Universul, noiembrie 1930 (Anul 48, nr. 270-299)

1930-11-26 / nr. 295

Anul XL Vffl FOR­MATOR: i&USGI CnZZAVILLAN TELEFON­­ DIRECŢIA 313/72-364/84 10 Pagini EXEMPLARUL L" SL!t»te s u. 10 Pagini Nr. 295 Miercuri 26 Noembrie 1930 r UNIVERSUL CELE DÍN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu No. 9-11 DIRECTORI STELIAN POPESCU ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CD PROVINCIA 302/98-335/31 Cultura românească ameninţată „Federaţia corpului didac­tic** a convocat pe membrii celor trei comitete (primar, secundar şi universitar) la o consfătuire în Capitală, ca să discute situaţia creată învăţă­mântului public în urma su­primării unui număr însem­nat de şcoli, ca şi a desfiinţă­rii nouţilor gradaţii ale profe­sorilor. Observaţiile critice şi expu­nerile ce sau făcut în această consfătuire, merită toată aten­­ţiunea­Membrii corpului didactic de toate gradele sunt cei mai în măsură să cunoască situa­ţia învăţământului public şi sa-şi dea seama de efectele ce le va avea suprimarea unui număr însemnat de şcoli, atât din punctul de vedere naţio­nal, cât şi din punctul de ve­dere cultural. Pe când noi, din motive de economie, suprimăm şcoli ro­mâneşti în cursul anului, şco­lile minoritarilor rămân în fiinţă; nici una nu a fost şi nu va fi suprimată. Nam cerut şi nu cerem su­primarea niciunei şcoli mino­ritare, care funcţionează con­form legilor şi regulamentelor în vigoare , dar membrii cor­pului didactic din toate pro­vinciile alipite au constatat pericolul ce ameninţă cultura românească dacă ministerul rest­rucţi­unii publice va prac­tica economiile excesive în flama şcoalei naţionale. Un reprezentant al corpului didactic din Ardeal, a spus în adunarea Federaţiei, că prin suprimarea şcoalelor româ­neşti în regiunea Sibiului — de ex. — se întăreşte şcoala minoritară germană, care şi până acum este superioară, ca număr şi organizare. Este posibil ca din acelaş buget anemiat, să întreţinem şcoli minoritare peste nevoile reale ale populaţiimilor şco­lare respective, atunci când desfiinţăm şcoli româneşti de care avem absolută nevoie în teritoriile alipite ? Ce fel de politică naţională şi culturală este aceasta ? In Basarabia, situaţia este şi mai gravă: învăţătorii din a­­ceastă parte a ţării au făcut cunoscut că toată opera cul­turală înfăptuită cu atâta greutate de la 1918 încoace, este lovită şi ameninţată toc­mai acum când populaţia a început să iubească cultura românească. Suprimându - se şcoli şi burse, cum se va mai putea întinde cultura româ­nească la sate ? Ce vor zice ţăranii moldoveni de peste Prut când până acum au fost îndemnaţi să-şi dea copiii în şcolile româneşti, iar azi li se spune că aceste şcoli sunt ne­folositoare pentru ei ? Oare statul român nu mai este în stare să întreţină şcoli, des­considerând nevoile culturale ale populaţiilei sale şi cele ce-i impun interesele sale na­ţionale ? Cum o să ne afirmăm pe terenul cultural mâine, faţă de populaţiunile minoritare, dacă vom continua să practi­căm această politică şcolară şi,culturală negativă» ? De aceea ministerul instruc­ţiunii publice este dator să ia in serioasă consideraţie obser­vaţiile critice şi expunerile fă­cute în adunarea Federaţiei corpului didactic. Prefect sau director de ziar? —Chestiune de rezolvat, pentru d. I. Mihalache- Multe lucruri ciudate se petrec sub semnul guvernării actuale. Cu cât trece vremea, cu atât mai anevoie le suportăm. Semnalăm astfel, încă odată, cazul fără precedent al d-lui Za­­haria Boilă, prefect al judeţului Tă­rnava-Mică şi, totodată, direc­tor al ziarului „Patria“ din Cluj. In temeiul legii impenetrabili­tăţii corpurilor, pe care Parla­mentul naţional-ţărănist a negli­jat s-o modifice într-o şedinţă de noapte, d. Zaharia Boilă nu poate să ocupe în spaţiu, în acelaş timp, decât un singur loc. De la această regulă a lumii fizice, nu fac excepţie nici chiar nepoţii d-lui Iuliu Maniu. De aceea, a­­vând de ales între două slujbe depărtate între ele cu câteva sute de kilometri, d. Zaharia Boilă s-a declarat pentru direcţia „Patriei“ din Cluj. La această hotărâre a contribuit, desigur, şi dorinţa sa arzătoare de a-şi complecta în presă cunoştinţele gramaticale. Prefectura judeţului Târnava- Mică a rămas, însă, văduvită de titularul ei. Nu voim să spunem, că administraţia din acest judeţ se resimte prea mult de absenţa d-lui Zaharia Boilă, (care de­­alminteri nu uită să-şi ridice leafa de prefect în fiecare lună), dar îndrăznim să ne exprimăm părerea, că situaţia aceasta nu-i tocmai legală. Mai întâi, fiindcă cea mai ele­mentară datorie a oricărui func­ţionar public este aceea de a fi la postul său. D. Zaharia Boilă, deşi figurează pe statele de plată ca prefect al judeţului Târnava- Mică şi deşi deţine nominal a­­ceastă funcţiune, in realitate nu-şi exercită funcţiunea, mulţu­­mindu-se să încaseze, de la dis­tanţă, salariul, în convingerea că lucrările administrative merg destul de bine în absenţa sa, ba poate mai bine decât dacă ar fi de faţă. Deci, limpede vorbind, statul plăteşte ca să aibă prefect în judeţul Târnava-Mică, dar­­ nu are, în al doilea rând, d. Zaharia Boilă îşi bate joc de orice prin­cipiu al incompatibilităţii, când, fără a-şi da demisia din prefec­tură, se instalează director de ziar, semnează articole politice şi nu se dă în lături să acuze în public diferite autorităţi publice, cu cari, în calitate de şef al ad­ministraţiei dintr'un judeţ ar fi chemat să colaboreze, sau pe cari ar trebui, în orice caz să le res­pect. Aşa cum stau lucrurile, ne aflăm în plină anarhie, şi n'a­­vem pentru ce să ne mirăm, că organele puterii executive sufăr de o penibilă criză de prestigiu. In loc să-şi facă datoria în limita atribuţiilor lor, ele se răfuiesc prin gazetă... N-am văzut deunăzi pe d. Se­ver Bocu, directorul ministerial al Banatului, insultând în cei mai trivali termeni pe I. P. S. S. mitropolitul Ardealului, în ace­leaşi coloane ale „Patriei“ ? De ce prefectul de judeţ din Târ­nava-Mică n‘ar figura, la rândul său, în redacţia aceluiaş organ de educaţie cetăţenească ? Democra­ţia română nu are decât de câşti­gat de pe urma faptului, că membrii guvernului împroaşcă cu noroi în şefii bisericii, iar pre­fecţii de judeţ aranjează cam­panii de presă împotriva magis­traturii Dacă vom merge astfel, nu va trece mult timp şi ne vom trezi, că prim-pretorii din plăşi vor începe să polemizeze cu miniştri respectivi iar jandarmii rurali vor fi angajaţi ca redactori la oficioasele naţional-ţărăniste, continuând să-şi primească retri­buţia lor din bugetul darnic al statului. Găsiţi oare, că situaţia d-lui Zaharia Boilă diferă mult de aceasta ? Câtă vreme în fruntea minis­terului de interne era d. Al. Vaida, nu ne-a surprins faptul, că nu s-a luat nici o măsură îm­potriva prefectului-director de ziar, care nu se mai găsește de aproape un an la postul său, dar care, cu salariul plătit de stat, face propagandă de partid în co­loanele „Patriei“. Nu ne puteam aştepta ca cel mai bun prieten al d-lui luliu Maniu să supere pe scumpul nepot al acestuia. Acum, însă, la ministerul de interne a trecut d. I. Mihalache, faţă de care un asemenea argu­ment familiar cântăreşte, poate, mai puţin. Nici d. I. Mihalache nu găseşte ciudată situaţia d-lui Zaharia Boilă ? E, şi dumnealui de părere, că prefectul judeţului Târnava-Mică, in loc să fie la postul său, poate să facă, nesu­părat, gazetărie la Cluj, mărgi­­nindu-se să-şi primească, imper­turbabil, salariul de la stat, la fiecare început de lună ? Mult am dori să avem un mic răspuns în această privință. A. H. ------X O X-------­ Primul ministru al Caldei la Paris Paris, 23 (Rador). — D. Ben­­netts, primul ministru al Cana­dei, î­napoind­u-se de la Londra, a sosit ani la Paris, unde va ră­mâne catena ziie BUM ■■■ --Ravagiile din Germania, Austria, Franţa şi Belgia­ — Re­guni întregi inundate.— Diguri distruse. — Posturi de telegrafie fără fir dărâmate.— Victime omeneşti — In Franţa Paris, 23 (Rador). — Estul şi Nord_Vestul Fran­ţei sunt bântuite de o vio­lentă furtună. Furtuna este mai puternică în spe­cial în regiunea coastelor Mânecei și Atlanticului, producâd mari pagube mai ales în regiunile Re­­miremont, Auxerre, Ne­­vers, Boulogne sur Mer, Havre, Trouville, Rennes şi Loire. In mai mute părţi, râurile s-au revărsat. * Paris, 23 (Radar). — Din toate regiunile Fran­ței se semnalează ploi to­renţiale şi furtuni. Aproape toate râurile sunt revărsate şi ameninţă să inunde oraşele. Situaţia e mai gravă azi la Chartres, unde cartie­rele periferice sunt în pri­mejdie şi au fost evacua­te, la Nancy şi Lille. Detaşamente militare lucrează la îndiguirile ne-ecesare pentru prevenirea inundaţiilor. Circulaţia pe străzi a fost complet întreruptă două ore. Circulaţia trenurilor a suferit de asemenea întreruperi.. Numărul persoanelor rănite din cauza firmelor şi coşurilor trântite de furtună şi din cauza ţiglelor acoperişurilor, este foar­te mare. Cei mai mulţi sunt ră­niţi uşor. Un trecător, lovit de o ţiglă, a încetat din viaţă. Doi sunt răniţi mortal. Uraganul din Ungaria Budapesta, 24 (Ra­don*).—­ Uraganul, care s’a deslănţuit ori asupra Budapestei, a pricinuit mari pagube. Furtuna, însoţită de grindină mare, a durat câteva ore. In a­­propiere de Budapesta, trei pescari aflaţi într’o barcă au fost răsturnaţi în Dunăre. Unul s’a îne­cat, iar ceilalţi doi s’au putut salva cu greu. Furtuna a făcut mari ravagii in provincie, mai ales la Kecskemet, Szen­tes, Szekesfehervar şi Miskolc. La Szentes, o femee, lo­­vită de ţiglele unui aco­periş smuls de furtună, a murit. La Szekesfehervar, fur­­tf­ter ĂE a durat cinci ore pricinuind acidente gra­ve. La Miskolc, o femee a fost rănită mortal. La Budapesta, unul din răniţi a încetat din viaţă. In Belgia Bruxelles, 23 (Ullstein). — In Belgia a bântuit azi un uragan, neobişnuit de violent. In mai multe localităţi, digurile au fost rupte. Astfel în Grembergen digul a fost rupt, iar a­pele revărsate au produs pa­gube enorme. In Celle a fost rupt de furtună un dig de 8 m. lăr­gime. Digul din Hamme a fost deasemenea rupt, iar a­­pele revărsându-se au î­­nundat numeroase sate. Din Anvers s’a trimes un număr mare de pioneri în localităţile ameninţate. Numeroase fabrici din împrejurimile oraşului An­vers au fost inundate, al­tele complet izolate. In Hoboken apele re­vărsate au produs pa­gube mari la rafinăria de petrol. In Charleroi, apele au inundat minele de căr­buni și cu toată mun­ca depusă, ele n'au putut fi, încă, pompate din mine. Ostanda, 23 (Rador).­­— O furtună extrem de violentă bântue coasta belgiană, în întregime. Valurile mărei, în timpul fluxului, au inundat cheiu­rile porturilor. Vântul su­flă cu atâta putere, încât a spart numeroase vi­trine mari la­ hotelurile eie pe dig şi în interiorul o­­raşului. Furtuna, însoţită de ploaie, a provocat inun­darea şoselelor ce duc la Bruxelles, precum şi car­tierul Ruysbrock, amenin­țând linia ferată din apro­piere. La Bruxelles apa a pă­truns în numeroase piv­nițe. Uraganul din Bavaria München, 23 (Ullstein). In întreaga Bavaria a bântuit ori noapte şi azi dimineaţă un uragan ex­trem de violent. O ploaie torenţială, în­soţită de grindină şi un vânt puternic s’au abătut asupra oraşului München, producând pagube mari. Acoperişurile a nume­roase case au fost luate de furtună. Cei doi stâlpi de 45 m. înălţime ai postului T. F. F. de emisiune München —­ Stadelheim au fost trântiţi la pământ. Circulaţia trenurilor a fost întreruptă aproape pe toate liniile din cauza­­ pomilor, dezrădăcinaţi de furtună şi aruncaţi pe li­niile ferate. I Circulaţia pe linia Mun­ ’­chen-Regensburg-Berlin a fost mai multe ore între­ruptă. In Alpi a căzut zăpadă şi avalanşe s’au prăbuşit asupra satelor, aşezate în văi, dărâmând numeroase case şi producând pagi­,­be mari. ŞI IN NORDUL ELVEŢIEI Berna, 23 (Rador). — In tot nordul ţârei bate o furtunii foarte puternică, producând importante pagube. Prăpădul din Viena Viena, 23 (Ullstein).— Ciclonul, care a bântuit ori noapte în Germania de sud, s'a abătut asupra Vienei la ora 9.30 dimi­neaţa şi a durat până la 1:30. Pompierii au fost ne­voiţi să intervină în 650 cazuri şi să pompeze apa intrată In case. In Prater, scheletul de fer şi lemn al cascadei Niagara, i­all de 20 m, a fost aruncat la pământ de furtună. Staţia de emisiune de pe Rosen­b­rüget a suferit mari stricăciuni. Pe linia ferată Viena- Praga vântul a culcat sute de pomi, astfel că circulaţia a fost între­ruptă timp de mai multe ore. Ciclonul a făcut şi vic­time omeneşti. Un comerciant de lem­ne a fost ucis. Pe când închidea poarta de la de­pozitul său, vântul, ex­trem de puternic, a pră­buşit asupra lui poarta omorându-l pe loc. In urma furtunii, 200 persoane au fost mai mult sau mai puţin grav rănite. Din provincii se anunţă, că uraganul a produs mari pagube. Soldaţii lucrează la curăţirea terenului. Viena, 24 (Rador). — Un ade­­vărat uragan s’a deslănţuit ori asupra Vienei. De dimineaţă, la ora 6, a început furtuna înso­ţită de o rupere de nouri. La 10, furtuna devenise de o violenţă extremă. Numeroase case, în diferitele cartiere ale oraşului, au suferit pagube enorme. Arborii din gră­dini şi de pe bulevarde au fost smulşi şi aruncaţi la mari de­părtări. Pompierii au fost ne­voiţi să intervie până la ora 6 seara in 680 cazuri spre a da ajutor. Societatea de salvare a trebuit să dea ajutor în 52 ia­zuri de rănire, cele mai multe însă lipsite de gravitate. Furtuna a rupt acoperişul marelui hangar de pe aerodro­mul Aspern. Avioanele, aflate în hangar, au suferit stricăciuni din cauza prăbuşirii acoperi­şului.. Acoperişul unei biserici, a fost smuls .In­ tabăra de barăci, unde sunt­ adăpostiți, șomerii, s'au produs stricăciuni imense. O ba­racă a fost complet dărâmată, și SO familii au trebuit să fie eva­cuata. * ~XOX­ Franţa îşi va apăra independenţa DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE RĂZBOI Paris, 23 (Rador). — D. Ma­ginot, Dimiinslonul apărării naţio­nale, remiţând „Legiunea de O­­noare“ oraşului Longuyon, din I­orena, a ţinut cu această oca­­ziune un discurs, în faţa m­ulţi­­mei ce a asistat la ceremonie. D. Maginot a declarat că ce­tăţenii francezi aderând în mod sincer la tot ce poate contribui la apropierea naţiunilor, rămân totuşi strâns legaţi de ideia de securitate, de­oarece ei au cu­noscut în mai multe rânduri in­vaziunile inamice. Trebue de altfel să aibă ci­neva stranii libertăţi faţă de a­­devăr, spre a putea contesta Franţei că şi-a redus de la răz­boi încoace armamentele într-o foare largă măsură, a continuat d. ministru Maginot. D-sa a ter­minat apoi, prin declaraţia că „Franţa este ferm decisă să a­­pere pe toate căile independen­ţa sa sperând totuşi să nu aibă nici­odată ocazia să facă uz de armamentele ce posedă". --------X O­X D. MAGINOI Nu se ştie ce se petrece în Rusia Varşovia, 25 (Ullstein). — Co­municaţia telefonică cu Rusia nu a fost încă restabilită, ceea­­ce produce mari îngrijorări în cercurile politice, deoarece nu se ştie ce se petrece în Rusia. Călătorii, plecaţi Vineri seară cu rapidul din Moscova, poves­tesc, ca în Rusia domneşte li­nişte. Deoarece, însă, aceste regiuni n'au fost bântuite de furtună, întreruperea comunicaţiilor te­lefonice a produs în Polonia luare surprindere. In acelaş timp, trenul din U­­craina sovietică, care urma să sosească Sâmbătă seara la fron­tiera polonă, n’a sosit nici până acum. risgjs ! După congresul pensionarilor Congresisti la mormântul Eroului Recunoscut Adunarea Federaţiei corpului didactic •­oxo. — Situaţia tragică a şcoalei române în Ardeal şi Basarabia.— Fixarea congresului general la 6 Decembrie.— Şcoala se pune sub scutul Suveranului. — Hotărâri grave — Comitetul celor trei asociaţii ale membrilor corpului didactic (primar, secundar şi universitar) s-au întrunit Duminecă, la ora 10 dim., în localul „Cercului profe­sorilor secundari” din str. Guten­berg. I .a prezidat d. profesor dr. Dra­­gomir Hurmuzescu, preşedintele „Federaţiei corpului didactic". — asistat de d-nii Gr. Forţu şi D. V. Toni. D. prof. HURMUZESCU a spus că la alcătuirea bugetului pen­tru 1931, ministerul instrucţiunii înţelege să facă economii sălba­tice. Pe când la celelalte minis­tere, se fac economii raţionale, ministerul şcoalei nu se dă în lături de la nici o reducere, oricât ar fi de brutală. Din toate părţile ţării, primim plângeri asupra chipului cum este tratată şcoala. Din ziare, am aflat — întrucât ministrul nu a comunicat nici u­­nuia dintre noi — că din bugetul viitor se vor suprima nouile gra­daţii, la care avem dreptul. Aceste gradaţii fac parte inte­grantă din salariu şi deci nu pot fi desfiinţate, cu atât mai pruit, cu cât salariile de până acum nu sunt cele legale. A arătat apoi că Senatul uni­versităţii din Cluj a făcut cu­noscut ministerului, că nu va ad­mite nici o reducere in viitorul buget­­. Hurmuzescu a făcut în urmă o expunere asupra activităţii co­mitetului Federaţiei dela ultima adunare şi până în prezent In preziua deschiderii parla­mentului s’a cerut o audienţă la Suveran, dar până acum ea nu a avut loc. D. Hurmuzescu a propus să se dea o telegramă Suveranului cu prilejul adunării de acum. (Adu­narea a aprobat propunerea). ASIGURAREA PRIMULUI MINISTRU D. GR. FORTU a descris felul cum a decurs audiența pe care comitetul a avut’o cu d. prim mi­nistru G. G. Mironescu. D. prim ministru s’a arătat bine voitor. D-sa a spus că In niciun caz nu se va face vre-o reducere din salariile membrilor corpului didactic, înainte ca aceste salarii să fi devenit legale, aşa cum pre­vede legea armonizării din 192?. Apoi d. Mironescu a afirmat, că această introducere in lege nu mai poate fi amânată. LIPSA DE UNITATE IN GUVERN Ce a urmat după aceasta au­dienţă ? D. ministru Costăchescu vede lucrurile cu totul diferit. Ziarele anunţă că gradaţiile noni nu se vor mai plăti, — ştirea aceasta ministerul n’a desminţit’o. Şi ca nu cumva să mai putem să ne mişcăm, ministerul a interzis ori­ce întruniri ale membrilor cor­­pului didactic în timpul cursu­rilor.­­ Nu ne rămâne decât calea jus­­tiţiei. Vor fi mii de procese. La Tg. Mureş a şi fost un asemenea proces. Curtea de apel de acolo a condamnat ministerul instruc­ţiunii să plătească gradaţia u­­nui membru al corpului didac­tic şi, în acelaş timp, suma cu­venită din diferenţa ce rezultă din cauză că s’a socotit coefi­cientul gradaţiei altfel decât cel al salariului de bază. UN NOU CONGRES GENERAL D. Forţa a întrebat apoi, da­­că n'ar fi nimerit să se ţină un congres în ziua de 6 Decembrie? Dacă parlamentul şi gu­vernul nu ne vor da un răspuns precis, Congresul va fi ţinut ! (aplauze). GUVERNUL VA ÎMPIEDICA ŢLNIREA CONGRESULUI D. TONI a comunicat o con­vorbire pe care a avut-o cu d. Mihalache, ministrul de interne, care i-a declarat că în nici un caz nu se va face o reducere de salarii înainte de repunerea cor­pului didactic în drepturile lui legale. D. Toni mai declară că, după informaţiile ce de­ţine, are impresia că în ca­zul când Federaţia va ho­tărî ţinerea congresului, guvernul va încerca să-l împiedice. D. PUCHEANU, institutor la Galaţi, spune că dascălii cari de­ţin funcţiuni înalte în stat nu-şi fac datoria. D. V. V. HANEŞ : Până nu se vor cunoaşte toate măsurile, pe care guvernul înţelege să le ia în chestiunea drepturilor dăscălim­ii. Federaţia nu-şi poate hotărî o atitudine. Până atunci dăscălimea trebue să se organizeze şi să fie solidară D-sa a propus, ca moţiunea ce se va vota, să fie prezentată gu­vernului căci buna credință a d lui Mironescu nu poate fi pusă la îndoială Când se fac reduceri de 6 mi­liarde, poate va fi posibil să se găsească o formulă pentru recti­ficarea salariilor corpului, didac­tic,­­ rectificarea aceasta nece­sitând o sumă de­ 450 milioane. Când nici guvernul, nici parla­mentul nu ne vor da dreptate, a­­tunci să chemăm pe toţi dascălii în congres. D. GR­ECU a propus ca să se ţină congresul în zilele de 6—7 Decembrie. D. SIMIONESCU (Bucovina) a arătat că nu se achită la timp sa­lariile, ceea ce pune corpul didac­tic în situaţii penibile şi umili­­toare. D. DANAILA a făcut apel la solidaritatea membrilor corpului didactic. Trebue să lămurim dacă ceea ce ni s'a promis se va pune sau nu în buget. . Distrugerea şcoalei româneşti şi favorizarea minor­­aliilor D. POPA-SIBIU arată că prin suprimarea şcoalelor româneşti in Ardeal, se întăreşte şcoala minoritară care şi acum este superioară ca număr şi organi­zare celei româneşti. Corpul di­dactic protestează cu toată e­­nergia­­ împotriva desfiinţărilor de şcoli, mai ales în ţinuturile unde — cum este de pildă Si­biu — minoritatea germană dis­pune de şcoale peste nevoile ei reale, cum au arătat chiar gla­suri­­ minoritare şi aceasta numai spre a profita de bugetul sta­tului şi de slăbiciunea conducă­torilor români.­­D. MREJERU (Neamţ) anali­zând procesul de descompunere şi umilire al şcoalei, arată că el este cu atât mai dureros cu cât este săvârşit chiar de guvernul format în majoritate de profe­sori. » . . . Profesor universitar este pri­mul ministru Mironescu; profe­sor universitar este d. Costă­chescu, ministrul instrucţiunii; dascăl sătesc, deci expresie a ne­voilor poporului cum ar fi tre­buit să fie, este d. Mihalache, mi­nistrul de interne ; profesor uni­­versitar ardelean dr. Haţieganu ministru sănătăţii şi tot profe­sor asimilat gradului universi­tar este şi ministrul de domenii. Totuş aceşti miniştri, plecaţi din rândurile şcoalei, jertfesc fără cruţare tocmai şcoala naţi­onală, spre a se menţine la pu­tere, găsesc miliarde spre a plăti pensii funcţionarilor un­guri, cari au sfidat statul refu­zând să depună jurământul, gă­sesc miliarde ca sa aplice o re­formă administrativă pe care o socotesc inutilă chiar directorii ministeriali puşi s’o aplice , dar refuză­­ propunerea învăţătorilor şi suprimă şcoli naţionale. D. LONGINESCU Bucureşti, dovedeşte cât de inutile şi dău­nătoare existenţei Statului uni­tar român sunt măsurile şi su­primările hotărîte de ministerul instrucţiunii. D. RAMNICEANU-Banat îşi exprimă uimirea că ministerul opreşte congresele în zilele de sărbătoare. Se ridică împotriva regimentelor de canonici inutili Ardeal şi Banat fără nici un rost MAI MULTA DEMNITATE NAŢIONALA Cere suprimarea şcoalelor mi­noritare faţă de care se duce o politică servilă, iar nu bietele şcoale româneşti destinate a lu­mina „prostimea“ românească ţi­nută in robie­ şi ignoranţă de un­guri şi germani şi jertfită de gu­vern aceloraş interese străine. Încheie cerând stăruitor ţinerea congresului, ca o mare afirmare de conştiinţă şi energie naţională. STAREA DE SPIRIT A ÎNVĂ­ŢĂTORI MEI D. ALMAJANU - Cluj arată că adunările învăţătorilor din Andegl ,au constatat o stare de revoltă, căci învăţătorii sunt în­tr’o stare disperată. JALEA LNVAŢATORIMII BA­­SARABENE D. NICA-Chiş­inău arată situa­ţia tragică a tinerilor învăţători din centrele germane şi bulgare din Basarabia, cari n’au cui să se adreseze nici pentru casă, nici pentru împrumut, atunci când nu-şi primesc salariile. Toată opera culturală înfăp­tuită cu greu după 1918 este­ desfiinţată tocmai acum când po­pulaţia basarabeană a început să iubească cultura românească. De unde in 1918 copii­i moldoveni aflaţi în şcoalele ruseşti de la oraşe nu să spuneau că sunt ro­mâni,­­ acum, când a început să se afirme conştiinţa româ­nească, asistăm la suprimarea şcoalelor şi a burselor prin care putea să se ridice elementul băş­tinaş al satelor şi să se lumine­ze. Corpul didactic trebue sa salveze cât mai este timp şcoala românească de pieirea care i se pregăteşte D. FLOARES Alba-Iulia, arată că ţara aşteaptă de la conştiinţa, dela spiritul de jertfă şi solida­ritatea profesorimei, creiarea u­­nei noui conştiinţe. Trebue con­(Contraro&re la» nan. 2.»

Next