Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)

1925-06-11 / nr. 131

6 PaginiM­­ I IH JAM 2 10 IN STRĂINĂTATE 4 L06 Pagini Joi 11 Iunie 1925 TELEFON: Direcția 13/72—34/64 Redacţia: coresp. cu provincia 2/98—35/31 Acordul definitiv anglo.Iranco-belglan « Un act diplomatic important, care garantează pacea europeană Acordul definitiv poate fi consider­at încheiat Intre Marea Britan­ie, Franţa și Belgia, In legătură cu pactul da garanția propus de Germania. In rdaponadl dat guvarnului francez Marea Britanie I și la urmatoarele colomna obligați­­uni privitoare la FRONTIERA RENANA I 1) nu va permite modificarea nici uneia din clauzele trata­tului del­a Versa Ii ea j 2) garantianif& frontiera re­ 3) În cazul cfund Germania va ataca Franța, ea se va consi­dera imediat în stara de răz­boi cu Germania ŞI VA PUNE IA DISPOZIŢIA FRANŢEI TOTALTATEA FORŢELOR SALE DE USCAT, DE APA ŞI AERIENE. OBLIGAŢIUNI RELATIVE LA UN EVENTUAL CONFLICT GERMAN­O-POLON, SAU GER­­MANO-CEHOSLOVAC-POLON­­ 1) Marea Britanie va autori­za Franţa să utilizeze zona re­cenă demilitarizată CA ZONA DE OPERAŢIUNI MILITARE. 2) Marea Britanie nu permite MODIFICAREA FRONTIERE­LOR ORIENTALE *I DE SUD ALE GERMANIEI. Din stipulaţi­unile esenţiale ale acestui acord reese oft Ma­rea Britanie în caz de conflict germano-francaz — Germania fiind statal agresiv — ea îşi ia obligaţiuni mlitare faţă de Franţa­­ se consideră In stare de război cu Germania şl ast­fel ne stabileşte o colaborare Intimă politică şl militară In­tre ambele puteri­­ iar in ca­zul unul conflict germano­­polon, germano-cehoslovac, nan germano-polon-cehoslovac, Ma­rea Britanie, oferă SPRIJINUL EI MORAL ÎNTREG PENTRU APARAREA TUTUROR TRA­TATELOR, CARE GARANTEA­ZĂ STATU-QUO IN EUROPA CENTRALA SI ORIENTALA. Acest sprijin moral al Marii Britanii prezintă o valoare rea­lă practică , sau, cu alte cuvin­te, angajamentul de ordin mo­ral al Marii Britanii, poate fi interpretat ca o rezervă plină de prudenţă­­ sau ca o atitudi­ne fermă, capabilă să se tra­ducă, la momentul oportun, prin o decisiune definitivă, a­­dică prin e Intervenţie în ar­mată ? Cu toate că n’a apărat până acum textul definitiv al acor­dului anglo-franco-belgian, din spiritul acestui important a­­cord, reese cu prisosinţă că Marea Britanie nu Înţelege să se desintereseze de situaţia statelor aliate din Europa cen­trală şi orientală, care ar pă­ţea fi victimele unei agresiuni din partea Germaniei şi spriji­nul ei moral la est poate fi In­terpretat CA O VOINŢA FER­MA DE A INTERVENI ŞI MI­­LITAREŞTE. In politica continentală pre­­zintă o importanţă capitală, faptul, că Marea Britanie se pune rezolut, pe terenul apără­­rei tratatelor şl deci a actualu­lui regulament european,­­ lată un pas mare făcut In direcţia a­păr­ăr­ei şl garantării păcei europene. IL ȘEIȘANU ■llWMIHiM» N­ El! ACCIDENT DE AUTOMl Isisipa Sibiu —Casierul de la Palatiul regal, mort.­­ Alte persoane grav rănita­­ Pe şoseaua Sibiu-Făgăraş i-a Întâmplat ori dimineaţă un grav accident de automobil. La orele 7 dim. plecase din Sibiu spre Făgăraş automobi­lul Nr. 3771 Bucureşti, condus de Filip Ionesco, casier la Pa­­latul regal. In automobil se mai aflau soţia lui Ion®scu fra­tele său medic colonel Ienesen, Russu funcţionar la Palatul regal şi o doamnă Rădulescu Nu se ştie Încă precis din ce cauză, in dxepul klm. 163, cam la 20 klm. de Sibiu, ia padurea Bradului la cotitura Ula auto­mobilul s'a prăbuşit In şanţul şoselei. Filip Ionoscn a fost omorât pe loc, soţia sa are mâinile rupte, medicril-dlonei Ionescu are un picior rupt şi alte gra­­ve răul, funcţionarul Russu grave lestunl la cap, d-na Ră­­duleacu a scăpat cu o rană u­­şoară la un picior. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din Sibiu Cadavrul lui Filip Ienescu a fost lăsat pe locul accidentalui până la Îndeplinirea formalită­ţilor legale de transportare La locul accidentului au so­sit prefectul poliţiei şi procuro­rul din Sibiu. Spre Înţelegerea isii­i-Pasici Belgrad. 8. — întreaga situa­ţie politică sârbă se desfăşoară in jurul tratativelor dintre par­tidele radical si radicial. Partidul lul Rădici pare dis­pus să accepe Înţelegerea pe ba­za Constituţiei de la Vidovdan, având Insă, după declaraţiile u­­nui politician croat, rezerve in chestiile administrative, presei, ettc. Şi la, radicali se vede aceia o brună dispoziţiune, dar persoana ministrului Pribicievici pare a fi un obstacol serios. Ieri d. Rădici a avut o nouă Întrevedere cu Pask­i. Nu a transpirat nimic, dar se cre­de că tema principală constă îh verificarea mandatelor parla­mentare șl că In aceasă chestie 6’ar fî dat rezultate negative. -----— X S \ ~ lila! Hill îl valiaui SUTE DE CASE DISTRUSE. — NUMEROŞI MORŢI Telegrame din Sofia anunţă că in oraşul Spilt din Dalmaţia s’a produs un mare cutremur de pământ. In şease secunde cât a du­rat cutremurul au fost distruse 723 de casa. Au pierit sub ruina câteva sute de oameni. In urma acestei mari nenoro­ciri guvernul iugoslav a luat măsuri de ajutorarea sinistra­ţilor. S-a hotărât deschiderea unei subscripţii naţionala. Bald»! prnîra cupa Gordon - Sennet Un balon distrus de tren. — Alte 6 căzute Londra, 9 (Rador). — Balonul „Elsie“ unul din cei trei con­­curenţi englezi în cursa ,,Gor- , don Bennet\ Cup" cari au plc­ \­cat eri din Bruxelles. a naufra­giat in timpul nopţii la Étaples pe coasta Franţei. Dânsul a fost dus de vânt în largul măreț, astfel că n'a putut aterisa. Aeronautii, căpitanii Johnson fi Dougall cu multă greutate au a­­juns la țărm; din cauza întune­ricului insă au căzut pe Unta drumului de fer. Pe când se si­leau a trage balonul de pe fine, i-a surprins un tren fi n'au avut timpul decât să scape dânșii; balonul a fost distrus. Alte 6 baloane, din 17 care ple­caseră au eșuat: trei spaniole, unul francez, unul italian și u­­nul american. Două baloane en­gleze sunt încă pe drum. Se a­­șteaptă cu înfrigurare sosirea baloanelor rămase, de­oarece este timp calm­ui curenți de aer ne­regulați, ceea ce face progresul lor foarte nesigur. ------------XXX -------------­ D-na Corle la Varşovia Varşovia 8 (Rador). — D­ na Carle Sklodowska a fost salu­tată Duminică în mod solemn la primăria oraşului Varşovia, un­de i s’a oferit cetăţenia de o­­noare. Apoi a pus prima piatră fundamentală a institutului ra­diologie În prezenţa preşedinte­lui republicei şi a altor notabi­lități Seara a avut loc un ban­chet oferit de consiliul munici­pal. XXX--------­ Succesul aviatorului italian Paris. 8. — De Pinedo, avia­torul italian, care face înconju­rul lumii, a ajuns la Melburne. Germania n’a dezarmat — Raportul oficial al comisiei militare Inter­aliate citre mareșalul Foch­ — Paris, 9 (Rador). — Havas pu­­blică un rezumat oficial al ra­portului comisiunii militare Interaliate in Germania, trimis la 13 Fbruarie mareșalului Foch. Raportul arată negocierile pre­paratoare pentru inspecţia ge­nerală a Înarmărilor germane şi aminteşte numeroasele difi­cultăţi întâmpinate de comisiu­­ne pentru a-şi îndeplini misiu­nea. Raportul Indică apoi re­­zultatele Inspecţiei în ce priveş­te Înarmările efective şi forti­­ficaţiunile. In ce priveşte armamentul şi materialul de război, puterea militară a Reichului pare a fi rămas staţionară dela 1922 şi niciuna din Infracţiunile con­statate la acea epocă na fost corectată. Germania poate ori­­când fabrica repede şi în can­tităţi mari materialul de război care-i lipseşte. Stocul de arme şi muniţiuni care există actual­mente în Germania este acela­ ca şi în 1022, când era superior cantităţilor autorizata Dar întărirea puterii militare a Germaniei apare lămurit in două domenii: in privinţa efec­tivelor, recrutării şi instrucţiu­nii militare şi In privinţa forti­­ficaţiunilor. Germania posedă nu o armată de voluntari, cu o armată de cadre. Efectivele poliţiei sunt de 180.000 oameni, in loc de 150.000 cât prevede autorizaţia actuală. Fortifica­ţiile au fost simţitor modificate de la 1922 încoace. Raportul termină declarând că comisiunea va putea declara îndeplinite cel puţin în spiritul lor clauzele tratatului din Ver­sailles, atunci când îndreptările cerute vor fi îndeajuns­­e îna­intate pentru ca stadiul da de­zarmare dorit prin tratatul de pace să poată fi considerat ca atins, şi de c­m Germania se găseşte astăzi departe ° sî Iunie 'A'STM8 — Cursul pregătitor pentru ofiţerii su­periori — Ministerul de război a stabi­lit cursurile de specialităţi, informaţiune şi formaţiune in cursul acestui an. Vor lua par­te la cursul pre­gătitor pentru ofiţeri superi­ori : căpitanii intendaaţi, me­dici căpitani, veterinari,­­far­macişti înaintaţi în acest grad In seria 1 Aprilie 1920—31 Martie 1921 în ordinea vechi­­mei şi proporţinal pe grade şi servicii până la complectarea efectivului de 400, restul căpî­tanilor din această serie vor urma cursul în anul viitor, constituind aceiaşi promoţie de curs. Cursul va fi urmat anul ace­sta şi de 39 căpitani din jan­darmerie. Cursul pregătitor pentru o­­fiţeri superiori, a fost prevă­zut — prin noula lege de infan­terie — ca o condiţiune de trecere a căpitanilor la gradul de maior. Durata cursului comun va fi de la 1 Iulie — 30 August, iar cea de armă va fi dela 1 la 30 Septembrie. La finele cursului căpitanii vor trece o probă de fine de curs. Comisiunea va fi acelaşi pentru toate armele. Examenele vor avea loc după 1 Octombrie crt. la centrele de instrucţie ale fiecărei arme. CURSUL DE FORMAŢIUNE PENTRU LT.-COLONELI La acest curs vor participa 30 IL-colonieli (15 din Infante­­rie şi geniu, 5 din cavalerie şi 10 din artilerie) luaţi în or­dinea vechimei din cei în­scrişi pe tabelele de înaintare şi care nu au urmat acest curs în anul 1924. Cursul va cuprinde unul co­mun, dela 21 Iulie — 1 Au­gust şi altul special, pe arme, dela 3 — 12 August pentru infanterie, cavalerie, geniu, a­­eronautică, iar pentru artile­rie dela 3 — 17 August. La terminarea cursului, ofi­ţerii participanţi se vor pre­zenta la centrele de instrucţie ale armelor în ziua de 3 Au­gust. crt Ofiţerii din afara cadrelor centrului, însă din altă garni­zoană decât a centrului sau a altui curs de informaţiune şi formaţiune au dreptul numai la indemnitatea de misie a gradului, indiferent dacă sunt simpli membri în direcţiunea cursului, şefi de diviziune sau predau tot deodată şi ore de curs­ ------------ XXX -----------­ Cura se var libera certâfîiateîe pentru ele­vii curs secu­ri dar Toate şcoalele secundare, medii ori civile, nu mai pot li­bera certificate de absolvire a cursului inferior de patru cla­se, nici corticate de studii li­ceale, adică de promoţiune a cla­­sei VlII-a, decit pe formularele oficiale ale ministerului instruc­ţiune, prin mijlocirea inspectora­telor regionale. Această dispoziţiune se aplică atât şcoalelor de Stat, cât şi celor particulare, confesionale, cu sau fără drept de publicitate. Orice altfel de certificate ce s'ar libera anul acesta, sunt de­clarate ca nevalabile şi vor atra­ge atât asupra şcoalei sau au­torităţilor ce le-au liberat, cât şi asupra posesorilor lor, sancţiu­nile prevăzute de lege. Ministerul va trimite zilele cu­cestea, tuturor şcoalelor nouile formulare de certificate, prin intermediul Inspectoratelor re­gionale. Tot mai ești stopân pe vorbele pe care nu le-ai rostit, dar ești sclavul celor cari ți-au scăpat. Proverb arab. m P­entru ţară... — Ce-o fi maică, imp vre-o mobilizare? — Jou» se duc la Cameră, unde miniştrii şi depu­taţii se bat pentru fericirea ţării! FILME Dumineca trecută, la liceul Lazăr. Ora 10 jumătate. Clopoţe­lul sună Începerea cursurilor. E­­levii cu mustăţi, barbă şi chelii o iau la picior de pe sală, alu­necă pe mozaic, intră în clasa a şoaptea şi se silesc să-şî stre­coare volumul în băncile scunde şi strâmte. Pe scaune se înşiră câteva din soţiile elevilor. In fund, copil! elevilor... Uşa se deschide, pupitrele tros­nesc, toţi se ridică. Intră profe­sorii. Iată pe Lévéque, cu gra­matica franceză pentru şcoalele române premiată la expoziţia din Paris de la 1889... Are 82 ani Şi numai d. Ferichide îl concurează în succesul contra bătrâneţii. Alături iau loc d-nii C. Dragu, Victor Anastasiu, S. Radian, Gh. Popescu, Alexan­­drescu, Dănescu, Bran Lugoşa­­nu... De data asta subdirectorul gtatulativ supraveghiază mai mult pe copiii elevilor, de­cât pe aceştia,­­ mai bătrâni ca el . Profesorul Clinciu, record în carne şi oase al vigoare!, se ştie pe catedră şi strigă catalogul clasei a şoaptea din.... 1900. — Prezent. — Absent. — Neprezentându-se certificat, nu se motivează absenţa! — Aici. — Absent. — Absenţa se scuză faţă de te­legrama primită ori din Cons­tanţa de la elevul Coriolan, direc­torul liceului Mircea-cel-Bătrân. — Prezent. — Decedat. Se ridică toată lumea Şi as­cultă omagiul pios al profesoru­lui pentru foştii elevi morţi în războiul pentru patrie ori în lupta pentru existenţă. Situaţia promoţiei care a ter­minat liceul acum 25 ani, 27 absolvenţi. Printre ei avocaţi, medici, veterinari. Ingineri, ren­tieri, magistraţi (unul preşedin­te de tribunal), profesori, func­ţionari... Unii lipsesc,­­ dar o lipsesc cu desăvârşire... Poate că în a­­ceastă clipă solemnă se găsesc în lumea liniştită în mijlocul celor 15 dintre profesorii din 1900 cari nu mai pot răspunde nici el la apel... Cu glume, cu duioşie, cu mul­ţumire, profesorul Clinciu la act ca promoţia, întrunită din toarte părţile ţării, şi-a făcut da­toria, a justificat speranţele, a ţinut sus prestigiul şcoalei. In asemenea împrejurări se poate să nu se filozofeze ? De a­­ceea profesorul de filozofie Dra­­gu ţine o prelegere scurtă şi elocventă: schimbarea concepte­lor despre viaţa în ultimii 25 ani. Şi cum vorbeşte vertiginos, e natural să dea în teoria lui Ein­stein, care ca toţi predecesorii şi succesorii, înşiră numere cu nenumărate ţîfre despre iuţeală învârteli, suceli, etc. Trebue să le iei ca bine, fiindcă n'ai mij­locul să măsori, să cântăreşti, să numeri şi să contrazici. — chiar când ştiinţa ţi-o spune că dacă te uiţi din soare vezi pă­mântul în forma de chibrit şi că dac‘ai arunca o mămăligă în sus s‘ar trnsforma în pla­netă,—în cazul când, cu condiţie că, dacă, etc. Maturii elevi ascultă şi nu crâcnesc. — ca să nu ia notă rea la conduită. Apoi, în sala de gimnastică, acolo unde 7 ani au petrecut ore neuitate în lumea măciuci­lor, fusului, paralelelor, orches­tra liceului, sub conducerea har­­nicului Crăci­unesc­u, o echipă de gimnastici şlefuiţi de maes­trul Ionescu, alt biruitor al a­­salturilor anilor, redeşteaptă a­­mintiri duioase, care găsesc în inginerul Mozis directorul soc. A. E. G eminent element al promoţiei şi în colegul său d-nul Rădulescu, o expresiune vibrintă. Şi fiindcă toate se închee la un pahar spumos, elevii, cari adesea se mulţumeau odinioară cu plă­cintă de 10 frani de la lanţ, în­găduit să intre în recreaţii cu toba de tinichea în curte, pleacă la masă cu profesorii vechi şi­­ noi, după ce fixează momentul­­ într'o fotografie, — care, vai!­­­usă alături de cea din 1900, le va arăta că unele lucruri s‘au schimbat în 25 ani mai a­­bitir de­cât conceptele filozofice şi de cât cifrele necontrolabile! In vălmăşagul materialist al vieţii, sunt şi unele clipe de ade­vărată încălţare. Poate să fie vreuna mai mişcătoare de­cât o asemenea întâlnire după un sfert de veac ? . Don José —— XXX -------­ Promapanda românească p­este hotare So«, corali „Cântarea României'1 la Praga şi Belgrad“ — „Din dragoste pentru muzica mână am învăţat şi învăţ lim­­i română“ scria în 1913 Bella Krtok cel mai mare compozitor Ungariei de astăzi art­stul inunat, socotit de generaţia uzicală a vremei noastre ală­­j­i de Schoenberg și de Van lerer ca un deschizător de drit­­uri nouî. in tot acest cunoscător pro­­md al folkloruluî muzica], u­­i) din cei mai de seamă muzi­­ologi pe care i-a avut omenirea, li se sfiește fie în studiile sale,­­ în cursurile ce tine ca profe­­sr la Academia de muzică din udapesta, să consacre muzica­­pulară română ,ca cea mai minunată muzică populară pe­treg terib­rul Ungariei vechi, pre­luată şi în chip absolut, e atât de fermecătoare încât ar­­ putea.o admira toţi oamenii de­­ muzică din Europa Dorinţa de a arăta străinătă­­­­ţii tezaurul cântecelor româneşti şi al marilor însuşiri artistice ale neamului nostru, a determi­nat cunoscuta societate corală din Bucureşti „Cântarea Româ­niei" de sub auspiciile „Fundaţî­­unei culturale Principele Carol"* ca să organizeze turneuri artis­tice în ţările vecine şi chiar mai depărtate nouă. Dacă se ţine seamă că această propagandă a cântecului şi a geniului româ­nesc se face cu jertfa personală a fiecărui membru din cor, se va înţelege şi mai bine frumuse­ţea apostolatului lor. Ajuns la desăvârşire technică , datorită conducătorului său, profesorul Marcel Botez, corul Cântarea României“ a putut avea mulţu­mirea de a fi câştigat pentru po­porul român simpatii consacrate, cum rareori îsbutesc să câştige legăturile diplomatice. După vi­zitarea Atenei şi Constantinopo­­lului, soc „Cântarea României“ a îndrăznit să păşească în ţara clasică a muzicei, în Bohemia. Entuziasmul deşteptat în Ceho­slovacia este greu de descris. El poate fi socotit ca un drum de triumf al geniului românesc. A­­sociaţia celor 304 organizaţiuni artistice ale republicei lui Masa­­rik a rămas uimită ca o societa­te atât de tânără, să fi atins atât de grabnic desăvârşirea artisti­că, fapt pentru care i-a şi acor­dat medalia de aur. Presa a re­cunoscut în unanimitate frumu­seţea artei româneşti şi nevoia a­­cestor legături culturale între cele două popoare vecine şi a­­mice. „Legăturile noastre culturale cu România—scria ziarul „Ceskoslo­­venska Republica“ din 5 Oct. 1924, — ai cărei vecini şi amici suntem, sunt cu totul slabe. Noi nu cunoaştem nimic din muzica savantă sau populară română ; singurul artist şi anitor muzical pe care-l cunoaştem este George Enescu. Deasemeni din Eaica noastră n’am făcut nimic, cu ex­­cepţiunea vizitei lui Nedbal, a institutorilor din Prag­a şi a cvartetului nostru. Iată pentru ce ne bucurăm atât de mult de vizita „Cântării României". Am auzit o „Doină“ şi alte cântece populare de Teodorescu, Vîdu şi Dima care au scos în relief spi­ritul naţional român, la care se adaugă efectul pitoresc al mag­nificelor costume ale încântătoa­relor persoane din cor. Dar co­rul nu vrea să fie „exotic“. Din punct de vedere technic el este desăvârşit. Vocile sunt de o ca­litate minunată, başii prodigioşi iar pronunţia imnurilor noastre naţionale perfectă“. Iar ,,Narodnî Politica“ de la 6 Oct. 1924, releva, că Ro­mânii au întocmit un cor de care ar putea fi geloase naţiuni­le ce posedă cea mai desvoltată cultură muzicală. Tezaurul cân­­tecelor populare este vechiu şi original Prin dulceaţă, el se a­­seamănă cântecelor slave, dar, ca şi limba română, el are un caracter latin pronunţat şi fără îndoială că în aceste cântece populare, muzica română îşi va găsi multe isvoare de inspira­ţie. Faţă de acest triumf, „Cânta­­rea României“ s-a hotărît să-şi încerce norocul şi nu Serbia. Nu doar că încercata societate mu­zicală s’ar fi îndoit de puterile şi vrednicia ei, dar pentrucă cer­curile autorizate şi nu deosebi distinsul nostru ministru dela Belgrad, d. Iamandy, se arătau foarte sceptici de această Încer­care de apropiere culturală şi sufletască, româno-sârbă, cunos­cute fiind repetatele demonstra­ţii anti-româneşti ale presei şi opiniei publice sârbeşti. Acest spirit de ostilitate, abil întreţinut în Capitala şi regatul iugoslav din centrul comunist de la Viena şi din Moscova, metropola comu­nismului, l-am cunoscut de cum am călcat puntea primului va­por sârbesc. Societatea avea o nobilă misiune de îndeplinit şi conştiinţa de misionari ai artei şi sufletului românesc da fiecă­rui membru o deosebită tărie sufletească. Cu toate intervenţiile repetate ale ministrului Iugoslav de la Bu­cureşti, pentru o atitudine bine­voitoare faţă de noi, Belgradul rămăsese refractar românilor. Astfel că, după o călătorie înde­lungat­ă pe Dunărea frământată de furtună, soc. a fost primită în portul Belgradului de câţiva membri ai soc. corale sârbeşti ..Stancovici" şi de restul curio­şilor, hamali şi personalul vase­lor ancorata. ....____ |. _ _ Cu tot afişajul bine organizat în dimineaţa sosirii, majori­tatea biletelor erau încă nevân­dute. Niciun reprezentant al ofi­cialităţii, — exceptând pe simpa­ticul prim secretar al legaţiei sârbeşti din Bucureşti d. Ada­­movici, sosit cu o zi Înaintea noastră, — nu ne-a onorat cu prezenţa. In schimb, foarte mulţi curioşi, de a vedea ce pot românii, aşteptau la sediul soc. corale „Stancovici“ — un adevă­rat palat cultural, ridicat cu sprijinuil temeinic al statului ca­re înţelege să susţină cu adevărat societăţile culturale şi artistice puse în serviciul Ideii naţionale sârbeşti. In drum, ajungând In dreptul palatului regal, corul ia poziţie pe trotuar şi Intonează „Imnul Regal sârbesc“. Pro­nunţia este atât de corect sâr­­beşte şi însufleţirea corului a­­tât de comunicativă încât tre­cătorii îşi unesc vocile cu ale noastre şi cântă a tot elanul. Numai atunci când corul in­tonează şi „Imnul Regal ro­mân“ spectatorii înţeleg că cei ce cântă sunt­­ români. Câşti­gat în mod spontan, sufletul lor s’a apropiat însă de al nostru. E primul început de simpatie. Fenomenul se repetă la sediul 900. porare „Somțovici". După urarea de bun sosit­, pe care o fa­ce d. Odavici. — distins literat şi încercat diplomat al Serbiei. — actualmente însă membru „opo­zant“ al guvernului —, soc. „Stancovici“ şî o altă soc. corală a studenţilor „Obilîci“ execută câteva bucăţi pline de frumuseţe. Românii le răspund cu o spon­taneitate uimitoare. Deşi răspân­dit­ în sală, la primul semn al maestrului Botez, păstrându-şi fiecare locul ocupat, cântă cu a­­tâta siguranţă. Încât amfitrionii noştri nu î şi pot reţine admiraţia în faţa unei astfel de discipline. Admiraţia devine uimire şi en­tuziasm când românii execută în mod desăvârşit şî c’o inter­pretare superioară, — nu sârbe­­şte — compoziţia Kozor (Păsto­rul). Din clipa aceia s’a născut prietenia pe care aveam s’o În­tâlnim în urmă în toate mani­festările ce-au urmat. Dala cân­tec s’a trecut la jocuri, sârbeşti şi româneşti, jucate cu aceiaşi plăcere şi îndemânare de români ca şi de sârbi. Urmările acestei apropieri au fost imediate. Până seara, curentul în Belgrad ne devenise favorabil astfel că în timpul ceaiului oferit de Legaţia română, ni s’a vestit vânzarea tuturor biletelor pentru concert. Teama „boicotului“ de care se vorbise până atunci cu insisten­ Examenul âS 2flKllt£F9 In şcoalele militare de lalantam Concursul pentru oc­uparea lo­curilor vacante la Ş­colalele pre­gătitoare de ofiţeri activi pen­tru infanterie, va începe la 10 August şi se va ţine după cum urmează: La Iaşi, în locralul,reg. 13 Inf. La Bucureşti, în, localul şcoalei pregătitoare de ofiţeri activi din str. Isvor 145,­­la Sibiu, în lo­calul şcoaleî pregătitoare de Ofi­ţei activi Nr. l1. Condiţiunile de admitere aunit aceleaşi ca şi lA şcoalele militare de geniu şi artilerie, cu deose­bire, că la şcoalele de infanteria, se primesc şi candidaţi cu sec­ţiile modernă fean clasică. Luptelfc lo Maroc Paris, 9 (Rador). — Postul Bibano a fost singur atacat. Vineri, însă fără succes. La centru grupul Freyden­­berg a împrăştiat pe inamici cari blocail postul Sker. La ulti­ma oră se anunţă că impor­tante grupuri inamice se reu­nesc în nordul lui Benl Der­­koub şi masifului muntos Mez­­ziat. Presiunea riffană se accen­tuiazâ în diferite puncte ale frontului. ANCHETA PARLAMENTARA Paris 8. — Comisia párá­ men­tară franceză, care trebue să controleze felul cum sunt conduse oper­ațiile militare din Maroc, va părăsi Parisul la 15 iunie. ---------- xpx ---------* M in­ îi Inia Paris, 8. — Din New-York sa telegrafiază, că din cauza căl­durii, zilnic se produc sute de insol­aţii. într'o zi au murit din cauza aceasta peste 400 persoane. ------- XXX------­ ță, dispăruse. De acum arta sufletul românesc aveau să f judecate după merit, cum au fost. G. Iiungulssen (Continuarea In numărul viito

Next