Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)
1925-10-14 / nr. 237
Intrigi sovietice In numărul trecut „Universul“ a înregistrat câteva declaraţiuni sensaţionale pe care le-ar fi făcut Cicerin, comisarul sovietist rus dela externe, la Berlin, într’un cerc de politiciani naţionalişti şi mari industriaşi germani. Reprezentantul guvernului comunist rus s’a simţit foarte comod încercul naţionaliştilor şi al capitaliştilor germani, iar aceştia din urmă au ascultat, probabil, cu mult interes, expunerea pe care le-a făcut-o trimisul sovietelor privitoare la cea mai bună politică exterioară pe care trebuie să o urmeze Germania. Ce a spus Cicerin naţionaliştilor şi marilor industriaşi germani? După „Neue Wiener Journal“ el a sfătuit Germania să nu închee un pact de garanţie cu Anglia, Franţa şi Belgia, dar să închee o alianţă militară cu Rusia, deoarece numai în modul acesta ea ar putea mai uşor să stăpânească, în curând Alsacia şi Lorena, precum şi regiunea importantă minieră din nord-estul Franţei. Comisarul sovietic rus ar fi lăsat să înţeleagă că numai o alianţă între Germania, Rusia şi Italia ar putea favoriza o expansiune a celei dintâi în Orient şi Occident, pe când dacă Germania ar fi legată de un pact de garanţie cu Statele din occident, ea ar fi în funcţie de politica aliaţilor. De altă parte, un alt ziar din Berlin „Deutsche Allgemeine Zeitung“ vorbeşte de unele intrigi sovietice, împotriva Micei înţelegeri. Se pretinde că Cicerin, cu prilejul vizitei sale la Varşovia, ar fi convins (?!) cercurile politice polone, că Statul polon ar avea totul de câştigat dela I o alianţă cu Rusia sovietică şi ■ aproape totul de pierdut dela I o alianţă cu România, sau dela I o politică comună cu Mica In- I telegere. Se înţelege dela sine că vi- I zita lui Cicerin, la Varşovia şi Berlin, în ajunul şi în timpul conferinţei de la Locarno, a avut un dublu scop : deoparte, să atragă Polonia de partea sovietelor, în schimbul unor avantagii problematice de ordin economic şi politic; de altă parte, să influenţeze Germania să nu semneze pactul de garanţie occidental. Fireşte că Rusia sovietistă nu se simte bine în izolarea pe care a condamnat-o politica sa de continue şi sistematice provocaţiuni. Intrigile ţesute de comisarul sovietist rus de la externe, împotriva Micei înţelegeri, ca şi împotiva pactului de garanţie, dovedesc că Rusia, departe de a urmări o politică pacifică,ea urmăreşte o politică agresivă prin înlăturarea actualului regulament european. Se va vedea curând rezultatul acestor intrigi sovietiste, în atitudinea Germaniei în chestia pactului de garanţie. In ce priveşte Mica înţelegere, se ştie că acest sistem de alianţă, e pus pe baze solide şi ea urmăeşte menţinerea şi asigurarea păcei în centrul şi orientul european. Convenţia angro-română pentru plata datoriilor de război — Termenii esenţiali ai acordului au fost acceptaţi de ambele părţi — O telegrama transmisă din Londra de d. ministru N. Titulescu şi primită ori dim. de guvern, aduce vestea că acordul cu reprezentanţii guvernului britanic in ce priveşte regularea datoriilor de război ale României către statul englez se poate socoti încheiat, întrucât principalele puncte în discuţie au fost acceptate de părţile pertractante. CONDIŢIUNILE ACORDULUI Totalei sumei la care se ridică datoria noastră de război către Statul britanic este de 28 milioane lire sterline. Din această sumă guvernul englez a consimţit să ne reducă o parte, care se va determina ulterior. S-a hotărît apoi ca eşalonarea anuităţilor da plată să se facă pe termen de 40 ani, adică până la anul 1986, cu o dobândă de 3 la sută, adică 3 la sută dobândă şi jam. la sută ,um. amortisment. Au mai rămas in discuţie chestiuni de detalii, care odată tranşate, convenţiimea de consolidare anglo-română va fi semnată de împuterniciţii ambelor guverne, devenind definitivă. TRATATIVELE CU AMERICA ŞI FRANŢA îndată după semnarea acestei convenţii, delegaţia română, condusă de d. N. Titulescu, va pleca la Washington, de unde, odată încheiat aranjamentul pentru plata creanţei americane, se va reîntoarce la Paris, spre a trata acordul şi în privinţa creanţelor de război ale Franţei contra României. „COTA DE ELIBERARE“? Chestiunea cotei de eliberare, amestecată de ziarul „Dimineaţa“ in aceste tratative, n'a putut face obiectul nici unui fel de compensaţie in tratativele de la Londra, precum pretinde citatul confrate, intrucât această cotă constitue o cauză câştigată pentru România încă din anul 1921, când d. Titulescu a obţinut din partea guvernului britanic scrisoare de renunţare pur şi simplu la ea, adică, fără nici un fel de contra-prestafie. i.——— xox ---- Har. L lloyd George si reforma agrara — STATUL SA DEVINĂ PROPRIETAR — Londra. 12 (Rador). — Lloyd George a început aseară, campania sa in favoarea reformei agrare, rostind un discurs la Inverness. Declară că proprietarii rurali, nu mai sunt un element necesar. Schimbarea sistemului este esențială. Statul ar trebui să devină proprietar. A chiziţia solului de către najţîune fie pe suprafaţă sau sub- sol nu înseamnă naţionalizarea agriculturei sau a minelor căci desfăşurarea lor va fi lăsată cu , totul întreprinderilor private, ’ cari vor încasa roadele sforţărilor lor. Partidul liberal cere încurajarea sistemului micilor proprietăţi care ar favoriza pe muncitorii pământului şi le-ar da putinţa să devie independenţi. ---------sos —■ ■ ■— Vasul pentru expediţia lui Arundsen sechestrat Berlin, 12. Vasul „Maud“ destinat expediţiei lui Araundsen la Polul Nord a fost sechestrat de numeroşi creditori ai exploratorului, pentru suma de 5000 dolari. Scrisoare din Bejrut ■ ii iiHmm Care este sensul declaraţiunii lordului Balaur — Interesantele declaraţiuni ale lui Mussa Kiaz , Paşa El Hussein!, pr şedintele comitetului executiv palestinian — Bejrut, 1 Octombrie Trimit astăzi, pentru cititorii „Universului“, o corespondentă asupra importanţei căreia socotesc de prisos să mai insist. Corespondenţa priveşte direct problema constituirii Statului evreesc în Palestina, şi mai ales dificultăţile pe care se pare că le va întâmpina în viitor proiectul realizării acestui Stat. Redau mai jos convorbirea ce mi-a acordat Mussa Kiazim Paşa El Husseini, preşedintele „Comitetului executiv palestinian care a avut bunăvoinţă să mă primească, acasă, cu tradiţionala ospitalitate arabă. * Comitetul executiv palestinian a fost creat acum şapte ani, în urma primului Congres ţinut acolo de musulmanii şi creştinii din Palestina, în scop de a împiedeca evreizarea Palestinei. încă şase congrese s’au mai ţinut după el, şi, în toate musulmanii şi creştinii localnici au cerut unul şi acelaş lucru : independenţa Palestinei şi lăsarea ei în mâna acelora cari-i sunt stăpâni, adică împiedicarea oferirii acestei ţări evreilor prin decretarea ei ca fiind „Cămin naţional evreesc“. DIFICULTĂŢILE CREĂRII STATULUI EVREESC IN PALESTINA „Sioniştii“ — a spus Kiazim Paşa El Husseini, — vin în Palestina, mânaţi de voinţa de a face din Palestina o ţară absolut evreiască, fără să vrea să ţină seama nici de realitate şi nici de interesele celorlalţi locuitori. Dealtfel ei nu şovăesc să-şi arate acest gând, în toate ocaziunile. Nodul problemei îl constitue declaraţiunea, de atâtea ori citată, a lordului Balfour. CARE ESTE SENSUL DECLARAŢIUNII LORDULUI BALFOUR Textual, declaraţiunea lordului Balfour către lordul Rotschild este următoarea: „Guvernul Sajestăţei Sale vede cu bunăvoinţă stabilirea în Palestina a unui Cămin naţional pentru poporul evreesc, şi va face toate sforţările spre a uşura realizarea acestui scop. Bineînţeles, nu se va întreprinde nimic să dăuneze drepturile civile şi religioase ale comunităţilor neevreeşti, existente în Palestina, sau drepturile şi statuturile politice de care se bucură evreii, în orice altă ţară. — Balfour“. Sioniştii, — a continuat Kiazim Paşa El Huseini , au destule dificultăţi să-şi întreţină coloniile pe care le înfiinţează cu ajutorul subvenţiilor. Cu toată propaganda lor un scop de a face lumea să creadă că au realizat lucruri noui şi de seamă, din punct de vedere agricol, faptele îi desmint la fiecare pas. CUM INTERPRETEAZĂ SIONIŞTII DECLARAŢIA LUI BALFOUR Odinioară, musulmanii şi creştinii îi tratau pe evrei cu multă bunăvoinţă. Dar acest sentiment s’a schimbat odată cu faptele nou petrecute, odată cu tendinţa evreilor de a acapara pământurile palestinene şi mai ales odată cu unele declaraţii, dintre care cea mai caracteristică este aceea a d-rului Weissman, marele şef sionist: „Căminul naţional al evreilor1 înseamnă a face din Palestina o ţară evreiască, aşa cum Anglia este o ţară englezească...“ Dar aceasta înseamnă, — a urmat Kiazim Paşa El Husseini — că dacă proiectul sionist se realizează, noi, adevăraţii stăpâni ai ţării, musulmani şi creştini, noi trebuie să fim goniţi din ţara noastră. îndată ce declaraţiunea lordului Balfour a fost cunoscută, palestinienii şi sirienii în genere au protestat şi protestează până în ziua de azi, împotriva invaziei evreeşti şi a tendinţei de a li se face cadou o ţară care este a altora. E necesar să se ştie că statisticele publicate de sionişti nu corespund realităţii. Cifrele comunicate de ei sunt categoric desminţite de statisticele oficiale engleze, şi englezii pot fi bănuiţi de orice, dar nu de a fi falsificat datele asupra Palestinei. Se petrece cu ţara noastră un lucru tragic şi care constitue o nedreptate strigătoare la cer. Deşi Palestina e o ţară săracă şi populaţia e copleşită de impozite, noi, nu numai că nu putem exercita vreun control asupra bugetului, dar suntem obligaţi să şi plătim pe funcţionarii cari aranjează venirea evrelor aci. Cu alte cuvinte, noi, cu banii noştri, plătim pe cei cari lucrează împotriva noastră... EVREII DUŞMANI AI SIONISMULUI ŞI AI STATULUI PALESTINIAN EVREU Nu toţi evreii sunt sionişti. Mulţi dintre ei sunt convinşi antisionişti, însă au de suferit cele mai rele consecinţe, din partea sioniştilor. Astfel, d-rul Dahan, şeful antisioniştilor, n’a fost decât ucis în drum, în mijlocul oraşului Ierusalim, fără ca ucigaşii să fi fost arătaţi nici până în ziua de azi. Adversarii sionismului arată de altfel, că anumite pasagii din Talmud opresc încercarea de a reconstitui regatul lui Is-rael în Palestina şi adaugă că un asemenea proect este, toc-mai din această cauză, irealizabil. Creştini şi musulmani, toţi sunt de acord în Palestina, cerând abolirea ideei de a se evreiza Palestina şi de a se pune în inferioritate adevăraţii stăpâni ai ţării. In acest scop s-a şi constituit „Societatea musulmană-creştină din Palestina“. PALESTINA „FOCAR DE BOLŞEVISM“ Englezii, ei înşişi sunt pe cale să-şi dea seama de greşeala care se face, şi, azi, mulţi lorzi şi oameni politici englezi sunt direct ostili sionismului. Anglia va înţelege că s-a creiat în Palestina un cuib de bolşevism foarte primejdios. Pentru că în Palestina nu vin nici evrei din Liverpool, nici din Roma şi nici din Paris, ci vin mai ales ţărani şi lucrători din Rusia, din Cehoslovacia sau din Polonia, contaminaţi mai mult sau mai puţin de ideile comuniste. Se cunosc anumite atitudini şi gesturi cari s’au produs şi se produc în noile colonii evreeşti, atitudini şi gesturi cari dovedesc, făţiş, o concepţie comunistă destul de înaintată... CE VOIESC LOCUITORII PALESTINEI Problema, pentru noi, locuitorii Palestinei şi stăpânii ei de drept, este simplă . Voim ca ţara noastră să nu fie evreizată, voim un guvern naţional, cu o constituţie şi cu un parlament, care să existe în realitate, iar nu ca simulacre, cum încercase odată Anglia să ni le acorde. Aceste cereri sunt ale întregului popor palestinian, care niciodată nu va renunţa la ele, cu nici un preţ“. * Am reprodus textual, declaraţiunile pe cari ni le-a făcut preşedintele comitetului executiv palestinean. Dată fiind şi importanţa înaltei situaţii sociale a lui Mussa Kiazim Paşa El Huseini şi calitatea în care el ne-a vorbit, nu încape îndoială că, din punct de vedere documentar, ele prezintă un interes special şi pentru România. M. NEGRU Schimbări in guvernul francez D. STEG, REZIDENTUL MAROCULUI, D. DE MONZIE MINISTRU DE JUSTIŢIE Paris, 12 (Rador). __ Coasî liul de miniştri, prezidat de d. Doumergue, a semnat ori decretele prin care d. Steeg este numit prezident superior al Marocului d. de Monzie, ministru de justiţie Delbos, ministru de instrucţie şi M. Benazet, subsecretar de stat la acest departament. D. Caillaux a expus convorbirile în curs cu Statele Unite şi rezultatele obţinute. Guvernul în unanimitate a exprimat mulţumiri delegaţiei franceze şi d-lui Caillaux. In viitoarele consilii de ministri, va continua examinarea chestiunilor, pusa în legătură cu datoriile interaliate. Uragan in Alger Roma, 12 (Rador). — Un uragan violent și ruperi de nori s’au abătut asupra regiunei Biserta-Tunis, întrerupând întreaga circulație de cale ferată intre Alger, Biserta, Tunis. Perchiziti la ziarul «l’Humanite» Paris, 12 (Rador). — Poliția a perchiziționat azi noapte birourile ziarului „Humanité“, de unde a confiscat câteva mii de manifeste îndemnând pe muncitori să participe la greva generală. xox Lulele Iii ii AU ÎNCEPUT PLOI. SE VA SUSPENDA CAMPANIA DE ÎNAINTARE Londra, 12 (Rador). — Ploile torențiale din Africa de Nord indică apropierea epocei pentru suspendarea înaintării militare, pe frontul marocan. ----XXX ~ Dombal a fost jefuit Londra, 12 (Rador). — Secretarul particular al lui Cicerin, comunistul cu vază Dombel, a fost atacat în tren, în drum spre Moscova. A fost jefuit de bani și de acte. Făptuitorii au putut scăpa. In ajunul deschiderii Corpurilor Legiuitoare - Ca Misulica, ai înabunitf — dc^gă» mă pregătesc tn vederea discuţiilor dela Cameră Institutul francez de înalte studii din Bucureşti Acum doi ani, s-a Înfiinţat în Capitală Institutul francez de înalte studii. Cu scopul bine determinat, de a strânge legăturile de bună prietenie şi cunoaştere reciprocă, între intelectualii francezi şi cei români, institutul a desfăşurat în aest timp, o activitate care merită să fie relevată. Profesori de seamă ca d-nii : de Mártone, Caullery, Palicard, abatele Breuil, Mario Roques, Duguit, Pérez şi Carcopino au ţinut serii de conferinţe şi au întreprins studii de specialitate, pe cari nu le aveam. Studiile d-lui de Mártoné, asupra solului, au apărut într’un frumos volum editat de institutul geografic al universităţii din Cluj. Numărăm printre aceşti profesori şi pe d-nii : Emerit, care s’a ocupat de chestiunile sociale dela noi, pe d. Sentenac, specialist în studiul petrolului şi pe d. Henry, secretarul institutului, care se ocupă cu istoria artelor. Zilele acestea va sosi în ţară d. profesor Focillon care va fine o serie de conferinţe la universitate şi va face un studiu asupra artelor noastre. D. Focillon, un iubitor al trecutului nostru, a vizitat Bucovina, făcând şi câteva studii interesante asupra artei în această provincie. Institutul îşi are azi localul său propriu în str. Bălcescu. Profesorii cari vin, îşi au aci casa lor. Inutil să mai subliniem importanţa unei asemenea opere care tinde la apropierea sufletului francez de sufletul român, pe baza studiului de sinceră cunoaștere. Convenţie militară ruso-afgană Varşovia, 12.— Din Moscova s'a primit ştirea încheieeî unei convenţiuni militare între Rusia şi Afganistan, potrivit căreia Rusia trimite instructori pentru armata afgană; va mai primi elevi afgani în şcolile militare ruse şi va avea asigurat un cartier permament pentru avioane in Afganistan. FILAE In sala de serbări a palatului de justiţie din Iaşi, minunat lucrată după schijele arhitectului Berindei, în stilul gotic care domina la curtea lui Ştefan cel Mare, banchetul de inaugurare adună aproape trei sute de persoane. Menu ul are mâncările scrise aşa de mic, încât abia le poţi citi ; în schimb sunt atât de multe, incât abia le poţi înghiţi. Icsulescu, nelipsit de la asemenea ocaziuni, s’a strecurat şi de astădată. Şi pe când lumea cealaltă îşi caută locurile, el se grăbeşte să se aşeze acolo unde sticlele sunt mai dese, coşurile mai încărcate cu fructe şi bonbonierele mai pline. Un chelner apare cu păhărelele de ţuică, mastică şi vermut, răspândite în trăgători pe tava de argint. — Eu iau foarte rar, zice Icsulescu. Şi abia ridică unul cu mastică. Dar când trec chelnerii următori, dela unul la ţuica şi dela celalt vermutul, făcându-le deosebit aceeaşi declaraţie, încep mâncările. — Eu o să iau numai icre negre, spune Icsulescu vecinului. La banchete nu mănânc niciodată... Maionezele mă sperie... Ca atare, se serveşte cu o triplă porfie de icre, evacuând întreaga limbă de farfurie. Şi pe când le dă de hac în mod accelerat, repetă : — Nu ştiu ce am, că nu mi-e foame. Când s’aduce peştele, Icsulescu rămâne încântat : — A ! e fără maioneză ! Atunci o să iau o bucăţică... Dar numai una mică... Şi cu o dexteritate încercată, trecu o jumătate de chilogram pe farfuria sa, observând vecinului din stânga : — Renunț la rest. Mă declar satisfăcut. Ceea ce nu-1 împiedică să ia sdravăn din mâncarea următoare, zicând : — Mănânc, numai pentru că e fragedă carnea ! După cum umflă pe urmă un picior de curcan, exclamând : — Stomacul meu e obicinuit numai cu păsări. In timpul acesta, explică celor din faţă că nicio băutură nu e mai bună ca apa — şi pe când sticla de borviz rămâne virgină, cele cu vin alb şi negru alternează în mâinile sale într’un ritm perfect şi nelimitat. — Eu prefer prăjiturile, spune Icsulescu, în vreme ce ia tot moţul îngheţatei, plus un sfert din baza de vanilie. Un măr, două pere, trei ciorchini de struguri urmează la scurt interval La şampanie, din greşală dă pe gât şi paharul aproapelui său, pe care-l recompensează cu scuzele cele mai călduroase. Banchetul se sfârşeşte. Icsulescu abia se ridică. Un cunoscut îl întâlneşte la vestiar şi-l întreabă : —Cum ti s’a părut masa ? — N’aş putea să mă pronunţ... Abia am gustat câte ceva... Ştii, eu la banchete nu prea mănânc... ■ 1 Şi adaogă supărat: — Dar n’am priceput de ce n’au dat şi brânză ! , Don José. j O poetă română la Paris de ROMULUS SEIŞANU ■ „Jambeaux d’Ame", poezii de Valentine de Weimar (Dişoara valentina Petrescu). O operă premiată de Academia franceză. Acum câţiva ani ziarul „La Roumanie“ a publicat câteva poezii de d-şoara Valentina Pe-trescu, fiica lui Matei Petrescu. a fost director al serv. adminis- trativ din ministerul de interne. I Cetind atunci acele poezii am rămas surprins de admirabila lor ţinută literară şi de valoarea lor poetică ;i am atras atenţiunea asupra lor într'o notiţă publicată în ziarul „Acţiunea“. , Tânăra poetâ, necunoscută în cercurile noastre literare, s'a stabilit apoi la Paris. D-şoara Valentina Petrescu n'a întârziat să se afirme in Capitala Franţei ca o poetâ de primul ordin. Volumul de poezii franceze, apărut acum câtva timp, sub titlul Jeaheunt d’Amna.” de Valentine de Weimar (d-şoara Valentina Petrescu), a fost premiat de Academia Franceză, iar Academia internaţională de litere şi ştiinţe din Neapole, a acordat poetei române o înaltă distincţiune : crucea meritului literar pentru poezia „Stances ou Sanglots . Poeziile din Lambeaux d’Ame” sunt pline de farmec prin muzicalitatea lor ; prin expresiunea delicată a sentimentelor ; prin bogăţia ideilor; prin rimele lor ingenioase; prin varietatea imaginilor şi infinita nuanţare a suferinţelor ; ca şi prin darul lor particular de a dezvălui stări de conştiinţă, nebănuite. Poezia d-şoarei Valentina Petrescu e ca o apă cristalină dar izvor, care ţâşneşte cu forţă şi apoi, armonios, curge într'o cascadă impresionantă printre stâncile acoperite de acele flori, care cresc numai la marile înălţimi. Cum numai suferinţa mobilează pe om şi crează pe poet, în toate poeziile d-şoarei Valentina Petrescu găsim ca principală sursă de inspiraţie, suferinţa. Sufletul poetei vibrează puternic sub efectul suferinţelor. Ca şi marele Leopardi, d-ra Petrescu asociază elegiei, meditaţiunea filozofică In „Elégte” poéta spune: ,,0 mon coeur l 0 mon coeur I quelle triste élégie ,,Résonne tout au fond de mon étre brisé; ,,Le dernier chant plaintif d’une grande énergle Qui dépose le fer aprés l'avolr croisé ! Étre — puts n'étrc plus. — Certitude accablante“. In „L’Abtme“, aceeaşi idee sub o altă formă.: ,,Pour comprendfe et mourlr, faut-U ces horitons, Ces lignes3 ces couleurs et ce fantasque espace ? Et tarii (Tastres aux cieux pour quelques trahlsons? Pulsque l'dme est un flot de iumiére qul passe, Que Iul font Ies combats de la terre et du del ? Ce qui dure n'est rien ,un soufle dépasse Mats Vabime prend pour créen VEterneV' Inadmirabila poezie „Stances on Sanglots", plină de meditaţiuni de oridin filozofic, poeta simte misterul nepătruns de care e înconjurat sufletul omenesc; ea spune că Universul întreg nu e decât un mare peisaj, un decor teatral pentru o dramă eternă, in care liniștea e lugubră, vorba zadarnică, amorul un ciudat și somptuos mister... ..Mais c’est, le plus souvent, la douleur éternelle. C'est le râie profond des di,sespairs humaîns. Car il leure et repart, et la bruilure est telle. Que l’homme sent crouler sa vie v Aitre ses mains. Et c'est dans des sanglots que je finis ces stances. Chaque four un long cri főmbe i comme un géant Et, dans Ies rythmes fous d’infernalles cadences L'lnfini de mon coeur se perd dans le néant Poezia „Connais-un le baisser“, e un imn închinat sărutării. Sărutarea ne face să uităm „şi viaţa şi moartea şi timpul şi spaţiul...” In această poezie se trec în revistă toate sărutările: sărutarea savuroasă, nuanţată, care deşteaptă în inimă dorinţa şi viaţa; sărutarea care „învinge“ pe „Învingător“ — aceea a Cleopatrei dată lui Antoniu — sărutarea pătrunzătoare, care vorbeşte şi spune „Te iubesc“ şi „zboară în jurul sufletului cu seninătate; sărutarea care ameţeşte şi ne face să întrezărim splendorile amorului; sărutarea duioasă şi curată pe care crinul aplecat ştie să o dea soarelui când apune; sărutarea florilor,i a fragilor, a trandafirilor; sărutarea nopţii şi a aurorii; sărutarea, care tremură de teamă să nu fie ultima; sau sărutarea care moare şi totuş, şopteşte „încă“TM E o poezie în care toate sărutările, chiamă o idilă, sau deşteaptă o dramă. Iată un quatren, care traduce o profundă melancolie : „Le soir esf beau — mon dme est lasse — et tu es loin.« La lnne lentement entre par la fenéire Et c’est toute la vie# Un aslrt pour témáin Splendeur, tristesse, et puts., une absence peut-Stre“. Din toate poeziile d-șoarei Valentina Petrescu se desprin- de, puternic și luminos, geniul poetic. In frământarea de care e cuprins sufletul poetei, însetat de frumos şi adevăr, in dorinţa iresistibilă de a putea sfâşia vălul misterios care ne Înconjoară şi de a pătrunde marile taine ale naturii — viaţa, amorul, moartea, —, în sforţarea de a defini acel etern chinuitor a U, sau a M O, —greaim principala sursă de inspiraţiuni şi meditaţiuni filozofice a d-şoarei Valentina Petrescu. Apoi toate stările şi zbuciumările sufleteşti, provocate de amorul sentimental, pasional, integral, cu cortegiul lor nesfârşit de iluziuni, de visuri, de speranţe şi de decepţii, sunt descrise şi analizate în „Lambeaux d’Ame“ cu o sinceritate manifestă, cu o putere de expresiune şi cu o bogăţie infinită de nuanţe. Cu toată dorinţa versificatorilor moderni francezi de a „crea“ o poezie nouă, în formă şi în fond, în formă, prin introducerea versului acordat, fără rime, sau cu aşa zise rime „prin augmentare“ sau „prin completare“, numai ca să înlăture versul clasic francez, in fond, prin cultura genului „impresionist“, „simbolist“, „cubist“, etc. — iată că o româncă, care a pătruns toate secretele limbei literare franceze, scrie poezii în care sunt respectate toate legile versificaţiei clasice franceze şi izbutește să fie originală. XXX Negocierile comerciale polono-germane Varșovia. 12 (Rador). — In cercurile bine informate se afirmă că îh ultimele zile negocierile comerciale polono-germane au luat o întorsătură favorabilă. Negocierile continuă într’o atmosferă care permite speranța într’un bun rezultat. , ■ xox ■ S’a terminat conferinţa de cale ferată ruso-goleo, Berlin, 12. (Rador). — La Moscova s’a terminat conferinţa de cale ferată polono-rusă care prevede înlesniri în traficul direct de mărfuri şi persoane. , ------ XXX ------ Sfe iutii îl Silii PESTE 3000 CAZURI MORTALE ! Cu toate sforţările făcute de a combate epidemia somnului în Anglia, au fost totuși înregistrate în ultimele 4 luni 7000 cazuri, dintre cari 3000 mortale. Boala bântue mai mult în lunile de iarnă. *-------- XXX - ■ Greva din Paris Paris, 12 (Rador). — Greva tramvaelor şi autobuzelor pare staționară-