Universul, octombrie 1927 (Anul 45, nr. 228-254)

1927-10-27 / nr. 250

învăţământul complimentar in România Sunt câteva zile de când, la­­ „Casa şcoalelor şi a culturii po­­ţ­porului“ sub însăşi prezidenţia a d-lui ministru al instrucţiunii, el a ţinut o consfătuire privitoare la activitatea ce urmează a se desfăşura în cursul anului şco­lar de curând început. Obiectul principal al consfă­tuirii a fost acela de a se găsi şi de a stabili mijloacele cele mai nimerite pentru promovarea u­­nei intense acţiuni culturale la sate şi în mas­ele populare de la oraşe Trebue să aplaudăm călduros, dela început, cea dintâi dintre bunele măsuri ce sau luat, şi a­­nume aceea de a face ca, în vii­torul cel mai apropiat, nici o co­mună din România să nu mai fie lipsită de şcoala Fiecare sat cu şcoala sa, iată o perspectivă care ne bucură sin­cer şi pe care dorim să o vedem­ cât de curând fapt împlinit. Consfătuirea însă a avut, în programul său, încă o chestiune si nu din cele mai puţin impor­tante. E vorba de problema învăţă­mântului adulţilor şi a cursuri­lor şcolilor complimentare. „ Dacă cu şcolile de adulţi, da­tând în ţara noastră de o buna bucată de vreme, s-a făcut o ex­perienţă aproape suficientă, care a îngăduit fixarea unor norme aproape certe, nu tot astfel stau lucrurile când e vorba de învă­ţământul complimentar.­­ De dată mai recentă şi aflata în mod firesc încă în epoca ex­perienţelor, această importanta ramură de învăţământ se cuvine să fie obiectul unei speciale luări aminte* Ciclul celor patru­­ani de curs primar sa dovedit ca insuficient pentru predarea, în forme mulţu­mitoare, a­ întregei serii de no­ţiuni necesare formării judecăţii şi conştiinţei cetăţeneşti. Cursul complimentar se impu­nea, şi instituirea lui era cerută de necesităţi repetat şi neîndoil­­nic dovedite. Este însă o considera­ţiu­ne spe­cială care nu trebue pierdută din vedere. Ca în toate orânduirile noui, unde lipsa unei directive spo­reşte şi mai mult putinţa linei atitudini ferme, în organizarea învăţămânului complimentar este absolută nevoe de un ochiu me­reu deschis şi atent, şi de o mână care ştie să dirijeze şi să stimu­leze energiile pornite la lucru. Despre utilitatea acestei noui ramuri este de prisos să mai vor­bim. Trebue doar, ca, prin organele de control şi prin însuşi exem­plul dat de autoritatea şcolară superioară, instituţia învăţămân­tului complimentar să nu rămâ­nă doar un simplu desiderat sau o simplă dispoziţie pe hârtie — aşa cum se pare că este, în mai multe regiuni ale ţării, în ceasul de faţă. Buna măsură luată, menită să completeze ciclul cunoştinţelor viitorilor cetăţeni, trebue aplica­tă efectiv, învăţători, revizori şi inspec­tori, toţi sunt chemaţi să dea o preţioasă mână de ajutor, într-un domeniu pe care înseşi interesele naţionale îl arată ca absolut ne­cesar. 1 Vom primi scrisorile mai repede S’A înfiinţat un serviciu DE NOAPTE D. D. Marinescu, directorul general al poştelor a luat nouă măsuri, ca expedierea şi împărţi­rea corespondenţei din şi pentru Capitală să nu sufere. După ce a mărit numărul cutiilor de scri­sori şi a organizat echipele de factori pentru distribuirea cores­pondenţei, a luat măsuri să se în­fiinţeze serviciul de noapte pen­tru cartarea corespondenţii. Acest serviciu a existat înain­tea războiului şi din motive bu­getare a fost desfiinţat.­­ Corespondenta care sosea după ora ? seara, rămânea până a doua zi pentru cartare. După noua măsură luată de direcţia poştelor, corespondenţa sosită va fi cartată noaptea şi a doua zi va fi împărţită cu prima cursă. --------------□ , □--------------­Cinci accidente de avion într’o singură zi — 7 MORŢI, 4 RĂNIŢI — Paris, 25 (Rad­or). — „Chi­cago Tribune“ anunţa, că în cursul zilei de Duminică au fost în Statele­ Unite cinci ac­cidente de aviaţie, în care şeapte persoane şi-au găsit moartea, iar patru au fost ră­nite. Unif­carea codului penal austriac BERLIN, 25 (Rador). — Eri V au întrunit la Berlin delegaţii Reichstagului şi parlamentului austriac, spre a se consfătui a­­supra unificării depline a codu­lui penal în cele două ţări. Aniversarea naşterii flfl. S. Regelui Bihal M. S. Regele Mihai a împli­nit cri 6 ani. In această zi aniversară, s’a o­­ficiat un Tedeum la Patriarhie. P. S. S. arhiereul Platon Cio- 60 şi clerul Patriarhiei au săvâr­şit serviciul religios. Au asistat d-nii miniştri Vin­­tilă Brătianu, I. G. Duca, Stelian Popescu, Argetoianu, general Pa­ul Angelescu, dr. C. Angelescu, Mrazek Nistor, Inculeţ, Dimitriu, Lapedatu şi Hiott, Fratiasovci şi Cipăianu, subsecretari de stat, Nicolaescu, preşedintele Senatu­lui, Săveanu, preşedintele Came­rei Al- Popescu-Necşeşti, secre­tar general la justiţie, Assan, se­cretar general la industrie, Os­car Niculescu, prima-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie, dr. Cos­­tinescu, primarul Capitalei, ge-­­­neral Nicoleanu prefectul poliţi­ei, R. Voinescu, directorul gene­ral al siguranţei, Stârcea, D. Cer­­nescu, procuror general, Codin Ştefănescu, prim-procuror, Cras­­naru Elie Radu, general Conde­­escu,­ coloneii Iacobici şi Mano­­lescu, maior Mardare, adjutanţi regali, d-nii generali Mărdărăscu, Mircescu, I. Popescu, Broşteanu, Ij­iţea­nu,­­Manu, Panaitescu, Sei­­nescu, D. Constantinescu, Nego­­escu, Davidoglu, Alibănescu, Ci­că, Iujescu, T. Dumitrescu, Lă­­zăr­escu, Sârbu, Rudeanu, Stânga­­ciu, Samsonovici, amiral Scodrea, et­c.Onorurile militare au fost date de* o companie din reg. 2 vână­tori, cu drapel in muzică. După terminarea serviciului religios, d-nii general­­ Ange­lescu, ministru de război, I. Po­pescu, comandantul corpului II armată şi Jujescu, comandantul pieţei, au trecut compania de onoare în revistă. D. ministru general Angeles­cu a ţinut apoi o cuvântare tru­pei despre serbarea aniver­sară.* Compania a defilat în fața a­­sistentei. După solemnitate, membrii guvernului s-au dus la palatul regal, prezentând felicitări. LA GIURGIU 25 Octombrie Astăzi fiind aniversarea naşterii M. S. Regelui Mihaiu I, un Tedeum s’a oficiat la catedrală, de protoereul Gh. Popescu şi clerul oraşului, în prezenţa d-lui prefect, a pri­marului, colonel Iotta Şte­fan, colonel Marinescu, ofi­ţerii din garnizoană, repre­zentanţii autorităţilor, ai cor­pului didactic şi multă lume. Onorurile militare au fost date de o companie din reg. Vlaşca şi o baterie din reg. 10 obuziere. La revista trupelor, d- co­lonel Iotta a vorbit trupelor de însemnătatea zilei. LA JIMBOLIA 25 Octombue A7, la ora 11, s-a oficiat un serviciu religios la biserica ro­­mano-catolică, pentru aniversa­­­rea naşterii M. S. Regelui Mihai I. Au participat reprezentanţii tuturor autorităţilor civile şi mi­litare şi şcoalele din localitate. LA PLOEŞTI Ploeşti, 25.­­ Astăzi, la ora 10 dim., un Te-Deum a fost ofi­ciat la biserica Sf. împăraţi, cu ocaziunea aniversării naşterii M. S. Regelui Mihai. Erau de faţă d-nii I. Mihaile­stul, prefectul judeţului, I. G. O­­brocea, primarul oraşului, M. Krupenschi procuror, Radu Ca­­ratase, prin președintele tribuna­lului, general Caracas, coloneii Ciubuchi, Alexandrescu, Iordă­­chescu, Boboc, Mladinescu, N­o­­ceanu, maior dr. Mi­rea, că­pitan dr. Zelniceanu, Vieru, di­rectorul prefecturii de poliţie, Pană Popescu, directorul şcolii normale de băeţi cu elevii şcoa­­lei, şcoala normală de fete, ofi­ţerii din garnizoană, etc. Te-Deumul a fost oficiat de jăr. C. Petre protoereul oraşu­­lui înconjurat de clerul biseri­cii.Oraşul a fost pavoazat cu stea­guri naţionale, iar la biserică au asistat în afară d­e oficiali­tăţi şi un public numeros. Te-Deumuri s'au oficiat şi în toate comunele din judeţ. LA CRAIOVA 25 Octombrie Azi fiind ziua naşterii M. S. Regelui Mihai I, s‘a oficiat un serviciu religios la catedrala Sf. Ilie, în prezenţa autorităţilor. * Aniversarea M. S. Regelui Mi­hai I a fost sărbătorită în toată ţara, cu însufleţire■ Pretutindeni au fost oficiate Te-Deum-uri, la cari au participat reprezentanţii autorităţilor civile, militare şi bi­sericeşti, şcoalele şi numeros pu­blic. | MAGISTRAŢII n’au dreptul să se apere? Nu pot fi tratate decât ca vic­time ale unei confuziuni mo­rale, acele ziare, conduse ast­fel, încât să tăgăduiască unei categorii de cetăţeni dreptul de a-şî căuta în faţa justiţiei, dreptatea şi apărarea. Acest drept nu poate fi făgă­duit niciodată şi nimănui. El este rezultatul dreptului liber­tăţii individuale, dreptul de a fi apărat legal, prin insti­tuţiile orânduite de stat. Şi to­­tuş unele ziare, năpădite de tendinţa criticării oricărei au­torităţi şi oricărui reprezentant al instituţilor de stat, au ajuns în Coaluziunea morală, că tă­­găduesc magistraţilor dreptul de a chema in faţa justiţiei pe cei­ pe cari magistraţii îi arată, că l-au insultat. Ceea ce e drept, legal, cuvenit oricărui cetăţean, să nu fie per­mis magistratului ? Dar de un­de şi de ce aceasta ? Fiindcă magistraţii din Sibiu s’au socotit insultaţi prin unele declaraţii ale d-lui Iuliu Ma­ria, l-au dat în judecată. Ju­decata va stabili ce e drept şi ce nu , dacă magistraţii cari au acţionat în judecată, au fost in­sultaţi, sau nu. Aceasta e misiunea justiţiei. Dar se poate pretinde ca unui magistrat să-i fie oprit dreptul de a chema la răspundere, pe cel care l-a pricinuit o daună morală . De unde, dacă nu nu­mai din confuzia determinată de patima criticei, această tă­gadă ? Magistraţii din Sibiu s’au so­cotit jigniţi de unde declaraţii ale d-lui Tuliu Maniu. Ei au cerut tăgăduirea ministerului de justiţie să dea in judecată pe d. Maniu. Ministerul nu putea şi nu poate niciodată să tăgăduiască dreptul de apărare, de petiţio­nare, de căutarea dreptăţii, ni­mănui. Şi astfel s’a început procesul. Prin urmare, uzează ii ma­­gistraţii, cari s’au simţit jigniţi de d. Iuliu Maniu, de dreptul egal oricărui cetăţean, — să se adreseze puterii constituite care face dreptate, — să le facă şi lor dreptate. Aceasta-i singura cale legală. Şi criticarea ei însemnează în­drumarea către o ilegalitate care prin toate mijloacele tre­­bue combătută şi oprită, căci niciodată dreptul de a-şi căuta dreptatea în faţa instanţelor le­gale, face parte constitutivă din însuşi dreptul libertăţii, din în­suşi sufletul fiecăruia. Acesta e singurul îndrumător de apărarea legalităţii şi drep­turilor cetăţeneşti. Altmintreri, ar fi fost o căl­care de lege, o respingere a dreptului de petiţionare, un a­­buz de putere, o ştirbire a pres­tigiului şi autorităţii. Dacă nici acum n’au înţeles confraţii cari critică orice, cri­tică oricum, numai ca să criti­ce, n’avem ce le face. Ii lăsăm in larma lor confuză. Cu frecventa-i competenţă în chestiunile, pe care nu le cu­noaşte, d. Mihalache Ion iar a vorbit de magistratură. D-lui Mihalache Ion i-am răspuns în mai multe rânduri, clar şi răspicat asupra acestei chestiuni. I-am tălmăcit cum se cuvine, ca să se documenteze serios şi să înţeleagă limpede. Dar d-sa s’a proptit într-un prag şi par’că nu se mai poate urni, ca să vrea să înţeleagă, că nu sunt magistraţi persecu­taţi şi magistraţi nepersecutaţi. Nu. Nu există niciun indieni, care să facă pe vreun om poli­tic de bună credinţă, cu acum la ministerul de Justiţie s’ar diviza magistraţii în persecu­­taţi şi nepersecutaţi. Nu­. Ministerul de justiţie se că­lăuzeşte de o singură normă e­­gală şi unitară . CÂND SUNT RECLAMAŢII ÎMPOTRIVA U­­NOR MAGISTRAŢI, MINISTE­RUL DE JUSTIŢIE ORÂN­­DUIEŞTE ANCHETE ŞI, APOI, SANCŢIUNILE, POTRIVIT LE­GII ŞI REGULAMENTULUI. Aceasta-i norma. Singura normă.­­ Aşa-s şi cazurile dela Dolj, unde s’au produs reclamaţii din vilă tabere adverse politice. Tu­ţinii magistraţi şi-ar fi uitat îndatorirea de a fi obiectivi în alegeri. Se aşteaptă rezultatul anche­tei. Să-i aştepte şi d. Mihalache, că doar d-sa n‘a fost însărcinat să facă anchetă, nici ca parla­mentar, nici ca inspector jude­cătoresc, spre a i se lua ca bu­ne, atacurile pe care le în­dreaptă împotriva magistra­turii. Muţii unguri cer menţinerea lui „numerus clausus“ Budapesta, 25. (Ra­dor).— Biroul „Uniunii generale a studenţi­lor“ reprezentând aso­ciaţiile studenţeşti din Budapesta şi din pro­vincie s-a ocupat în şe­dinţa de aseară de chestiunea „numerus clausus“ şi şi-a însuşit rezoluţia votată de stu­denţii de la şcoala poli­tehnică, cerând men­ţinerea neschimbată a acestei legi. Rezoluţia mai cere ca recunoaş­terea diplomelor uni­versitare din străină­tate să se facă în spiri­tul acestei legi. Toto­dată, Uniunea a trimis mesagii în acest sens asociaţiilor studen­ţeşti cu care are legă­turi, la Paris, Stras­bourg, Viena, Halle, Muenchen, etc. Accidentul suferit de regele Spaniei Berlin, 25 (Bador). — Din Madrid se amintă, că regele Al­fons al Spaniei, căzând de pe cal în timpul unei partide de polo, la care lua parte, și-a scrântit un picior. Starea Suveranului însă, nu inspiră nici o grijă, accidentul nefiind tocmai grav. Citiţi la „Ultima oră“, amănunte noui, în le­gătură cu arestarea fostului subsecretar de Stat la finanţe, d. IVich. Manoilescu. Războiul civil în Mexic Execuţia generalului Alffred­o Quijano J», 1 (K..,r.m­l Q»j«. Ml 1,1*1 1« 1*1* 1 O. ““«Ji »Vi «1_ P.. 2« ultimul adio„. |hd «• execuţi* | lost H ei împuşcat,­­ Mieus» «a Generalul Gomez, car a 8 zile in Polonia Delegaţia ziariştilor români depuse coroană la mormântul­­ eroului necunoscut, la Varşovia Conferinţa presei româno-po­­lone s’a ţinut zilele trecute, la Varşovia. Anul trecut, s’a ţinut la noi, — la Galaţi — şi la anul se va ţine tot la noi,—la Bucu­reşti. Conferinţele acestea sunt desi­gur foarte necesare. In ele, ziariştii examinează chestiunile, caii privesc legătu­rile cât mai bune, cât mai strân­se, cât mai lămurite între cele două ţări prietene şi aliate. Pe lângă alianţa politică şi a­­lături de statornicirile guvernelor respective, pe drumul propăşirii legăturilor de înţelegere şi prie­tenie, presa are o mare chemare. Prin presă, se fac acele legături sufleteşti între popoare şi se des­­voltă năzuinţele de amiciţie ; prin presă, se face cunoscut spiritul public şi se împleteşte conştiinţa defensivă pentru bunurile comu­ne, împotriva atentatorilor ordi­­nei interne şi opresorilor restau­ratorilor de ţări în configura­ţiile etnice.­­ De aceea, ca mijloc de conso­lidare a legăturii politice dintre România şi Polonia şi ca metodă de mai temeinice cunoaşteri reci­proce, s-a întemeiat asociaţia ca­maraderească de presă, numită „Conferinţa de presă română-po­­lonă" (P. R. P.) In şedinţele de la Varşovia, re­prezentanţii ambelor comitete sau înţeles perfect asupra tutu­ror chestiunilor. Pornind dela ideea, ca aceste comitete să fie organele executive ale colaboră­rilor de presă dintre cele 2 state, s-a hotărît extinderea activităţii lor prin afilierea scriitorilor, ar­tiştilor, etc., prin utilizarea or­­ganizaţiunilor cari au aceleaşi scopuri şi prin "sporirea unor or­gane, care să se consacre activi­tăţii de cunoaştere reciprocă şi de întărire a raporturilor priete­neşti. Cele mai bune, cele mai sin­cere şi mai puternice dovezi ale înţeleeerii prieteneşti ni le-au dat nouă, delegaţilor presei române, camarazii poloni, în toată vre­mea cât le-am fost oaspeţi, atât la Varşovia cât şi în alte oraşe poloneze. Ni s'a arătat camaraderia sub forma cea mai impresionantă. Nu au fost ziariştii poloni admi­rabili călăuzitori prin frumoa­sele şi foarte bine administratele lor oraşe , dar ne-au fost şi foar­te scumpi prieteni. Fără deosebire de credinţe politice, fără distincţiuni regio­nale, camarazii poloni de la ga­zetele conservatoare, ca şi de la cele socialiste, ne-au primit cu drag, ne-au arătat ce-i mai ca­racteristic în oraşele lor (la Varşovia, Gdansk, la Lodz, la Posnan, la Katowice, la isto­rica cetate de tradiţie naţio­nală Cracovia, la Lwów) şi ne-au vorbit cu însufleţire de prietenia poporului polonez ; de lupta comună întru apărarea civilizaţiilor noastre naţionale; de apărarea dârză a ţărilor prin marea forţă, pe care o exercită presa asupra publicului. Şi ne-au vorbit ziariştii po­loni cu emoţie de nădejdea, pe care o pun ei,­­ având în ţara lor o ideologie latină, fiindcă au cultură latină, fiindcă bise­rica tot le-a adus această în­râurire, fiindcă desvoltarea ci­vilizaţiei lor s’a făcut cu spriji­nul artei şi literaturii latine,­în vecina lor de temeiu care este România. Ne-au condus ziariştii poloni în oraşe industriale, în altele comerciale, în centre rurale, în medii alese, printre profesorii u­­niversitari, între importanţi re­prezentanţi ai marei industrii. Şi pretutindeni, ni s-au arătat mare simpatie pentru ţară şi accentuată râvnă de împuterni­cirea raporturilor polono-ro­­mâne. Opt zile, pe care le-am trecut în Polonia, în tovărăşia d-lor Dianu, directorul general al pre­sei din ministerul de externe; A. Bardescu, directorul ziarului „îndreptarea”; R. Dragomire­­scu de la „Argus” şi Kijenski, ata­şatul de presă polonă la Bucu­reşti, au fost zile de strângere de dovezi de prietenie pentru ţară şi de sforţări uriaşe, pe care le desfăşoară Polonia pentru depli­nă restaurare istorică şi propă­şire. B Cecropide Te-Deum-ul «ie ieri De la stânga la dreapta, d-nii: Stelian Popescu, ministrul jus­tiţiei, C. Nicolaescu, preşedintele Senatului, Vintilă Brătianu, mi­nistrul finanţelor, R Franaso­­vici, subsecretar de stat la in­terne şi G­hipăianu, subsecre­tar de stat la domenii,,­­v t.

Next