Universul, septembrie 1930 (Anul 48, nr. 209-238)

1930-09-01 / nr. 209

I BBaia sv CUPON N­rut 10 Cititorii ziarului „Universul“, cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria IV-a die 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţa de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. „­Tanco-Aromănău de asigurări. Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 26.OOO care se va face la începutul lunii Noembrie a. c. Industria animală in România Industria şi comerţul mondial­­de carne, interesează, cu drept cuvânt, omenirea întreagă, căci producţia cărnii face parte din ramurile cele mai de căpetenie ale agriculturii. Industria animală reprezintă o mare parte din întreg comer­ţul mondial şi împreună cu ce­realele, constitue ocupaţiunea de căpetenie a peste 85 la sută din populaţia ţării româneşti. Producţi­unea agricolă a nu­meroase regiuni depinde, în cea mai mare parte de trebuinţele pământului în materii organice procurate de îngrăşământul a­­nima­ 1. Dacă studiem efectivul speciei bovine, în lumea întreagă, înain­te şi după război, vedem că în vreme ce în Europa, acest efec­tiv, scăzut în timpul războiului, abia s-a putut reface astfel ca să revie la cifra dinainte de răz­boi (60 milioane capete), în cele­lalte continente, numărul bovi­nelor este într'o continuă creş­tere şi această creştere se men­ţine peste tot, afară de America de Nord, unde mărirea efectivu­lui din timpul războiului (peste 20 la sută în plus) nu s'a mai menţinut după războiu. SITUATIA IN ROMANIA Situaţia numerică a stocului de vite cornute în România, pe ultimii ani, se prezintă cu o di­ferenţă în minus, începând cu 1923 şi diferenţa aceasta se ac­­centuiază în fiecare an. Astfel de la 5.700.000 capete în 1922 s-au înregistrat în 1929 numai 4 mi­lioane 500.000. Din stocul acesta se îndestu­lează consumaţia internă cu 1.100.000 capete, precum şi ex­portul de 100.000 capete, cât ex­portăm anual, adică în total 28 la sută din întregul stoc. Vitele ce se exportă sunt in marea lor majoritate îngrăşate, de cea mai bună calitate şi foar­te mult căutate pe pieţele stră­ine. România posedă următoarele rase de vite cornute: 1) Rasa cenuşie de stepă, cu trei varietăţi principale: varie­tatea moldovenească, varietatea bucşană şi varietatea de Tran­silvania, care furnizează lin a­­nimal admirabil de muncă, cu o greutate de 4—­500 kg., putând ajunge chiar 7—800 kg., după îngrăşare. 2) Rasa de munte reprezentată printr'un tip de talie mult mai mică, cu o greutate de 2—300 kg., şi cu aptitudine pentru produc­ţia laptelui. 3) Rasa Simmental, având un climat favorabil, în Ardeal, Ba­nat şi Bucovina s'a aclimatizat cât se poate de bine, înlocuind în aceste provincii înzestrate cu precipitaţiuni atmosferice abon­­dente, de 600—700 m.m., aproape complect vechea rasă de stepă. Greutatea mijlocie a boilor Simmental, este 750 kg., cu un re­nde­ment în carne de 56 la sută, iar după o îngrăşare de 4 luni ating 1000—1100 kg. 4) Rasa Pinţeau, mai puţin răspândită în Nordul, Sud-Estul Ardealului precum şi in Buco­vina, cu o greutate mijlocie de 650—700 kg., la boi şi 900—1000 kg. după îngrăşare. 5) Rasa Schwitz, răspândită mai cu seamă în jud. Maramu­reş şi în câteva judeţe muntoase din nordul Munteniei. Stocul bovin din vechiul regat, scăzuse, ca o consecinţă a ma­relui război, cu 60 la sută. Si­tuaţia s-a remediat însă numai în câţiva ani şi aceasta datorită mai ales reformei agrare. Exportul de animale bovine, a înregistrat cea mai mare cifră în 1922 când s'au exportat 145.009 capete, pentru a ajunge în 1928 la 70.000 capete, iar în 1929 la cifra de 102.000 capete, din care 50.000 în Austria. In primele cinci luni ale anului 1930, am expor­tat­ în total 50.000 capete bovine. Carnea de vacă ajunsese în 1926, la un export de 600.000 kg. lunar, pentru a scădea la 200.000 kg. lunar in 1929. In speţă, România nu exportă anual decât o treime, adică nu­mai 100.000 capete bovine, din capacitatea ei animală de 300.000 capete, ce ar putea exporta (6 la sută din stocul total). Mijloacele de producţie ale Ro­mâniei, în ceea ce priveşte ani­malele şi produsele animale, în­trec cu mult trebuinţele interne şi astfel fiind, rămân disponi­bile pentru export, mari canti­tăţi. Astfel România poate exporta în fiecare an : 300.000 capete bo­vine, 500.00­1 oi, 500.000 porci a­­dulţi, 50.000 0(H) kg. bacon, 5 mi­lioane kgr. păsări tăiate, 30 mii. kg. ouă, 200.000 kg. unt şi 1 mi­lion kg brânzeturi diferite. Cauzele care împiedică desvol­­tarea exportului nostru de ani­male bovine sunt în primul rând cheltueliile excesiv de mari, ce însoţesc acest export, şi preţu­rile puţin remuneratorii din ul­ti­mul tr­un shilin­g pentru un kg. de carne tăiată. Pentru rânduirea acestor ne­ajunsuri, guvernul român a re­glementat prin legea promulga­tă la 1 iulie, organizarea tuturor exportatorilor de animale, pro­ducători şi comercianţi, în sin­dicate profesionale regionale, cu o Uniune centrală, care se va bucura de anumite privilegii, în scopul ca exportul de animale şi de carne să se bucure de cât mai multe avantagii şi să fie cât mai bine organizat. Uniunea centrală a acestor sindicate, va avea în conducerea sa în afară de reprezentanţi ai producătorilor şi comercianţilor şi delegaţi ai oficiului naţional de export şi ai ministerului de agricultură, ca în felul acesta, Statul să cunoască toate nevoile sindicatelor şi să poată contri­bui în măsura cea mai largă la încurajarea exportului. INTRE PRODUCTIA AGRICOLA SI CEA INDUSTRIALA Evaluând producţia animală a României, în produse agricole şi industriale, vedem că România este o ţară agricolă propriu zis, căci producţia agricolă este de 4 ori mai mare decât cea indus­trială. In adevăr, producţia agricolă propriu zisă în cereale, furaje şi animale se ridică la 160 miliarde lei sau 4 miliarde R. M. din care 1 1/4 producţie animală în vre­me ce producţia industrială, nu trece de 40 miliarde lei sau 1 miliard R. M. într-un an, cu pro­ducţia minieră cu tot. Dacă comparăm această eva­luare, cu aceea a producţiei a­­nuale a Germaniei, vom trage concluzii interesante. Germania are o producţie a­­nuală agricolă de 10 miliarde R M., pe când producţia sa a­­nuală industrială se ridică la 26 miliarde R. M. Prin urmare de unde în pro­­mu produce decât a 26-a parte, clase manufacturate, România din producţia germană dint­r-un an, în produse agricole şi ani­male, România produce 40 la sută din producţia agricolă a Germaniei, sau numai de 2 luni, ori mai puţin decât Germania. Deci ţinând socoteală, de în­tinderea teritorială şi de popu­laţia respectivă a celor două ţă­ri, România produce mult mai mul­te produse agricole decât Ger­mania şi astfel fiind solidarita­tea de interese a ţărilor indus­triale cu aceea a celor agricole, se învederează de la sine şi nu e nici o trebuinţă să insistăm asu­pra nevoei de înţelegere între cele două feluri de producţii. Numai armonizându-se aceste dou­ă feluri de interese, agricole şi industriale, între ţările res­pective, este posibilă o prospe­ritate economică. Fără debuşeuiri, pentru pro­­dusele agricole, puterea de cum­părare a celui mai bun client, agricultorul, scade şi ca o con­secinţă fatală, industria va fi cea dintâi, care se va resimţi, tre­buind, vrând nevrând, să-şi di­minueze capacitatea de lucru. Ch. Ionescu-Brăila Muncitori trăsniţi Varşovia, 29 (Telegr. part.) — In staţiunea Thorn, un grup ele 14 muncitori a fost lovit de trăz­­net. Muncitorii au rămas in ne­simţire pe fine. Nenorocirea s-a întâmplat cu câteva clipe înainte de a sosi un tren, astfel că muncitorii erau în primejdie să fie striviţi. In ultimul moment, un impiegat din stafie, alergând spre tren, a reu­şit prin strigăte să atragă aten­ţia mecanicului, care a oprit tre­nul la timp. Muncitorii şi-au re­venit apoi. -------*□*. 2 Eleia din Memel a fost dizolvată Me­mel, 39 (telegr. part.) — Dieta a votat azi o moţiune de neîncredere în directoristul Re­­iseys. Contra moţiunei au votat numai 4 deputaţi lituani. După rezultatul votului, pre­şedintele guvernului a dizolvat Dieta. CONVENŢIILE COMERCIALE Ministerul de industrie a luat dispoziţiunea, să se prelunegns­­ră toate acordurile provizorii, care expiră la 1 Septembrie. Astfel s'a­ iscălit prelungirea convenţiunilor provizorii cu A­­ustria şi Belgia şi urmează să fie prelungite şi convenţiunile provizori cu Olanda şi Grecia, care expiră, după 1 Septembrie. Tratativele cu Bulgaria sunt în curs, dar din cauza unor di­ficultăţi de alt ordin, e probabil ca convenţiunea să nu poată fi încheiată de cât după întreve­derea, pe care o va avea la Ge­neva, d.­­I. G. Mironescu cu d. Buroff, ministrul de externe al Bulgariei. Ministrul de industrie şi co­merţ a luat hotărîrea,­­ care urmează să fie ratificată de con­siliul de miniştri, să nu se a­­plice dela 1 Septembrie, tari­ful vamal maximal faţă de toate statele, cu care pînă la a­­ce.n dată, nu se vor încheia con­­venţiuni comerciale, ci numai faţă de Statele care au o atitu­dine nefavorabilă României, din punct de vedere economic. MEMENTO RADIO Duminică, 31 August BUCUREŞTI : 12 kw., 394 m.— 11.15. Ora copiilor : d-na Mona Rădulescu. 11.30. Muzică religioasă. 11.45. Lectură din „Viaţa Sfin­ţilor”. 12.00. Orchestra Radio: Strauss: Copii, aşa o fată !—marş, Suppé: Cuvertură la opera comică „Fru­moasa Galathea”, Dicker : Inter­mezzo chinezesc, Kanner: Die Schönbrunner — vals. D. Bru­neter : Madrigal. Translateur . Convoi de nuntă în Liliput. 13.00. Plăci de gramofon. 15.30. Informaţiuni, buletin me­teorologic şi ora exactă, cota ape­lor Dunării. 13.40. Plăci de gramofon. Ora satelor. 16.00. D. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 16.15. D. Şerban Rusan — har­­monică . Arii româneşti. 16.30. D. Vissarion — Snoave. 17.00. Orchestra Gr. Dinicu — Muzică uşoară şi românească. 18.00. D. Victor Rodan — ora veselă. 18.15. Orchestra Gr. Dinicu, — continuare. 19.00. Informaţiuni, semnal orar. 19.15. Plăci de gramofon. 20.40. D. I. Totu : Insula Cipru. 21.00. Orchestra Radio, flotow: Uvertura la „Martha“. M. Bruck: Concert pentru violină (sol mi­nor) partea II (solist d. Teodorii) Mae Dowel: Suită în pădurile A­­mericei.­­ 21.30. D. dr. Voiculescu : Lec­tură din poemul românesc „Io­nică", 21.45. D-ra V. Creţoiu de la Opera Română — canto, Gou­nod : Arie din „Romeo şi tu- Hera „Kreisler : Caprice Viennois, cu acompaniament de vioară, Flégier : Le beau rêve, Arii româ­neşti, 22 15. Orchestra Radio , Tschai­­kowsky : Chanson or­ientale, Ce­zar I­­ranek : Paris Angelicas, Weber : Invitațiune la vals, Wals Dvorak : Dans slav No. 3. 22.45. Informațiuni. 23.00. Transmisiune de Jazz de la bazinul „Lido“. * Kattolok­e : 10 kw., 400 m. — 20.50. Intermezzo muzical, semnal orar de la observatorul astrono­mic. 21. Un sfert de oră literară. 21.15. Concert seral trans. din Varşovia. 23. Feuilleton. 23.15. Bul. meteorologic. Programul zi­­lei următoare în limba franceză. Ultimele noutăţi. Bul. sportiv. 24. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 418 m. — 20,30. Concert al orchestrei Stroet. 22. Sport. 22,03. Concert de orchestră. 1.30. Muzică de dens. Belgrad: 2.5 kw., 452 m. — 20.50. Irans, unei comedii. 2i. Concert coral. 22,15. Concert seral ai orch. radio. Roma : 50 kw., 441 m. — 22,02. Pescuitorii de perle, operă în 3 acte de Bizet. Milano: 7 kw., 501 m. — 21,30. f­armecul unui vals, operetă de Strauss. Viena : 15 kw, 516.3 m. Gratz : 5 kw., 352.5 m. — 22.40. Concert cu muzică de cameră. 21. Ora, meteorul, sport, progr. zilei ur­mătoare 21.30. „Silvia“, operetă în 3 acte de Kaiman. Budapesta : 20 kw., 530 m. — 21.30. Reprezentație în studio. In continuare, concert al orch. de jazz Pataki 24. Concert al orch. de țigani. Ann­ie Sumatra Haga, 29 (telegr. part.). — In Sumatra s’au descoperit bogate zăcăminte de aur. Inginerul van Hass a obținut concesiunea pen­tru exploatarea unui teren de 16­ Ml hectare. 20.000 lei =“ ■âşt.-La oricare cititor dacă va strânge le seria­l-armare se găsesc în pagina ■ 19 a UNIVERSUL fcSaUB Curier judiciar Complicii lui Beza menţinuţi arestaţi Camera de punere sub acu­zare a respins ieri, ca neregulat introduse, apelurile lui Anton Gorănescu şi Alexandru Baicu, în contra jurnalului tribunalu­lui prin care se reconfirmase mandatele lor de arestare e­­mise de cabinetul VII instruc­ţie, astfel că ambii complici ai lui Beza au fost menţinuţi ares­taţi. Fraudele de la soc. „Franco-Română” D, jude instructor Preoţeacu, titularul cabinetului II, termi­nând cercetările şi de acord cu­­incluziunile parchetului, a dat ordonanţă definitivă pentru tri­miterea în judecate tribunalului colecţionat a samsarului Geor­­gescu, zis Delafinta, complicele lui Costescu în fraudele de la Societatea de materiale de căi ferate „Franco Română Abuzul de încredere al unui padurar Dumitru Meşterelui, pădurar In corn. Gurbăneşti, jud. Ilfov, primise de la d. D. Cosma din Bucureşti, 400 oi, spre a le în­treţine şi sa le vândă laptele şi lâna. Meşterelu abuzând de în­crederea mandatarului său, şi fără ştirea acestuia, a vândut toate oile, şi-a însuşit peste 300.000 lei, iar pentru a se pune la adăpostul oricărei urmăriri a înstreinat şi întregul său avut teren de cultură şi casă. Descoperit, Meşterelu a fost înaintat cabinetului III instruc­ţie, care a emis în contra sa mandat de arestare. Tribunalul notariat sub pre­şedinţia d-lui Radovan, a re­confirmat ieri mandatul de a­­restare lui Dumitru Meşterelu Apel respins Camera de punere sub acu­zare a respins apelul, menţinând arestat pe Ghile Merizneschi din str. Logofătul Tăut 53, acuzat de complicitate la escrocheria fostului maior Ştefan Nicolau şi a Măriei Căzăinescu. Reintegrare Ministrul de justiţie a rei­nte­­grat prin decret regal pe d. Virgil Orăscu, ajutor de gre­­fier la secţia III a Curţei de apel, destituit cu ocazia grevei generale a funcţionarilor pu­blici în 1923. Bin public PENTRU CFJ,­­ Constan­tin leşan din Câmpulung (Bu­covina), spune că după ce a ser­vit 23 ani căile ferate, într’un post de acar, a fost îndepărtat fără motiv. De câţiva ani aşteaptă anche­tă, ca să se cerceteze abuzul să­vârşit, dar nici unul din şefii lui nu s’a sesizat. Nici cererii de recunoaştere a anilor serviţi nu i s’a dat curs. Om sărac, cu şapte copii, roagă direcţia generală c­a­­r să-l pri­mească în serviciu ori să-i plă­tească pensie în proporţie cu a­­nii serviţi. CASA DE ECONOMIE Şl CREDIT a funcţionarilor din ministerul de finanţe şi-a între­rupt de două luni operaţiile, spre a se reorganiza, conform legii votată în ultima sesiune parlamentară, iar în acest timp funcţionarii suferă. Ei nu se mai gândesc să ca­pete Împrumuturi şi nici resti­tuirea depunerilor pe termen fix, dar cei cu stăruinţă — şi trebue să fie luaţi in seamă — depunerile temporare, adică a­­cele sume pe care le-au depus cu­ condiţia să le poată ridica oricând vor avea trebuinţă. Mulţi funcţionari sunt bolnavi, alţii au vrut să plece la băi cu economiile strânse un an întreg, în acest scop. Când le-au cerut însă li ste răspuns, că trebue aprobare de la „cei mari”. Reorganizarea nu împiediică a­­ceste restituiri şi mai ales cre­dem că nu e nevoie de inter­venţii speciale. Dela Consiliul învăţământului agricol Expunerea d-lui subsecretar de stat Petru Andrei Consiliul învăţământului re­gional a ţinut ori şedinţă. D. subsecretar de stat Petru Andrei a vorbit despre­ posibili­tăţile îmbunătăţirii agriculturii, prin şcoalele agricole. După ce a arătat, ce s’a fă­cut pentru Academiile agricole, şi pentru institutul de cercetări agronomice, d-sa a insistat a­­supra învăţământului agricol de gradul I şi al II-lea. A făcut consiliului următoa­rele propuneri: 1) Concentrarea şcoalelor de ucenici agricol, în câteva cen­tre. 2) Transformarea unora din şcolile de agricultură de gradul II în şcoli de iarnă, în special a acelora care nu funcţionează în condiţiuni prielnice din lipsă de localuri, terenuri, etc. 31 înfiinţeren a două şcoli de aplicaţie pentru practica peda­gogică în conformitate cu art. 53 din lege. 4) înfiinţarea secţiilor de spe­cializare pe bază academică du­pă prevederile legii. Consiliul s'a ocupat de aproa­pe de organizarea propagandei agricole. S’a stăruit asupra rolului şcoa­lelor de agricultură, Camerelor agricole şi catedrelor ambulante­­de agronomie. La desbateri, au luat parte d-nii Rădulescu-Motru, l în Ia­­ţamb Vasiliu, Stroe, Apostol Cu­lea, Mihăilescu şi Mândru, di­rectorul agriculturii, care a pre­zentat şi un raport. Toate dezideratele emise au fost comunicate direcţiunii învă­ţământului agricol, urmând să fie puse în aplicare. Esvmimxtvmwwmmsr&izstsBamem Creditul particular şi creditul statului la vama Antrepozite, s’au distrus mărfuri de peste o sută de milioane. Mărfurile erau tri­mise de mari angrosişti din stre­­inătate clienţilor lor, comerci­anţi din Bucureşti. Aceştia din urmă, pe vremurile acestea de criză, refuză să ad­ute mărfuri pe cari nu le-au văzut şi cari au fost distrase de incendiu, fără ca vreunul dintre adre­sanţi să aibă vre-o vină. Statul n’a avut grija să asi­gure mărfurile, ce le deţine în depozitele vamale şi acum nu se preocupă decât de reconstruirea clădirii, — o pagubă mică faţă de cuantumul total al pagube­lor. Pe de altă parte marii angro­siști pretind, cu drept cuvânt, să li se achite marfa pe care au livrat-o la vreme și care, iarăşi nu din vina lor, a fost distrusă de flăcări. Statul se dezinteresează de rezolvirea acestei probleme ca de o chestiune ce nu-i preocupă. Dar nu e vorba de faptul în sine, ci de toate consecinţele ce vor decurge din acest refuz de plată al statului şi particul­ari­lor români. Mâine, când faptul va fi cu­­n­osc­ut în streinătate, ce bună­voinţă, ce credit, ce păsuiri vom mai găsi? Cine va mai avea curajul să expedieze mărfuri decât con­tra plată anticipată? Peste încrederea dubioasă pe care pe nedrept streinii o acor­dau comerţului roman, mai vi­ne şi această culpă nouă meni­ta să justifice neîncrederea. De aceea credem că ministerul ele finanţe, de acord cu Camera de comerţ, trebue să găsească modalitatea să facă să se ştie în streinătate, că nimeni din cei ce au drepturi reale, nu vor fi pă­gubiţi în urma incendiului de la Vama Antrepozite. Uneltirile sovietice — Rusia visează o Polonie sovietică — Riga, 29. — Eri şi-a terminat lucrările congresul internaţiona­lei profesioniste de la Moscova. In şedinţa de includere a con­gresului delegatul polon a ţinut un discurs, în care a declarat că cercurile diplomatice şi militare polone lucrează cu febrilitate la creearea unui bloc militar al sta­telor apusene, vecine cu Sovie­tele, sub conducerea Poloniei, cu scop de a porni război contra Rusiei. Marele Stat major polon­—a de­clarat oratorul — intenţionează să încheie o alianţă a statelor baltice cu România. Noul război va izbucni în curând şi, atunci, uniunile profesioniste din Polonia vor trebui sa provoace războiul civil, să înlocuiască dictatura fas­cistă polonă cu dictatura prole­tariatului şi să înfiinţeze Polo­nia sovietică. In moţiunea adoptată de con­gres se spune că sprijiinul moral şi material, acordat până acum jtrafiaiiilor internaţionalei, profe­­­­sioniste de către consiliul cen­­­tral a fost neîndestulător. Trebue creiat un fond special spre a spri­jini lupta solidară a secţiunilor şi organizaţiilor profesioniste co­muniste. In Europa şi America trei­esc deschise reprezentanţe speciale pentru ca legătura dintre centru şi secţiuni să fie cat mai strânsă. O mare atenţie se dă ac­tivităţii comuniste în Africa, Statele Unite şi America latină, in mijlocul muncitorilor şi ne­grilor. ------ OXO -----­ Şeful opoziţiei poloneze maltratat de bandiţi Varşovia, 29 (Rador). — In gră­dina locuinţei d-lui Domski, vice­preşedintele Dietei şi şeful opozi­ţiei, au pătruns 4 soldaţi, cari după arătările presei s’au dove- j dit a fi bandiţi deghizaţi. Bandiţii au maltratat şi rănit grav pe d. Domski. Anul XLVIII Nr. 209 Luni 1 Septembrie 192) Cronica sporterllsr O X o Sporturile sprijinite de ziarul nostru M u h­asonl ie f ihm nil isire Jé tünk (iiiiTji ..Slefliil lií — Cupa şi placheta ziarului nostru pentru atletism — Sâmbătă, 20 Septembrie şi Du­minică 21 Septembrie, se vor disputa pe stadionul O. N. E. F două din cele mai importante reuniuni sportive din anul a­­cesta. Mulţumită conducătorilor aso­ciaţiei sportive Stadiul Român, care cu grele sacrificii au pu­tut organiza aceste reuniuni, Paris Université­ Club (P. U. C.), îşi va deplasa in luna viitoare la Bucureşti, cea mai bună for­maţie de rugby, precum şi cei mai buni atleţi. In vederea acestor grandioase întâlniri internaţionale nici Sta­ înaintaşi, Lacor. Reille, Dubié, Lomont, Krotoff Leclerc, Léjét, Forges. Menţionăm performanţele at­letice ale următorilor: Fretet aruncă cu uşurinţă dis­cul la 39 m. 50; greutatea la 15 m. 20 şi sare în lungime 6 m. 80 Bas international săritor în lungime a atins 6 m. 87. Krotoîî internaţional olimpic, cea mai buna performanţă 400 metri în 49 secunde. Deasemenea în afară de echi­pa de rugby Paris Université Club, deplasează şi pe următo­rii atleţi: „Stadiul Român” va trebui să facă eforturi mari spre a putea ţine piept cu demnitate acestor sportivi ai Franţei. CUPA ZIARULUI NOSTRU Pentru întâlnirea atletică de Sâmbătă 20 Septembrie, ziarul nostru, în dorinţa cimentării le­găturilor sportive dintre noi şi Franţa, donează o cupă chal­enge doi ani, care va reveni echipei ce va acumula cele mai multe puncte bune. Această cupă se va disputa în 1930 la București și in 1931 la ■oxo. Ech­ipa de rugby a clubului francez „Paris Université Club” dliul Român nu a neglijat an­trenamentul oamenilor săi. In fiecare săptămână, atât e­­chipa de rugby cât şi secţia at­letică îşi continuă pe stadionul O. N. F. F. antrenamentul. FORMAŢIA FRANCEZA Suntem în măsură să arătăm formaţia echipei franceze de rugby, din care fac parte mulţi din cei mai buni atleţi ai Fran­ţei : fundaş, Artigues , treisfer­­turi, Bas, Durand, Marcel, Fre­tet , jumătăţi, Carette, Léonetti, Theard campion universitar al lumii fuge 100 metri în 10 se­cunde 3/5. Fleuret campion Olympic, se­lecţionat în echipa Franţei de nenumărate ori, sare în lungime 7 m. 08. Ossart fuge 100 metri în­­ min. 59 sec. Făcând un examen amănunţit al formaţiei ce o deplasează „Paris Université Club’ la Bucu­reşti, găsim că aceasta este cu mult mai superioară aceleia cu care P. U. C. s’a prezintat anul trecut, Paris, în prima Sâmbătî din luna Mai. In afară de cupă,­ziarul nostru mai donează învingă­rilor fie­cărei probe plachete de aur, ar­gint şi bronz, precum şi diplome sportive. Solemnitatea distribuirii pre­miilor şi cupei se va face Dumi­necă cu ocazia intânirei de rugby. Vom ţine în careu pe citi­torii ziarului nostru cu amă­nunte în privinţa a­cel­or impor­tante întâlniri sportive. I. S. Bel* stânga la türeefia: fra picioare: Fernes, Lacor, Körlet, Leclerc Bufnet, Lement, Lejei, Harter; pe scaun : EretelS, Ras, Marcal, Boué Leonetti, Burând, Pentvlanne Ili isit! sut Ne găsim în preajma unui e­­veniment pugilistic de prima mărime. D. Radu Ottulescu, pro­motorul care a reuşit în ziua de 7 iunie, veritabilul tur de forţă al organizărei unui campionat al Europei, în Bucureşti, nu-şi consideră n.ş­unea terminată ei ţinteşte să dea prilej şi altor boxeuri de clasa şi valoarea lui Lucian Popescu, să străluceas­că pe firmamentul pugilistic. Convins că bătrânul nostru emtinent pose vdă în Moţi Spa­­kow un boxeur capabil să deţi­nă, cu cinste sceptrul de cel mai bun sem­i-greu al său, neobositul p­rom­o­tor şi-a propus să de­scun­­dă drama campionului Româ­niei la titlu­lH ui­t de ita­la­­tinn Bona­glia Opera de înfăptuire a acestei admirabile idei, a început de ■âtova luni şi astăzi ea a at ns u­n punct cu’nv.nmt Doi paşi mai despart pe Spakow de lup­ta care urmează să-l consacre drept campion al Europei, învingând în mod categoric şi fără drept de apă, pe belgia­nul Van Haecke şi pe francezii Compere şi Vermaut, acesta fost nană mai ori campion al Franţei, deţinătorul celui mai invidiat titlu românesc şi-a în­scrie definitiv numele în rân­dul celor mai serioşi candidaţi la trofeul european. Seria de victorii impresio­nante i-au ridicat simţitor ac­ţiunile. Cu toate acestea se mai găsesc şi astăzi oameni cari să-i pună la îndoială clasa France­zii în special, se pare că nu vor să recunoască euperior­ita­tea românului şi caută să-i facă viaţa grea, încercăndu-l în di­ferite companii. In sfârşit, ul­tima rezervă a francezilor este t­erre Gando. Acesta ne va vizita în ziua de 6 Septembrie, când d. Radu Ottulescu,­ va or­ganiza în Arenele romane, o interesantă reuniune de box cu caracter intern­aţional. Matchul vedetă va opune în 10 reprize a 3 minute pe foştii rivali din Februarie trecut. Re­vanşa are menirea să dea la iveală pe cel mai bun. In caz­ul când campionul nostru va reuşi să dobândească victoria, lu­mii care pare foarte probabil, St­a­­kow se va întâlni apoi cu ger­manul Pistuia, după care match în caz de victorie, nimeni şi ni­mic nu se va mai putem­ opune mersului său triumfal către campionatul Europei. Dacă Gandon şi Fistula vor ceda lui Spakow. Jiu încape îndoială că şi Bonaglia va împărtăşi aceiaş soartă, întrucât deţinătorul ti­tlului european sa arătat a fi inferior celor mai buni semi­grei ai continentului şi este cert ca Spakow, Pistula şi Gandon fac pa­rte din lotul acestora. Deci, împrejurările fac din matchul Gandon -Spakow un eveniment de primă importan­ţă. Ne place să credem că cei doi combatanţi vor îi la înălţi­mea bunei lor reputaţii. Ul­ivi Dar, "egalul sportiv (ie Sâm­băta viitoare, nu se reduce nu­mai la matchul Gandon-Spakow. O altă întâlnire, tot atât de im­portantă stă la locul de cinste, de programul reuniunei de la 6 Septembrie. Este vorba de mat­chul Fulea-Biond, doi oameni cari tind să-şi­ asigure supre­maţia în categoria mijlocie. De­sigur că atât Eulea cât şi Riond, au dreptul să aspire la această cinste, dat fiindcă au realizat în carieră performanţe strălucite Fulea nu a fost în­vins decât de Baudry şi acea­sta datorită faptului că a tre­buit să se prezinte pe rang in condiţiuni vitrege. Riond, de când este în ţară nu a cunos­cut efectiv decât o înfrângere din partea lui Moţi Spakow. A dispus în schimb de oameni de talia lui Steinbach, Caneva, Da­vid, etc. şi a reuşit odată, mc egal cu temutul Ivan Laffineur. Astfel fiind, pretenţiile celor doi corifei sunt perfect justificate. Restul programului este la ni­velul celor două materisici prin­cipale, Ii publicăm în forma de­finitivă. Iată-l: Gheoghe Calcan—­Marin Plă­­eșu, 3 reprize a 3 minute. Dică Schwartz—Nicolae Cara­ta, 3 reprize a 3 minute. Constantin Cionoiu—Nicolae Vilău, 6 reprize a 2 minute. Gheorghe Popescu—Mielu Do­­culescu, 10 reprize a 3 minute. Mihail Fulea—Michel Riond 10 reprize a 3 minute. Moţi Spakow—Pierre Gandon 10 reprize a 3 minute. In ultimul moment ne vine ştirea că Internaţional Rolling Union a declarat vacante titlu­rile Europei la categoria mijlo­cie şi semi-grea. Un motiv in plus pentru Moţi Spakow spre a persevera pe drumul croit. e. d. premaţiei între cei doi brăileni. După notele de antrenament, se pare că Dinu este mai avansat decât colegul său şi e probabil că se va arăta superbi­ lui, atât la viteză cat şi la sofii-fond. De altfel în campionatul naţio­nal de fond, s-a văzut că Negre­­scu­ a acoperit cu dificultate 50 km., în timp ce Dinu pedala pe deasupra. Munteanu­­u este nici el afară din cursă, mai ales în proba de semi-fond, in care re­zistenţa işi poate spune cuvân­tul. Indicăm deci pentru viteză pe Dinu, Negrescu şi Minteami, iar la semi-fond pe Dinu, Muntea­­nu şi Negrescu, cu înviţiunea, că secundul ar putea să-şi apropie victoria cu distanţă, iM la puncte. La categoria II-a, în cursul u­­nui match compus d­e o probă de viteză pe un tur s alta de 21 tururi cu adiţiune de puncte la fiecare 5 tururi, Popârlan va tre­bui să muncească soios pentru a putea bate de Livii ris. Pentru locul al treilea indiatra pe Şte­fan Dinu, care nu este un spe­cialist al­­listei. La categoria treia Constanti­­nescu are o situaţie privilegiată şi trebue să câştige, indiferent de rezistenţa pe care i-o va opu­ne Stefaniei. DUMINICA LA BRAILA Duminică 51 August, începând de la ora 3 jumătate după amia­ză, se va ţine pe velodromul par­cului sportiv din localitate, al şaselea jubileu al clubului ciclist Brăila. Programul, cuprinde o cursă de viteză pe 1000 metri şi o cursă de semi-fond pe 60 tururi cu a­­diţiune de puncte la fiecare 3 tururi, pentru categoria primă, iar pentru celelalte categorii, un match şi o cursă pe 15 tururi. Importanţa probelor principa­le este mărită prin faptul că, cu acest prilej se întâlnesc pentru prima oară în acest an, cei doi vechi rivali : Vasile Dinu şi Li­eft Negrescu, campion naţional de viteză şi semi-fond. Din nou va fi deci în discuţie chestia sa­ De la şcoala de arte frumoase din Bucureşti înscrierile la şcoala de arte frumoase din Bucureşti (calea Griviţei 22) încep la 30 Septem­brie. Sunt necesare: certificatul de st­u­dii (cel puţin absolventa cursului inferior de liceu), ex­tractul de naştere şi cert­ficatul de naţionalitate Examenul de admitere, care începe la 6 octombrie constă dintr’o probă de desen executat în cărbune, în timp limitat, o lucrare scrisă din istoria gene­rală a popoarelor Anii de studii se împart în cursul comun cu o durată de 4 ani și cursul de specializare cu durata de 3 ani. Cursul de spe­cializare cuprinde secţiuni de pictură, sculptură, artă decora­tivă şi gravură. Candidaţii absolvenţi ai liceu­lui cu 8 clase, bacalaureaţii, ab­solvenţi şcoalelor comerciale, superioare şi profesionale gradul II pot fi admişi până în anul al IV lea dacă reuşesc cu distincţie la examenul de admitere In a­­ceste condiţiuni se primesc şi absolvenţii şcolilor normale cari au media gener.­c 50 şi mai mare de 8 la desen. Taxele şcolare sunt obligatorii:- 500 lei înscrierea şi 1500 lei taxa anuală de frecvenţă de care sunt scutiţ­i elevii minori, fii de inva­lizi sau orfani de­ război. Şcoala, nu are nici cantină nici cămin • Se primesc fără examen şi eleve lucrătoare la atelierele, de apl­caţie, broderie, ţesătorie şi ceramică Durata anilor de frec­venţă pentru această categorie este de 4 ani. ----

Next