Universul, august 1927 (Anul 45, nr. 176-201)

1927-08-01 / nr. 176

MJU SIMT MJUTMJ1 jA r%I TW Tf* VjI înfăptuirea marelui £a\t»E»CORP DE POMPIERI pdnd la tragerea cu organizaţiuni în toate Loteriei Sinistraţilor LAS:;„or care oferă­­la Loz 25 lei zece milioane lei câştiguri ! WHY S­ERBARI­ ARTISTICE ■ la zilele de 17 di 18 Sept., dels­­ 3—8 seara, vor fi serbări orga- I nizate de artistul popular Ciorobea,­­ în Arenele Romane, din Parcid Carol.­­ Vor da concursul mai mulţi artişti şi artiste de la diferite teatre din ţaţă. Un ansamblu de cântăreţi, veniţi din toate provinciile alipite. In cos­tumele lor pitorești, vor da dease­­menea concursul lor. Artistul Ciorobea va cânta dan­sii­ , ciume, cavale. Unerase si frunze 4* 1 mesteacăn, diferit* cântece,, balade,­­ învârtitori si doime, culese din toate ' unghiurie locuite de români, acon­­­­paniat fiind de tm tarat de vio­rişti , şi cobzari, aduşi din munţii Apuseni şi Vrancei. _____ Curier Judiciar Confirmarea mandatuu­l es­crocului de tablouri Trib. HI«w a. I comercial, in completul d-lor Coman Nego - «cu president, Solomotwactt, ju­decător și Missir, procuror, a confirmat ori mandatul de are*- j confimat Vineri mandatul de a-» restare lansat de d. jude ins-, tructor Papadopol contra auto­rului afacerii cu tablourile, A­­lexandru Popescu din str. Aca­demiei 47. Pompe de incendiu de mână şi cu motor» centrifugale pentru curte etc. furtun de cânepă şi cauciuc, ţevi de fer şi accesorii găsiţi convenabil la „TECH­NIC­A“, Bucu­reşti (Smârdan 39), Ploeşti, (Romană 20) Fotografi! «■— Succes Deplin ftepr. J. B. Gibson, Bucureşti, Str GC.Can»acuza mo45 500 şi chiar 1600 lei se fnie pot câştiga persoane energice şi Inteligente, plasând la oraşe şi sate, o ca­rte de ex­tremi­zosntă faim­iară. Cartea este prevăzută cu certificarea a doi m nedici specialişti din Minis­terul Sănătăţii şi considerată „Operă naţio­nală". Mai este recomandată d­ ic a!­si de onor. Ministerul Instrucţiunii. Costă lei «0. — Sire convingere personală, expediem exemplar franco şi recomandat în orice parte a ţârei, contra mandat poştal lel M. — Ama­­ter! plasatori îşi asigură existenţa frumoasă şi onorabilii. Adresaţi co­manda Bucureşti „Ubrări­a Românească. Constantin Bisnescu", str. Bre­­jatenm 10. vw­ ă-vis de ziarul „Universul“, pentru „Sănătoşi", Sciţi desroşţ* şi complet adresa pe copacii mandatului poştal. Ramburs au expediem. 90M i om Wi vnsei tu* M Pilii î»6i 895 Trimitem la cerere prin poştă şi contra ram­burs, următoarele obiecte pentru garderoba bărbătească, de la fabrică de primul rang* 7) Trei metri stofă de lână pentru un elegant costum bărbătesc; lăţimea 142 cm,d­in orice culoare; desene moderne. 3) Trei metri zefir italian In desene şi culori din cele mai moderne. 8) Trei perechi ciorapi bărbătești in culori diferite 4) lina cravată bărbătească elegantă mercerizată jumătate mătase. reale aceste obiecte le trimitem pentru suma de Lei 895 Aceleaşi in calitate „Extra” cn Lei 1075. „ „ „ „Prima” cn Lei 1285. Aceleaşi In calitate „Prima” B. cn Lel 1875, Premiu gratuit I la comanda a 8 complecte oferim gratuit căptuşeală pentru fiecare costum Expedierea se face fără acont şi contra ramburs- Ambalajul şi transportul foarte redus privesc pe cumpărător Fără nici un risc î­­n caz când obiectele nu plac se iau înapoi şi se restitue imediat suma trimisă. Comenzile se vor adresa la­­ „METEOR” - IAŞI Strada 2. C. Brătianu No. 12 Scrisori d­e mulţumire primite de la clientei noştri ! 1) va aduc călduroase mulţumiri pentru lominatul pachetului ce lam primit şi de care a luat cunoştinţă foarte persoane cari vor face comenzi, având un avamagiu de 80—416 la sută fata de cumpăraturile din localitate Incodata vă trimit laude pentru Iniţiativa D­v. HARALAMBIE DAVIDESOI, Magazioner Cl P. R. Mărăşeşt) 2) Am primit comenzile făcute (de 4 ori câte o garderobă) şi am con­statat ca v’aţi ţinut de condiţiune. — Primiţi mulţumirile noastre — din încredinţară, VASILE CRIVE­ANU, învăţător, Deva­ Transilvania) VIAŢA CUCOANELOR CORPOLENTE ESTE UN CHIN Lumi­a Îşi baba joc de dânsa, şi e mereu obiectul de har al tuturora- Fiecare se opreşte, priveşte după dânsa. Nu se poate imbri­ca bine- Dar făcând o cură, care nu-i turbură de loc mersul regulat al vieţii şi doamna cea mai corpolentă şi domnul cel mai gras, pot slăbi. Cura aceasta este întreg se­cretul femeii franceze svelte şi al eleganţei distinse a domni­lor englezi. Folosiţi de aceea pilule pariziene: Jodillon şi veţi face o surpriză mediului Dvs- Preţul unei cutii Iei 150­—De­pozitul general pentru România: Farmacia Dr. BIRO, Cluj, Piaţa Unirei 4 PiÂTF BE SÎEJSB J LEMNE fig FOC dv» prima entitate? , „nn gara­nţ­ii isacate­­ i&îi Sl ILn *vin** cu greţuri •­­uOll iiuţilĂ v«Us lila i reduse en gros si y ti..© -t­o ..gro* $- era ^ en detatitranspar v « Pil* I tate acasă S. A. Forestiera Lomas­­ S.A Forestiera Horpeni Strada Sfi. Ion Nou No. 20 Telefon 367/01, 367/47 Reclama este SnOetul Comerțului BAI A SOSIT FELIHABE de iluminat cu PETROL sau BSttZUA pentru Resta­urante, Mori, Vii, Vile, Fer­me­la ,P£TiOMX‘‘ BU-U­MBSn Str­imărian 31 Gabiniuil da fiziotaraia boalelor de piele şi venerice „SALVATOR“ fondat 1508 de medici specialişti Tratamentul blenoragiei şi a complicaţiilor sale la bărbaţi (prostatite, cistite) şi la femei (metrite, ovarosalpingite) prin MATERNUL BlMJaAIfiM. practicată sp. Lam­boisiere Paris Controlul i­rig sifilisului prin ANALIZA SÂNGELUI R. Wassermann , Hecht. M. T. R. Microscopie, Ultramicroscopie •,­PAAâQIUL ROMAN Lângă Teemil Nătional — Buctrești Consult 11­ t si 6 ft—Telefon Dr. I. MIHALOVIGI Specialist Oenit'-urm­are: Iphilis Oisthermie, Electroterapie pentm tratamentul radical al blenoragiei ac şi cronice, impotenţa, stricturi, sufla­­tutii ale lissicei, prostatei, mitrei şi ovarelor. Tratamentul perfecţion­at a! Syphilisului. Raze ultra­violete la ep. trl si adn'ti Pasaj Imobiliara. Scara 6 *1.1. Consult. 7-9, 2-8 p.ra., Pentru D­oamn# 4-5 (salt de aşteptare speriat). Dr. H. Martin vechiu! specialist reîntors In Găphtalft vindecă NEURASTENIA, BISTSKIA,­­Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Comnolenţa, Paralesia, Tremură­tori, Ticuri, Nevralgia, Reumatism- Sughiţul, Vânătoi, Impotenţa- Incontinenţa de urină după siste­­mul rol. Beruhaim Nancy, Bu­­hoh (Berne), Brillon (Parisi) NIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul Co­piilor întârziaţi. Impulsivi, vicioşi. ELECTR.TERAPIA, tratamemul radical modern al S¥F LI3ULUI Calea Victoriei 33(fost 47) Casa Frascati Cons- 9—1 si 3—7_____ ~WTimar tratamentul rapid al bolilor s GENITO-U­RIN­ARE-SIFILIS CAI­EA RAHOVEI 36 bis Consult. 1—3, 5 —8 8895 Doctor M. VASILESGU Genito-Urinare, Boli de femei Consult. 2­5 Strada SCt. Ionică Nr. 179044 Policlinica „VIATA“ București Ca­sa Griv­­ei 107 aplică UN NOU TRATAMENT special contra BLENORAGIEI prin injectiumi contravenoasa fâră-M spalaturi^ BLENORAGIA viudecg radical, foarte repede, prin­­tr'un tratament absolut nou, D-rul TULLIU BLANC, Griviţa 68. Consult 9-12 şi 1­8 d. a. Vindecarea este SIGURA şi se con­­firma prin laborator. 9079 Dr. FOCSANER Specialist la diagnostic al boalelor de stomac, intestine, plămâni şi inimi prin Ramla Z (Roentgen) Tratează tumorile prin Raze pro­­funde, Diathermie si ultra-violete. Consult 9—11, 2—5, str. G-ral Er- Grigorescu 2 (Armas) Tel. 200/90 NI B RĂNILE oricum nu­­mire vredecă radical striva cărţilor geniului Kahne fürs medicamente, tară operaţii. Stabili­mentul kahnist medicului Simionescu '­­I Bucureşti str. 11 lume 7. Consultaţii­­Internarea bolnavilor 6—7 seara Pros-­­ pect gratis. Ziarul Universul 9 Mai an curent, complecte lămuriri, izbitnzile prea strălucitelor vindecări kuhniste. Telef. 4048ft 9091 Dr. H. QimBRUQ GENITO-URINARE Bărbaţi, Femei­, SITIUS, PIELE, DIA­THERMIE, ELECTROTERAPIE p. bienor. exomict, prostatite, ovari» intputenta. ANALIZA SÂNGELUI ÎS. Str. Mihai Vodă, 15 (via-i-vis tie Vait.» Poştei). Cotii uit t— i0 «. m., i—6 şi S—9 p. m. _______________________Vito GRAM O FOAMI ul P C AR ţar şi ţarină, pe cei cinci copii şi pe încă 4 persoane cari locu­iau cu familia imperială, a cobo­­rit şi el jos şi i-a arătat ţarului o hârtie. Ţarul nu înţelese des­pre ce e vorba şi Jurovski îi­­ spuse: „Ţi sa isprăvit viaţa”, împărăteasa şi una din fete îşi făcură semnul crucii. Jurovski­, în acel moment, tra­se un foc asupra ţarului şi-l u­­cise pe foc. Apoi garda de lethoni şi Mer­­deef începură să tragă şi ei. Vin­­rimele se lipiseră de zid şi în­­genunchiaseră. Femeea care o servea pe ţarină se apăra ţinând în faţă o pernă, care a fost găurită de gloanţe. Parchetul odăii se umpluse de pete mari de sânge. Zidurile erau zgâriate de proiectile. UN TATA NEFERICIT, CARE-ŞI DUCE COPILUL IN BEATETM Altă mărturie care confirmă de­plin faptele de mai sus, cuprinde următoarele amănunte : Din ordinul lui Jurovski, fa­milia imperială întreagă, împre­ună cu doctorul, servitorul, ser­vitoarea şi bucătarul, a­u fost deşteptaţi şi, venind jos, s-au a­­şezat în două rânduri. Medveef, după ce i-a citit ţa­rului o hârtie, a tras­ două sau trei focuri asupra împăratului şi a celorlalţi Ţarul, când a fost coborît jos şi adus în odaia unde garda ro­şie aştepta la uşe, îl ducea pe ţarevici în braţe, fiindcă acesta fiind mereu bolnav, nu putea să umble In odaie, ţareviciul a fost aşe­zat pe un scaun, in vreme ce ta­tăl său şedea lângă el, mângâ­ind­u-l şi căutând să-l liniştească. Primele focuri s’au tras asupra ţarului şi a ţareviciului. împărăteasa s‘a prăbuşit şi ea, pe scânduri, numai decât, pă­trunsă de gloanţe, şi fetele odată cu ea. Servitoarea Demidova încer­când să fugă, a fost străpunsă şi de lovituri de baionetă. Nimeni din familia imperială n‘a reuşit să scape. CADAVRELE AU FOST CIO­PÂRŢITE­ SI ARSE INTR’UN PUŢ PARASIT La câtăva vreme în urmă, ca­davrele au fost aruncate unul peste altul într'un autocamion, care aştepta şi au fost scoase din curte­Soldaţi bolşevici au fost aduşi, — împreună cu câteva femei, — a doua zi dimineaţa, şi cărând tăviţe de lemn, au spălat parc­hej­­ul de sânge, fără să reuşească să scoată deplin petele. Ancheta a stabilit cu pred­­­aiure ce a urmat după aceea. Cadavrele au fost duse la o mare distanţă, aproape de o pădure numită a „Celor 4 fraţi", unde se găseşte un puţ părăsit. Acolo au fost date jos, au fost ciopârțite, şi aruncate în puţul părăsit. In urmă, sa turnat pes­te ele o mare cantitate de ben­zină căreia i s’a dat foc, spre a face să dispară orice urmă a crimeL C OSANDA, PENTRU VECI. A STĂPÂNILOR DE AZI AI RUSIEI Expertiza medicală, care nici ea n'a lipsit din ancheta judi­ciară de unde luăm aceste în­fiorătoare amănunte, a precizat că petele de sânge din casa Ipa­niei erau de sânge omenesc, iar resturile de oase carbonizate, scoase din puţul părăsit, — îm­preună cu icoane, rămăşiţe de veşminte şi sfărămătu­ri de po­doabe femeeşti (recunoscute ca fiind ale ţarinei şi ale marilor ducese) — erau oase omeneşti. Lucrarea care aduce aceste precisiuni, aruncă deplină lumi­nă asupra uneia din cele mai oribile crime pe cari le cunoaşte generaţia noastră. In acelaş timp, cu probe ne­discutabile, ea osândeşte, pentru vecie, pe actualii conducători ai nefericitului popor rus. Incendiu­ din Lucăceşti Moineşti, 29 Un incendiu a isbucnit azi, la ora 1 d. a., in com. Lucaceşti, la locuinţa lui lordache Popescu. De aci, focul s'a întins la casele lui N. Buruiană şi Ion Aniţei. I Până acum au ars cinci case şi­­ cinci grajduri. Focul a luat naştere dala la cuptor al lui lordache. Pagubele sunt de 909 miI lei. NMunul din ei nu era asigurat. Ofiţeri condamnaţi Vineri dimineaţă s-a judecat la consiliul de război al corpului 2 armată, sub prezidenţia d-lui col. Cepleanu, procesul adminis­tratorului local. Costaa Anibal, fost casier la reg. 21 inf., învi­nuit de furt şi delapidare de bani publici, circa un milion şi jumătate. Inculpatul a cerut amânarea procesului deoarece li lipsesc a­­părătorii, ceea ce consiliul nu a admis. Acuzatul a povestit faptele să­­vârșite în timpul cât a functio­nat la reg. 21 inf. in calitate de casier. BMWI A spus cum s'a dus, la casieria regimentului spre a lua bani si cum a fost prins asupra fap­tului. După audierea martorilor, d. maior Pela, comisar regal, a fă­cut un scurt rechizitoriu, cerând ca pentru prestigiul armatei asemeni elemente să fie îndepăr­tate. Consiliul a condamnat pe lo­cotenent Cosma la 5 ani muncă silnică. ------------x a s -------------­ Nouă bancă de emisiune In Grecia Atena. 29. — Guvernul a hotă­­rît înființarea unei noui bănci de emisiune, suspendând­ drepturile Băncii Nationale pentru emiterea de bancnote. Noua banca va fi Înființată cu 1500 milioane,drachma. ---------------□ * p-------------­ Constituirea „ligii revlclora­­st« ma* ghiare“ Din Budapesta se anunţă c& • Franz Herczeg, membru al Ca-­­ mer­ei magnaţilor, a lansat un a-­­­pel către toate păturile produc­tive din Ungaria, in vederea con. ttituirii „Ligei revizioniste ma. . ehiare". Aceasta liga s'a crawti. i tmi alaltăeri, cu prilejul unei tn-­i truniri care s’a tinut tn sala da consiliu a Camerei agricole din Budapesta, sub preşedinţia con- , telui Emerich Almasy.­­ In discursul de deschidere, con- ' tele Almasy a schiţat scopul li­­gii. „Liga revizionista maghiari" urmează să furnizeze lordului Rothermere materialul informa­­tic necesar, ca dovadă că întrea­ga societate maghiară este de partea sa. Franz Herczeg a declarat la in.­­­trunire că graniţele indicate de­­ lordul Rothermere nu se atribue­ iniţiativei maghiare. Naţiunea I maghiară nu va renunţa niciodată la dreptul ei privitor la deplina integritate a țării. -------------------------------­ Arestările contiagă la Viena Viena, 29. — Poliţia continua arestările si descinderile in casele comuniştilor străini şi imigranţi­lor unguri. ' Eri au fost arestaţi 3 imigranţi unguri. Inuu­lit­­au­ Nenorocirea din str. Minotaurului Muncitorul Nicolae Petre, de fel din com. Brezoaia (Il­fov), aflându-se pe o schelă a construcţiei din str. Mino­taurului 46, şi-a pierdut e­­chilibrul şi a căzut dela o înălţime de 10 metri. El s’a rănit grav la cap, pi­ciorul şi mâna stângă. Nicolae Petre a fost inter­nat la spitalul BrâncovenesC­ accident de automo­bil Vineri la ora 1 d. a., a fost adus cu un automobil, la spitalul mi­litar soldatul Iancu Glia», ordo­nanţă la d. căpitan medic Vir­gil Rabovaami, din str. Ştirbei- Vodă 118, care avea piciorul drept fracturat şi mai multe le­ziuni pe corp. El a declarat că sărind din­­tr’un tramvai ce trecea pe b-dul Dimien Goleae«, a feet lovit de automobilul ca earn a feat edea­­g gpHill. Până aă 1 m ia numărul, au­tomobilul a dispărut di» lat» «piUlal»­. ’! B AlUi Allî. —$f. if 6 ilUUt 1 j­ul nHHBMBnHB Misterul din câmpul Moşilor va rămâne nedeslegat ! D­escindere fără ressul fieif 100.000 fiei premiu pentru prinderea bandiţilor Amănuntele unui asasinat misterios interesează totdeauna publicul, atât pentru elemente­le lui de film sensaţional, cât şi pentru precauţiunile, pe cari şi le iau cetăţenii impresiona­bili, sau având ceva averi de a­­părat (sau şi una şi alta). In a­­ceastă din urmă privinţă, pre­cauţiunile par justificate de fap­tul, că o crimă Îndrăzneaţă, ai cărei autori rămân nedescope­­riţi, poate vorbi despre existenţa unor mari bandiţi sângeroşi Si ,»feţî a căror alegere nu se ştie asu­pra cui va cădea. De aceea, pu­blicul se pasionează de astfel de cazuri, iar un ziar nu poate refuza satisfacerea curiozităţii ctitorilor in această direcţie, chiar dacă ar crede, că altele urmează să fie preocupările de căpetenie ale celor cari-i urmă­resc coloanele. Să amintim un caz petrecut nu prea de mult. Intr'o noapte, scriitorul George Cair a fost ucis de apaşi rămaşi necunos­cuţi. După două zile, în plin centru al Capitalei (bul. Carol) şi la un ceas încă de zi, când prin partea locului, forfoteala lumei era mare, e asasinat tu­tungiul Take Petrescu, în con­­dipnuni cari rămîn tai­r’ce. S’ar pă­rea că autorii sunt aceiaşi,—-o ceată de bandiţi în serie de lovituri, asasinând in dreapta şi’n stânga, la răstimpuri scurte, poate toc­mai ca să zăpăcească lumea şi să folosească zăpăceala, pentru lovituri noui. Cabinetele de instrucţie şi poliţia de siguranţă sunt în pi­cioare. Isteţimele şi energiile instructorilor şi detectivilor se întrec pe ele înşile. Totuşi re­zultatele întârzie. Publicul se enervează. Ignorează silinţele şi riscurile poliţiei şi o acuză de nedestoinicie. Fiecare om mai slab de înger îşi pregăteşte a­­pararea proprie. Se dau îndem­nuri, ca lumea să umble înar­mată, să se considere în perna­­mentă legitimă apărare şi la pri­ma primejdie, să facă uz de armă. Dar iată, că peste câteva zile, la acelaş ceas, poliţiştii a­­­­restează, într’o parte a oraşului pe asasinii lui Cair şi în alta pe asasinii lui Take Petrescu ! Publicul se calmează. Işi reca­pătă încrederea în poliţie şi se pocăeşte pentru învinuirile a­­duse, fără să ţină seamă de os­tenelile şi primejdiile, prin cari­­ trecuseră urmăritorii. ; întâmplarea se repetă cu ca­­­­zul uciderii inginerului Elie Smracoglă. S’ar putea spune, că cititorii se interesează atât di mult de acest caz. Încât prima ştire pe care o caută deschi­zând ziarul, e ştirea nouă in le­gătură cu acest caz. Ca de obi­­ceiu, Universul şi-a făcut dato­ria şi şi-a informat la vreme ci­titorii, într-o chestiune care-i­­ preocupă atât de mult. Tot ca de I obiceiu, şi i-a informat notând I deopotrivă direcţiile urmărite de specialişti şi exprimându-şi de­ducţiile proprii, întemeiate pe date precise şi pe indicii seri­­­oase. Nu toate ziarele au făcut insa­­ acelaşi lucru. Şi un confrate care abia după cinci zile dela săvârşirea crimei, s'a hotărî­­t să-şi informeze cititorii ma­i .nm­plu“', găsind tot terenul ex­­­plorat, şi actualitatea consu­mată, prinde să repete informa­­­ţiile date din prima zi de noi , iar ca să salveze aparentele, în­cearcă— să ne combată. Nici vorba, n‘am releva fap­tul, dacă din când în când, n‘an avea grijă și de clipele de amu­zament ale cititorilor. Ști­i cum I *ne combate“' confratele ? Ni­­­mic din ce am afirmat și presu­­­pus n'are... importantă. Nie I faptul, că Solacoglu, măcar ei­­ era om de aproape 70 ani şi pu­tea fi doborât chiar de cineva de aceeaşi vârstă cu el (aşa re­cunoaşte a treia zi după scrip­turi, confratele) a lupta totuş cu bandiţii, cari prin urmare nu trebuie să fi fost prea voi nici (amănunt deosebit de im­portab­i, care aproape scoate din cauză pe criminalii de meserii« cofeurii, brişcarii, servitori bărbaţi in­deobşte robuşti, asu­pra cărora au căzut primei bănueli). E posibil sa fie amestecată o femee cum nu putea fi ameste­cati un matelot, o doică, o vri­jitoare, — spune, spiritual, «soi , fratele. Ba nu putea fi amesti­cată o femee, se răsgândeşte ace­laş confrate, fiindcă e absurd s­ac apună de victimă, că ar , contractat „o legătură fem­eii nil”, ba încă... „la birou” şi ast pentru motive cari nici nu n. trebuie „menţionate" (nici dur [ ' cinci zile, confratele n‘a afli unde se afla Solacoglu la ore 6,20 dim., adică un ceas m­am­ , să fie ucis). N'au importau semnele, cari probează, că vi­­­tirea a luptat (coastele rupte, t­ripul spart, sângele închegat părul rămas pe casa de bar de colţul căreia bandiţii au toc capul lui Solacoglu). N’are im­­­portantă nici petecul de câri , găsit in birou. ..singura urmă l­ă­sată de ucigaşi (crima contra s­o­ţi­lor Rosch a fost descoperi datorită unei batiste­. Ştiţi ce are importanţă ? Ai pieritele rămase pe cassa , bani, tari vor dovedi dacă ba­diţii erau de meserie, sau „de­­­ânji, cari au lucrat ca maeştr Colegul n’a citit tot ce-am sei [ noi Şi să vedeţi­ când va o s Universul de acum oisei rile I­I va afla, ei «peeialistul afganul a stabilit, că ampreintele era «­­ victimei, îşi va informa elHoi­­­ei Solapogin a «reia pe... Solac bani în cassă, n‘au dat lovitura Sâmbătă noaptea ! Când colegul va face o an­­­ch­etă la faţa locului. în... colec­ţia „Universului”, va afla că d. Hociung, comisarul de siguranţă, CU CHEILE şi fără să se gră­bească, nu a putut deschide cassa de bani, a cărei broască avea tru­cul ei, amănunt, pe care cu si­guranţă l-au ştiut şi bandiţii (fie de meserie, deci „n‘au lucrat la întâmplare” cum stabileşte gene­ralitatea, confratele, şi sau in­format bine mai dinainte fie cu­noscuţi ai lui Solacoglu, cari, cu atât mai mult ştiau greutatea deschiderei cassei de bani). Ast­fel, confratele va căpăta (o pu­tea face cu câteva zile mai de­vreme, ca să nu-şi chinuiască creerii prea mult­ răspunsul, la întrebarea gravă pe care şi-o pune : „Prezenta bătrânului era neapărat necesară ?“ Noi am a­­rătat de la început, că era nevoie de prezenta bătrânului, fie pen­tru ca lada de fer să fie găsită deschisă (ceea ce nu s-nr fi putut întâmpla în lipsa bătrânului), fie ca bătrânul să fie un birou cu cheile şi cu cunoaşterea trucului broaştei şi să fie silit să deschidă cassa. Aceste două întrebări, confra­tele se formulează la sfârşitul reportajului... inedit, iar răspun­surile le amână. Poate pe azi ? Am fi foarte amărâţi pentru el, dacă ori seară se va fi informat din numerile vechi ale „Univer­sului" şi va da explicaţia noa­stră, menţionată mai sus. In orice caz, făgăduim citito­rilor, că pe viitor, vom lăsa con­fratele „să ne combată”. De alt­fel, nu ne „combate” pe noi, ci pe oamenii de specialitate de la cari am cules informaţiile, noi reducându-ne ipotezele numai la ceea ce părea prea probabil. Ne-am exprimat bănuiala, că în această întunecată afacere, trebuie să fie amestecată şi o , femee. Cititorii ştiu pe ce ne-am întemeiat presupunerea şi-şi a­­­mintesc, că am anunţat descin­deri, pe cari judele instructor şi poliţia trebuiau să le facă, la a­­numite persoane bănuite. E vorba de unele din acele femei, cari cu­noşteau bine victima. S-a stabi­lit, că spiritul de excesivă econo­mie îl părăsia pe Solacoglu nu­mai în faţa femeilor. 11 părăsia intr'o oarecare măsură. Fiindcă, deşi cheltuia pentru această pa­siune, femeile, pe cari le alegea, nu erau dintre ce­le „pretenţioase”. , Lumea femenină a hotelului său de cartier si a Oborului era sin­gura care-1 interesa. In această lume, fiind ei , multe­­elemente dubioase, anchetatorii şi-au spo­rit bănuelile in ce priveşte ames­tecul unei femei. Acum, când cercetările în a­­ceastă direcţie sau sfârşit, pu­tem da amănuntul, pe care ni-l interziceam în celălalt reportaj, ca să nu păgubim instrucţiei. Fe­­meea, care spuneam că nu e prin Capitală şi pe care politia o că­uta, locueşte la Olteniţa, de un­­ mmmmmmmmmmmammmmrm a de­venea des să viziteze pe So­lacoglu. D-nul jude instructor Negrea şi comisar de siguranţă George Hociung, au făcut la Ol­teniţa descinderea, care insă n’a avut vreun rezultat, bănuita sta­­bilindu-şi precis alibiul Aceeaşi urmare au avut-o şi alte descin­deri, făcute în cartierul Obor Totuşi anchetatorii n’au purisit aupoziţia cu femeea­ complice, deoarece nu pot neglija indicile serioase, pe care de la început le-au avut în sprijinul acestei supoziţii. AU ANUNŢE ŞI PRESUPU­NERI NOUI Sftmbăti seară, Solacoglu co­mandase automobilul pentru a doua zi, la orele 7 şi un sfert dimineaţa. Aproape de orele 7, anul dîn chiriaşi, d. Papiţica, si un alt negustor, ca cere cel dintâi trata o vânzare de ovăz, au intrat cu Solacoglu în biu­­rou, pentru ca de acolo, să te-­­ lefoneze in oraş. Curând, câte I trei au ieşit şi Solacoglu a în-­­ chis cu cheia uşa Maroniul. Ori la biurou, s’a dus la garaj, să vadă dacă şelarul pregătise maşina. Erau orele 7,10 şi cum fiica şi sora, cari trebuiau să-l înso­ţească in călătorie, nu coborau decât la 7,13, Solacoglu s’a îna­poiat la Moron pentru ered minute. Din acel moment, n’a mai reapărut Prin urmare, crima s’a petrecut intre orele 7,13 şi 7,33, când d-nale Sola­­coglu au trimîs pe Petre servi­torul şi pe Schulder, şoferul, să-l caute pe bătrân. La acea oră. In faţa biuroului, stiţio­­nau trei brişcari, cari insă au declarat, că n’au văzut pe ni­meni ieşind din bluron în in-­­ tervalul acela de timp. Totuşi, biuroul n’are decât o intrare la stradă, aşa că asasinii nu­mai pe acolo s’au putut stre­cura afară. Că n’au fost plini j «le sânge şi deci n’au atras a­­tenţia, e exuUcoMl, de­oarece I cu cârpa găsită in blnron şi I care a servit la sufocarea v'c- I Urnei, pare că asasinul şi-a­­ şters mâinile însf*'r«erate, de­oarece a fost găsită umplută de sânge Cflmna aceea ar pu­tea fi şi poala unei cămăşi dun­gată cu roşu, no care asarinul a rupt-o, ca să se cureţe de sânge. Se presum­n*. că asasinfi au dispărut atât de repede. Intrând undeva, foarte anrnape de bîit­­rou. Se fac cercetări şi in direc­ţia aceasta. UN PREMIU DE 100.000 LEI Familia victimei, prin avocatul căsei, a oferit un premiu de 100 mii lei, celui care va «descoperi, denun* ta, sau inlesni prinde* rea asasinilor* Ben. S’au oprit lucrările de construcţie ale catedralei din Cluj Cluj, 30 lulia Am mai avut ocazie să vor­bim despre lucrările de con­strucţie ale frumoasei catedrale din Cluj, lucrări ce au înaintat destul de mult pentru ca anul acesta sa fie oprite. Cum interesul românilor din Ardeal este ca frumosul simbol al unirii din capitala Ardealu­lui să fie terminat cât mai iute, am căutat să vedem ce sa făcut până acum şi ce va tre­bui să se mai facă de aci îna­inte. S’a terminat definitiv schele-­­ tul admirabil de beton armat al catedralei, s’au acoperit tur­nurile și cupolele cu tablă de aramă (acoperişul fiind şi el demn de frumoasa construcţie). Au fost aşezate cele tratii clo­pote ale catedralei şi s’a înce­put căptuşirea pereţilor cu bloc­uri de piatră şi cărămidă. Lucrările de până acum au costat vre-o 40 milioane, dar ele constituie parte®, cea mai mare şî cea mai scumpă. Ca să vedem terminate toate lucrările catedralei, ar mai fi nevoie de vreo 20 milioane lied, din cari vre-o 3—4 milioane a­­ranjamentul intern, vre-o 3 mi­lioane pictura, restul terminarea ] lucrărilor de piatră. De vre-un an Insă aproape nu s’a lucrat nimic. Episcopia a cheltuit toate sumele dispo­nibile şi până acum n’a putut­­ încă obţine sume noui pentru 11 continuiarea lucrărilor. In mod pirovizor­iu, ca să nu stea pe loc ucrările, s’a luat un împrumut ■ de 2 milioane lei dela diferite fonduri ale episcopiei, urmând­­ ca această sumă să fie resti­tuită când primăria oraşului Cluj va plăti ajutorul de 2 mi­lioane, votat pentru noua cate­­­­drală. Din nenorocire Insă şi ’ lichidarea acestei sume se face­­ cu mare greutate, fiindcă ora­­•­şul este Intr’o situaţie finan­­■ i dlară grea. Cu toate acestea,­­ mai curând, ori mai târziu, su- i ţfta va trece la destinaţie. . . Se ştie că­ lucrările catedralei au fost executate sub auspiciile episcopiei din Cluj. Se pare în­să că se vor ivi oarecari schiim- -, întrucât se proectează tre­cerea lucrărilor sub controlul * ministeruhu cultelor, care va f­i avea să găsească — şi nu ne ■ ■ îndoim nici un moment că va ' gtal, — posibilitatea continuă­­’ rii lucrărilor. Motivul acestei * schimbări este «fi* sigur greu­­* tate» cu care se luptă episco­­~ pia, care pare s& fie pusă !n­­’ tr’o situaţie grea, trebuind aă B­­ggpi SjgtfflMK&i 4g Wk ItffSTi loadl de 20 milioane, după ce a epui­­zat aproape toate resursele. In ce priveşte publicul româ­nesc, el are o singură dorinţă: Catedrala din Cluj, simbolul tentru, să fie terminată cât de curând. Interesele credincioşi­lor din Cluj, lipsiţi de lăcaş de închinare reclamă mai ales a­­cest lucru. Şi nu încape îndo­ială, că ministerul cultelor, da­că ar lua asupra sa sarcina, continuării lucrărilor, ar avea posibilități de a le tem­ina mai curând. -------------------------------­ __­_ _____________ Comisari ai guvernulu­i pe lânga Camerele d­e comer­ţ Au fost numiţi comisari ai gu­­vernului, pe ziua de 1 August, pe lângă Camerele de comerţ şi de industrie specificate în dreptul fiecăruia, persoanele mai jos po­tate : D. Tom­a Stoian, industriaş an­­treprenor, pe lângă Camera de comerţ din Iaşi, în locul d-lui Gr. Mititelu, care trece în aceeaş ca­litate pe lângă Camera din Vas­lui. D. D. Fulop, din conducerea Băncii agricultorilor, pe lângă Camera de comerţ din Deva, in­­ locul d-lui Gruia Petru Motu. D. Virgil Popovici, inspector comercial, pe lângă Camera de comerţ din Timişoara, in locul d-lui Erem­ia Morandini. D. Emil Pop, farmacist, pe lân­gă Camera de comerţ din Tulcea în locul d-lui I. Iacob. D. Eugen Hacek, farmacist, pe lângă Camera de comerţ din T.­­Severin, în locul d-lui G. Bros­tean­u. D. P. Drăgoescu, censor la Banca Râmnicului, pe lângă Ca­mera de comerț din R.­Vâlcea, in locul d-lui ing. Al. Stoenescu. J T~------□ • □-------­ Călcat de tren Pe când trenul nr. 1801 ve­nea alaltăseară spre Capitală,­­ în dreptul cabinei nr. 4 a dat peste tânărul Gheorghe Um­gureanu din com. Turbaţi (IIl­fov), fracturându-i picioarele şi făcându-i mai multe răni pe corp. Io stare gravă, Ungureanul a fost adus în Capitală şi in­ternat in spitalul Coltea. ^- 1

Next