Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)

1924-04-01 / nr. 73

2 Prospect de Emisiune CREDITUL RURAL Bucureşti, Strada Colfer No. 27 Consiliul de Administraţie al Creditului funciar rural, transformat conform nouei legi şi statutelor sale, a hotărât să facă o emisiune de acţiuni în valoare de Lei: 100.000.000 în 200.000 acţiuni nominative a 500 Iei fiecare. Subscrierea va fi deschisă a sediul Creditului rural Bucureşti,­ Strada Colfei şi la No- 27 toate sucursalele şi agenţiie Băncei Naţionale din judeţe, de la 25 Martie până la 10 Aprile a- c- Se va cere ca prim vărsământ la subscriere câte 100 lei de fiecare acţiune de 500 lei şi 20 lei pentru chel­­tuelile de emisiune, timbre şi taxa Statului- Vărsămintele ulterioare vor fi hotărâte de Consi­liul de Administraţie al Societăţii. Ele nu vor avea însă loc înainte de realizarea recoltei anului 1924. Sunt admişi să subscrie toţi cei ce au o proprietate rurală precum şi Societăţile şi Asociaţiunile agricole, mai sunt admişi să subscrie şi acei care nu mai sunt proprietari rurali, însă al căror capital social se află reţinut şi azi la Societate.­­Creditul rural dispune de un prim capital, compus din numerar­ diferite efecte şi imobile, care se poate evalua astăzi la una sută milioane lei. El va face operaţiuni de împrumut pe gaj şi de bancă numai cu acţionarii săi. Consiliul de Administraţie A/WVWs rSAAAA^VSAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^/ WJ CASE DE BAM Şi REGISTRE —— Citaidwods, Rainer, Tauczos . GARANTAT ORIGINALE - - . nu cumpăraţi până nu vizitaţi CASA DE ÎNCREDERE LEON WEINTRAUB & Co. Strada Sfântu Nicolae Şelari No. 2 (Palatul Naţional) WW I1WWWWWWWWWWWWWWWV GATERE şi Maşini de Tâmgh­erie din fabrica TEICHERT & SOHN vinde din depozit latson & Yonell 3. A. R. de import şi export Bucureşti, Str. Câmpineanu 15­­­38 GATERE FURNIZATE PUF şi FULGI Spălaţi şi prelucraţi prin maşini pentru Trusouri, Hoteluri, Spitale, Internate, etc. — Specialităţi pentru cernuţe de divane vinde cu preţuri de concurenţă BENONI, Calea Moşilor No. 92 contra DURERILOR DE CAP, MIGRENEI şi ori­cărei DURERI NEVRALGICE,de răceli sau alte cauze,nu există medicament cu efect mai SIGUR ŞI IMEDIAT,ca: INEVRALGICE JURIST O singură încercare este definitiv convingătoare Observaţi pe fiecare pastilă cuvintele’­N­EVR­ALGIH­E pe o parte şi JURIST pe cealaltă. La farmacii şi drogherii ! Dacă doriti­a compare ! M­OBILE de lemn, fier şi bronz in prima calitate şi PIANE să nu vă pară rău de un drum la TARGU-MUREŞ să vedeţi atelierele aranjate cu mobilă a fabricei Fabrică de mobile Ardeleană, Soc. Anonimă Târgu-Mureş. Tâmplarii își pot procura foarte avantagios placajul de lemne n­ecesar._______ 7823 FLORA BORIE­ (Emolin) parfumat, face apa de spălat In toaleta zilnică moale și desinfectantă. O spălăturâ pe săp­tămână a capului cu Flora Borax şi Săpun Flora întreţine higiena desăvârşită a pielei capului şi a părului împiedicând formarea mă­­treţei. O linguriţă de Flora Bo­rax topit intr’un irigator de apâ este de nepreţuit iri toaleta in­timi a femeii. Fer pentru BETON TRAVERSE fie u Fer fie COMERŢ Tabla mau Butoae fie fer Zincuite si Vopsite l­a na-| litate din depozit engros la HFOi t 8 K«$TI ILlUi 0. N­.Str.Paris2 Comenzile din provincie se execută imediat § Mașini de T&mplărie BUCUREȘTI STR. ACADEMIEI hs4 Pe închiriat prăvălie frumoasă în Calea Vic­toriei 09 vis.â-vis de Biserica Albă Adresa: Etaj II proprietar. 7855 - Laborator Dr. CRAVERO (MODENA-ITAVA) VINDECA! Anemia Neurastenia, etc. * întărește Organismele slabe DE VÂNZARE în Toate Farmaciile și Drogheriile depozit i «T. D1LLA1V Strada Pitar - mosu No.^ ‘ BUCUREȘTI Consumul mereu crescând, miile de scrisori de mulţumiri din ţară şi streud­­i­tate şi aprecierile medicilor sunt dovadă de nediscutat că HEMO­­FERUL ITEANU este un medi­cament cu efecte precise şi si­gure in combaterea anemiei, clo­­rozei, cachexiei şi a întregei serii de boale care au ca urmare al­terarea compoziţiei normale a sângelui. HEMOFERUL ITEANU redă pofta de mâncare pierdută, vindecă slăbiciunea generală, în­graşă şi măreşte greutatea cor­pului. iu Gout PARISIEN 23 Cerea Victoriei 23 Observaţi firma, nu conf­un­daţi Magazinul V­indem ss preţuri excepţionale Govertsnsts piTM' 428-Popline Tailleu­rs 330— Poplinuri extrafine 415- GaMine Tailleurs 238- flakarfile superioare 295-Stofe fine Si,TM'“ 480_ Gi­rtfa Englezești KM 0UflC p. Tailleurs — Opal pÂ8Cr,° 78- Pâazăie 125- Mase fie lautouri Bogat asortiment Stofe is Pardesiuri Bluze de Mătase modele nou! Crepe Solei!.—Sole Ideal — Moira de Rochii de Pălării,— Msrceavie de Mătase şi lână- Toate m mari şi variate asortimente Observaţi firmat li ii Pifii CASA MUNCII Publicatîe In ziua de 5 Aprilie 1924, o­­rele 11 dimineaţa se va ţine li­citaţie publică cu oferte închi­se la Direcţiunea Casei Muncii C. F. R. strada Barbu Catargiu nr. 18, pentru arendarea pe anul curent, a circa 9 hectare vie pe rod precum şi 700 pomi rodi­tori, proprietatea Casei Muncii C. F. R. din şoseaua Viilor Nr. 126. Toate obligaţiunile prevăzute în legea contabilității publice sunt aplicabile la licitația de fată. Mia nu are spalieri, nici coleguri. Direcțiunea Casei Muncii Nr. 5391/924 Mc. 1290 COVOASS Pcoarțe, goblenuri repară artistic atelierul TJEODOR TMOHIC — Str. Dr. Felix 95 — 7840 Székely și Déli WSmsaBTW^k extra diferite culori C. F. R. ' Mi sili­tiil»i 1fl trandafiri P‘tiei diferite culori din IU UcUilldllil varietăţi renumite 100 trandafiri 10 Dalii'cactus nAerate 10 Gladiole din Sca 5 Bujori Francezi 10 Irişi diferite cuîori Lei 290.­­„ 1700.' „ 150.' „ 120.' „ ,200.' „ 150.' Franco de porto şi ambalaj toată ţara. Flori de toată frumuseţea de încrucişare recentă unele nevăzute încă în ţară. Cultura rădăcinilor de mai sus este foarte uşoară şi sigură, deasemenea du­rează zeci de ani. Instrucţiuni de cultură gratuit. Plata anticipativă. „ Florăria FĂT FRUMOS — Biroul Str. Sf. Apostoli, 14, București — Telefon 23199 HRISTOS at ÎNVIAT î Bunele gospodine cumpără din Se apropie Paştele. vreme Culori splendide şi fine pentru DUA pTS'« Garantate de Depozitul General Farmacist VICENŢIU Z­­UVOVSCÎH-Buzău Reprezentanţa Generală »ATLAS* Bucureşti, 33 Str. Mântuleasa ___ ________Pe vânzare pretutindeni_________7394 Cele mai bune SEMIFISTEE se găsesc la SEMINTERIA „FLORA“ ALOIS EMIREK, București, str. Carpl, 19 Magau­ra special pentru aprovizionarea gradinariilor Preturi curente la cerere Prima fabrică tuburi d® beton armat Ioan Perfu BUCUREȘTI, strada Sevastopol No. 9 Are un depozit în permanenţă tuburi diferite dimen­siuni, pentru canalizări, pompe şi fântâni precum şi toate rece­soriile necesare. 7420 Se primesc comenzi cu preţurile cele mai convenabile 7142 UNIVERSUL Jurământul Aeronauticei Artistice - culturale Solemnitatea dela Pipera în prezenţa art. II. Principilor moştenitori — întâiul jurământ al Aeronau­­ticei, ca armă de sine stătătoare cu toate elementele ei compo­nente, aerostat­ea şi aviaţia an­tiaeriană, s-a depus ieri dimi­neaţă pe aerodromul de la Pi­pera. Jurământul a fost depus de: Şcoala de obi­ţeri-mngisteri de re­zervă, recruţii arsenalului aero­nautic, Flotilei de luptă de la Piepra regimentul­ui de aerosta­tic şi a celui de artilerie anti­aeriană. A asistat la solemnitate şi A. S. R. Principele Carol, inspec­torul general al aeronauticei, însoţit de AA. LL, Principesele Elena şi Irina şi Principele Paul al Greciei, de generalii Stratilescu şi Referendaru, pre­cum şi de col. Condiescu. După ce a trecut în revistă numeroasele trupe înşirate pe aerodrom, şi după slujba reli­gioasă ţinută de P. S. S. Stare­ţul mănăstirei Cernîca şi de preoţii altor rit­ari, A. S. R. a luat jurământul fiecărei unităţi în parte. Vorbeşte apa­ trupei de însemnătatea jurământului şi sfârşeşte cu o urare pentru M. S. Regele Ferdinand, căruia î s-a jurat credinţă. După jurământ urmează de­filarea. In fruntea el porneşte col. Sturza, ofiţerii aviatori, şcoala ofiţerilor-ingînerî de rezervă condusă de d-nii căp. Gârleanu şi locot. Drăgan, flotila de luptă sub comanda d-luî maior E­­nescu, arsenalul aeronautic sub comanda d-lui maior Negresei*, aerostatica sub comanda d-lui It.­col­­larca şi apoi artileria an­tiaeriană. Solemnitatea fiind isprăvită, piloţii grupului de lupta şi ai gr­u­pul­ui de recunoaştere, au făcut o serie de viraje şi acro­baţii uimitoare. Cerul era împânzit de avioa­ne, printre care se vedeau şi li­muzinele aviaţiei civile. A urmat apoi masa trupei şi ofiţerilor, la care a luat parte şi A. S. R. Principele Carol care într-o vibratoare cuvântare, de­clară celor de faţă că-şi va de­pune toate forţele şi-şi va da toată energia pentru ca aero­nautica a patra armă, să a­jungă la propăşirea care să dea, pres­tigiu Ţării şi să mărească pa­va­­za Neamului Românesc. Roagă apoi pe toţi ofiţerii să jure că şi ei se vor sacrifica pentu ae­ronautică, nepregetând nici un moment, convinşi fiind de im­portanţa ei covârşitoare. După masă o serie de jocuri şi sporturi însufleţite, a înche­iat cea dintâi zi a jurământul­ui aeronauticei. A. D. Ifinsm­rsa iHHilii de spionaj la Oradea-^are Noui amănunte Oradea-Mare, 28 Martie.—Am anunţat la timp că un oarecare G. S., cu mai mulţi complici au fost arestaţi de siguranţa lo­cală la 18 Februarie, sub învi­nuirea de spionaj in favoarea Ungariei. Azi revin cu amănunte : •Acest G. S., originar din orăşelul Zalău, este student şi supus român, fost elev al şcoa­­lei de ofiţeri de rezervă din Ploeşti, de unde a dezertat în Aprilie 1923, trecând în Unga­ria, unde s-a angajat imediat în serviciul Biroului presei şi informaţiilor de pe lângă­­ co­mandamentul brigăzii VI mix­tă din Debreţin. El fu detaşat la grupul infor­matorilor din punctul Bihor- Keresteş din faţa episcopiei Bi­horului, de unde trecea fraudu­los, la noi, oricând voia, ca să culeagă informaţii şi să recru­teze agenţi informatori în în­treg Ardealul. Ca acte necesare în ţară, spionul se servea de un buletin­­ de înscriere al biroului popula-­­ţiei din Cluj, prevăzut cu stăm- , pila poliţiei din acel oraş pe numele de Iosif Boroş. După declararea lui, acest, buletin­­a primit în Debreţin de la biroul căruia îi servea, ceea ce arată că străinii au acte ştampilate în regulă de la noi, pe care ei doar le completează cu datele necesare ale agenţilor, spioni­lor sau oricui, care pot astfel cutreera în lung şi în lat ţara ca şi G. S., fără nici-o frică. Acest spion lucra la Bihor- Keresteş sub ordinele căp. We­yer, comandantul companiei I de pază ungară, aflată aci, ca­­re-i da ordinele şi banii ce-i trebuiau la noi şi căruia urma apoi să-i predea roadele înde­­letnicirei sale de spinaj. CE S‘A GĂSIT LA G. S. ŞI CE LE TREBUE UNGURILOR In momentul arestării s‘au găsit la G. S., între alte hârtii şi scrisori compromiţătoare, chestionare aduse pentru infor­matorii săi de act. In special doresc să afle date în legătură cu pregătirile noastre de mobi­lizare, noua organizare, com­punerea şi dislocarea corpurilor de trupă — informaţiuni ce s-ar putea lua dela cercurile de recrutare, fiind un obiectiv principal de exploatat în acest scop. COMPLICII In vederea misiunii cu care era însărcinat, spionul G. S. a căutat să-şi câştige oameni de încredere în diferite oraşe, reu­şind astfel a avea. Pe unul, B. A. fost camarad cu el în reg. 83 inf. şi apoi în şcoala pregătitoare de ofiţeri în rezervă de la Ploeşti, actual­mente ofiţer de rezervă în ar­mata română şi impiegat de mişcare la C. F. R. în Sibiu — arestat din nou zilele aces­tea —, pe G. A., sergent în reg. 85 inf., fost şi el în şcoala dela Ploeşti ,de unde însă a fost îndepărtat, ca unul care se folosise de o diplomă falsă de absolvire a liceului. Notăm, că nici până azi nu au venit de la Budapesta infornaţiunile ce­rute de autorităţile noastre în privinţa, acestei diplome false şi a cărei fotografie se află la unul din serviciile noastre pu­blice , pe soldatul B. I. de la cercul de recrutare de aci, în­rudit de nu mă înşel cu o bu­nă familie românească din O­­radea, pe Cs. S., servitor la o şcoală evreiască, om de încre­dere al local. ungur Érsek de la compania de pază şi gazda de aci a lui G. S. UN SOLDAT TRĂDĂTOR Insinuant şi pervers, sergen­tul G. A. — aflat la un serviciu important în regiment — uşor i-a fost să pună pe G. S. în con­tact cu soldatul B. I. dela cer­cul de recrutare de aci, care — cu multă uşurinţă s'a oferit să pună la dispoziţia spionului di­ferite ordine ale comandamen­tului corp. VI A. teritorial, ce purtau menţiunea de secret, confidenţial ori mobilizare, sau chiar întreaga corespondenţă a cercului, spre a fi copiată şi cercetată de G. S., înainte de a fi dusă cercului. Căci, soldatul B. îndeplinea funcţia de curier la poştă. Şi astfel spionul G. S. a reu­şit să pună mâna şi să copieze diferite ordine, acte şi cores­pondenţe ori să obţină preţioa­se informaţiuni verbale de la soldat, privitoare la cercul de recrutare. In ce priveşte pe funcţionarul de la Sibiu, B. A. şi acesta, ca şi ceilalţi, a primit importante sume de bani de la spionul G. A. spre a procura informaţii, ori n-l pune in legătură cu persoa­nele ce-i trebuia scopurilor sale. ŞEFUL NEMULŢUMIT Informaţiunile luate, fie mă­runte, fie importante, G. S. le ducea căp. Weyer la Bihor Ke­reste? şi nu odată ofiţerul ră­mânea încântat de procedeele şi tactica subalternului său, dar întotdeauna nemulţumit că şti­rile aduse, nu valorau... banii ce-i plătise maghiarii...! O CONSTATARE CE DA DE GÂNDIT Este interesant şi totdeodată trist lucru pentru noi, constata­rea ce se face din declaraţia spionului, că unul din tablou­rile copiate de el de la cercul nostru de recrutare, cu compli­citatea soldatului B. — mai era primit de că.pit. Weyer şi de la Târgul-Mureş, tot de la cercul de recrutare. Deşi sfera de ac­tivitate a lui G. S. cuprindea oraşele Oradea-Mare, Cluj, Si­biu, Zalău şi Târgul-Mureş, spionul susţine că nu el a tran­smis şefului său tabloul din a­­cest din urmă oraş. Acest lu­cru ar conduce la supoziţia că pretutindeni suntem atacaţi de armata ocultă a spionilor şi ultimile descoperiri făcute în materie de spionaj chiar şi în Capitala ţării par să confirme acest lucru. 1 . Deocamdată descoperirile s-au oprit aci, însă cercetările con­tinuă şi în alte direcţii, iar cei cinci tovarăşi ai acestei a­­faceri de spionaj sunt depuşi in închisoarea consiliului de războiu al corpului VI armată din Cluj. Coresp. m • —M Lucrările Meiului agrar Comitetul agrar se ocupă de coordonarea lucrărilor de exproprierea a moşiilor. Adică proprietarilor, cari au mai multe moşii în aeselaş judeţ, sau în judeţe diferite li se vor lăsa o supra­faţă de teren, po­trivit cu articolul 10 din­ legea agrară, în­tr’una din moşiile în care proprietarii declară că voesc să-şî comaseze supra­feţele rămase neexpropriate din celelalte moşii. Comitet­ul agrar, ne-a decla­rat d. Constantînescul, secre­tarul general al acestui comi­tet, că la coordonările moşii­lor şi comasarea lor într’una singură, va ţine seama în primul rând de nevoile de pă­mânt ale locuitorilor. Aceste lucrări sunt în opi­s la comi­tetul agrar. i Anul ALN­ tit. Iá­­lmi M Marne 19/4 Concursul pentru monu­mentul Ecaterina Teodo­­roiu întruna din sălile aripii stângi a noului local al Univer- ‘ sităţii, s’au depus machetele­­ sculptorilor concurenţi la con-­­ cursul pentru monumentul sfin-­ tei noastre eroine Ecaterina Te­­odoroiu.­­ Patru sunt, după părerea­­ mea, momentele cele mai feri-1 cit inspirate ce se desprind din tot ceea ce s'a expus: 1) mo-' mentul strângerii drapelului la­­ piept când eroina lovită de­ moarte îşî dă, căzând, sfârşitul; inspiraţie pe cât de simplă, pe atât de elocventă şi de potrivită subiectului, datorită sculpturu. ! lui Burcă; 2) ideia care prezin- * tă pe bravul locotenent arătând, pe duşman soldatului ce o în­soţeşte, foarte reuşit prinsă de sculptorul Dimitriu­ Bârlad, şi susceptibilă de o puternică im­presie ori unde s’ar aşeza mo-­ numentul; 3) momentul păşirii la atac între doi oşteni oş­teni cu arma la mână, pe­­ când în spate gornistul chiamă luptătorii sa-şi urmeze coman­dantul, operă bine conce­­pută de sculptorul Spiridon Georgescu cu singura rezervă a excesivei simetrii a grupului şi 4) ideea forţei sprijinită de for­­ta armată (leul înconjurat de luptători armaţi) sub care apa­re eroina, idee foarte complica­tă, care are cusurul de a nu se arăta lămurită de la prima a­­runcătură de ochi şi expusă sub met­o, învingătoare­a. Acestea sunt proectele cele mai vrednice de a fi relevate. Celelalte machete se prezintă sau concepute în pripă, cum mi s’au părut ale maestrului Seve­rin, sau confuze ca aceia a unui sculptor anonim ce nu-şî înso­ţeşte proiectul de nici o indica­ţie, sau lipsite de originalitate şi de sms, cum e lucrarea ar­tistului Spăthe care prezintă un motiv străin. în care Ecaterina Teodoroiu e mai mult un muş­chetar şi pretinsul balaur pur şi simplu un vierme. CONFERINŢE ’ ■ Astă seară, la orele 9, ., ing. Ştefan Mihăescu va des­­volta în ciclul de conferinţe a Ateneului conferinţa sa despre: Problema locuinţei in raport cu valuta. ! ARTE FRUMOASE Pictorul Eduard Săulescu va deschide, expoziţia sa, în Că­minul artelor „Regina Maria“, in ziua de 13 Aprilie a. c. Cea dintâi expoziţie a acestui pictor a fost acum patru ani, când ne-a înfăţişat sugestive aspecte din­ război. CEAIURI — Comitelul pentru adunarea fondurilor necesare construirii unui pavilion la Tehirghiol, co­piilor asistaţi de primăria Ca­pitalei a­.­­organizat pentru as­tăzi, în saloanele restaurantului „Cina“, un eeamn dansant, între orele 4-8 după amiazî. şedinţe Societatea de medicină ve­terinară ţine şedinţă mâine Luni 31 Martie ora 5 d. a. în Amfiteatrul facultăţii de medi­cină veterinară. Ordinea zilei: D. prof. I. Poenaru şi şef de lucrări Al. Vech­iu: „Un nou tic la cal“ ; d. Gh. Iliescu, şef de lucrări : „Studiu anatomic asupra muşchiului tenzor al fasciei .lata la­ cal“; d-nii şef de lucrări Al. Vechiui şi M. Mihăi­­lesc­u : „Hematom al splinei la câine“. BIBLIOGRAFII # Contractul profesional al ziaristului, raport prezentat pri­mului congres al presei române, de N. Da­şcovici. 55! In editura Carten Româ­nească au apărut: Abecedarul adultului de I. Popescu-Băjena­­ru; Cum să instalăm, o grădină de legume de I. ştefănescu. Cea d'intâi iubire, de N. N. Beleliu­ceanu. Voia mării de loan A­­cr pm. Un vechiu cimitir românesc în fostul sat Văr­ar­ea din jud. Bistriţa-Năsăud, după săpături­le întreprinse de dr. M. Roska- Cîuj. — Album indicator al Capita­lei pe anul 119 21.­­ Revista Vremei, anul IV nr. 4, care se ocupă de problema Basarabiei. Prețul ID­e1. Bfinap In Capitală Dela funda.*,iunea. Universita­ră Carol I, studenţii au plecat la Banca Marmorosch-Blank din str. Paris unde au spart gea­murile dela primul etaj al ve­chii aripi. Grupuri de studenţi la cari s'au ataşa­t, şi alte elemente, au trecut apoi prin diferite cartiere. Pe străzile Lipscani, Smâr­­dan, Paris, Carol, Şelaru, Isvor şi Rahovei au fost sparte multe geamuri de la locuinţele şi pră­văliile evreilor. Poliţia care urmărea pe ma­nifestanţi a arestat 10 inşi. Ui­nul dintre arestaţi avea, mâna dreaptă tăiată, probabil de ţăr­­i­ările unui geam. Printre cei arestaţi, două inşi nu erau studenţi ci funcţio­nari la c. f. r. Ambii deşi sunt răniţi la mâni, din cauza gea­murilor sparte, neagă că au participat la manifestaţie. Un grup de studenţi, care a ■vrut să manifesteze ostil în faţa ziarului „Adevărul“, a fost oprit de jandarmi. ui Iaşi Iaşi, 29 Martie. ’ Numeroşi studenţi s’au abţi­nut azi de la cursurile univer­­sitare —­ aceasta la un semn de solidaritate cu studenţii, al că­ror proces se judecă la Bucu­­reşti. Câţiva studenţi au încercat să oprească pe alţi colegi de a in­tra la cursuri. Intervenind autorităţile, ime­diat s’au aprar­at incidentele. Deasemenea, numeroşi stu­denţi au încercat să intre In ca­­tedrala Mitropoliei, spre a a­­sista la oficierea unui parastas. Din ordinul autorităţilor, nici a­­ceasta nu s’a admis­ la Cl&ftg Studenţii dela­ Cluj au de­clarat o grevă de 24 ore, cu pri­lejul judecării procesului studen­ţilor acuzaţi de complot, în Ca­­pitală. Agitaţia corpului didactic primar din Prahova Ploeşti, 29. „ Ier­i s-a ţinut la şcoala Nr. 1 de băeţi, o În­trunire a instîtitoarelor şî în­­stititorilor din Ploeşti, la care au luat parte şi un mare număr de învăţători din judeţ. Int,rănirea a fost deschisă de d. instititor GLODEANU care arată în ce stadiu se găseşte mişcarea corpului didactic pri­mar, căruia i s-a dat o­ lovitură dîn cele mai grele, prin ridi­co­lile sporuri acordate anul acesta şi care sunt c­uprinse între 5 şi 100 lei. D-sa arată gestul energic al d-lui ministru de r­ăzboi, care în 24 ore a obţinut mărirea spo­rurilor pentru ofiţeri, căci a ştiut să reprezinte cu­­demni­tate corpul ofiţeresc. Precedenetul e format, şi nu rămâne de­cât ca corpul didac­tic să înceapă o luptă solidară pentru obţinerea drepturilor ce i se cuvin. D. N. MOGA a arătat suferin­ţele instituitorilor, cari nu ma* pot, munci, pierind'i-le oricie en­­tuziazm, de oarece suferii de foame. Nu au ni­cî măcar salarilu de Ier cum zic străinii, — adică ca să nu moară de foame, să­ tră­iască de azi pe mâine. D-sa e de părere ca corpul didactic pra­hovean să se asocieze in itot.il m'șcărei înstititorilor din Bucu­­reşti şî Iaşi. D. IONESCU e de comun a­­cord cu cele discutate şî cere să se aleagă o delegaţie care să prezinte preşedintelui asociaţiu­­nea din Buc­ureştî’, procesul­­verbal semnat de toţi membrii corpului didactic şi prin care să-l asigure de concursul necon­diţionat al dascălilor prahoveni. Tot această delegaţie se repre­zinte şi corpul didactic primar la congresul general. D. GH. PETRESCU face apel la "mnire şî cavalerism. D. BARBU GEORGESCU se pronunţă contra asociaţiunei dăscăleşti locale care nu face nimic pentru revendicările ma­teriale ale corpului didactic. A­­rată că atâta vreme cât va­ dăi­nui in mijlocii corpului didac­tic politica și vor exista politi­­ciani între membrii ei, nu este de sperat nimic. Mai vorbesc d-nii Popescu-Iz­­voare, N. Provianu, Ana­stase Munteanu, Costea, d-na Sersea, etc. Se hotărăște următoarele : l'­ Dăscălîmea prahoveană va lup­ta de comun acord cu Asocia­­ţiunea institutoilor din Bucu­reşti şi Iaşi. 2) Se alege o delegaţie de in­­stititor, care să ia contact cu Asociaţia din Bucureşti şi să re­prezinte jud. Prahova la con­gresul general din Aprilie. 3) Se înaintează o telegramă de protestare d-lui ministru An­­gelescu personal, de felul cum a ştiut să susţină­­ cauza corpului didactic primar, care îşi prisese toată nădejdea în ministrul lor. I—­­aw»i Groaznica nenorocire di­n gara Cluj , 29 Martie Controlorul Illeh Iosef, din gara Cluj, aflându-se joi 27 cu seara, pe la orele 9, în inspec­ţie pe linie şi scăpând toate trenurile, cari plecau la Cluj, unde soţia sa era grav bolnavă, a rugat pe muncitorul Ratz Ioan să-l transporte din gara Baciu cu drezina la Cluj. La o mică depărtare de cantonul 72, au fost surprinşi de o locomo­tivă care se apropia în plină viteză. Muncitorul Ratz a avut vreme să sară din drezină, dar Illeh a fost strivit, de roţile lo­comotivei. Politia caută să afle cine a condus locomotiva, al cărui fe­­linar, In contra prescripțiunilor legii, era stins. _ ^

Next