Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)

1925-10-14 / nr. 237

Intrigi sovietice In numărul trecut „Univer­­sul“ a înregistrat câteva decla­­raţiuni sensaţionale pe care le-ar fi făcut Cicerin, comisa­rul sovietist rus dela externe, la Berlin, într’un cerc de poli­­ticiani naţionalişti şi mari in­dustriaşi germani. Reprezen­tantul guvernului comunist rus s’a simţit foarte comod în­cercul naţionaliştilor şi al ca­pitaliştilor germani, iar a­­ceştia din urmă au ascultat, probabil, cu mult interes, ex­punerea pe care le-a făcut-o trimisul sovietelor privitoare la cea mai bună politică exte­rioară pe care trebuie să o urmeze Germania. Ce a spus Cicerin naţiona­liştilor şi marilor industriaşi germani? După „Neue Wiener Journal“ el a sfătuit Germania să nu închee un pact de ga­ranţie cu Anglia, Franţa şi Belgia, dar să închee o alianţă militară cu Rusia, de­oarece numai în modul acesta ea ar putea mai uşor să stăpânească, în curând Alsacia şi Lorena, precum şi regiunea importan­tă minieră din nord-estul Franţei. Comisarul sovietic rus ar fi lăsat să înţeleagă că numai o alianţă între Germania, Rusia şi Italia ar putea favoriza o expansiune a celei dintâi în Orient şi Occident, pe când dacă Germania ar fi legată de un pact de garanţie cu Statele din occident, ea ar fi în func­ţie de politica aliaţilor. De altă parte, un alt ziar din Berlin „Deutsche Allgemeine Zeitung“ vorbeşte de unele in­trigi sovietice, împotriva Micei înţelegeri. Se pretinde că Cicerin, cu prilejul vizitei sale la Varşo­via, ar fi convins (?!) cercurile politice polone, că Statul polon­­ ar avea totul de câştigat dela I o alianţă cu Rusia sovietică şi ■ aproape totul de pierdut dela I o alianţă cu România, sau dela I o politică comună cu Mica In- I telegere. Se înţelege dela sine că vi- I zita lui Cicerin, la Varşovia şi­­ Berlin, în ajunul şi în timpul­­ conferinţei de la Locarno, a a­­vut un dublu scop : deoparte, să atragă Polonia de partea so­vietelor, în schimbul unor a­­vantagii problematice de ordin economic şi politic; de altă parte, să influenţeze Germania să nu semneze pactul de ga­ranţie occidental. Fireşte că Rusia sovietistă nu se simte bine în izolarea pe care a con­damnat-o politica sa de conti­nue şi sistematice provocaţi­­uni. Intrigile ţesute de comisa­rul sovietist rus de la externe, împotriva Micei înţelegeri, ca şi împotiva pactului de garan­ţie, dovedesc că Rusia, departe de a urmări o politică pacifică,­­ea urmăreşte o politică agre­sivă prin înlăturarea actualu­lui regulament european. Se va vedea curând rezulta­tul acestor intrigi sovietiste, în atitudinea Germaniei în ches­tia pactului de garanţie. In ce priveşte Mica înţelegere, se ştie că acest sistem de alianţă, e pus pe baze solide şi ea ur­­măeşte menţinerea şi asigura­rea păcei în centrul şi orientul european. Convenţia angro-rom­ână pentru plata datoriilor de război — Termenii esenţiali ai acordului au fost ac­ceptaţi de ambele părţi — O telegrama transmisă din Londra de d. ministru N. Titu­­lescu şi primită ori dim. de gu­vern, aduce vestea că acordul cu reprezentanţii guvernului brita­nic in ce priveşte regularea dato­riilor de război ale României că­tre statul englez se poate socoti încheiat, întru­cât principalele puncte în discuţie au fost accep­tate de părţile pertractante. CONDIŢIUNILE ACORDULUI Totalei sumei la care se ri­dică datoria noastră de război către Statul britanic este de 28 milioane lire sterline. Din a­­ceastă sumă guvernul englez a consimţit să ne reducă o parte, care se va determina ulterior. S-a hotărît apoi ca eşalona­rea anuităţilor da plată să se facă pe termen de 40 ani, adică până la anul 1986, cu o do­bândă de 3 la sută, adică 3 la sută dobândă şi jam. la sută ,um. amortisment. Au mai rămas in discuţie chestiuni de detalii, care odată tranşate, convenţiimea de con­solidare anglo-română va fi semnată de împuterniciţii am­belor guverne, devenind defini­tivă. TRATATIVELE CU AMERICA ŞI FRANŢA îndată după semnarea acestei convenţii, delegaţia română, con­dusă de d. N. Titulescu, va pleca la Washington, de unde, odată încheiat aranjamentul pentru plata creanţei americane, se va reîntoarce la Paris, spre a trata acordul şi în privinţa creanţe­lor de război ale Franţei contra României. „COTA DE ELIBERARE“? Chestiunea cotei de eliberare, amestecată de ziarul „Dimineaţa“ in aceste tratative, n'a putut fa­ce obiectul nici unui fel de com­pensaţie in tratativele de la Lon­dra, precum pretinde citatul con­frate, intru­cât această cotă cons­­titue o cauză câştigată pentru România încă din anul 1921, când d. Titulescu a obţinut din partea guvernului britanic scri­soare de renunţare pur şi simplu la ea, adică, fără nici un fel de contra-prestafie. i­.——— xox ----­ Har. L lloyd George si reforma agrara — STATUL SA DEVINĂ PRO­PRIETAR — Londra. 12 (Rador). — Lloyd George a început aseară, cam­pania sa in favoarea reformei agrare, rostind un discurs la Inverness. Declară că proprie­tarii rurali, nu mai sunt un ele­ment necesar. Schimbarea siste­mului este esențială. Statul ar trebui să devină proprietar. A­­­ chiziţia solului de către na­­j­ţîune fie pe suprafaţă sau sub-­­ sol nu înseamnă naţionalizarea agriculturei sau a minelor căci desfăşurarea lor va fi lăsată cu , totul întreprinderilor private, ’ cari vor încasa roadele sforţă­rilor lor. Partidul liberal cere încurajarea sistemului micilor proprietăţi care ar favoriza pe muncitorii pământului şi le-ar da putinţa să devie indepen­denţi. ---------sos —■ ■ ■— Vasul pentru expediţia lui Arundsen sechestrat Berlin, 12.­­ Vasul „Maud“ destinat expediţiei lui A­­raundsen la Polul Nord a fost sechestrat de numeroşi creditori ai exploratorului, pentru suma de 5000 dolari. Scrisoare din Bejrut ■ ii iiHmm Care este sensul declaraţiunii lordului Balaur — Interesantele declaraţiuni ale lui Mussa Kiaz , Paşa El Hus­sein!, pr şedintele comitetului executiv palestinian — Bejrut, 1 Octombrie Trimit astăzi, pentru cititorii „Universului“, o corespondentă asupra importanţei căreia soco­tesc de prisos să mai insist.­­ Corespondenţa priveşte direct problema constituirii Statului e­­vreesc în Palestina, şi mai a­­les dificultăţile pe care se pare că le va întâmpina în viitor pro­iectul realizării acestui Stat. Redau mai jos convorbirea ce mi-a acordat Mussa Kiazim Paşa El Husseini, preşedintele „Comi­tetului executiv palestinian care a avut bunăvoinţă să mă primească, acasă, cu tradiţiona­la ospitalitate arabă. * Comitetul executiv palesti­nian a fost creat acum şapte ani, în urma primului Congres ţinut acolo de musulmanii şi creştinii din Palestina, în scop de a împiedeca evreizarea Pa­lestinei. încă şase congrese s’au mai ţinut după el, şi, în toate musulmanii şi creştinii local­nici au cerut unul şi acelaş lu­cru : independenţa Palestinei şi lăsarea ei în mâna acelora cari-i sunt stăpâni, adică îm­piedicarea oferirii acestei ţări evreilor prin decretarea ei ca fiind „Cămin naţional evreesc“. DIFICULTĂŢILE CREĂRII STATULUI EVREESC IN PA­LESTINA „Sioniştii“ — a spus Kiazim Paşa El Husseini, — vin în Pa­lestina, mânaţi de voinţa de a face din Palestina o ţară abso­lut evreiască, fără să vrea să ţină seama nici de realitate şi nici de interesele celorlalţi lo­cuitori. Dealtfel ei nu şovăesc să-şi arate acest gând, în toate oca­­ziunile. Nodul problemei îl constitue declaraţiunea, de atâtea ori ci­tată, a lordului Balfour. CARE ESTE SENSUL DECLA­­RAŢIUNII LORDULUI BAL­FOUR Textual, declaraţiunea lordu­lui Balfour către lordul Rot­­schild este următoarea: „Guvernul S­ajestăţei Sale vede cu bunăvoinţă stabilirea în Palestina a unui Cămin na­ţional pentru poporul evreesc, şi va face toate sforţările spre a uşura realizarea acestui scop. Bine­înţeles, nu se va între­prinde nimic să dăuneze drep­turile civile şi religioase ale co­munităţilor neevreeşti, existen­te în Palestina, sau drepturile şi statuturile politice de care se bucură evreii, în orice altă ţară. — Balfour“. Sioniştii, — a continuat Kia­zim Paşa El Huseini , au des­tule dificultăţi să-şi întreţină coloniile pe care le înfiinţează cu ajutorul subvenţiilor. Cu toată propaganda lor un scop de a face lumea să creadă că au realizat lucruri noui şi de seamă, din punct de vedere agricol, faptele îi desmint la fiecare pas. CUM INTERPRETEAZĂ SIO­NIŞTII DECLARAŢIA LUI BALFOUR Odinioară, musulmanii şi creştinii îi tratau pe evrei cu multă bunăvoinţă. Dar acest sentiment s’a schimbat odată cu faptele nou petrecute, odată cu tendinţa evreilor de a aca­para pământurile palestinene şi mai ales odată cu unele de­claraţii, dintre care cea mai ca­racteristică este aceea a d-rului­ Weissman, marele şef sionist:­­ „Căminul naţional al evreilor1 înseamnă a face din Palestina o ţară evreiască, aşa cum An­glia este o ţară englezească...“ Dar aceasta înseamnă, — a urmat Kiazim Paşa El Husse­ini — că dacă proiectul sionist se realizează, noi, adevăraţii stăpâni ai ţării, musulmani şi creştini, noi trebuie să fim go­niţi din ţara noastră. îndată ce declaraţiunea lor­dului Balfour a fost cunoscută, palestinienii şi sirienii în ge­nere au protestat şi protestea­ză până în ziua de azi, împotri­va invaziei evreeşti şi a tendin­ţei de a li se face cadou o ţară care este a altora. E necesar să se ştie că statis­ticele publicate de sionişti nu corespund realităţii. Cifrele co­municate de ei sunt categoric desminţite de statisticele ofici­ale engleze, şi englezii pot fi bănuiţi de orice, dar nu de a fi falsificat datele asupra Pales­tinei. Se petrece cu ţara noastră un lucru tragic şi care constitue o nedreptate strigătoare la cer. Deşi Palestina e o ţară săracă şi populaţia e copleşită de im­pozite, noi, nu numai că nu pu­tem exercita vreun control asu­pra bugetului, dar suntem obli­gaţi să şi plătim pe funcţiona­rii cari aranjează venirea evre­­lor aci. Cu alte cuvinte, noi, cu banii noştri, plătim pe cei cari lucrează împotriva noastră... EVREII DUŞMANI AI SIONIS­MULUI ŞI AI STATULUI PA­LESTINIAN EVREU Nu toţi evreii sunt sionişti. Mulţi dintre ei sunt convinşi antisionişti, însă au de suferit cele mai rele consecinţe, din partea sioniştilor. Astfel, d-rul Dahan, şeful antisioniştilor, n’a fost decât ucis în drum, în mij­locul oraşului Ierusalim, fără ca ucigaşii să fi fost arătaţi nici până în ziua de azi. Adversarii sionismului arată de altfel, că anumite pasagii­­ din Talmud opresc încercarea­­ de a reconstitui regatul lui Is-­­­rael în Palestina şi adaugă că­­ un asemenea proect este, toc-­­­mai din această cauză, irealiza­bil. Creştini şi musulmani, toţi­­ sunt de acord în Palestina, ce­rând abolirea ideei de a se evre­­iza Palestina şi de a se pune în inferioritate adevăraţii stă­pâni ai ţării. In acest scop s-a şi constituit „Societatea musul­­mană-creştină din Palestina“. PALESTINA „FOCAR DE BOL­ŞEVISM“ Englezii, ei înşişi sunt pe cale să-şi dea seama de greşea­la care se face, şi, azi, mulţi lorzi şi oameni politici englezi sunt direct ostili sionismului. Anglia va înţelege că s-a creiat în Palestina un cuib de bolşe­vism foarte primejdios. Pentru că în Palestina nu vin nici evrei din Liverpool, nici din Roma şi nici din Paris, ci vin mai ales ţărani şi lucrători din Rusia, din Cehoslovacia sau din Polonia, contaminaţi mai mult sau mai puţin de ideile comuniste. Se cunosc anumite atitudini şi gesturi cari s’au produs şi se produc în noile colonii evre­eşti, atitudini şi gesturi cari dovedesc, făţiş, o concepţie co­munistă destul de înaintată... CE VOIESC LOCUITORII PALESTINEI Problema, pentru noi, locui­torii Palestinei şi stăpânii ei de drept, este simplă . Voim ca ţara noastră să nu fie evreizată, voim un guvern naţional, cu o constituţie şi cu un parlament, care să existe în realitate, iar nu ca simulacre, cum încercase odată Anglia să ni le acorde. Aceste cereri sunt ale între­gului popor palestinian, care niciodată nu va renunţa la ele, cu nici un preţ“. * Am reprodus textual, declara­­ţiunile pe cari ni le-a făcut pre­şedintele comitetului executiv palestinean. Dată fiind şi impor­tanţa înaltei situaţii sociale a lui Mussa Kiazim Paşa El Huseini şi calitatea în care el ne-a vorbit, nu încape îndoială că, din punct de vedere documentar, ele prezin­tă un interes­ special şi pentru România. M. NEGRU Schimbări in guvernul francez D. STEG, REZIDENTUL MA­ROCULUI, D. DE MONZIE MI­­NISTRU DE JUSTIŢIE Paris, 12 (Rador). __ Coasî­ liul de miniştri, prezidat de d. Doumergue, a semnat ori de­cretele prin care d. Steeg este numit prezident superior al Ma­rocului d. de Monzie, ministru de justiţie Delbos, ministru de instrucţie şi M. Benazet, subse­cretar de stat la acest departa­ment. D. Caillaux a expus convor­birile în curs cu Statele Unite şi rezultatele obţinute. Guver­nul în unanimitate a exprimat mulţumiri delegaţiei franceze şi d-lui Caillaux. In viitoarele consilii de ministri, va continua examinarea chestiunilor, pusa în legătură cu datoriile intera­liate. Uragan in Alger Roma, 12 (Rador). — Un ura­gan violent și ruperi de nori s’au abătut asupra regiunei Biserta-Tunis, întrerupând în­treaga circulație de cale ferată intre Alger, Biserta, Tunis. Perchiziti la ziarul «l’Hu­manite» Paris, 12 (Rador). — Poliția a perchiziționat azi noapte birou­rile ziarului „Humanité“, de un­de a confiscat câteva mii de ma­nifeste îndemnând pe muncitori să participe la greva generală. xox Lulele Iii ii AU ÎNCEPUT PLOI. SE VA SUSPENDA CAMPANIA DE ÎNAINTARE Londra, 12 (Rador). — Ploile torențiale din Africa de Nord in­dică apropierea epocei pentru suspendarea înaintării militare, pe frontul marocan. ----XXX ~ Dombal a fost jefuit Londra, 12 (Rador). — Secre­tarul particular al lui Cicerin, comunistul cu vază Dombel, a fost atacat în tren, în drum spre Moscova. A fost jefuit de bani și de acte. Făptuitorii au putut scăpa. In ajunul deschiderii Corpurilor Legiuitoare - Ca Misulica, ai înabunitf — dc^gă» mă pregătesc tn vederea discuţiilor dela Cameră Institutul francez de înalte studii din Bucureşti Acum doi ani, s-a Înfiinţat în Capitală Institutul francez de înalte studii. Cu scopul bine determinat, de a strânge legăturile de bună prie­tenie şi cunoaştere reciprocă, între intelectualii francezi şi cei români, institutul a desfăşurat în aest timp, o activitate care merită să fie relevată. Profesori de seamă ca d-nii : de Mártone, Caullery, Palicard, abatele Breuil, Mario Roques, Duguit, Pérez şi Carcopino au ţinut serii de conferinţe şi au în­treprins studii de specialitate, pe cari nu le aveam. Studiile d-lui de Mártoné, asu­pra solului, au apărut într’un fru­mos volum editat de institutul geografic al universităţii din Cluj. Numărăm printre aceşti profe­sori şi pe d-nii : Emerit, care s’a ocupat de chestiunile sociale dela noi, pe d. Sentenac, specialist în studiul petrolului şi pe d. Henry, secretarul institutului, care se o­­cupă cu istoria artelor. Zilele acestea va sosi în ţară d. profesor Focillon care va fine o serie de conferinţe la universi­tate şi va face un studiu asupra artelor noastre. D. Focillon, un iubitor al trecu­tului nostru, a vizitat Bucovina, făcând şi câteva studii interesan­te asupra artei în această pro­vincie. Institutul îşi are azi localul său propriu în str. Bălcescu. Profesorii cari vin, îşi au aci casa lor. Inutil să mai subliniem impor­tanţa unei asemenea opere care tinde la apropierea sufletului francez de sufletul român, pe baza studiului de sinceră cu­noaștere. Convenţie militară ruso-afgană Varşovia, 12.— Din Moscova s'a primit ştirea încheieeî unei convenţiuni militare între Rusia şi Afganistan, potrivit căreia Ru­sia trimite instructori pentru armata afgană; va mai primi e­­levi afgani în şcolile militare ruse şi va avea asigurat un car­­tier permament pentru avioane in Afganistan. FIL­AE In sala de serbări a palatului de justiţie din Iaşi, minunat lu­crată după schijele arhitectului Berindei, în stilul gotic care domina la curtea lui Ştefan cel Mare, banchetul de inaugurare adună aproape trei sute de per­soane. Menu­ ul are mâncările scrise aşa de mic, în­cât abia le poţi citi ; în schimb sunt atât de multe, in­cât abia le poţi în­ghiţi. Icsulescu, nelipsit de la aseme­nea ocaziuni, s’a strecurat şi de astădată. Şi pe când lumea cea­laltă îşi caută locurile, el se gră­beşte să se aşeze acolo unde sti­clele sunt mai dese, coşurile mai încărcate cu fructe şi bonbonie­­rele mai pline. Un chelner apare cu păhărelele de ţuică, mastică şi vermut, răs­pândite în trăgători pe tava de argint. — Eu iau foarte rar, zice Ic­sulescu. Şi abia ridică unul cu mastică. Dar când trec chelnerii urmă­tori, dela unul la ţuica şi dela celalt vermutul, făcându-le deo­sebit aceeaşi declaraţie, încep mâncările. — Eu o să iau numai icre ne­gre, spune Icsulescu vecinului. La banchete nu mănânc nicioda­tă... Maionezele mă sperie... Ca atare, se serveşte cu o triplă porfie de icre, evacuând întreaga limbă de farfurie. Şi pe când le dă de hac în mod accelerat, re­petă : — Nu ştiu ce am, că nu mi-e foame. Când s’aduce peştele, Icsulescu rămâne încântat : — A ! e fără maioneză ! Atunci o să iau o bucăţică... Dar numai una mică... Şi cu o dexteritate încercată, trecu o jumătate de chilogram pe farfuria sa, observând vecinu­lui din stânga : — Renunț la rest. Mă declar satisfăcut. Ceea ce nu-1 împiedică să ia sdravăn din mâncarea următoa­re, zicând : — Mănânc, numai pentru că e fragedă carnea ! După cum umflă pe urmă un picior de curcan, exclamând : — Stomacul meu e obicinuit numai cu păsări. In timpul acesta, explică celor din faţă că nicio băutură nu e mai bună ca apa — şi pe când sticla de borviz rămâne virgină, cele cu vin alb şi negru alter­nează în mâinile sale într’un ritm perfect şi nelimitat. — Eu prefer prăjiturile, spune Icsulescu, în vreme ce ia tot mo­ţul îngheţatei, plus un sfert din baza de vanilie. Un măr, două pere, trei cior­chini de struguri urmează la scurt interval La şampanie, din greşală dă pe gât şi paharul aproapelui său, pe care-l recompensează cu scu­zele cele mai călduroase. Banchetul se sfârşeşte. Icsules­cu abia se ridică. Un cunoscut îl întâlneşte la vestiar şi-l în­treabă : —Cum ti s’a părut masa ? — N’aş putea să mă pronunţ... Abia am­ gustat câte ceva... Ştii, eu la banchete nu prea mă­nânc... ■ 1 Şi adaogă supărat: — Dar n’am priceput de ce n’au dat şi brânză ! , Don José. j O poetă r­omână la Paris de ROMULUS SEIŞANU ■ „Jambeaux d’Ame", poezii de Valentine de Weimar (Dişoara valentina Petrescu).­ O operă premiată de Academia franceză. Acum câţiva ani ziarul „La Roumanie“ a publicat câteva­­ poezii de d-şoara Valentina Pe-­­trescu, fiica lui Matei Petrescu. a fost director al serv. adminis-­­ trativ din ministerul de interne. I Cetind atunci acele poezii am­­ rămas surprins de admirabila lor ţinută literară şi de valoa­rea lor poetică ;i am atras a­­tenţiunea asupra lor într'o notiţă publicată în ziarul „Ac­ţiunea“. , Tânăra poetâ, necunoscută în cercurile noastre literare, s'a stabilit apoi la Paris. D-şoara Valentina Petrescu n'a întâr­ziat să se afirme in Capitala Franţei ca o poetâ de primul ordin. Volumul de poezii fran­ceze, apărut acum câtva timp, sub­ titlul Jeaheunt d’Amna.” de Valentine de Weimar (d-şoara Valentina Petrescu), a fost pre­miat de Academia Franceză, iar Academia internaţională de litere şi ştiinţe din Neapole, a acordat poetei române o înaltă distincţiune : crucea meritului literar pentru poezia „Stances ou Sanglots . Poeziile din Lambeaux d’Ame” sunt pline de farmec prin muzicalitatea lor ; prin expresiunea delicată a senti­mentelor ; prin bogăţia ideilor; prin rimele lor ingenioase; prin varietatea imaginilor şi infinita nuanţare a suferinţelor ; ca şi prin darul lor particular de a dezvălui stări de conştiinţă, ne­bănuite. Poezia d-şoarei Valentina Pe­trescu e ca o apă cristalină dar izvor, care ţâşneşte cu forţă şi apoi, armonios, curge într'o cas­cadă impresionantă printre stâncile acoperite de acele flori, care cresc numai la marile înăl­ţimi. Cum numai suferinţa mo­bilează pe om şi crează pe poet, în toate poeziile d-şoarei Va­lentina Petrescu găsim ca prin­cipală sursă de inspiraţie, su­ferinţa. Sufletul poetei vibrea­ză puternic sub efectul suferin­ţelor. Ca şi marele Leopardi, d-ra Petrescu asociază elegiei, medi­­taţiunea filozofică In „Elégte” poéta spune: ,,0 mon coeur l 0 mon coeur I quelle triste élégie ,,Résonne tout au fond de mon étre brisé; ,,Le dernier chant plaintif d’une grande énergle Qui dépose le fer aprés l'avolr croisé ! Étre — puts n'étrc plus. — Cer­titude accablante“. In „L’Abtme“, aceeaşi idee sub o altă formă.: ,,Pour comprendfe et mourlr, faut-U ces horitons, Ces lignes3 ces couleurs et ce fantasque espace ? Et tarii (Tastres aux cieux pour quelques trahlsons? Pulsque l'dme est un flot de iu­­miére qul passe, Que Iul font Ies combats de la terre et du del ? Ce qui dure n'est rien ,un soufle dépasse Mats Vabime prend pour créen VEterneV' In­admirabila poezie „Stances on Sanglots", plină de medita­­ţiuni de oridin filozofic, poeta simte misterul nepătruns de care e înconjurat sufletul ome­nesc; ea spune că Universul în­treg nu e decât un mare pei­saj, un decor teatral pentru o dramă eternă, in care liniștea e lugubră, vorba zadarnică, a­­morul un ciudat și somptuos mister... ..Mais c’est, le plus souvent, la douleur éternelle. C'est le râie profond des di,ses­­pairs humaîns. Car il leure et repart, et la brui­­lure est telle. Que l’homme sent crouler sa vie v Aitre ses mains. Et c'est dans des sanglots que je finis ces stances. Chaque four un long cri főmbe i comme un géant Et, dans Ies rythmes fous d’in­­fernalles cadences L'lnfini de mon coeur se perd dans le néant Poezia „Connais-un le bais­­ser“, e un imn închinat sărută­rii. Sărutarea ne face să uităm „şi viaţa şi moartea şi timpul şi spaţiul...” In această poezie se trec în revistă toate sărutările: sărutarea savuroasă, nuanţată, care deşteaptă în inimă dorin­ţa şi viaţa; sărutarea care „în­vinge“ pe „Învingător“ — aceea a Cleopatrei dată lui Antoniu — sărutarea pătrunzătoare, care vorbeşte şi spune „Te iu­besc“ şi „zboară în jurul sufle­tului cu seninătate; sărutarea care ameţeşte şi ne face să în­trezărim splendorile amorului; sărutarea duioasă şi curată pe care crinul aplecat ştie să o dea soarelui când apune; să­rutarea florilor,­i a fragilor, a trandafirilor; sărutarea nop­ţii şi a aurorii; sărutarea, care tremură de teamă să nu fie ul­tima; sau sărutarea care moa­re şi totuş, şopteşte „încă“TM E o poezie în care toate săru­tările, chiamă o idilă, sau deş­teaptă o dramă. Iată un quatren, care tradu­ce o profundă melancolie : „Le soir esf beau — mon dme est lasse — et tu es loin.« La lnne lentement entre par la fenéire Et c’est toute la vie# Un aslrt pour témáin Splendeur, tristesse, et puts., une absence peut-Stre“. Din toate poeziile d-șoarei­­ Valentina Petrescu se desprin-­ de, puternic și luminos, geniul poetic. In frământarea de care e cu­prins sufletul poetei, însetat de frumos şi adevăr, in dorinţa i­­resistibilă de a putea sfâşia vă­lul misterios care ne Înconjoa­ră şi de a pătrunde marile tai­ne ale naturii — viaţa, amorul, moartea, —, în sforţarea de a defini acel etern chinuitor a U, sau a M O, —­greaim principa­la sursă de inspiraţiuni şi me­­ditaţiuni filozofice a d-şoarei Valentina Petrescu. Apoi toate stările şi zbuciu­­mările sufleteşti, provocate de amorul sentimental, pasional, integral, cu cortegiul lor nes­fârşit de iluziuni, de visuri, de speranţe şi de decepţii, sunt descrise şi analizate în „Lam­­beaux d’Ame“ cu o sinceritate manifestă, cu o putere de ex­­presiune şi cu o bogăţie infinită de nuanţe. Cu toată dorinţa versificato­rilor moderni francezi de a „crea“ o poezie nouă, în formă şi în fond,­­ în formă, prin in­troducerea versului acordat, fără rime, sau cu aşa zise rime „prin augmentare“ sau „prin completare“, numai ca să înlă­ture versul clasic francez, in fond, prin cultura genului „im­presionist“, „simbolist“, „cu­bist“, etc. — iată că o româncă, care a pătruns toate secretele limbei literare franceze, scrie poezii în care sunt respectate toate legile versificaţiei clasice franceze şi izbutește să fie ori­ginală. XXX Negocierile comerciale polono-german­e Varșovia. 12 (Rador). — In cercurile bine informate se a­­firmă că îh ultimele zile nego­cierile comerciale polono-ger­­mane au luat o întorsătură fa­vorabilă. Negocierile continuă într’o atmosferă care permite speranța într’un bun rezultat. , ■ xox ■ S’a terminat conferinţa de cale ferată ru­­so-goleo, Berlin, 12. (Rador). — La Mos­cova s’a terminat conferinţa de cale ferată polono-rusă care prevede înlesniri în traficul di­­rect de mărfuri şi persoane. , ------ XXX ------­ Sfe iutii îl Silii PESTE 3000 CAZURI­­ MORTALE ! Cu toate sforţările făcute de a combate epidemia somnului în Anglia, au fost totuși înre­gistrate în ultimele 4 luni 7000 cazuri, dintre cari 3000 mortale. Boala bântue mai mult în lu­nile de iarnă. *-------- XXX - ■ Greva din Paris Paris, 12 (Rador). — Greva tramvaelor şi autobuzelor pare staționară-

Next