Universul, octombrie 1927 (Anul 45, nr. 228-254)
1927-10-27 / nr. 250
învăţământul complimentar in România Sunt câteva zile de când, la „Casa şcoalelor şi a culturii poţporului“ sub însăşi prezidenţia a d-lui ministru al instrucţiunii, el a ţinut o consfătuire privitoare la activitatea ce urmează a se desfăşura în cursul anului şcolar de curând început. Obiectul principal al consfătuirii a fost acela de a se găsi şi de a stabili mijloacele cele mai nimerite pentru promovarea unei intense acţiuni culturale la sate şi în masele populare de la oraşe Trebue să aplaudăm călduros, dela început, cea dintâi dintre bunele măsuri ce sau luat, şi anume aceea de a face ca, în viitorul cel mai apropiat, nici o comună din România să nu mai fie lipsită de şcoala Fiecare sat cu şcoala sa, iată o perspectivă care ne bucură sincer şi pe care dorim să o vedem cât de curând fapt împlinit. Consfătuirea însă a avut, în programul său, încă o chestiune si nu din cele mai puţin importante. E vorba de problema învăţământului adulţilor şi a cursurilor şcolilor complimentare. „ Dacă cu şcolile de adulţi, datând în ţara noastră de o buna bucată de vreme, s-a făcut o experienţă aproape suficientă, care a îngăduit fixarea unor norme aproape certe, nu tot astfel stau lucrurile când e vorba de învăţământul complimentar. De dată mai recentă şi aflata în mod firesc încă în epoca experienţelor, această importanta ramură de învăţământ se cuvine să fie obiectul unei speciale luări aminte* Ciclul celor patruani de curs primar sa dovedit ca insuficient pentru predarea, în forme mulţumitoare, a întregei serii de noţiuni necesare formării judecăţii şi conştiinţei cetăţeneşti. Cursul complimentar se impunea, şi instituirea lui era cerută de necesităţi repetat şi neîndoilnic dovedite. Este însă o consideraţiune specială care nu trebue pierdută din vedere. Ca în toate orânduirile noui, unde lipsa unei directive sporeşte şi mai mult putinţa linei atitudini ferme, în organizarea învăţămânului complimentar este absolută nevoe de un ochiu mereu deschis şi atent, şi de o mână care ştie să dirijeze şi să stimuleze energiile pornite la lucru. Despre utilitatea acestei noui ramuri este de prisos să mai vorbim. Trebue doar, ca, prin organele de control şi prin însuşi exemplul dat de autoritatea şcolară superioară, instituţia învăţământului complimentar să nu rămână doar un simplu desiderat sau o simplă dispoziţie pe hârtie — aşa cum se pare că este, în mai multe regiuni ale ţării, în ceasul de faţă. Buna măsură luată, menită să completeze ciclul cunoştinţelor viitorilor cetăţeni, trebue aplicată efectiv, învăţători, revizori şi inspectori, toţi sunt chemaţi să dea o preţioasă mână de ajutor, într-un domeniu pe care înseşi interesele naţionale îl arată ca absolut necesar. 1 Vom primi scrisorile mai repede S’A înfiinţat un serviciu DE NOAPTE D. D. Marinescu, directorul general al poştelor a luat nouă măsuri, ca expedierea şi împărţirea corespondenţei din şi pentru Capitală să nu sufere. După ce a mărit numărul cutiilor de scrisori şi a organizat echipele de factori pentru distribuirea corespondenţei, a luat măsuri să se înfiinţeze serviciul de noapte pentru cartarea corespondenţii. Acest serviciu a existat înaintea războiului şi din motive bugetare a fost desfiinţat. Corespondenta care sosea după ora ? seara, rămânea până a doua zi pentru cartare. După noua măsură luată de direcţia poştelor, corespondenţa sosită va fi cartată noaptea şi a doua zi va fi împărţită cu prima cursă. --------------□ , □--------------Cinci accidente de avion într’o singură zi — 7 MORŢI, 4 RĂNIŢI — Paris, 25 (Rador). — „Chicago Tribune“ anunţa, că în cursul zilei de Duminică au fost în Statele Unite cinci accidente de aviaţie, în care şeapte persoane şi-au găsit moartea, iar patru au fost rănite. Unifcarea codului penal austriac BERLIN, 25 (Rador). — Eri V au întrunit la Berlin delegaţii Reichstagului şi parlamentului austriac, spre a se consfătui asupra unificării depline a codului penal în cele două ţări. Aniversarea naşterii flfl. S. Regelui Bihal M. S. Regele Mihai a împlinit cri 6 ani. In această zi aniversară, s’a oficiat un Tedeum la Patriarhie. P. S. S. arhiereul Platon Cio- 60 şi clerul Patriarhiei au săvârşit serviciul religios. Au asistat d-nii miniştri Vintilă Brătianu, I. G. Duca, Stelian Popescu, Argetoianu, general Paul Angelescu, dr. C. Angelescu, Mrazek Nistor, Inculeţ, Dimitriu, Lapedatu şi Hiott, Fratiasovci şi Cipăianu, subsecretari de stat, Nicolaescu, preşedintele Senatului, Săveanu, preşedintele Camerei Al- Popescu-Necşeşti, secretar general la justiţie, Assan, secretar general la industrie, Oscar Niculescu, prima-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie, dr. Costinescu, primarul Capitalei, ge-neral Nicoleanu prefectul poliţiei, R. Voinescu, directorul general al siguranţei, Stârcea, D. Cernescu, procuror general, Codin Ştefănescu, prim-procuror, Crasnaru Elie Radu, general Condeescu, coloneii Iacobici şi Manolescu, maior Mardare, adjutanţi regali, d-nii generali Mărdărăscu, Mircescu, I. Popescu, Broşteanu, Ijiţeanu,Manu, Panaitescu, Seinescu, D. Constantinescu, Negoescu, Davidoglu, Alibănescu, Cică, Iujescu, T. Dumitrescu, Lăzărescu, Sârbu, Rudeanu, Stângaciu, Samsonovici, amiral Scodrea, etc.Onorurile militare au fost date de* o companie din reg. 2 vânători, cu drapel in muzică. După terminarea serviciului religios, d-nii general Angelescu, ministru de război, I. Popescu, comandantul corpului II armată şi Jujescu, comandantul pieţei, au trecut compania de onoare în revistă. D. ministru general Angelescu a ţinut apoi o cuvântare trupei despre serbarea aniversară.* Compania a defilat în fața asistentei. După solemnitate, membrii guvernului s-au dus la palatul regal, prezentând felicitări. LA GIURGIU 25 Octombrie Astăzi fiind aniversarea naşterii M. S. Regelui Mihaiu I, un Tedeum s’a oficiat la catedrală, de protoereul Gh. Popescu şi clerul oraşului, în prezenţa d-lui prefect, a primarului, colonel Iotta Ştefan, colonel Marinescu, ofiţerii din garnizoană, reprezentanţii autorităţilor, ai corpului didactic şi multă lume. Onorurile militare au fost date de o companie din reg. Vlaşca şi o baterie din reg. 10 obuziere. La revista trupelor, d- colonel Iotta a vorbit trupelor de însemnătatea zilei. LA JIMBOLIA 25 Octombue A7, la ora 11, s-a oficiat un serviciu religios la biserica romano-catolică, pentru aniversarea naşterii M. S. Regelui Mihai I. Au participat reprezentanţii tuturor autorităţilor civile şi militare şi şcoalele din localitate. LA PLOEŞTI Ploeşti, 25. Astăzi, la ora 10 dim., un Te-Deum a fost oficiat la biserica Sf. împăraţi, cu ocaziunea aniversării naşterii M. S. Regelui Mihai. Erau de faţă d-nii I. Mihailestul, prefectul judeţului, I. G. Obrocea, primarul oraşului, M. Krupenschi procuror, Radu Caratase, prin președintele tribunalului, general Caracas, coloneii Ciubuchi, Alexandrescu, Iordăchescu, Boboc, Mladinescu, Noceanu, maior dr. Mirea, căpitan dr. Zelniceanu, Vieru, directorul prefecturii de poliţie, Pană Popescu, directorul şcolii normale de băeţi cu elevii şcoalei, şcoala normală de fete, ofiţerii din garnizoană, etc. Te-Deumul a fost oficiat de jăr. C. Petre protoereul oraşului înconjurat de clerul bisericii.Oraşul a fost pavoazat cu steaguri naţionale, iar la biserică au asistat în afară de oficialităţi şi un public numeros. Te-Deumuri s'au oficiat şi în toate comunele din judeţ. LA CRAIOVA 25 Octombrie Azi fiind ziua naşterii M. S. Regelui Mihai I, s‘a oficiat un serviciu religios la catedrala Sf. Ilie, în prezenţa autorităţilor. * Aniversarea M. S. Regelui Mihai I a fost sărbătorită în toată ţara, cu însufleţire■ Pretutindeni au fost oficiate Te-Deum-uri, la cari au participat reprezentanţii autorităţilor civile, militare şi bisericeşti, şcoalele şi numeros public. | MAGISTRAŢII n’au dreptul să se apere? Nu pot fi tratate decât ca victime ale unei confuziuni morale, acele ziare, conduse astfel, încât să tăgăduiască unei categorii de cetăţeni dreptul de a-şî căuta în faţa justiţiei, dreptatea şi apărarea. Acest drept nu poate fi făgăduit niciodată şi nimănui. El este rezultatul dreptului libertăţii individuale, dreptul de a fi apărat legal, prin instituţiile orânduite de stat. Şi totuş unele ziare, năpădite de tendinţa criticării oricărei autorităţi şi oricărui reprezentant al instituţilor de stat, au ajuns în Coaluziunea morală, că tăgăduesc magistraţilor dreptul de a chema in faţa justiţiei pe cei pe cari magistraţii îi arată, că l-au insultat. Ceea ce e drept, legal, cuvenit oricărui cetăţean, să nu fie permis magistratului ? Dar de unde şi de ce aceasta ? Fiindcă magistraţii din Sibiu s’au socotit insultaţi prin unele declaraţii ale d-lui Iuliu Maria, l-au dat în judecată. Judecata va stabili ce e drept şi ce nu , dacă magistraţii cari au acţionat în judecată, au fost insultaţi, sau nu. Aceasta e misiunea justiţiei. Dar se poate pretinde ca unui magistrat să-i fie oprit dreptul de a chema la răspundere, pe cel care l-a pricinuit o daună morală . De unde, dacă nu numai din confuzia determinată de patima criticei, această tăgadă ? Magistraţii din Sibiu s’au socotit jigniţi de unde declaraţii ale d-lui Tuliu Maniu. Ei au cerut tăgăduirea ministerului de justiţie să dea in judecată pe d. Maniu. Ministerul nu putea şi nu poate niciodată să tăgăduiască dreptul de apărare, de petiţionare, de căutarea dreptăţii, nimănui. Şi astfel s’a început procesul. Prin urmare, uzează ii magistraţii, cari s’au simţit jigniţi de d. Iuliu Maniu, de dreptul egal oricărui cetăţean, — să se adreseze puterii constituite care face dreptate, — să le facă şi lor dreptate. Aceasta-i singura cale legală. Şi criticarea ei însemnează îndrumarea către o ilegalitate care prin toate mijloacele trebue combătută şi oprită, căci niciodată dreptul de a-şi căuta dreptatea în faţa instanţelor legale, face parte constitutivă din însuşi dreptul libertăţii, din însuşi sufletul fiecăruia. Acesta e singurul îndrumător de apărarea legalităţii şi drepturilor cetăţeneşti. Altmintreri, ar fi fost o călcare de lege, o respingere a dreptului de petiţionare, un abuz de putere, o ştirbire a prestigiului şi autorităţii. Dacă nici acum n’au înţeles confraţii cari critică orice, critică oricum, numai ca să critice, n’avem ce le face. Ii lăsăm in larma lor confuză. Cu frecventa-i competenţă în chestiunile, pe care nu le cunoaşte, d. Mihalache Ion iar a vorbit de magistratură. D-lui Mihalache Ion i-am răspuns în mai multe rânduri, clar şi răspicat asupra acestei chestiuni. I-am tălmăcit cum se cuvine, ca să se documenteze serios şi să înţeleagă limpede. Dar d-sa s’a proptit într-un prag şi par’că nu se mai poate urni, ca să vrea să înţeleagă, că nu sunt magistraţi persecutaţi şi magistraţi nepersecutaţi. Nu. Nu există niciun indieni, care să facă pe vreun om politic de bună credinţă, cu acum la ministerul de Justiţie s’ar diviza magistraţii în persecutaţi şi nepersecutaţi. Nu. Ministerul de justiţie se călăuzeşte de o singură normă egală şi unitară . CÂND SUNT RECLAMAŢII ÎMPOTRIVA UNOR MAGISTRAŢI, MINISTERUL DE JUSTIŢIE ORÂNDUIEŞTE ANCHETE ŞI, APOI, SANCŢIUNILE, POTRIVIT LEGII ŞI REGULAMENTULUI. Aceasta-i norma. Singura normă. Aşa-s şi cazurile dela Dolj, unde s’au produs reclamaţii din vilă tabere adverse politice. Tuţinii magistraţi şi-ar fi uitat îndatorirea de a fi obiectivi în alegeri. Se aşteaptă rezultatul anchetei. Să-i aştepte şi d. Mihalache, că doar d-sa n‘a fost însărcinat să facă anchetă, nici ca parlamentar, nici ca inspector judecătoresc, spre a i se lua ca bune, atacurile pe care le îndreaptă împotriva magistraturii. Muţii unguri cer menţinerea lui „numerus clausus“ Budapesta, 25. (Rador).— Biroul „Uniunii generale a studenţilor“ reprezentând asociaţiile studenţeşti din Budapesta şi din provincie s-a ocupat în şedinţa de aseară de chestiunea „numerus clausus“ şi şi-a însuşit rezoluţia votată de studenţii de la şcoala politehnică, cerând menţinerea neschimbată a acestei legi. Rezoluţia mai cere ca recunoaşterea diplomelor universitare din străinătate să se facă în spiritul acestei legi. Totodată, Uniunea a trimis mesagii în acest sens asociaţiilor studenţeşti cu care are legături, la Paris, Strasbourg, Viena, Halle, Muenchen, etc. Accidentul suferit de regele Spaniei Berlin, 25 (Bador). — Din Madrid se amintă, că regele Alfons al Spaniei, căzând de pe cal în timpul unei partide de polo, la care lua parte, și-a scrântit un picior. Starea Suveranului însă, nu inspiră nici o grijă, accidentul nefiind tocmai grav. Citiţi la „Ultima oră“, amănunte noui, în legătură cu arestarea fostului subsecretar de Stat la finanţe, d. IVich. Manoilescu. Războiul civil în Mexic Execuţia generalului Alffredo Quijano J», 1 (K..,r.ml Q»j«. Ml 1,1*1 1« 1*1* 1 O. ““«Ji »Vi «1_ P.. 2« ultimul adio„. |hd «• execuţi* | lost H ei împuşcat, Mieus» «a Generalul Gomez, car a 8 zile in Polonia Delegaţia ziariştilor români depuse coroană la mormântul eroului necunoscut, la Varşovia Conferinţa presei româno-polone s’a ţinut zilele trecute, la Varşovia. Anul trecut, s’a ţinut la noi, — la Galaţi — şi la anul se va ţine tot la noi,—la Bucureşti. Conferinţele acestea sunt desigur foarte necesare. In ele, ziariştii examinează chestiunile, caii privesc legăturile cât mai bune, cât mai strânse, cât mai lămurite între cele două ţări prietene şi aliate. Pe lângă alianţa politică şi alături de statornicirile guvernelor respective, pe drumul propăşirii legăturilor de înţelegere şi prietenie, presa are o mare chemare. Prin presă, se fac acele legături sufleteşti între popoare şi se desvoltă năzuinţele de amiciţie ; prin presă, se face cunoscut spiritul public şi se împleteşte conştiinţa defensivă pentru bunurile comune, împotriva atentatorilor ordinei interne şi opresorilor restauratorilor de ţări în configuraţiile etnice. De aceea, ca mijloc de consolidare a legăturii politice dintre România şi Polonia şi ca metodă de mai temeinice cunoaşteri reciproce, s-a întemeiat asociaţia camaraderească de presă, numită „Conferinţa de presă română-polonă" (P. R. P.) In şedinţele de la Varşovia, reprezentanţii ambelor comitete sau înţeles perfect asupra tuturor chestiunilor. Pornind dela ideea, ca aceste comitete să fie organele executive ale colaborărilor de presă dintre cele 2 state, s-a hotărît extinderea activităţii lor prin afilierea scriitorilor, artiştilor, etc., prin utilizarea organizaţiunilor cari au aceleaşi scopuri şi prin "sporirea unor organe, care să se consacre activităţii de cunoaştere reciprocă şi de întărire a raporturilor prieteneşti. Cele mai bune, cele mai sincere şi mai puternice dovezi ale înţeleeerii prieteneşti ni le-au dat nouă, delegaţilor presei române, camarazii poloni, în toată vremea cât le-am fost oaspeţi, atât la Varşovia cât şi în alte oraşe poloneze. Ni s'a arătat camaraderia sub forma cea mai impresionantă. Nu au fost ziariştii poloni admirabili călăuzitori prin frumoasele şi foarte bine administratele lor oraşe , dar ne-au fost şi foarte scumpi prieteni. Fără deosebire de credinţe politice, fără distincţiuni regionale, camarazii poloni de la gazetele conservatoare, ca şi de la cele socialiste, ne-au primit cu drag, ne-au arătat ce-i mai caracteristic în oraşele lor (la Varşovia, Gdansk, la Lodz, la Posnan, la Katowice, la istorica cetate de tradiţie naţională Cracovia, la Lwów) şi ne-au vorbit cu însufleţire de prietenia poporului polonez ; de lupta comună întru apărarea civilizaţiilor noastre naţionale; de apărarea dârză a ţărilor prin marea forţă, pe care o exercită presa asupra publicului. Şi ne-au vorbit ziariştii poloni cu emoţie de nădejdea, pe care o pun ei, având în ţara lor o ideologie latină, fiindcă au cultură latină, fiindcă biserica tot le-a adus această înrâurire, fiindcă desvoltarea civilizaţiei lor s’a făcut cu sprijinul artei şi literaturii latine,în vecina lor de temeiu care este România. Ne-au condus ziariştii poloni în oraşe industriale, în altele comerciale, în centre rurale, în medii alese, printre profesorii universitari, între importanţi reprezentanţi ai marei industrii. Şi pretutindeni, ni s-au arătat mare simpatie pentru ţară şi accentuată râvnă de împuternicirea raporturilor polono-române. Opt zile, pe care le-am trecut în Polonia, în tovărăşia d-lor Dianu, directorul general al presei din ministerul de externe; A. Bardescu, directorul ziarului „îndreptarea”; R. Dragomirescu de la „Argus” şi Kijenski, ataşatul de presă polonă la Bucureşti, au fost zile de strângere de dovezi de prietenie pentru ţară şi de sforţări uriaşe, pe care le desfăşoară Polonia pentru deplină restaurare istorică şi propăşire. B Cecropide Te-Deum-ul «ie ieri De la stânga la dreapta, d-nii: Stelian Popescu, ministrul justiţiei, C. Nicolaescu, preşedintele Senatului, Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor, R Franasovici, subsecretar de stat la interne şi Ghipăianu, subsecretar de stat la domenii,,v t.