Universul, noiembrie 1930 (Anul 48, nr. 270-299)
1930-11-26 / nr. 295
Anul XL Vffl FORMATOR: i&USGI CnZZAVILLAN TELEFON DIRECŢIA 313/72-364/84 10 Pagini EXEMPLARUL L" SL!t»te s u. 10 Pagini Nr. 295 Miercuri 26 Noembrie 1930 r UNIVERSUL CELE DÍN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu No. 9-11 DIRECTORI STELIAN POPESCU ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CD PROVINCIA 302/98-335/31 Cultura românească ameninţată „Federaţia corpului didactic** a convocat pe membrii celor trei comitete (primar, secundar şi universitar) la o consfătuire în Capitală, ca să discute situaţia creată învăţământului public în urma suprimării unui număr însemnat de şcoli, ca şi a desfiinţării nouţilor gradaţii ale profesorilor. Observaţiile critice şi expunerile ce sau făcut în această consfătuire, merită toată atenţiuneaMembrii corpului didactic de toate gradele sunt cei mai în măsură să cunoască situaţia învăţământului public şi sa-şi dea seama de efectele ce le va avea suprimarea unui număr însemnat de şcoli, atât din punctul de vedere naţional, cât şi din punctul de vedere cultural. Pe când noi, din motive de economie, suprimăm şcoli româneşti în cursul anului, şcolile minoritarilor rămân în fiinţă; nici una nu a fost şi nu va fi suprimată. Nam cerut şi nu cerem suprimarea niciunei şcoli minoritare, care funcţionează conform legilor şi regulamentelor în vigoare , dar membrii corpului didactic din toate provinciile alipite au constatat pericolul ce ameninţă cultura românească dacă ministerul restrucţiunii publice va practica economiile excesive în flama şcoalei naţionale. Un reprezentant al corpului didactic din Ardeal, a spus în adunarea Federaţiei, că prin suprimarea şcoalelor româneşti în regiunea Sibiului — de ex. — se întăreşte şcoala minoritară germană, care şi până acum este superioară, ca număr şi organizare. Este posibil ca din acelaş buget anemiat, să întreţinem şcoli minoritare peste nevoile reale ale populaţiimilor şcolare respective, atunci când desfiinţăm şcoli româneşti de care avem absolută nevoie în teritoriile alipite ? Ce fel de politică naţională şi culturală este aceasta ? In Basarabia, situaţia este şi mai gravă: învăţătorii din această parte a ţării au făcut cunoscut că toată opera culturală înfăptuită cu atâta greutate de la 1918 încoace, este lovită şi ameninţată tocmai acum când populaţia a început să iubească cultura românească. Suprimându - se şcoli şi burse, cum se va mai putea întinde cultura românească la sate ? Ce vor zice ţăranii moldoveni de peste Prut când până acum au fost îndemnaţi să-şi dea copiii în şcolile româneşti, iar azi li se spune că aceste şcoli sunt nefolositoare pentru ei ? Oare statul român nu mai este în stare să întreţină şcoli, desconsiderând nevoile culturale ale populaţiilei sale şi cele ce-i impun interesele sale naţionale ? Cum o să ne afirmăm pe terenul cultural mâine, faţă de populaţiunile minoritare, dacă vom continua să practicăm această politică şcolară şi,culturală negativă» ? De aceea ministerul instrucţiunii publice este dator să ia in serioasă consideraţie observaţiile critice şi expunerile făcute în adunarea Federaţiei corpului didactic. Prefect sau director de ziar? —Chestiune de rezolvat, pentru d. I. Mihalache- Multe lucruri ciudate se petrec sub semnul guvernării actuale. Cu cât trece vremea, cu atât mai anevoie le suportăm. Semnalăm astfel, încă odată, cazul fără precedent al d-lui Zaharia Boilă, prefect al judeţului Tărnava-Mică şi, totodată, director al ziarului „Patria“ din Cluj. In temeiul legii impenetrabilităţii corpurilor, pe care Parlamentul naţional-ţărănist a neglijat s-o modifice într-o şedinţă de noapte, d. Zaharia Boilă nu poate să ocupe în spaţiu, în acelaş timp, decât un singur loc. De la această regulă a lumii fizice, nu fac excepţie nici chiar nepoţii d-lui Iuliu Maniu. De aceea, având de ales între două slujbe depărtate între ele cu câteva sute de kilometri, d. Zaharia Boilă s-a declarat pentru direcţia „Patriei“ din Cluj. La această hotărâre a contribuit, desigur, şi dorinţa sa arzătoare de a-şi complecta în presă cunoştinţele gramaticale. Prefectura judeţului Târnava- Mică a rămas, însă, văduvită de titularul ei. Nu voim să spunem, că administraţia din acest judeţ se resimte prea mult de absenţa d-lui Zaharia Boilă, (care dealminteri nu uită să-şi ridice leafa de prefect în fiecare lună), dar îndrăznim să ne exprimăm părerea, că situaţia aceasta nu-i tocmai legală. Mai întâi, fiindcă cea mai elementară datorie a oricărui funcţionar public este aceea de a fi la postul său. D. Zaharia Boilă, deşi figurează pe statele de plată ca prefect al judeţului Târnava- Mică şi deşi deţine nominal această funcţiune, in realitate nu-şi exercită funcţiunea, mulţumindu-se să încaseze, de la distanţă, salariul, în convingerea că lucrările administrative merg destul de bine în absenţa sa, ba poate mai bine decât dacă ar fi de faţă. Deci, limpede vorbind, statul plăteşte ca să aibă prefect în judeţul Târnava-Mică, dar nu are, în al doilea rând, d. Zaharia Boilă îşi bate joc de orice principiu al incompatibilităţii, când, fără a-şi da demisia din prefectură, se instalează director de ziar, semnează articole politice şi nu se dă în lături să acuze în public diferite autorităţi publice, cu cari, în calitate de şef al administraţiei dintr'un judeţ ar fi chemat să colaboreze, sau pe cari ar trebui, în orice caz să le respect. Aşa cum stau lucrurile, ne aflăm în plină anarhie, şi n'avem pentru ce să ne mirăm, că organele puterii executive sufăr de o penibilă criză de prestigiu. In loc să-şi facă datoria în limita atribuţiilor lor, ele se răfuiesc prin gazetă... N-am văzut deunăzi pe d. Sever Bocu, directorul ministerial al Banatului, insultând în cei mai trivali termeni pe I. P. S. S. mitropolitul Ardealului, în aceleaşi coloane ale „Patriei“ ? De ce prefectul de judeţ din Târnava-Mică n‘ar figura, la rândul său, în redacţia aceluiaş organ de educaţie cetăţenească ? Democraţia română nu are decât de câştigat de pe urma faptului, că membrii guvernului împroaşcă cu noroi în şefii bisericii, iar prefecţii de judeţ aranjează campanii de presă împotriva magistraturii Dacă vom merge astfel, nu va trece mult timp şi ne vom trezi, că prim-pretorii din plăşi vor începe să polemizeze cu miniştri respectivi iar jandarmii rurali vor fi angajaţi ca redactori la oficioasele naţional-ţărăniste, continuând să-şi primească retribuţia lor din bugetul darnic al statului. Găsiţi oare, că situaţia d-lui Zaharia Boilă diferă mult de aceasta ? Câtă vreme în fruntea ministerului de interne era d. Al. Vaida, nu ne-a surprins faptul, că nu s-a luat nici o măsură împotriva prefectului-director de ziar, care nu se mai găsește de aproape un an la postul său, dar care, cu salariul plătit de stat, face propagandă de partid în coloanele „Patriei“. Nu ne puteam aştepta ca cel mai bun prieten al d-lui luliu Maniu să supere pe scumpul nepot al acestuia. Acum, însă, la ministerul de interne a trecut d. I. Mihalache, faţă de care un asemenea argument familiar cântăreşte, poate, mai puţin. Nici d. I. Mihalache nu găseşte ciudată situaţia d-lui Zaharia Boilă ? E, şi dumnealui de părere, că prefectul judeţului Târnava-Mică, in loc să fie la postul său, poate să facă, nesupărat, gazetărie la Cluj, mărginindu-se să-şi primească, imperturbabil, salariul de la stat, la fiecare început de lună ? Mult am dori să avem un mic răspuns în această privință. A. H. ------X O X------- Primul ministru al Caldei la Paris Paris, 23 (Rador). — D. Bennetts, primul ministru al Canadei, înapoindu-se de la Londra, a sosit ani la Paris, unde va rămâne catena ziie BUM ■■■ --Ravagiile din Germania, Austria, Franţa şi Belgia — Reguni întregi inundate.— Diguri distruse. — Posturi de telegrafie fără fir dărâmate.— Victime omeneşti — In Franţa Paris, 23 (Rador). — Estul şi Nord_Vestul Franţei sunt bântuite de o violentă furtună. Furtuna este mai puternică în special în regiunea coastelor Mânecei și Atlanticului, producâd mari pagube mai ales în regiunile Remiremont, Auxerre, Nevers, Boulogne sur Mer, Havre, Trouville, Rennes şi Loire. In mai mute părţi, râurile s-au revărsat. * Paris, 23 (Radar). — Din toate regiunile Franței se semnalează ploi torenţiale şi furtuni. Aproape toate râurile sunt revărsate şi ameninţă să inunde oraşele. Situaţia e mai gravă azi la Chartres, unde cartierele periferice sunt în primejdie şi au fost evacuate, la Nancy şi Lille. Detaşamente militare lucrează la îndiguirile ne-ecesare pentru prevenirea inundaţiilor. Circulaţia pe străzi a fost complet întreruptă două ore. Circulaţia trenurilor a suferit de asemenea întreruperi.. Numărul persoanelor rănite din cauza firmelor şi coşurilor trântite de furtună şi din cauza ţiglelor acoperişurilor, este foarte mare. Cei mai mulţi sunt răniţi uşor. Un trecător, lovit de o ţiglă, a încetat din viaţă. Doi sunt răniţi mortal. Uraganul din Ungaria Budapesta, 24 (Radon*).— Uraganul, care s’a deslănţuit ori asupra Budapestei, a pricinuit mari pagube. Furtuna, însoţită de grindină mare, a durat câteva ore. In apropiere de Budapesta, trei pescari aflaţi într’o barcă au fost răsturnaţi în Dunăre. Unul s’a înecat, iar ceilalţi doi s’au putut salva cu greu. Furtuna a făcut mari ravagii in provincie, mai ales la Kecskemet, Szentes, Szekesfehervar şi Miskolc. La Szentes, o femee, lovită de ţiglele unui acoperiş smuls de furtună, a murit. La Szekesfehervar, furtfter ĂE a durat cinci ore pricinuind acidente grave. La Miskolc, o femee a fost rănită mortal. La Budapesta, unul din răniţi a încetat din viaţă. In Belgia Bruxelles, 23 (Ullstein). — In Belgia a bântuit azi un uragan, neobişnuit de violent. In mai multe localităţi, digurile au fost rupte. Astfel în Grembergen digul a fost rupt, iar apele revărsate au produs pagube enorme. In Celle a fost rupt de furtună un dig de 8 m. lărgime. Digul din Hamme a fost deasemenea rupt, iar apele revărsându-se au înundat numeroase sate. Din Anvers s’a trimes un număr mare de pioneri în localităţile ameninţate. Numeroase fabrici din împrejurimile oraşului Anvers au fost inundate, altele complet izolate. In Hoboken apele revărsate au produs pagube mari la rafinăria de petrol. In Charleroi, apele au inundat minele de cărbuni și cu toată munca depusă, ele n'au putut fi, încă, pompate din mine. Ostanda, 23 (Rador).— O furtună extrem de violentă bântue coasta belgiană, în întregime. Valurile mărei, în timpul fluxului, au inundat cheiurile porturilor. Vântul suflă cu atâta putere, încât a spart numeroase vitrine mari la hotelurile eie pe dig şi în interiorul oraşului. Furtuna, însoţită de ploaie, a provocat inundarea şoselelor ce duc la Bruxelles, precum şi cartierul Ruysbrock, amenințând linia ferată din apropiere. La Bruxelles apa a pătruns în numeroase pivnițe. Uraganul din Bavaria München, 23 (Ullstein). In întreaga Bavaria a bântuit ori noapte şi azi dimineaţă un uragan extrem de violent. O ploaie torenţială, însoţită de grindină şi un vânt puternic s’au abătut asupra oraşului München, producând pagube mari. Acoperişurile a numeroase case au fost luate de furtună. Cei doi stâlpi de 45 m. înălţime ai postului T. F. F. de emisiune München — Stadelheim au fost trântiţi la pământ. Circulaţia trenurilor a fost întreruptă aproape pe toate liniile din cauza pomilor, dezrădăcinaţi de furtună şi aruncaţi pe liniile ferate. I Circulaţia pe linia Mun ’chen-Regensburg-Berlin a fost mai multe ore întreruptă. In Alpi a căzut zăpadă şi avalanşe s’au prăbuşit asupra satelor, aşezate în văi, dărâmând numeroase case şi producând pagi,be mari. ŞI IN NORDUL ELVEŢIEI Berna, 23 (Rador). — In tot nordul ţârei bate o furtunii foarte puternică, producând importante pagube. Prăpădul din Viena Viena, 23 (Ullstein).— Ciclonul, care a bântuit ori noapte în Germania de sud, s'a abătut asupra Vienei la ora 9.30 dimineaţa şi a durat până la 1:30. Pompierii au fost nevoiţi să intervină în 650 cazuri şi să pompeze apa intrată In case. In Prater, scheletul de fer şi lemn al cascadei Niagara, iall de 20 m, a fost aruncat la pământ de furtună. Staţia de emisiune de pe Rosenbrüget a suferit mari stricăciuni. Pe linia ferată Viena- Praga vântul a culcat sute de pomi, astfel că circulaţia a fost întreruptă timp de mai multe ore. Ciclonul a făcut şi victime omeneşti. Un comerciant de lemne a fost ucis. Pe când închidea poarta de la depozitul său, vântul, extrem de puternic, a prăbuşit asupra lui poarta omorându-l pe loc. In urma furtunii, 200 persoane au fost mai mult sau mai puţin grav rănite. Din provincii se anunţă, că uraganul a produs mari pagube. Soldaţii lucrează la curăţirea terenului. Viena, 24 (Rador). — Un adevărat uragan s’a deslănţuit ori asupra Vienei. De dimineaţă, la ora 6, a început furtuna însoţită de o rupere de nouri. La 10, furtuna devenise de o violenţă extremă. Numeroase case, în diferitele cartiere ale oraşului, au suferit pagube enorme. Arborii din grădini şi de pe bulevarde au fost smulşi şi aruncaţi la mari depărtări. Pompierii au fost nevoiţi să intervie până la ora 6 seara in 680 cazuri spre a da ajutor. Societatea de salvare a trebuit să dea ajutor în 52 iazuri de rănire, cele mai multe însă lipsite de gravitate. Furtuna a rupt acoperişul marelui hangar de pe aerodromul Aspern. Avioanele, aflate în hangar, au suferit stricăciuni din cauza prăbuşirii acoperişului.. Acoperişul unei biserici, a fost smuls .In tabăra de barăci, unde sunt adăpostiți, șomerii, s'au produs stricăciuni imense. O baracă a fost complet dărâmată, și SO familii au trebuit să fie evacuata. * ~XOX Franţa îşi va apăra independenţa DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE RĂZBOI Paris, 23 (Rador). — D. Maginot, Dimiinslonul apărării naţionale, remiţând „Legiunea de Onoare“ oraşului Longuyon, din Iorena, a ţinut cu această ocaziune un discurs, în faţa mulţimei ce a asistat la ceremonie. D. Maginot a declarat că cetăţenii francezi aderând în mod sincer la tot ce poate contribui la apropierea naţiunilor, rămân totuşi strâns legaţi de ideia de securitate, deoarece ei au cunoscut în mai multe rânduri invaziunile inamice. Trebue de altfel să aibă cineva stranii libertăţi faţă de adevăr, spre a putea contesta Franţei că şi-a redus de la război încoace armamentele într-o foare largă măsură, a continuat d. ministru Maginot. D-sa a terminat apoi, prin declaraţia că „Franţa este ferm decisă să apere pe toate căile independenţa sa sperând totuşi să nu aibă niciodată ocazia să facă uz de armamentele ce posedă". --------X OX D. MAGINOI Nu se ştie ce se petrece în Rusia Varşovia, 25 (Ullstein). — Comunicaţia telefonică cu Rusia nu a fost încă restabilită, ceeace produce mari îngrijorări în cercurile politice, deoarece nu se ştie ce se petrece în Rusia. Călătorii, plecaţi Vineri seară cu rapidul din Moscova, povestesc, ca în Rusia domneşte linişte. Deoarece, însă, aceste regiuni n'au fost bântuite de furtună, întreruperea comunicaţiilor telefonice a produs în Polonia luare surprindere. In acelaş timp, trenul din Ucraina sovietică, care urma să sosească Sâmbătă seara la frontiera polonă, n’a sosit nici până acum. risgjs ! După congresul pensionarilor Congresisti la mormântul Eroului Recunoscut Adunarea Federaţiei corpului didactic •oxo. — Situaţia tragică a şcoalei române în Ardeal şi Basarabia.— Fixarea congresului general la 6 Decembrie.— Şcoala se pune sub scutul Suveranului. — Hotărâri grave — Comitetul celor trei asociaţii ale membrilor corpului didactic (primar, secundar şi universitar) s-au întrunit Duminecă, la ora 10 dim., în localul „Cercului profesorilor secundari” din str. Gutenberg. I .a prezidat d. profesor dr. Dragomir Hurmuzescu, preşedintele „Federaţiei corpului didactic". — asistat de d-nii Gr. Forţu şi D. V. Toni. D. prof. HURMUZESCU a spus că la alcătuirea bugetului pentru 1931, ministerul instrucţiunii înţelege să facă economii sălbatice. Pe când la celelalte ministere, se fac economii raţionale, ministerul şcoalei nu se dă în lături de la nici o reducere, oricât ar fi de brutală. Din toate părţile ţării, primim plângeri asupra chipului cum este tratată şcoala. Din ziare, am aflat — întrucât ministrul nu a comunicat nici unuia dintre noi — că din bugetul viitor se vor suprima nouile gradaţii, la care avem dreptul. Aceste gradaţii fac parte integrantă din salariu şi deci nu pot fi desfiinţate, cu atât mai pruit, cu cât salariile de până acum nu sunt cele legale. A arătat apoi că Senatul universităţii din Cluj a făcut cunoscut ministerului, că nu va admite nici o reducere in viitorul buget. Hurmuzescu a făcut în urmă o expunere asupra activităţii comitetului Federaţiei dela ultima adunare şi până în prezent In preziua deschiderii parlamentului s’a cerut o audienţă la Suveran, dar până acum ea nu a avut loc. D. Hurmuzescu a propus să se dea o telegramă Suveranului cu prilejul adunării de acum. (Adunarea a aprobat propunerea). ASIGURAREA PRIMULUI MINISTRU D. GR. FORTU a descris felul cum a decurs audiența pe care comitetul a avut’o cu d. prim ministru G. G. Mironescu. D. prim ministru s’a arătat bine voitor. D-sa a spus că In niciun caz nu se va face vre-o reducere din salariile membrilor corpului didactic, înainte ca aceste salarii să fi devenit legale, aşa cum prevede legea armonizării din 192?. Apoi d. Mironescu a afirmat, că această introducere in lege nu mai poate fi amânată. LIPSA DE UNITATE IN GUVERN Ce a urmat după aceasta audienţă ? D. ministru Costăchescu vede lucrurile cu totul diferit. Ziarele anunţă că gradaţiile noni nu se vor mai plăti, — ştirea aceasta ministerul n’a desminţit’o. Şi ca nu cumva să mai putem să ne mişcăm, ministerul a interzis orice întruniri ale membrilor corpului didactic în timpul cursurilor. Nu ne rămâne decât calea justiţiei. Vor fi mii de procese. La Tg. Mureş a şi fost un asemenea proces. Curtea de apel de acolo a condamnat ministerul instrucţiunii să plătească gradaţia unui membru al corpului didactic şi, în acelaş timp, suma cuvenită din diferenţa ce rezultă din cauză că s’a socotit coeficientul gradaţiei altfel decât cel al salariului de bază. UN NOU CONGRES GENERAL D. Forţa a întrebat apoi, dacă n'ar fi nimerit să se ţină un congres în ziua de 6 Decembrie? Dacă parlamentul şi guvernul nu ne vor da un răspuns precis, Congresul va fi ţinut ! (aplauze). GUVERNUL VA ÎMPIEDICA ŢLNIREA CONGRESULUI D. TONI a comunicat o convorbire pe care a avut-o cu d. Mihalache, ministrul de interne, care i-a declarat că în nici un caz nu se va face o reducere de salarii înainte de repunerea corpului didactic în drepturile lui legale. D. Toni mai declară că, după informaţiile ce deţine, are impresia că în cazul când Federaţia va hotărî ţinerea congresului, guvernul va încerca să-l împiedice. D. PUCHEANU, institutor la Galaţi, spune că dascălii cari deţin funcţiuni înalte în stat nu-şi fac datoria. D. V. V. HANEŞ : Până nu se vor cunoaşte toate măsurile, pe care guvernul înţelege să le ia în chestiunea drepturilor dăscălimii. Federaţia nu-şi poate hotărî o atitudine. Până atunci dăscălimea trebue să se organizeze şi să fie solidară D-sa a propus, ca moţiunea ce se va vota, să fie prezentată guvernului căci buna credință a d lui Mironescu nu poate fi pusă la îndoială Când se fac reduceri de 6 miliarde, poate va fi posibil să se găsească o formulă pentru rectificarea salariilor corpului, didactic, rectificarea aceasta necesitând o sumă de 450 milioane. Când nici guvernul, nici parlamentul nu ne vor da dreptate, atunci să chemăm pe toţi dascălii în congres. D. GRECU a propus ca să se ţină congresul în zilele de 6—7 Decembrie. D. SIMIONESCU (Bucovina) a arătat că nu se achită la timp salariile, ceea ce pune corpul didactic în situaţii penibile şi umilitoare. D. DANAILA a făcut apel la solidaritatea membrilor corpului didactic. Trebue să lămurim dacă ceea ce ni s'a promis se va pune sau nu în buget. . Distrugerea şcoalei româneşti şi favorizarea minoraliilor D. POPA-SIBIU arată că prin suprimarea şcoalelor româneşti in Ardeal, se întăreşte şcoala minoritară care şi acum este superioară ca număr şi organizare celei româneşti. Corpul didactic protestează cu toată energia împotriva desfiinţărilor de şcoli, mai ales în ţinuturile unde — cum este de pildă Sibiu — minoritatea germană dispune de şcoale peste nevoile ei reale, cum au arătat chiar glasuri minoritare şi aceasta numai spre a profita de bugetul statului şi de slăbiciunea conducătorilor români.D. MREJERU (Neamţ) analizând procesul de descompunere şi umilire al şcoalei, arată că el este cu atât mai dureros cu cât este săvârşit chiar de guvernul format în majoritate de profesori. » . . . Profesor universitar este primul ministru Mironescu; profesor universitar este d. Costăchescu, ministrul instrucţiunii; dascăl sătesc, deci expresie a nevoilor poporului cum ar fi trebuit să fie, este d. Mihalache, ministrul de interne ; profesor universitar ardelean dr. Haţieganu ministru sănătăţii şi tot profesor asimilat gradului universitar este şi ministrul de domenii. Totuş aceşti miniştri, plecaţi din rândurile şcoalei, jertfesc fără cruţare tocmai şcoala naţională, spre a se menţine la putere, găsesc miliarde spre a plăti pensii funcţionarilor unguri, cari au sfidat statul refuzând să depună jurământul, găsesc miliarde ca sa aplice o reformă administrativă pe care o socotesc inutilă chiar directorii ministeriali puşi s’o aplice , dar refuză propunerea învăţătorilor şi suprimă şcoli naţionale. D. LONGINESCU Bucureşti, dovedeşte cât de inutile şi dăunătoare existenţei Statului unitar român sunt măsurile şi suprimările hotărîte de ministerul instrucţiunii. D. RAMNICEANU-Banat îşi exprimă uimirea că ministerul opreşte congresele în zilele de sărbătoare. Se ridică împotriva regimentelor de canonici inutili Ardeal şi Banat fără nici un rost MAI MULTA DEMNITATE NAŢIONALA Cere suprimarea şcoalelor minoritare faţă de care se duce o politică servilă, iar nu bietele şcoale româneşti destinate a lumina „prostimea“ românească ţinută in robie şi ignoranţă de unguri şi germani şi jertfită de guvern aceloraş interese străine. Încheie cerând stăruitor ţinerea congresului, ca o mare afirmare de conştiinţă şi energie naţională. STAREA DE SPIRIT A ÎNVĂŢĂTORI MEI D. ALMAJANU - Cluj arată că adunările învăţătorilor din Andegl ,au constatat o stare de revoltă, căci învăţătorii sunt într’o stare disperată. JALEA LNVAŢATORIMII BASARABENE D. NICA-Chişinău arată situaţia tragică a tinerilor învăţători din centrele germane şi bulgare din Basarabia, cari n’au cui să se adreseze nici pentru casă, nici pentru împrumut, atunci când nu-şi primesc salariile. Toată opera culturală înfăptuită cu greu după 1918 este desfiinţată tocmai acum când populaţia basarabeană a început să iubească cultura românească. De unde in 1918 copiii moldoveni aflaţi în şcoalele ruseşti de la oraşe nu să spuneau că sunt români, acum, când a început să se afirme conştiinţa românească, asistăm la suprimarea şcoalelor şi a burselor prin care putea să se ridice elementul băştinaş al satelor şi să se lumineze. Corpul didactic trebue sa salveze cât mai este timp şcoala românească de pieirea care i se pregăteşte D. FLOARES Alba-Iulia, arată că ţara aşteaptă de la conştiinţa, dela spiritul de jertfă şi solidaritatea profesorimei, creiarea unei noui conştiinţe. Trebue con(Contraro&re la» nan. 2.»