de până acum a Par­­lamentului şi despre opera le­gislativă pe care trebuie s'o în­făptuiască corpurile legiuitoare în sesiunea care se deschide, mesagiul regal anunţă următoa­rele proiecte de legi, cari vor fi depuse de guvern spre vo­tare: reforma de unificare admi­nistrativă, reforma învăţământu­lui, regimul general al cultelor, proiectul de unificare a celor pa­tru biserici ortodoxe (vechiul regat, Transilvania, Basarabia şi Bucovina), proiectul de uni­ficare a legii drumurilor, legea utilizării căderilor de apă, legea impozitelor indirecte, noul cod penal, legea de organizare jude­­câtor­ească, legea minelor, codul muncii, reforma asigurărilor so­­ciale şi legea de reorganizare a armatei. CHESTIA COMPLOTULUI Ministrul justiţiei a făcut consiliului un raport asupra re­­zultatului cercetărilor justiţiei în completul descoperit. Consi­liul a autorizat pe d. I. Th­. Fio­­rescu să expue şi presei cele constatate de justiţie. După consiliu, care s’a termi­nat la ora 7 seara, d .prim-mi­­nistru I. Brătianu şi d. ministru de externe I. G. Duca au plecat împreună la palatul Cotroceni sa supuie M. S. Regelui n­esa­­giul spre semnare. CE E CU REMANIEREA? Mult aşteptata remaniere a guvernului n'a fost soluţionată nici in acest consiliu de miniş­tri, cum se credea, ci ea a continuat să formeze obiectul discuţiilor din culisele ministe­riale. Primul ministru a avut con­­versaţii particulare cu fiecare din membrii guvern­ului, îu chestiunea remanierei, de ase­­menea şi cu preşedinţii Came­rei şi Senatului. Toţi miniştrii sunt de acord că o remaniere, care să împrospăteze guvernul,­­ este necesară, dar la analizarea situaţiei sau mai bine­­zis a po­­sibilităţilor de remaniere, care să împace cât mai multe din interesele, ambiţiile, pretenţiile şi susceptibilităţile tuturor râv­­nitorilor de portofolii şi pose­­sorilor de scaune ministeriale, s-a constatat că chestiunea e* i. * * i. * 1 mai complicată de cum pare și­­ că, fără operații dureroase, re­manierea nu poate fi înfăptuită.­­ Deoparte lupta aiatre cele două grupări din guvern: grupul mai puternic al d-lui Al. Constanti­­nescu și grupul mai plăpând din jurul d-lui G. Mdrzescu, de altă parte lupta diferitelor cu­­rente din majorităţile parla­mentare pentru impunerea ca miniştri a exponenţilor lor. Dar în afară de aceste fapte, cari complică rezolvarea chestiunei re­manierei, mai există incă o ma­re, dacă nu cea mare dificulta­­te, care împiedică remanierea şi anume portofoliul internelor. Re­tragerea d-lui gen. Văitoianu ar avea de con­sclintă cir­in­d al Al. Constantines­cu, fapt care ar provoca mare încurcătură gu­vernului, zdruncinăndu-i şi a­­meninţându-i serios situaţia. De altă parte nici primul ministru, nici ministrul agriculturii şi do­­meniilor nu vor să primească conducerea departamentului in­ternelor, ambii voind stăruitor să-şi păstreze rolurile şi îndelet­nicirile actuale. Prima socoteală de remaniere, făcută de şeful guvernului, a dat greş, fiindcă s'a dovedit că ea nu rezolva problema. Se pro­iectase, anume, ca să fie sacri­ficaţi cei ci­nci miniştri noui din guvern, d.nii C. Banu, V. Sassu, I. Th. Florescu, A. Cosma şi gen. Moşoiu, rămânând vechii miniştri toţi, dar acest câmp de remaniere era prea îngust, fiind­că în locul celor cinci sacrific­­aţi, trebuiau să intre d-nii I. inculeţ şi I. Nistor, cari au an­gajamente cu primul ministru, să li se dea portofolii cu prilejul remanierii, drept recompensă pentru fuzionarea grupărilor lor cu partidul liberal, apoi două locuri erau rezervate ardeleni,­lor liberali şi mai rămânea un loc, pentru ministeriabili vechi ai partidului, ori aceasta nu re­zolva problema, ci speria şi mai puternic nemulţumirile şi corul nemulţumiţilor. Şi atunci... După cum se vede din situa­ţia clară expusă mai sus, rema­nierea prezintă dificultăţi aproa­pe de neînvins şi în această si­­tuaţie d. Ion Brătianu s-a vă­zut silit să mai prelungească discuţiile şi consultările, ca să vadă dacă poate găsi o soluţie acceptabilă şi este aproape si­gur că d-sa va consulta şi ma­jorităţile sale parlamentare, în nădejdea că acestea îi vor uşu­­ra deslegarea problemei. Acesta este stadiul chestiunei remanie­rei. E. C. Mișcare în corpul diplomatic iugoslav Belgrad, U.­­ Bolugici, minis­tru al regatului sârbo-croat-slo­­ven la Atena, a fost numit mi­nistru la Berlin. D. Marcovici, ministrul la Ber­lin, a fost numit la Atena. Ministrul din Viena Tihomir Popovici, a fost numit la Buda­pesta, iar ministrul actual din Budapesta Miloșevici a trecut la Viena. lupta Intre bandiţi şi grăniceri In Cadrilater — UN GRĂNICER RĂNIT MORTAL — Un număr da bandiţi înar­maţi vroind să treacă graniţa din Bulgaria. In dreptul piche­tulur de grăniceri Cadievo, Jad, CeVaera, au fost surprinşi de patrula de grăniceri care a des­chis locuri de armă asupra lor. Bandiții răspunzând cu locuri de armă, au rănit mortal pe un grănicer. Flota engleză din Marea Mediterană Londra, 11 (Rador). — Unită­­iile flotei engleze din Marea Me­­diterană au fost concentrate și vor fi reținute mai mult timp la Malta. FILME 7 Octombrie. La consiliul*de miniştri. — Domnilor, v’am convocat, ca să vorbim despre remaniere. — Aoleo! Capetele miniştrilor se lasă automat şi o duzină de oftaturi se ridică un văzduh. — Alt subiect n’aveţi domnule preşedinte? Indrăsneşte unul.­­ — Sunt alte chestii importan­te la ordinea zilei, îi ţine isonul un coleg. — N’am ce să vă fac. Aşteaptă­­ musafirii alături. De când ti totu 3 ţin cu vorba! Uite că au crăpat uşa, ca să tragă cu urechea. Care vă daţi demisia? — Eu n’am făcut nici odată aşa ceva! se tângueşte unul şi ceilalţi 11 imită. Din anticameră s’aud mai multe voci: — Haideţi, nu mai întârziaţi! Destul am aşteptat un an jumă­tate ! Treceţi la partea sedenta­ră, să ne mai expunem şi noi pe frontul onorurilor! — Auziţi? întreabă primul. — E curios, de câteva zile, m'au cam lăsat urechile, se plânge fiecare din cei cu musca pe căciulă. — Vă dau patruzeci şi opt de ore să vă gândiţi şi să veniţi cu patru demisii. îmi trebuesc lo­curile acestea. Dacă nu, voi cere evacuarea. 9 Octombrie. Tot la consiliul de miniştri. — V’am convocat, ca să ne consfătuim în privința complo­tului. — Eu eram trecut pe listă. — Și noi. — E abominabil. — Absolut — Am luat cele mai severe măsuri. Dar trebue să vorbim şi de chestia remanierei. — Ce D-zeu, domnule preşe­dinte, altceva mai bun de făcut n’aveţi? Iar simt că mă ia cu leşin! — Liniştiţi-vă. Ministeriabilii au renunţat. De când cu listele, ei se găsesc mai bine la partea sedentară. Nu mai e nici unul în anticameră. , — Va să zică rămânem ! Câţiva sar de la masă şi în­cep să joace tango de bucurie. — Până la alte dispoziţii, da. — Totdeauna mi-a plăcut să fiu pe front ! răsună dramatic o voce pătrunzătoare. „ Şi fericiţii se lasă sdravăn in fotoliurile spaţioase. La eşire, cei cari erau în pers­pectivă să fie remaniaţi mulţu­mesc cu recunoştinţă ministru­lui de interne, care a descoperit complotul exact la momentul oportun, redându-le liniştea şi prelungindu-Ie fericirea. — Don José. Cronica externă 12 Octombrie Intr’o notă oficioasă dată de guvernul Stresemann, se dfi a­­mănunte privitoare la demer­surile făcute la Paris şl Bru­xelles In vederea Începere! tra­tativelor in chestia repartiţiilor şi a restabilire! activităţii eco­nomice in ţinutul Ruhr. Se a­­firmă in această notă că d. Poincaré a comunicat însărci­natului de afaceri german că, atât Franţa, cât şi Belgia, au intenţia să se ocupe de situaţia din teritoriile ocupate, prin tra­tative directe cu organele eco­nomice ale guvernului german. Iar nu chestia rezolvirei proble­mei reparaţiunilor, ambele state vor angaţa negocieri directe cu Germania numai după ce re­zistenţa pasivă in Ruhr, va în­ceta definitiv. Reichstagul va vota mâine, in Întregime, proiectul de lege prin care sa acordă puteri întinse guvernului. Guvernul saxon a luat mă­suri extraordinare pentru apă­rarea sa şi a dietei Împotriva unor eventuale atentate. Relaţiunile diplomatice dintre Iugoslavia şi Bulgaria au fost restabilite. întrevederea Mussolini-Pasici e anunţată între 14—17 octom­brie, la Veneţia. întrevederea aceasta va avea de scop să fie pus la punct compromisul italo­­iugoslav in ca priveşte regula­mentul definitiv al chestiei Fiu­me. Se va examina şi chestia rectificării frontierei Sloveniei. Spre a se sigila aceste acorduri şi a da relaţiunilor dintre am­bele state un caracter amical, se va fixa şi data când regele Alexandra va vizita pe suvera­nul Italiei, la Roma, precum şi data când regele Italiei va vi­zita Belgradul. Se anunţă că regele Italiei va fi reprezentat, la serbările bo­tezului prinţului Petre al Iugo­­slaviei, de Ducele de Aosta. Acordul stabilit la Geneva privitor la împrumutul ungar a satisfăcut complet pe ma­ghiari Subcomisiunea financiară a Societăţii Naţiunilor, va face zi­­lele acestea o anchetă la Buda­pesta în vederea propunerilor definitive pentru sesiunea din Decembrie a comisiei repara­ţiilor. Şi preoţii protestează împotriva inchiziţiei fiscale Memorial trimes miniştrilor căitelor şi finanţelor Preoţii din ţară au trimis ministrul­ui de finanţe un me­moriu prin care protestează în­­potriva inchiziţiei fiscale ca­re, prin excesele ei, coboară prestigiul preoţimei, asimilând pe preoţi cu negustorii, prin impunerea veniturilor epi­trahî­­lului, la impozitul de 12 la sută. In rezumat preoţii au formulat­­următoarele : 1) întrucât salariul de bază al unui preot licenţiat in teolo­gie e 600 lei lunar, venitul epi­­trahîlului (onorariu provenit din slujbele : botez, cununie şi Înmormântări) să fie considerat ca întregirea acestui salariu derizoriu şi deci să fie lnpita la 4 la sută ca orice salariu. 2) Dacă venitul epitrahilului e considerat ca venit întâmplă­tor, atunci preotul să fie lăsat liber a fixa onorariul, ca şi li celelalte profesiuni libere (doc­tor, avocat), iar*­na să fie regle­mentat cum este astăzi. 3) In caz când fiscul n’ar con­­veni să accepte unul din punc­tele de mai sus, atunci — pem tru prestigiul preoţime! — ace­st venit al epitrahiluluî să fU desfiinţat, iar preoţii să fie sa­lariaţi întocmai ca membrii corpului didactic. Acest memoriu cu deziderate­le de mai sus a fost trimis­ui­ ministrului de culte şi aici spre a-l sprijini în consiliul de miniştri. Emigrările şi imigrările vor fi reglementate de către o comisie specială instituită la ministerul muncii S-a Înfiinţat pe lângă minis­ter al sănătăţii publice, al mun­cii şi ocrotirilor sociale, o co­­misiune consultativă a migra­­ţiunilor, cu următoarele însăr­cinări : Să propună normele după cari se vor rezolva cererile de imigrare sau emigrare. Să și dea avizul asupra cere­rilor de imigrare sau emigrare, cari prin natura lor es din ca­drul normelor stabilite în vir­tutea aliniatului precedent. Să propună măsurile ce sunt de luat pe cale legală, regula­mentară sau de alt ordin, în legătură cu migraţiunile sau să-şi dea avizul asupra măsuri­lor propuse în acelaş scop de către autorităţile în drept; Să-şi dea avizul asupra cere­rilor de autorizare pentru înfi­inţarea sau funcţionarea între­­prinderilor ce se ocupă cu tran­sportul emigranţilor sau cu vinderea de bilete de transport pentru aceştia. Să propună măsurile ce ur­mează a fi luate pentru evita­rea abuzurilor ce s’ar face In dauna Statului sau a emigran­ţilor de către întreprinderile in­dicate In aliniatul precedent. Această comisiune se va com­pune din: Un delegat al administraţie generale din ministerul de in­terne ; Un delegat al serviciului sa­nitar şi unul al siguranţei ge­nerale a Statului; Un delegat al mad­ul stat major; Unul al ministerului de la­terne, şi unul al ministerulu de industrie şi comerţ ; Un delegat al asistenţei so­ciale. Directorul statisticei demo­grafice din ministerul de in­terne, f­ac parte de drept din com­i­siune . Directorul general al munci şi directorul plasării. Şeful serviciului migraţiuni­lor este secretarul comisiunii. Şedinţele comisiunii mîgra­ţiunilor vor fi prezidate d drept de ministrul sănătăţi publice, al muncii şi ocrotirile sociale sau de delegatul său-La şedinţele comisiunii poat fi invitat cu vot consultativ , un delegat al companiilor d navigaţie, numit de ministre sănătăţii publice, muncii şi o­crotirilor sociale. Modul de funcţionare al co­misiunii se va stabili printr'u regulament aprobat de minis­ter. ! Cronica dramatică -Teatrul Naţional.­„Rosnersholm“, dramă In 4 acte de Henrik Ibsen — Teatrul Naţional a adus un nou­ omagiu celui mai aspru şi mai profund din dramaturgii norvegieni—lui Henrik Ibsen— reprezentând ,,Rosmersholm“. Această lucrare a dramaturgu­lui norvegian cuprinde un sim­­bo dar a cărui tratare suferă considerabil din punctul de ve­dere teatral. Spectacolul e mo­noton şi lecţiunea ce ne ser­veşte Ibsen în „Rosmersholm“ e prea didactică şi încărcată de abstracţiuni. Explicaţia o găsim în tema pusă — lupta între intelectua­litate şi sensibilitatea colecti­vă, în care se cuprind credin­ţele, prejudecăţile şi tradiţiile sociale — şi în caracterul con­flictul­ui dramatic, care de or­din abstract, intelectual, iar nu sentimental-pasional .­­Cu o asemenea temă şi un a­­semenea conflict dramatic, pie­sa „Rosmersholm", fatal alu­necă prea mult în domeniul ab­stracţiunilor şi de aceea, capa­citatea de atenţiune a specta­torilor e supusă la o grea Incer­­care. Nu suntem de părere ca Ibsen, în această lucrare, ar pluti în ceata nordului Tema se desprinde foarte clar; conflictul dramatic e şi el bine fixat; simbolul e sufi­cient explicat. Cu toate acestea atmosfera piesei e greoae; acţiunea fiind în funcţie de abstracţiuni, se desfăşoară cu încetineală; tra­tarea temei e obositoare, prin absenţa elementului emotiv pasional. Tragedia clasică şi drama so­cială modernă o pa­trn ploatarea sensibilităţii, singu­ra capabilă să înfăţişeze tipu­rile caracteristice şi reprezen­tative ale societăţii, care sunt conduse de pasiuni şi senti­mente, în acţiunile lor, iar nu de idei­ forte. Umanitatea n’a aj­­uns încă la acel grad de civi­lizaţie, în­cât să-şi domine sen­timentele şi pasiunile, prin in­tervenţia promptă a reacţiunei. O parte din această problemă o atinge şi Ibsen in „Rosmers­holm“. Individul deasemenea e do­minat de sensibilitate, de ins­tincte, de întregul bagaj al tra­diţiilor şi prejudecăţilor acu­mulate de secole. In „Rosmersholm“, ni se în­făţişează un revoltat intelec­tual, care rupând cu prejudecă­ţile, cu tradiţia şi c­u legile sen­sibilităţii individuale şi colec­tive, crede că în asociaţie cu o fată emancipată, Rebekka, va putea reface societatea pe baze pur intelectuale. Eroul e pastorul Rosmer, ca­re se lasă de preoţie, se des­­poarte de biserică­­­ Încearcă să închege o uniune spirituală cu Rebekka, dar împotriva lor se ridică toate sensibilităţile co­lective, sub forma de prejude­căţi, tradiţii, credinţe, etc. Rosmer cade pradă sarcasmu­lui conservatorilor, pentru că şi-a lepădat rasa şi credinţa strămoşească, spre a fi liber cugetător; apoi cade pradă ce­lor ce practică morala conven­ţională, de­oarece trăeşte sub acelaş acoperământ cu o femee, Rebekka, In condiţiuni neregu­late. Zadarnic invoacă Rosmer cu­răţenia conştiinţei sale, forţa convingerilor sale liber cuge­tătoare şi Însemnătatea uniu­nilor spirituale, între ambele sexe , — toţi îl acuză, iar cei care nu-l acuză făţiş, 11 bănu­­esc. Sinuciderea primei soţii a lui Rosmer, pusă în legătură cu apostasia şi relaţiunile sale cu Rebekka, determină desno­­dământul. Rosmer şi Rebekka—cei doi precursori ai emancipării, in­teligenţii de sub jugul sensibi­lităţii­­?Î8ct4V* — sunt, înfrânţi. Amândoi se sinucid. Concluzia ar fi că lupta între intelectualitate şi sensibilitate, cere considerabile sacrificii şi o mare doză de forţă morală. Din punctul de vedere tea­tral, „Rosmersholm“ păcătu­­eşte tocmai din pricina discu­­ţiunilor interminabile In jurul dreptului intelectualului de a-şi impune voinţa şi ideia sa. Dezbaterea e prea aridă şi re­dingotele actorilor chiamă ma­gic catedra. Să nu uităm apoi următorul fapt: Teatrul ibsenian s’a născut In epoca „dela 1880“, când în Norvegia pasiunile politice, sociale şi religioase, erau la pa­roxism, când discuţia nu­e înju­rai organizaţiei societăţii pe alte baze , a principiilor mo­rale , a autorităţii Bibliei şi a drepturilor femeii, erau la mo­dă. Azi norvegienii au eşit din faza politică dela 1880, încăr­cată de naivităţi şi ascultă pe eroii ibsenieni cu interesul ce-i dictează curiozitatea artisică. De aceea „Un duşman al po­­­porului“ l|a transformat din dramă. In comedie , Rosmer din Rosmersholm s’a transformat din simbolul intelectualităţii într’un tip de luptător intelec­tual naiv. Rebekka West, care face parte din aceeaş familie cu Nora şi Petra, s’a transformat din simbolul intelectualităţii fe­­menine, într’un tip reprezenta­tiv al emancipatei dezorientate. De fapt, după datele fixate de Ibsen in piesa sa, ambii eroi sunt rău înarmaţi pentru lupta ce vor să întreprindă. Ei cad victima propriei lor sensibili­tăţi, ca şi a prejudecăţilor co­lective. Modul cum s’a interppretat „Rosmersholm“ pe prima noas­tră scenă, e discutabil. Cuvântul de ordine pare a fi fost: d-voastră toţi reprezen­taţi simboluri, iar nu făpturi omeneşti ! Dacă lucrarea lui Ibsen e sim­bolică şi deci poetică şi legen­dară, nu urmează de aci ca in­terpretarea să ofere impresia spectatorilor că în faţa lor se agită nişte păpuş vorbitoare, în spatele cărora suflă autorul­ în mod insuficient şi palid. To­­apostol. I­nul general a fost cam decla-In teatrele norvegiene, acto- , mater­­rii îşi permit să rupă cu tradi­ţia, în ce priveşte interpretarea pieselor marelui Ibsen. După cum am spus, „Un duş­man al poporului" se joacă azi în ton de comedie. „Rosmer­sholm“, mai cu seamă pe sce­nele latine, ar­ trebui interpre­tat într’un sens mai puţin ab­stract, legendar şi poetic. D. R. Bulfinski a avut de luptat, în rolul lui Rosmer, cu multe dificultăţi. Iată un rol care nu se potriveşte cu tempe­ramentul, fizicul, verbul şî mijloacele acestui excelent ar­tist. Naiv­ul şi austerul Rosmer cerea alt interpret. D. Cipria In rectorul Kroll a fost aspr expresiv, insinuant, dar inega Cu un umor caracteristic şi p­­oresc a fost redat tipul de catului Ulrich Brandel de­­ Lîvescu. In Rebekka West, d­n Agespina Macri Eftîmiu a­­­uat cu distincţiune şi sobrieta dar m­ale situaţii !»« Romicus

Next