Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)

1925-06-11 / nr. 131

6 PaginiM I IH JAM 2 10 IN STRĂINĂTATE 4 L06 Pagini Joi 11 Iunie 1925 TELEFON: Direcția 13/72—34/64 Redacţia: coresp. cu provincia 2/98—35/31 Acordul definitiv anglo.Iranco-belglan « Un act diplomatic important, care garantează pacea europeană Acordul definitiv poate fi considerat încheiat Intre Marea Britanie, Franţa și Belgia, In legătură cu pactul da garanția propus de Germania. In rdaponadl dat guvarnului francez Marea Britanie I și la urmatoarele colomna obligațiuni privitoare la FRONTIERA RENANA I 1) nu va permite modificarea nici uneia din clauzele tratatului dela Versa Ii ea j 2) garantianif& frontiera re 3) În cazul cfund Germania va ataca Franța, ea se va considera imediat în stara de război cu Germania ŞI VA PUNE IA DISPOZIŢIA FRANŢEI TOTALTATEA FORŢELOR SALE DE USCAT, DE APA ŞI AERIENE. OBLIGAŢIUNI RELATIVE LA UN EVENTUAL CONFLICT GERMANO-POLON, SAU GERMANO-CEHOSLOVAC-POLON 1) Marea Britanie va autoriza Franţa să utilizeze zona recenă demilitarizată CA ZONA DE OPERAŢIUNI MILITARE. 2) Marea Britanie nu permite MODIFICAREA FRONTIERELOR ORIENTALE *I DE SUD ALE GERMANIEI. Din stipulaţiunile esenţiale ale acestui acord reese oft Marea Britanie în caz de conflict germano-francaz — Germania fiind statal agresiv — ea îşi ia obligaţiuni mlitare faţă de Franţa se consideră In stare de război cu Germania şl astfel ne stabileşte o colaborare Intimă politică şl militară Intre ambele puteri iar in cazul unul conflict germanopolon, germano-cehoslovac, nan germano-polon-cehoslovac, Marea Britanie, oferă SPRIJINUL EI MORAL ÎNTREG PENTRU APARAREA TUTUROR TRATATELOR, CARE GARANTEAZĂ STATU-QUO IN EUROPA CENTRALA SI ORIENTALA. Acest sprijin moral al Marii Britanii prezintă o valoare reală practică , sau, cu alte cuvinte, angajamentul de ordin moral al Marii Britanii, poate fi interpretat ca o rezervă plină de prudenţă sau ca o atitudine fermă, capabilă să se traducă, la momentul oportun, prin o decisiune definitivă, adică prin e Intervenţie în armată ? Cu toate că n’a apărat până acum textul definitiv al acordului anglo-franco-belgian, din spiritul acestui important acord, reese cu prisosinţă că Marea Britanie nu Înţelege să se desintereseze de situaţia statelor aliate din Europa centrală şi orientală, care ar păţea fi victimele unei agresiuni din partea Germaniei şi sprijinul ei moral la est poate fi Interpretat CA O VOINŢA FERMA DE A INTERVENI ŞI MILITAREŞTE. In politica continentală prezintă o importanţă capitală, faptul, că Marea Britanie se pune rezolut, pe terenul apărărei tratatelor şl deci a actualului regulament european, lată un pas mare făcut In direcţia apărărei şl garantării păcei europene. IL ȘEIȘANU ■llWMIHiM» N El! ACCIDENT DE AUTOMl Isisipa Sibiu —Casierul de la Palatiul regal, mort. Alte persoane grav rănita Pe şoseaua Sibiu-Făgăraş i-a Întâmplat ori dimineaţă un grav accident de automobil. La orele 7 dim. plecase din Sibiu spre Făgăraş automobilul Nr. 3771 Bucureşti, condus de Filip Ionesco, casier la Palatul regal. In automobil se mai aflau soţia lui Ion®scu fratele său medic colonel Ienesen, Russu funcţionar la Palatul regal şi o doamnă Rădulescu Nu se ştie Încă precis din ce cauză, in dxepul klm. 163, cam la 20 klm. de Sibiu, ia padurea Bradului la cotitura Ula automobilul s'a prăbuşit In şanţul şoselei. Filip Ionoscn a fost omorât pe loc, soţia sa are mâinile rupte, medicril-dlonei Ionescu are un picior rupt şi alte grave răul, funcţionarul Russu grave lestunl la cap, d-na Răduleacu a scăpat cu o rană uşoară la un picior. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din Sibiu Cadavrul lui Filip Ienescu a fost lăsat pe locul accidentalui până la Îndeplinirea formalităţilor legale de transportare La locul accidentului au sosit prefectul poliţiei şi procurorul din Sibiu. Spre Înţelegerea isiii-Pasici Belgrad. 8. — întreaga situaţie politică sârbă se desfăşoară in jurul tratativelor dintre partidele radical si radicial. Partidul lul Rădici pare dispus să accepe Înţelegerea pe baza Constituţiei de la Vidovdan, având Insă, după declaraţiile unui politician croat, rezerve in chestiile administrative, presei, ettc. Şi la, radicali se vede aceia o brună dispoziţiune, dar persoana ministrului Pribicievici pare a fi un obstacol serios. Ieri d. Rădici a avut o nouă Întrevedere cu Paski. Nu a transpirat nimic, dar se crede că tema principală constă îh verificarea mandatelor parlamentare șl că In aceasă chestie 6’ar fî dat rezultate negative. -----— X S \ ~ lila! Hill îl valiaui SUTE DE CASE DISTRUSE. — NUMEROŞI MORŢI Telegrame din Sofia anunţă că in oraşul Spilt din Dalmaţia s’a produs un mare cutremur de pământ. In şease secunde cât a durat cutremurul au fost distruse 723 de casa. Au pierit sub ruina câteva sute de oameni. In urma acestei mari nenorociri guvernul iugoslav a luat măsuri de ajutorarea sinistraţilor. S-a hotărât deschiderea unei subscripţii naţionala. Bald»! prnîra cupa Gordon - Sennet Un balon distrus de tren. — Alte 6 căzute Londra, 9 (Rador). — Balonul „Elsie“ unul din cei trei concurenţi englezi în cursa ,,Gor- , don Bennet\ Cup" cari au plc \cat eri din Bruxelles. a naufragiat in timpul nopţii la Étaples pe coasta Franţei. Dânsul a fost dus de vânt în largul măreț, astfel că n'a putut aterisa. Aeronautii, căpitanii Johnson fi Dougall cu multă greutate au ajuns la țărm; din cauza întunericului insă au căzut pe Unta drumului de fer. Pe când se sileau a trage balonul de pe fine, i-a surprins un tren fi n'au avut timpul decât să scape dânșii; balonul a fost distrus. Alte 6 baloane, din 17 care plecaseră au eșuat: trei spaniole, unul francez, unul italian și unul american. Două baloane engleze sunt încă pe drum. Se așteaptă cu înfrigurare sosirea baloanelor rămase, deoarece este timp calmui curenți de aer neregulați, ceea ce face progresul lor foarte nesigur. ------------XXX ------------- D-na Corle la Varşovia Varşovia 8 (Rador). — D na Carle Sklodowska a fost salutată Duminică în mod solemn la primăria oraşului Varşovia, unde i s’a oferit cetăţenia de onoare. Apoi a pus prima piatră fundamentală a institutului radiologie În prezenţa preşedintelui republicei şi a altor notabilități Seara a avut loc un banchet oferit de consiliul municipal. XXX-------- Succesul aviatorului italian Paris. 8. — De Pinedo, aviatorul italian, care face înconjurul lumii, a ajuns la Melburne. Germania n’a dezarmat — Raportul oficial al comisiei militare Interaliate citre mareșalul Foch — Paris, 9 (Rador). — Havas publică un rezumat oficial al raportului comisiunii militare Interaliate in Germania, trimis la 13 Fbruarie mareșalului Foch. Raportul arată negocierile preparatoare pentru inspecţia generală a Înarmărilor germane şi aminteşte numeroasele dificultăţi întâmpinate de comisiune pentru a-şi îndeplini misiunea. Raportul Indică apoi rezultatele Inspecţiei în ce priveşte Înarmările efective şi fortificaţiunile. In ce priveşte armamentul şi materialul de război, puterea militară a Reichului pare a fi rămas staţionară dela 1922 şi niciuna din Infracţiunile constatate la acea epocă na fost corectată. Germania poate oricând fabrica repede şi în cantităţi mari materialul de război care-i lipseşte. Stocul de arme şi muniţiuni care există actualmente în Germania este acela ca şi în 1022, când era superior cantităţilor autorizata Dar întărirea puterii militare a Germaniei apare lămurit in două domenii: in privinţa efectivelor, recrutării şi instrucţiunii militare şi In privinţa fortificaţiunilor. Germania posedă nu o armată de voluntari, cu o armată de cadre. Efectivele poliţiei sunt de 180.000 oameni, in loc de 150.000 cât prevede autorizaţia actuală. Fortificaţiile au fost simţitor modificate de la 1922 încoace. Raportul termină declarând că comisiunea va putea declara îndeplinite cel puţin în spiritul lor clauzele tratatului din Versailles, atunci când îndreptările cerute vor fi îndeajunse înaintate pentru ca stadiul da dezarmare dorit prin tratatul de pace să poată fi considerat ca atins, şi de cm Germania se găseşte astăzi departe ° sî Iunie 'A'STM8 — Cursul pregătitor pentru ofiţerii superiori — Ministerul de război a stabilit cursurile de specialităţi, informaţiune şi formaţiune in cursul acestui an. Vor lua parte la cursul pregătitor pentru ofiţeri superiori : căpitanii intendaaţi, medici căpitani, veterinari,farmacişti înaintaţi în acest grad In seria 1 Aprilie 1920—31 Martie 1921 în ordinea vechimei şi proporţinal pe grade şi servicii până la complectarea efectivului de 400, restul căpîtanilor din această serie vor urma cursul în anul viitor, constituind aceiaşi promoţie de curs. Cursul va fi urmat anul acesta şi de 39 căpitani din jandarmerie. Cursul pregătitor pentru ofiţeri superiori, a fost prevăzut — prin noula lege de infanterie — ca o condiţiune de trecere a căpitanilor la gradul de maior. Durata cursului comun va fi de la 1 Iulie — 30 August, iar cea de armă va fi dela 1 la 30 Septembrie. La finele cursului căpitanii vor trece o probă de fine de curs. Comisiunea va fi acelaşi pentru toate armele. Examenele vor avea loc după 1 Octombrie crt. la centrele de instrucţie ale fiecărei arme. CURSUL DE FORMAŢIUNE PENTRU LT.-COLONELI La acest curs vor participa 30 IL-colonieli (15 din Infanterie şi geniu, 5 din cavalerie şi 10 din artilerie) luaţi în ordinea vechimei din cei înscrişi pe tabelele de înaintare şi care nu au urmat acest curs în anul 1924. Cursul va cuprinde unul comun, dela 21 Iulie — 1 August şi altul special, pe arme, dela 3 — 12 August pentru infanterie, cavalerie, geniu, aeronautică, iar pentru artilerie dela 3 — 17 August. La terminarea cursului, ofiţerii participanţi se vor prezenta la centrele de instrucţie ale armelor în ziua de 3 August. crt Ofiţerii din afara cadrelor centrului, însă din altă garnizoană decât a centrului sau a altui curs de informaţiune şi formaţiune au dreptul numai la indemnitatea de misie a gradului, indiferent dacă sunt simpli membri în direcţiunea cursului, şefi de diviziune sau predau tot deodată şi ore de curs ------------ XXX ----------- Cura se var libera certâfîiateîe pentru elevii curs securi dar Toate şcoalele secundare, medii ori civile, nu mai pot libera certificate de absolvire a cursului inferior de patru clase, nici corticate de studii liceale, adică de promoţiune a clasei VlII-a, decit pe formularele oficiale ale ministerului instrucţiune, prin mijlocirea inspectoratelor regionale. Această dispoziţiune se aplică atât şcoalelor de Stat, cât şi celor particulare, confesionale, cu sau fără drept de publicitate. Orice altfel de certificate ce s'ar libera anul acesta, sunt declarate ca nevalabile şi vor atrage atât asupra şcoalei sau autorităţilor ce le-au liberat, cât şi asupra posesorilor lor, sancţiunile prevăzute de lege. Ministerul va trimite zilele cucestea, tuturor şcoalelor nouile formulare de certificate, prin intermediul Inspectoratelor regionale. Tot mai ești stopân pe vorbele pe care nu le-ai rostit, dar ești sclavul celor cari ți-au scăpat. Proverb arab. m Pentru ţară... — Ce-o fi maică, imp vre-o mobilizare? — Jou» se duc la Cameră, unde miniştrii şi deputaţii se bat pentru fericirea ţării! FILME Dumineca trecută, la liceul Lazăr. Ora 10 jumătate. Clopoţelul sună Începerea cursurilor. Elevii cu mustăţi, barbă şi chelii o iau la picior de pe sală, alunecă pe mozaic, intră în clasa a şoaptea şi se silesc să-şî strecoare volumul în băncile scunde şi strâmte. Pe scaune se înşiră câteva din soţiile elevilor. In fund, copil! elevilor... Uşa se deschide, pupitrele trosnesc, toţi se ridică. Intră profesorii. Iată pe Lévéque, cu gramatica franceză pentru şcoalele române premiată la expoziţia din Paris de la 1889... Are 82 ani Şi numai d. Ferichide îl concurează în succesul contra bătrâneţii. Alături iau loc d-nii C. Dragu, Victor Anastasiu, S. Radian, Gh. Popescu, Alexandrescu, Dănescu, Bran Lugoşanu... De data asta subdirectorul gtatulativ supraveghiază mai mult pe copiii elevilor, decât pe aceştia, mai bătrâni ca el . Profesorul Clinciu, record în carne şi oase al vigoare!, se ştie pe catedră şi strigă catalogul clasei a şoaptea din.... 1900. — Prezent. — Absent. — Neprezentându-se certificat, nu se motivează absenţa! — Aici. — Absent. — Absenţa se scuză faţă de telegrama primită ori din Constanţa de la elevul Coriolan, directorul liceului Mircea-cel-Bătrân. — Prezent. — Decedat. Se ridică toată lumea Şi ascultă omagiul pios al profesorului pentru foştii elevi morţi în războiul pentru patrie ori în lupta pentru existenţă. Situaţia promoţiei care a terminat liceul acum 25 ani, 27 absolvenţi. Printre ei avocaţi, medici, veterinari. Ingineri, rentieri, magistraţi (unul preşedinte de tribunal), profesori, funcţionari... Unii lipsesc, dar o lipsesc cu desăvârşire... Poate că în această clipă solemnă se găsesc în lumea liniştită în mijlocul celor 15 dintre profesorii din 1900 cari nu mai pot răspunde nici el la apel... Cu glume, cu duioşie, cu mulţumire, profesorul Clinciu la act ca promoţia, întrunită din toarte părţile ţării, şi-a făcut datoria, a justificat speranţele, a ţinut sus prestigiul şcoalei. In asemenea împrejurări se poate să nu se filozofeze ? De aceea profesorul de filozofie Dragu ţine o prelegere scurtă şi elocventă: schimbarea conceptelor despre viaţa în ultimii 25 ani. Şi cum vorbeşte vertiginos, e natural să dea în teoria lui Einstein, care ca toţi predecesorii şi succesorii, înşiră numere cu nenumărate ţîfre despre iuţeală învârteli, suceli, etc. Trebue să le iei ca bine, fiindcă n'ai mijlocul să măsori, să cântăreşti, să numeri şi să contrazici. — chiar când ştiinţa ţi-o spune că dacă te uiţi din soare vezi pământul în forma de chibrit şi că dac‘ai arunca o mămăligă în sus s‘ar trnsforma în planetă,—în cazul când, cu condiţie că, dacă, etc. Maturii elevi ascultă şi nu crâcnesc. — ca să nu ia notă rea la conduită. Apoi, în sala de gimnastică, acolo unde 7 ani au petrecut ore neuitate în lumea măciucilor, fusului, paralelelor, orchestra liceului, sub conducerea harnicului Crăciunescu, o echipă de gimnastici şlefuiţi de maestrul Ionescu, alt biruitor al asalturilor anilor, redeşteaptă amintiri duioase, care găsesc în inginerul Mozis directorul soc. A. E. G eminent element al promoţiei şi în colegul său d-nul Rădulescu, o expresiune vibrintă. Şi fiindcă toate se închee la un pahar spumos, elevii, cari adesea se mulţumeau odinioară cu plăcintă de 10 frani de la lanţ, îngăduit să intre în recreaţii cu toba de tinichea în curte, pleacă la masă cu profesorii vechi şi noi, după ce fixează momentul într'o fotografie, — care, vai!usă alături de cea din 1900, le va arăta că unele lucruri s‘au schimbat în 25 ani mai abitir decât conceptele filozofice şi de cât cifrele necontrolabile! In vălmăşagul materialist al vieţii, sunt şi unele clipe de adevărată încălţare. Poate să fie vreuna mai mişcătoare decât o asemenea întâlnire după un sfert de veac ? . Don José —— XXX ------- Promapanda românească peste hotare So«, corali „Cântarea României'1 la Praga şi Belgrad“ — „Din dragoste pentru muzica mână am învăţat şi învăţ limi română“ scria în 1913 Bella Krtok cel mai mare compozitor Ungariei de astăzi artstul inunat, socotit de generaţia uzicală a vremei noastre alăji de Schoenberg și de Van lerer ca un deschizător de drituri nouî. in tot acest cunoscător promd al folkloruluî muzica], ui) din cei mai de seamă muziologi pe care i-a avut omenirea, li se sfiește fie în studiile sale, în cursurile ce tine ca profesr la Academia de muzică din udapesta, să consacre muzicapulară română ,ca cea mai minunată muzică populară petreg teribrul Ungariei vechi, preluată şi în chip absolut, e atât de fermecătoare încât ar putea.o admira toţi oamenii de muzică din Europa Dorinţa de a arăta străinătăţii tezaurul cântecelor româneşti şi al marilor însuşiri artistice ale neamului nostru, a determinat cunoscuta societate corală din Bucureşti „Cântarea României" de sub auspiciile „Fundaţîunei culturale Principele Carol"* ca să organizeze turneuri artistice în ţările vecine şi chiar mai depărtate nouă. Dacă se ţine seamă că această propagandă a cântecului şi a geniului românesc se face cu jertfa personală a fiecărui membru din cor, se va înţelege şi mai bine frumuseţea apostolatului lor. Ajuns la desăvârşire technică , datorită conducătorului său, profesorul Marcel Botez, corul Cântarea României“ a putut avea mulţumirea de a fi câştigat pentru poporul român simpatii consacrate, cum rareori îsbutesc să câştige legăturile diplomatice. După vizitarea Atenei şi Constantinopolului, soc „Cântarea României“ a îndrăznit să păşească în ţara clasică a muzicei, în Bohemia. Entuziasmul deşteptat în Cehoslovacia este greu de descris. El poate fi socotit ca un drum de triumf al geniului românesc. Asociaţia celor 304 organizaţiuni artistice ale republicei lui Masarik a rămas uimită ca o societate atât de tânără, să fi atins atât de grabnic desăvârşirea artistică, fapt pentru care i-a şi acordat medalia de aur. Presa a recunoscut în unanimitate frumuseţea artei româneşti şi nevoia acestor legături culturale între cele două popoare vecine şi amice. „Legăturile noastre culturale cu România—scria ziarul „Ceskoslovenska Republica“ din 5 Oct. 1924, — ai cărei vecini şi amici suntem, sunt cu totul slabe. Noi nu cunoaştem nimic din muzica savantă sau populară română ; singurul artist şi anitor muzical pe care-l cunoaştem este George Enescu. Deasemeni din Eaica noastră n’am făcut nimic, cu excepţiunea vizitei lui Nedbal, a institutorilor din Praga şi a cvartetului nostru. Iată pentru ce ne bucurăm atât de mult de vizita „Cântării României". Am auzit o „Doină“ şi alte cântece populare de Teodorescu, Vîdu şi Dima care au scos în relief spiritul naţional român, la care se adaugă efectul pitoresc al magnificelor costume ale încântătoarelor persoane din cor. Dar corul nu vrea să fie „exotic“. Din punct de vedere technic el este desăvârşit. Vocile sunt de o calitate minunată, başii prodigioşi iar pronunţia imnurilor noastre naţionale perfectă“. Iar ,,Narodnî Politica“ de la 6 Oct. 1924, releva, că Românii au întocmit un cor de care ar putea fi geloase naţiunile ce posedă cea mai desvoltată cultură muzicală. Tezaurul cântecelor populare este vechiu şi original Prin dulceaţă, el se aseamănă cântecelor slave, dar, ca şi limba română, el are un caracter latin pronunţat şi fără îndoială că în aceste cântece populare, muzica română îşi va găsi multe isvoare de inspiraţie. Faţă de acest triumf, „Cântarea României“ s-a hotărît să-şi încerce norocul şi nu Serbia. Nu doar că încercata societate muzicală s’ar fi îndoit de puterile şi vrednicia ei, dar pentrucă cercurile autorizate şi nu deosebi distinsul nostru ministru dela Belgrad, d. Iamandy, se arătau foarte sceptici de această Încercare de apropiere culturală şi sufletască, româno-sârbă, cunoscute fiind repetatele demonstraţii anti-româneşti ale presei şi opiniei publice sârbeşti. Acest spirit de ostilitate, abil întreţinut în Capitala şi regatul iugoslav din centrul comunist de la Viena şi din Moscova, metropola comunismului, l-am cunoscut de cum am călcat puntea primului vapor sârbesc. Societatea avea o nobilă misiune de îndeplinit şi conştiinţa de misionari ai artei şi sufletului românesc da fiecărui membru o deosebită tărie sufletească. Cu toate intervenţiile repetate ale ministrului Iugoslav de la Bucureşti, pentru o atitudine binevoitoare faţă de noi, Belgradul rămăsese refractar românilor. Astfel că, după o călătorie îndelungată pe Dunărea frământată de furtună, soc. a fost primită în portul Belgradului de câţiva membri ai soc. corale sârbeşti ..Stancovici" şi de restul curioşilor, hamali şi personalul vaselor ancorata. ....____ |. _ _ Cu tot afişajul bine organizat în dimineaţa sosirii, majoritatea biletelor erau încă nevândute. Niciun reprezentant al oficialităţii, — exceptând pe simpaticul prim secretar al legaţiei sârbeşti din Bucureşti d. Adamovici, sosit cu o zi Înaintea noastră, — nu ne-a onorat cu prezenţa. In schimb, foarte mulţi curioşi, de a vedea ce pot românii, aşteptau la sediul soc. corale „Stancovici“ — un adevărat palat cultural, ridicat cu sprijinuil temeinic al statului care înţelege să susţină cu adevărat societăţile culturale şi artistice puse în serviciul Ideii naţionale sârbeşti. In drum, ajungând In dreptul palatului regal, corul ia poziţie pe trotuar şi Intonează „Imnul Regal sârbesc“. Pronunţia este atât de corect sârbeşte şi însufleţirea corului atât de comunicativă încât trecătorii îşi unesc vocile cu ale noastre şi cântă a tot elanul. Numai atunci când corul intonează şi „Imnul Regal român“ spectatorii înţeleg că cei ce cântă sunt români. Câştigat în mod spontan, sufletul lor s’a apropiat însă de al nostru. E primul început de simpatie. Fenomenul se repetă la sediul 900. porare „Somțovici". După urarea de bun sosit, pe care o face d. Odavici. — distins literat şi încercat diplomat al Serbiei. — actualmente însă membru „opozant“ al guvernului —, soc. „Stancovici“ şî o altă soc. corală a studenţilor „Obilîci“ execută câteva bucăţi pline de frumuseţe. Românii le răspund cu o spontaneitate uimitoare. Deşi răspândit în sală, la primul semn al maestrului Botez, păstrându-şi fiecare locul ocupat, cântă cu atâta siguranţă. Încât amfitrionii noştri nu î şi pot reţine admiraţia în faţa unei astfel de discipline. Admiraţia devine uimire şi entuziasm când românii execută în mod desăvârşit şî c’o interpretare superioară, — nu sârbeşte — compoziţia Kozor (Păstorul). Din clipa aceia s’a născut prietenia pe care aveam s’o Întâlnim în urmă în toate manifestările ce-au urmat. Dala cântec s’a trecut la jocuri, sârbeşti şi româneşti, jucate cu aceiaşi plăcere şi îndemânare de români ca şi de sârbi. Urmările acestei apropieri au fost imediate. Până seara, curentul în Belgrad ne devenise favorabil astfel că în timpul ceaiului oferit de Legaţia română, ni s’a vestit vânzarea tuturor biletelor pentru concert. Teama „boicotului“ de care se vorbise până atunci cu insisten Examenul âS 2flKllt£F9 In şcoalele militare de lalantam Concursul pentru ocuparea locurilor vacante la Şcolalele pregătitoare de ofiţeri activi pentru infanterie, va începe la 10 August şi se va ţine după cum urmează: La Iaşi, în locralul,reg. 13 Inf. La Bucureşti, în, localul şcoalei pregătitoare de ofiţeri activi din str. Isvor 145,la Sibiu, în localul şcoaleî pregătitoare de Ofiţei activi Nr. l1. Condiţiunile de admitere aunit aceleaşi ca şi lA şcoalele militare de geniu şi artilerie, cu deosebire, că la şcoalele de infanteria, se primesc şi candidaţi cu secţiile modernă fean clasică. Luptelfc lo Maroc Paris, 9 (Rador). — Postul Bibano a fost singur atacat. Vineri, însă fără succes. La centru grupul Freydenberg a împrăştiat pe inamici cari blocail postul Sker. La ultima oră se anunţă că importante grupuri inamice se reunesc în nordul lui Benl Derkoub şi masifului muntos Mezziat. Presiunea riffană se accentuiazâ în diferite puncte ale frontului. ANCHETA PARLAMENTARA Paris 8. — Comisia párá mentară franceză, care trebue să controleze felul cum sunt conduse operațiile militare din Maroc, va părăsi Parisul la 15 iunie. ---------- xpx ---------* M in îi Inia Paris, 8. — Din New-York sa telegrafiază, că din cauza căldurii, zilnic se produc sute de insolaţii. într'o zi au murit din cauza aceasta peste 400 persoane. ------- XXX------ ță, dispăruse. De acum arta sufletul românesc aveau să f judecate după merit, cum au fost. G. Iiungulssen (Continuarea In numărul viito