Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)

1926-10-14 / nr. 238

S Anul XLIV. Hr. 238 8 Pagini­­ In străinătate 6 lei 8 Pagini Joi 14 Octombrie 1926 FONDATORI UN­GI CAZZMRUAN TELEFON: Direcția 13/73 — 64/64 director STELIAN POPESCI Bedaciloi Coresp. ș­ provincia a/S3-3S/31 imptomul d­e la Cernăuţi Am citit cu îngrijorare, dar nu cu sui')­rindere, faptele du­reroase petrecute la Cernăuţi. Ele sunt in ordine, ele sunt ma­nifestarea firească a unei poli­tici, dacă nu antinaţionale, dar de dezinteres naţional, ele ma­nifestă orbirea cu care ne pur­tăm faţă de minorităţi şi lipsa noastră de autoritate faţă de ele. Şi când spun „lipsa de autori­tate“ să nu se creadă că vreau să înţeleg numai­decât aceea ce se numeşte „autoritate*1 In lim­­bagiul curent, adică „putere gu­vernamentală sau administrati­vă", dar prin „autoritate“ înţe­leg : forţă morală, drept legi­tim de întâietate şi prestigiu. Fiindcă cele petrecute la Cer­năuţi nu pot fi reduse la un simplu incident şi numai la un conflict între şcolari şi profe­sori , a fost ceva mai mult, a fost ceva mai grav. La Cernăuţi, — aşa spun toa­te versiunile — o parte a populaţi­unei, î­n special populaţi­­unea evree, s-a năpustit cu in­jurii şi cu bastoane asupra câ­torva profesori examinatori, tri­mişi din vechiul regat. Şi nu numai atât, dar această populaţi­­une îndârjită a avut curajul să se creadă stăpână în Cernăuţi, să răgească urlete insultătoare pentru naţiunea română şi să strige in limba germana : „A­fară bandiţii din vechiul re­gat ! Când, la Bucureşti, la Iaşi sau la Cluj câţiva studenţi trec în grup pe străzi, sparg câteva geamuri şi molestează câte un careu—fapte regretabile— şi lip­site de aprobarea noastră,— presa filo-minoritară strigă cu spume la gură şi vestejeşte pe balca­nici şi pe huligani. Iar ecoul a­­cestor răcnete răsună în toată lu­mea până la celebra­ sală Wa­gram de la Paris, până la­ Londra, până în America. Dar când civi­lizaţii evrei din Bucovina se nă­pustesc cu bastoanele, cateva sute asupra a doi profesori ro­mâni, ce nume merită toată a­­ceastă lume galiţiană? Faptul grav este că aceşti săl­bateci se cred la ei acasă, iar pe noi românii ne privesc ca pe nişte venetici demni de tot dis­preţul lor. Faptul grav este că aceşti oa­meni au îndrăzneală, nu numai să atace, dar să insulte România! Faptul grav este că, la cel d’în­tâi prilej, această populaţie stre­ină, se ridică ca un singur om, spre a-şi exterioriza duşmănia veninoasă, în potriva neamului românesc. La Cernăuţi s’a petrecut un fapt fără precedent, pe cât pu­tem şti, o populaţie streină în minoritate sculându-se cu vio­lenţă şi strigând populaţiei stă­pânit­oare şi majoritare să iasă, şi această populaţie îndrăzneaţă ră­mânând biruitoare şi stăpână pe terenul de luptă. Alaltăeri românii au fost a­­lungaţi din Cernăuţi cu insulte, cu lovituri de bastoane, cu pi­cioare în spate şi cu strigătul: „Afară bandiţii regăţeni !“ Şi acum trebuie să punem în­trebarea: ce va urma după a­­ceasta şi a cui e vina ? Vina îndrăznelei de la Cer­năuţi este a noastră şi numai a noastră. Vina este a toleranţei ieşită din slăbiciune şi din lipsă de adevărat patriotism ! Vina este a guvernelor inconştiente care, lipsite de reazăm în sânul poporului român, caută puncte de sprijin în păturile străinilor, duşmanii noştri! Vina este a concesiunilor de fiecare zi, a târguelilor şi a compromisurilor electorale, care înalţă încrederea minoritarilor în puterea lor. Iar la concesiunile guverne­lor slabe, aceşti străini cari ne sunt duşmani, în Ioc să răspun­dă cu dezarmarea sufletelor lor rele, răspund cu toată ura des­­lănţuită, precum s-a dovedit la Cernăuţi. Scandalul de la Cernăuţi este, însă, un preţios avertisment. Să luăm aminte, cum se spune în evanghelie. Să luăm aminte, să prindem minte şi să ţinem minte ! CONSTANTIN BACALBAŞA Mela Imiiia nsr laiitti — Un râspuns ziarului „îndreptarea1 Oficiosul guvernului ocupân­­du-se de informaţia noastră prn care aprobam fără rezervă ancheta ordonată de d. minis­tru al justiţiei în contra câtor­va magistraţi din trib. Ilfov, găseşte cu cale să ne dojenea­scă fiindcă nu am publicat nici un nume propriu. „îndreptarea“ susţine chiar, că noi am fi aruncat astfel o lumină suspicioasă , asupra în­tregului corp al magistrature. Oficiosul guvernului e pur şi simplu ridicol. Noi n’am precizat nume proprii fiindcă ancheta e încă în curs. Dar nici n’am aruncat vreo sus­piciune asupra „întregei" magis­traturi. De ce am fi făcut-o? Din fe­ricire, cazurile nenorocite sunt izo­late, deşi din ce în ce mai nume­roase. Susţinem însă că o anchetă serioasă e în curs. „îndreptarea” nare decât să se intereseze la mi­nisterul justiţiei. Demisiile câtor­va anchetaţi vor apare zilele a­­cestea. Sancţiuni sperăm că se pot da cu toată severitatea. Noi însă vom felicita pe d. ministru al jus­tiţii, dacă va curaţi înaltul corp al magistraturi de tristele lui uscături. Credem însă, că aplicarea sancţiunilor, nu e suficientă şi nu poate stăvili răul. Am atras în repetate rânduri atenţia a­­supra pericolului ce-l prezintă salariile de mizerie ale magis­traţilor noştri. Situaţia actuală nu poate să se perpetueze. Magistraţii noştri trebue să fie salariaţi în raport cu nobila lor misiune şi cu situaţia lor socială. Crede oare de ministru al justiţiei că e posibil ca membrii înaltei Curţi de Casa­ţie să fie puşi pe aceeaş treap­tă cu directorii de serviciu ai ministerelor ? Interesul superior dictează o salarizare bună a magistraţilor. Un spaniol suspect cântă pe_Poincaré Paris, 11. — In avenue Kie­ber a fost arestat, azi, un spa­niol, care a părut suspect din cauză că întreba pe mai mulți trecători, de locuința lui Poin­caré. Arestat și dus la poliție s’a găsit asupra lui un revolver. Cercetat de­ aproape da impre­sia că este un nebun. Condamnarea lui Duroini Roma, 11 (Rador). — Agitato­rul Du­mi­ni a fost condamnat la 14 luni închisoare, pentru injurii aduse primului ministru. --------------------------­ Mare incendiu la Bordeaux — PAGUBE DE 5 MILIOANE FRANCI — Paris, 11 (Rador). — Un in­cendiu a distrus la Bordeaux, magazinele de aprovizionare ale mătăsăriilor din port. Stri­căciunile se urcă la cinci mi­lioane. Ce fel de poliţişti avem la frontieră Halmei 10 Oct. Am arătat de nenumărate ori în ziarul nostru, că nu totdeauna poliţiile de frontieră au elemente cari ne fac cinste, ci dimpotrivă. Am scris că în cel mai princi­pal punct de frontieră, „Halmei", călătorii sunt bruscaţi, iar la so­sirea trenurilor asistă la scene cari îi umplu de scârbă. Cazul ce urmează este edifi­cator. Subcomisarul Ştefan Anghel de la Hamlet, este un alcoolic. Zil­nic, el dă loc în gara Halmei la scene care ne fac în mod sânge­ros de râs în faţa străinilor. Astfel, întruna din zile, tur­mentat de băutură, acest nedemn poliţist, a urinat chiar pe pero­nul gării, în faţa publicului că­lător, iar altă dată a făcut acest fapt chiar în restaurant, în fa­ţa lumii. A fost arestat de şeful secţiei de jandarmi din Halmei, pentru scandal, şi adeseori personalul c. f. r. abia îl poate da jos din trenuri, căci beat cum umblă e totdeauna gata să cadă între roate. Dar afară de aceasta, numitul subcomisar mai totdeauna face mari mizerii călătorilor cu ocazia vizei paşapoartelor spre a stoar­ce bani, cum este cazul lui Leibo­­vici şi Firraas, comercianţi. Aceştia au reclamat parchetu­lui. Credem că aceste fapte, care sunt numai o mică parte din nu­meroasele pe care le comite zil­nic, sunt suficiente spre a face ca subcomisarul Anghel să fie imediat schimbat şi gonit din corpul funcţionarilor, pe care-l compromite direct. Este ruşinos pentru ministerul de interne că după nenumărate plângeri, mai ţine încă în slujbă un element nedemn, necinstit, al­coolic şi scandalagiu,, care ne fa­ce zilnic de râsul călătorilor stra­iul ce intră şi ies din ţară. Credem că cel puţin acum, în urma protestului nostru, se va proceda la imediata lui suspen­dare, ordonându-se în acelaș timp o severă anchetă. ----------0 : 0----------- D. Herriot se retrage de la preşedinţia parti*»­dului Paris, 12 (Rador). — D. Herriot a confirmat într’un discurs de­riziunea sa de a părăsi preşedin­ţia partidului. Gravă acuzaţie fos­tului Krenprinz Paris, 12 (Rador) — Ziarul „Journal" reproduce ştirea dată de „Welt am Abend“ din Ber­lin, în care fostul kornprinz este acuzat de a-şi fi însuşit — în prejudiciul statului — o­­biecte de artă în valoare de 170 milioane franci, pe care le-a re­vând­ut în urmă anticarilor. -----------0 : a----------­ Rezultatul alegerilor comunale din Belgia Bruxelles, 12 (Rador). — Ulti­mele indicaţiuni asupra alegerilor comunale din Belgia, arată suc­cesul repurtat de conservatori. Socialiştii au avut pierderi simţi­toare în profitul liberalilor. Ca­tolicii şi-au menţinut poziţiunea, comuniştii au obţinut un câştig neînsemnat în detrimentul socia­liştilor. Gara de Hord din Capitală Hau­­peron de sosire Prin ziarul nostru I l Kina atei­tării on Isai Dela corespondentul nostru din Paris contra Romă* Parisi, 12 Oct. trii şi n­ei“. Mi-am îngăduit să spun: „Majestatea Voastră nu va a­­vea decât să se arate şi toţi nou­rii şi curenţii potrivnici se vor împrăştia dela sine“. — Vă mulţumesc pentru ura­rea d-voastră plăcută — răs­punse M. Sa, şi mă concediă foarte graţios. M. S. Regina României m’a primit, azi dimineaţa la ora 9 In audienţă particulară, la ho­telul „Ritz“ şi Şi-a exprimat do­rinţa ca „Universul“ să publice mesajul următor către ţară : „In momentul de a mă îmbarca cu cei doi copii ai Mei pentru A­­m­erica, gândurile Mele se îndreaptă că­tre scumpa Mea Ţară, spre a o încredinţa că blânda sa imagine Mă va însoţi, necontenit, în timpul călătoriei mele, ca cea mai sfân­tă preocupare a Mea. Din fundul inimei Mele îi spun : La reve­dere !“ MARIA Am mulţumit respectos Suve­ranei pentru onoarea ce o face ziarului „Universul“ şi M. S. mi-a răspuns : „Sunt fericită că Mă __v__■____ix.:: PUI «*WUT«S»e» sm ■■ «a» ■■■ puternicul glas al „U­niversului“.* Vorbind de călătoria Sa, Su­verana mi-a spus: „Marea greutate a acestui voiaj sunt cele două curente, care e­­xistă în America, pen­Fostul principe Carol a luat masa, aseară, cu M. S. Regina. ÎMBARCAREA PE VAPOR Paris, 12.— Astă seară, M. S. Regina României s'a îmbarcat pe „Leviathan". Guvernul american s'a oferit să suspende pentru călătorii re­gali legea prohibiţiunii, autori­zând să­­ se servească vin şi li­­cheururi. M. S. Regina a declarat, că a­­tât M. S., cât şi copiii M. S. pre­feră apele minerale şi se supun regimului american. Vasul „Leviathan" poartă pe timpul cât va străbate Atlanti­­cul, pavilion român. La sosirea la Nero-York, va fi întâmpinat cu 21 lovituri de tun şi toate vasele din port vor sa­luta. Vali­­any PROGRAMUL VIZITEI IN AMERICA Washington, 11 (Rador). — Programul vizitei, în America a M. S. Regina României, cu­nos­cut până astăzi este următorul Guvernul american a pus la dispoziţia Majestăţii Sale un tren special. In ziua de 18 Octombrie sosi­rea la 'New-York, recepţie la City Halle, plecarea la Was­hington, sosirea la Washington, spre seară. In ziua de 19 Octombrie vizi­tarea mormântului soldatului necunoscut de la „Mount Ver­non“ , seara dineu la preşedin­tele Coolidge. In ziua de 20 Octombrie ex­cursie cu automobilul la Anna­­polis-Baltimore, unde se va lua dejunul; întoarcerea la New- York seara, masa la societatea „Friends of Roumania“ (Socie­tatea Prietenilor României), dată de d. Nelson Cromwell preşedintele ei. 21 Octombrie dejun la Came­ra de comerţ ; plecarea la Phi­ladelphia spre a vizita expozi­ţia ; seara, serată de gală. 22 Octombrie, întoarcerea la New-York, dejun dat de ban­cheri ; seara dineu dat de „Iron Steel Institution Judge Gary“. 23 Octombrie, dejun dat la New-York de d. Wells, consul general al României; dineu dat de „Palgrave Institution“. 24—25 Octombrie, zile de o­­dihnă la New-York. * lalilii sitei i Ail­alii la comunism Londra, 12 (Rador).— La con­ferinţa partidului laburist, la Margate, s’a încercat să se rede­schidă chestiunea afilierii parti­dului laburist pe lângă partidul comunist. Propunerea a fost res- I pinsă, cu o majoritate strivitoare. In cuvântarea sa preşedinţială, d. Robert Williams, făcând aluzie la telegrama adresată de Trotzkij, recentului congres al Trade-Union- urilor, a declarat că Trotzkij a trimis ucazuri, ca şi când el şi co­legii săi ar fi participat la for­marea sufletului clasei muncitoa­re a Marei Britanii. „Eu, Willi­ams, a declarat d-sa, „nu admit nici un amestec în mişcarea la­buristă engleză". La începutul şedinţei au fost oarecari dezordini atunci când s-a criticat modul de comportare al conducătorilor minerilor, în tim­pul conflictului. In sfârşit, s-a mai anunţat că o rezoluţiune ur­gentă asupra acestei chestiuni miniere va fi prezentată mâine. Spionaj sovieticii! Letonia Riga, 11. — Autorităţile au descoperit o vastă organizaţie de spionaj, sovietică. In serviciul a­­t cest­ei organizaţii au fost şi­ ofi­i­țeri superiori din armata letonă, dintre care au fost arestaţi 13. .00---------­ Incendiu la Oradea Oradea, 12. Sâmbătă noaptea un mare in­cendiu a izbucnit la grajdurile primăriei din apropierea cimiti­rului Olosig, grajduri arendate d-rului Benosziky. Grajdurile fiind acoperite cu şindrilă, iar podurile pline de fân şi paie şi din cauza unui vânt puternic, la sosirea pompie­rilor cu întârziere, erau o mare de flăcări. Sforţările pompierilor s’au redus deci la munca de izo­larea altor dependinţe. D’abia după trei ore jumătate focul a fost stins. Au ars nutreţul de iarnă al vi­telor, grajdul precum şi 19 vaci şi 3 cai, proprietatea dr. Be­nosziky şi a internatului „Nico­­lae Jiga“. De furia flăcărilor a scăpat numai o vacă. Delegaţia permanentă a pri­măriei a decis constituirea unei comisiuni de anchetă pentru sta­bilirea răspunderilor şi pagube­lor încercate de comună prin arderea acestor grajduri. Noul comandant al armatei germane a silit, la 1918, pe Wil­helm II să părăsească țara Berlin. 12 — Numirea genera­lului Heye, comandant suprem al Reichswehrului, a provocat în cercurile dreptei o revoltă extraordinară. Heye a fost ofițerul din ma­rele Stat-m­ajor, care, pe la sfârșitul războiului, a adresat marelui stat-major o scrisoare în care a arătat situaţia dispe­rată a armatelor germane, ce­rând plecarea lui Wilhelm II, în exil, ca să salveze prin acest gest, pentru Germania, ce mai era de salvat. Heye a apărat a­­cest punct de vedere, foarte e­­i­nergic, întru'un mare consiliu al » I tuturor şefilor de armate, ger- |f| LdflulSyUl PTUSIBfl mani, în Octombrie ^ 1918, ba chiar Fa susţinut cu tărie într’o convorbire personală cu ex-îm­­păratul, cerându-i, strict, să pă­răsească teritoriul german. Cercurile din dreapta, şi mai ales presa lor, îl atacă pe Hin­­denburg din cauza acestei nu­miri. La Londra şi ^ Predomi­nă o mare satisfacţie mai^ ales la­guay d’Orsay, văzând că cu­rentele pacifiste şi democratice reuşesc să-şi facă şi mai mult drumul în Germania. DE CE A DEMISIONAT SECRT Berlin, 12 (Rador). — Faţă de aserţiunile răspândite în presa străină, pretinzând că retragerea generalului von Seckt ar fi fost provocată de unele presiuni ex­terne, se anunţă din nou, în mom­ oficial, că demisia a fost un act de strictă politică internă, fără nici o legătură cu politica exte­rioară.­­0­0: ------------------------------­ Şedinţa agitata — CU PRILEJUL DISCUŢII­LOR ASUPRA CASEI DE HO­­HENZOLLERN — Berlin, 12 (Radom). — Landta­­gul prusian a început Luni de­liberările asupra legii privi­toare la învoiala cu Casa Ho­­henzollern. La deschiderea şedinţei, când ministrul de finanţe urma să ia cuvântul, comuniştii au fost a­­­tât de gălăgioşi, încât deliberă­rile nu au putut începe, iar şe­­dinţa a fost amânată cu o ju­mătate oră şi a decurs într-o atmosferă extrem de agitată. ■xXx fire escroc cu 178 secretari Paris. — Parchetul a arestat pe un anume Grimaud, care dân­­du-se drept inginer şi exploata­tor de brevete rentabile, luase câte 20—30.000 franci garanţie la 178 persoane, care aveau să fie secretarii săi... exclusivi, în afară de alte escrocherii tot aşa de îndrăzneţe, a Consiliu de coroană la Madrid Madrid, 12.­­ Duminică la a­­miazi a început marele consiliu de coroană pentru­ politica exter­nă, prezidat de regele Alfons XIII, la care au luat parte am­basadorii din Roma, Paris şi Lon­dra, Primo de Rivera şi ministrul de externe, Ianguas. In şedinţa de Duminică s'a dis­cutat in primul rând, chestia Tangerului și chestia colaborării cu Italia. Consfătuirile au continuat cri. ■----------------------------­Sl CURIOZITĂŢI TURNUL EIFFEL ÎMBĂTRÂNEŞTE. — In curând turnul Eiffel va împlini 40 ani. început în 1886, el a fost terminat în 1889 şi a format „le drou“ al ex­poziţiei din acel an. Cele mai multe „suveniruri", ce se vindeau in diferitele săli ale ex­poziţiei, aveau pe ele turnul miracu­los. Până şi pe pălării se putea vedea opera lui Eiffel, mort de curând. La acea dată, era construcţia cea mai înaltă din lume. D'atunci, s’au mai făcut altele. In special americanii au tinut să nu se lase învinşi nici pe acest teren. Este interesant că, în 1889 turnul Eiffel n’a făcut aceeas impresie asu­pra oamenilor de stiintă si litere. Cei dintâi l-au proclamat „ o minime de echilibru mecanic“. Ceilalţi l-au con­siderat ca o ferărie fără rost, înfiptă în inima Parisului. Poeţii Sully Prud­­homme şi Francois Coppée au provo­cat chiar un protest semnat de mai mulţi scriitori în contra acestei... sfi­dări a frumosului şi armoniei­ , şi totuş, turnul a rămas... neclintit, şi constitue şi astăzi una din curiozi­tăţile Parisului, socotită ca o admira­bilă producţie cu care se poate mân­dri ingineria, — în afară de serviciile practice pe care ie aduce, prin înăl­ţimea sa, telegrafiei fără fir, radio­foniei, luminatului, etc. Este adevărat — vai! cele mai fru­moase roze au spini! — că sunt şi unele nenorociri legate de turnul u­­riaş. Câţi desperaţi n’au ţinut să dea o­ notă originală sinuciderii lor, arun­­cându-se de pe una din cele trei plat­forme ale lui! Altă dată, o femee a murit lăsându-se din turnul Eiffel cu o paraşută care nu s’a deschis. A­­cum doi ani, un aviator s’a prins că trece cu ae-­­ -ul printre picioarele turnului, dar aparatul s’a isbit de nişte sârmă de telegraf şi s’a sdrobit împreună cu pilotul. Şi cine ştie câte lucruri bune şi rele va mai cunoaşte turnul de pe malul Sernei, destul de viguros ca să biruiască anii, cu toate deplasările pe care i Ie constată an cu an, oamenii de ştiinţă, cari pre­văd că într’o zi — dar nu se ştie când — el se va prăbuşi. Dar nu tre­bie să credem nici toate ale popei, nici toate ale doctorului, nici toate ale inginerilor. CARAVANELE AERIENE.— Avioa­nele cari fac cursele Londra-Zürich au trebuit să-și modifice it­in­er­ari­ul, de­oare­ce pe vechiul lor drum ae­rian, întâlneau mari caravane de pă­sări călătoare, cari își schimbă me­leagurile în vederea iernii. Spiritul acestor corpuri de armată cu pene nu era lipsit de agresiune şi, cum paza bună trece primejdia rea, piloţii au fost practici şi au schim­bat... macazul. ----------0 : o----------­ Scarlatina se întinde la Chişinău Chişinău, 12 Oct. Epidemia de scarlatină ia pro­porţii şi autorităţile sanitare cred că va trebui să se suspende cursurile la unele şcoli, dacă e­­pidemiile vor continua să facă ravagii printre elevi, E gravi situaţia din Rusia — Teamă de izbucnirea războiulul civil — Paris, 12. (Rador). — Corespondentul din Helsingfors al ziarului „Daily Mail“ anunţă, că situaţia politică în Rusia s’a agravat în ultime­le zile. In toate clasele domneşte cea mai mare nelinişte. Sunt temeri că va reizbucroi războiul civil. Opoziţia contra guvernului actual se ex­tinde mai ales la Kronstadt, Moscova şi Ukrai­­na. Partizanii regimului cer arestarea condu­cătorilor opoziţionişti Trotzki, Zinowiew şi Radek. Guvernul speră să poată st­robi orice opozi­ţie în 48 ore, luând întinse măsuri militare. Trupele ocupă pretutindeni punctele strate­gice. Politica noastră externă ţi chestia împrumutului german Ca răspuns la articolul nostru „Noui orientări în politica exter­nă ?“ apărut în numărul cu data de Luni, 11 col., ziarul „îndrepta­rea“ reaminteşte că s’a schimbat ceva în Europa, de la Locarno şi de la recenta adunare a Soc. Na­ţiunilor... Oficiosul guvernului face alu­zie la „spiritul locarnian“ şi la tendinţele de apropiere franco­­germane, care ar justifica şi o tendinţă de apropiere între Ro­mânia şi Germania. Nu e vorba însă nici de spiri­tul de la Locarno, nici de spiritul de la Geneva, nici de tendinţele sentimentale de apropiere între foştii învingători şi învinşi, ci de informaţiile alarmante publicate de presa germană, în legătură cu intenţia guvernului Averescu, de a încheia un împrumut la Berlin, în condiţiuni dezastruoase pentru noi şi de activitatea sus­pectă a unor emisari ai guvernu­lui, în Germania, în legătură cu chestia împrumutului. In articolul nostru am spus : „Dacă în politica noastră ex­ternă, bazată pe cunoscutele a­­lianțe, urmărim normalizarea relaţiunilor cu toate statele în­vinse, în război, nu putem să urmărim alte orientări, PRIN SACRIFICAREA PROPRIILOR NOASTRE INTERESE", „îndreptarea“ ne dă asigurări că nu poate să fie vorba de „nici o depărtare in po­litica EXTERNA, DE MARII NOŞTRI ALIAŢI“, iar „PANA IN PREZENT, NU S’A ANGA­JAT NICI UN FEL DE TRATA­TIVE SPECIALE” cu Germania* Luăm act de această declara­ţie. Dacă „până in prezent" nu s'au angajat tratative speciale cu Germania, ele s’ar putea angaja într’un viitor apropiat. Guvernul trebue să ştie însă că un împrumut pe piaţa ger­mană, nu se va putea încheia în condiţiile dezastruoase, anunţate de agenţia germană „Asien und Osturopäischer nachrichten Di­enst", adică prin sacrificarea in­tereselor noastre şi prin nesoco­tirea de către Germania a obli­gaţiunilor luate de ea prin tra­tatul de pace, pe altarul unei po­litici aşa zise de apropiere cu Reichul. Guvernul a săvârşit o mare greşeală în politica externă, prin semnarea tratatului de la Rivina şi nu vrem să săvârşească a doua mare greşeală, angajându-se în­­tr’o politica aventuroasă sub motiv că Europa ar fi dominată de magicul spirit „localnian“. rucea roşie Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea ne-a trimis spre publicare următorul apel : „Către cucernicii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe. Se ştie că, „Crucea Roşie“ este — precum în toată lumea — aşa şi la noi, una din cele mai u­­manitare şi mai creştineşti insti­­tuţiuni. Atât în războiul Inde­pendenţei cât şi în acel al între­girii neamului, această societate a alinat suferinţele bracilor noş­tri ostaşi şi a fost şi ocrotitoarea tuturor necazurilor, ori unde a bătut o inimă românească, ori unde un om suferind şi necăjit ■ a cerut sprijin şi mângâiere.­­ „Sf. Sinod a decis, ca luna a-­­ ceasta — când îşi serbează ani-1 vărsarea a 50-a — atât clerul Bi­j­sericii noastre cât şi credincioşi, ei să-i deie tot sprijinul întru­­ buna răuşită a colectei ce se­­ face. Prea Sfinţii Chiriarhi au­­ luat toţi dispoziţiile necesare în­­ această privinţă. „Din parte­ ne reamintim tutu-­­ ror apropierea termenului serba-­ rilor, ce se aranjează în acest­­ scop, rugând pe toţi ca să ne u­­i nim puterile noastre cu ale ei, pen-­­ tru a ajutora opera naţională şi creştinească, pe care o îndepli­neşte cu atâta trudă şi milostenie. „Arhiereştile Noastre binecu­vântări reverse­ se asupra tuturor sprijinitorilor ei". (ss) MIRON Patriarh --------------------------­Magistraţi venali Chişinău, 12 Oct. In urma recl­amatei făcută ministerului justiţiei de d­ avo- ; rat Sebastian Teodorescu, prima- î ■ui Chişinăului, contra unor ma. i »istraţî din localitate, afirmând­­ c’ar fi venali, — ministerul a­­ ordonat o severă anchetă, dele- t rând pe d. inspector judecătoresc­­­­eptelici Herţescu, cu cercetarea­­ iazului. D-sa a sosit azi în localitate, î­ncepând ancheta. Primul a fost ascultat d. Se-­­ bastian Teodorescu, care a sus- ț­inut reclamaţ­ia, prezintând do- ’ azi de vinovăţia unor magistraţi.­­ Aproape tot baroul s’a solidari- ?, ’ rat cu acţiunea de purificare a : I magistraturii locale,— întreprin. : iă de d. Sevastian Teodorescu, v. Mai mulţi avocaţi se vor pre­zenta anchetatorului, spre a-şi *­iepune mărturiile, aducându-i l­a cunoştinţă cazuri concrete. -­­ Vom ţine in curent pe cititori , l­­u mersul anchetei. , J □ g □—■ —' 1 Şedințele comisiunei mixte româno-ruse la Tighina Chişinău, 12 Oct. Din Tighina se anunţă că dri dimineaţă a sosit dela Tiraspol, delegaţia rusă, spre a participa la conferinţa mixtă locală româno­­rusă. Delegaţia rusă se compune din d-nii Davidof, Mocsoitin şi Ra­­bof. Ea a fost întâmpinată la malul Nistrului de delegaţii români, d-nii locot.-col. Porumbaru, Mo­­vilescu, şeful siguranţei din Ti­ghina, şi Teodorescu. La ora 1 s-a ţinut prima şe­dinţă a comisiunii. ----------- Sărbătoarea „bătăliei grâului“ in Maria Roma, 12 (Rador). D­in pre­­zenţa d-lui Mussolini, a membri­lor guvernului, delegaţiunilor parlamentare şi a reprezentanţi­lor agricultorilor din întreaga I­­talie, s’a ţinut ori, la Contanzi, o mare întrunire pentru aniversa­rea bătăliei grâului, şi pentru distribuirea premiilor obţinute în concursurile agricole ale anului 1926. D. Belluzzo, ministrul econo­miei naţionale, a expus rezulta­tele obţinute în primul an al bătăliei grâului. Au urmat mai multe alte dis­cursuri. Intre alţii a vorbit un ţăran, care şi-a pierdut în război singurul fiu. Acesta a prezentat Ducelui, în numele agricultori­lor italieni, un snop de grâu, spu­­lând că acesta trebue să fie dra­pelul bătăliei şi al victoriei. A luat apoi cuvântul d. Mus­­solini, care a făcut elogiul mun­citorilor cari îndeplinesc o mun­că aspră, solidă şi dârză. D. Mussolini a încheiat expri­­mându-şi mândria că, cuvântul Au de ordine a pătruns până în cele mai îndepărtate sate şi că­­tune ale Italiei. El este convins că Italia­ se va putea hrăni prin sa­msaşi, chiar dacă populaţia va spori neîncetat. Balanţa co­mercială este pasivă cu 50 la sut­­ă numai din cauza importului de grâu. Rezultă din aceasta că bătăria grâului corespunde unei necesităţi fundamentale în viaţa conomică a Italiei, şi ea va con­­inua până la atingerea scopuril­­­or finale. ----------oD o----------­ In China Londra, 12 (Rador). — Un va­­or port-avion și opt contrafor­­itoare engleze au sosit la Hongk­ong pentru a întări flota britan­ică din apele chineze.

Next