Universul, decembrie 1932 (Anul 49, nr. 331-359)
1932-12-01 / nr. 331
CUPON 1-25 AsigurareaFranco-Homaia București, Griviței 23, Fondata 1920 (M. O. 182 1920) 30 Noembrie 1932 Un cititor sau abonat care se va asigura la ,,Franco-Româna" va beneficia de următoarele avantaje: 1) La sfârșitul termenului de asigurare va primi lei 3.200, — costul ziarului pe 4 ani. 2) IDEM LEI 5.000, — COSTUL A 40 OPTIMI LOZ ALE LOTERIEI STATULUI ROMAN, jucate la Hermes sau Grun. 3) Va participa la tragerile de 20.000, 50.000 și premiile de 10.000 și 5.000 lei. 4) După 6 luni de plată a ratelor de asigurare, asiguratul a lei 20.000 va primi gratuit o CASETA mică DE BANI, iar după alte 6 luni un CEASORNIC de biurou, masiv şi de precizie. Idem a lei 50.000 după 3, respectiv 10 luni 5) La finele asigurării (15 ani) abonaţii şi cetitoni asiguraţi vor primi în numerar lei 20.000 sau 50.000 suma asigurată, împreună cu cei 1.200, costul ziarului şi al celor 40 optimi loz. Ratele lunare sunt: lei 295 pentru 50.000 şi lei 140 pentru 20.000 lei; pentru şcolari 278, respectiv 123 lei lunar. CUPON SPECIAL pentru ASIGURAREA A. M. „UNIVERSUL“ cu premii pentru ŞCOLARI. Tragerea 17 Decembrie 1932 Şedinţa consiliului municipal — Reducerea taxei la consumul alimentar — Racila comerţului ambulant. — Mărirea debitului de apă. — Un litigiu intre primărie şi societatea de iluminat electric — din Brăila Brăila, 28 Noembrie Consiliul muniiiiCipail a ţinut şedinţă, precidiația die d. Mithail FiliP£S2U, primar, care adiulre la cunoştinţă, consiliului că având în vedere reducerile bugetare c® trebue făpuite pentru exerciţiul anului vtfilior, a hotărit să suprime posturile rămase vacante, fără însă a procedă la concedierea frumoţionarilor. D. consilier L. Macedonescu (liberal!) întreabă cam sunt motivele înlocuirii d-lui prof. I. NtergiuDesant seiful laiborritorul de chimie, cu alt chimist de nu are experienţa acestuia, mai ales că numirile şi comcedierile de funcţionari trebue făcute numai de consiliul municipal. D. primar, răspunde că întrucât d. Nerguţescu ocupă şi catedra dtera liceului „N. Bâlcescu“, din localitate, nu poarte îndeplini două funcţiuni. S-A CERUT DESFIINŢAREA IMPOZITULUI LA CONSUMUL ALIMENTAR Se trece apoi la cererea comercianţilor de băuturi spirtoase cari solicită desfiinţarea taxelor de 5 la sută asupra consumului alimentar. D. primar, dă exaplicaţiiuni, arătând că în trecut exista o taxă ce se aplica tuturor categoriilor de comercianţi. Aceasta era denumită ,taxa de 10 la sută asupra valorii locative“ şi era imcmisă in buget la venituri, cu circa 4 milioane. Această taxă — spune d. primar — a fost desfiinţată de trecuta administraţie, care a înlocuit-o cu un impozit de 5 la sută, ce se aplică asupra consumului alimentar, împotriva acestei dări, restauratorii au protestat şi fiindcă plângerea lor era justă s-a hatarit ca pentru anul viitor să se desfiinţeze această taxă, aplicâindu-se in schimb cea veche, asupra valorii locative ce va fi suportată de toate categoriile de comercianţi. Până atunci — spune d.sa— propun ca actualele impuneri făcute pe bază de 5 la sută la consumule alimentar să fie reduse ta 3 la sută. D. Gică Mihăilescu, din partea comercianţilor protestează subliniind că acest bir e exagerat faţă de nevoile şi greutăţile pe care le suportăm timpurile de faţă negustorii şi roagă să fie complet redus. Pentru reducerea impozituilui de 5 la sută sunt d-nii consilier Mihail Panteli, preşedintele Camera de comerţ, comandor Octav Nedtelcu, lucian Pantceu, Vasile Stratulat ş. a., cari propun reducerea lui la 2%. După diiscuţiu mili, se hotărăşte ca actualele impuneri să fie reduse cu 50 la sută-D, consilier Lucian Panteli, relevă chestiunea spitalului comunal, unde stau comis neregulii, frustâridu-se primăria, care întreţine cu bani această instituţie; felul şi uşurinţa in care se acordă antreprenorilor de lucrări public© şi pavaje prejudiiciind municipiul; desfiinţarea posturilor de diurnişti, etc. De asemeni, semnalează extinderea comerţului ambulant cu toate că, primăria a luat măsuri de suprimarea lui. D. primar răspunde că cererea d-lui Pantefii, va fi discutată intr'o şedinţă viitoare. In ce priveşte comerţul ambulant, d. Fopescu spune că a luat măsuri severe pentru reprimare. PRIMĂRIA SA PAGA ECONOMIE Se dă citire rectificărilor de buget ce s'au făcut pe anul in curs. D. A. Stroescu, directorul financiar, arată necesitatea deschiderii de credite la diverse capitole. D-nii consilier Octav Nedelcu și Iancu Paraschivescu, protestează împotriva ichdtueflitor inutile, făcând apel pentru o cât mai mare economie, deoarece dinitriun buget de 80 milioane toi nu s-a putut realiza nici 30 milioame. Bugetul mumii ai piuiliui nostru — arată d- Paraschivescu — e cel mai nenorocit din întreaga țară. D. Lucian Panteli subliniază risipa ce se face, arătând că pe state figurează ca lucrători la serviciul salubrităţii, grădini publice, etc., persoane cari au şi alte servicii, cari primesc salarii de la primirie fără a presta vreun serviciu. Citează cazul untui primar din judeţ şi alţi slujbaşi cari figurează pe statele primăriei locale. PROBLEMA APEI POTABILE Se ia in discuţie proectul pentru mărirea defoittullui de apă ce uzina almentează oraşul. In această chestiune, d. primar Filipescu, arată că intrucât primăria nu dispune acum, de fondul necesar, nu se poate realiza complet acest proect ce se ridică la circa 63 milioane, dar se va face numai o parte a lucrărilor, cum ar fi completarea reţelelor conductei în oraş şi construirea unui rezervor suplimentar, care ar majora actualul debit de la 7500 m. c. zilnic la 10.000 m. c. de apă, satisfăcând în mare parte un deziderat al populaţiei Pentru aceste lucrări insă, e nevoe de 7 milioane lei, cari vor fi împrumutaţi de la Casa de depuneri. D. ing. N. T. Faranga explică importanţa şi necesitatea nouilor lucrări pentru oraş. D. Lucian Panteli propune cauzina să-şi cumpere un generator electric, pentru energia de care are un evoc, scutind astfel cele 45 milioaneanual ce-i plăteşte societăţii de tramvaie. D. Iancu Paraschivescu (Mb.) e împotriva împrumutului de 7 milioane, cerând ca chestiunea să fie soluţionată la votarea noului buget. Consiliul amână dictsicutarea problemei pentru altă şedinţă, urmând ca proectul să fie înaintat consiliului superior tehnic din Bucureşti spre aprobare. IN JURUL LITIGIULUI DINTRE PRIMĂRIE SI SOC DE TRAMVAIE D. primar aduce apoi in discuţie chestiunea luminatului electric. » Se ştie că Intr'o şedinţă a delegaţiei permanente ţinută in Ianuarie 1931, s'a admis ca societatea ca icersionara a luminatului — terminând toate lucrările de instalaţiune atât a luminei cât şi a tramvaiului stipulate in tranzacţia incheiată cu primăria , să încaseze şi restul de 40 la sută, drept spor, faţă de vechiul tarif. împotriva acestei decizii, consilierii minoritari au făcut apel, tribuia la comitetul local şi apoi la cel central de revizuire, bazat pe urmăioaree formule că delegaţia permanentă n'avea dreptul să aprobe o asemenea chestiune, ci numai consiliul, iar in al doilea rând că societatea n-a executat toate lucrările prevăzute in tramsacţto. Apelul a fost admis, dar primăria nu s'a prezentat in instanță. In consecința, acum, d. primar Filipescu cere consiliului să ratifice hotârirea dată anul trecut de delegaţia permanentă, spre a căpăta forma legală. In ce priveşte chestiunea lucrărilor d-sa spune că ele au fost executate conform tranzacţiei. D. consilier Iancu Paraschivescu, cere ca consiliul să respecte decizia comitetului centrail de revizuire şi să declare nulă hotărirea delegaţiei, iar societatea concesionară să restitue abonaţilor săi sporul de 40 la sută incaisar- in plus de la 1 Noembrie 1930 până in prezent şi care se ridică la circa 8 milioane lei. D. Virgil Grosu, vice-preşedintele Camerei se ridică impotriva celor afirmate de d. Paraschivescu, arătând că d.sa e de rea credinţă şi a căutat să lucreze împotriva intereselor populaţiei, incercând să nu- i fiinţeze o societate particulară de luminat, căreia primăria să-i pună la dispoziţie întreaga ei avere, iar societatea să ia renta. Ca o completare, d. Grescu subliniază că intre primărie şi societatea concesionară există un contract care trebue respectat, fiindcă altminteri lucrurile vor merge până la comisiunea de arbitri care va da câştig de cauză societăţii, deoarece şi-a respectat obligaţiunile prevăzute in contract. In jurul acestei chestiuni s-a produs un mic incident la care au luat parte d-nul Niculae Orâşanu, senator şi şeful organizaţiei naţional-ţârâniste, Ionel Marinescu, prefectul judeţului, ştefan Niţescu, Liviu Macedoneanu, lucian Panteli, ş. a. ----------xox--------- Procesul fraudelor cu spirtul negru de la Cluj Cluj, 28 Noembrie Luni urma să se desbata in faţa tribunalului, secţia II-a, procesul în afacerea spirtului negru, de la fabricile din Gilău, Floreşti şi Sânpaul (Cluj). Completul tribunalului a fost compus din d-nii: preşedinte Decusară şi judecător Uioreanu, iar reprezentantul ministerului public a fost de consilier Colfescu. Din partea apărării au fost de faţă d-nii avocaţi Fabius şi Xantopol. După cum se ştie în proces sunt 60 de acuzaţi, în frunte cu Ludovic Farkas, Mauriţiu Solomon şi Alexandru Rotschild. Cum o parte dintre acuzaţi nu s-au prezentat la desbatere, apărarea a cerut amânarea procesului, după 1 Ianuarie, pentru ca afacerea să nu fie din nou desbătută in faţa unui alt complet. Tribunalul şi-a însuşit acest punct de vedere şi a fixat un nou termen de desbatere pentru 16 Ianuarie. UNIVERSUL QIn cap luminat ştie foarte bine cât de important este pentru sănătatea şi starea generală a corpului un stomac (priit De aceea el întrebuinţează numai purgativul ROPROL cu efect sigur, natural şi plăcut ROPROL purgativul ideal. — După diatele noului recensământ românii s’au împuţinat in 10 ani cu opt mii de suflete — — Dela corespondentul nostru — Budapesta, 24 Noembre La Academia maghiară a fost săptămâna aceasta o Interesantă comunicare, a lui Kovács Alazos, şeful Oficiului statistic central, despre situaţia demografică de astăzi a Ungariei. Se impune să fie cunoscute şi cititorilor români interesantele cifre prezintate de conferenţiarul oficial, din cari se va vedea că Ungaria nu şi-a schimbat cu nimic procedeile faţă de minorităţi, şi că maghiarizează şi astăzi un tempo forţat, ca pe vremea faimoaselor ei campanii şoviniste de dinaintea păcii de la Trianon. STATISTICA POPULAŢIEI PE NAŢIONALITĂŢI De la 1920 până la recensământul ultim, populaţia ţării a sporit cu 700 de mii, atingând cifra de 8.688.000 locuitori. Procentul ungurilor a crescut In acest timp in măsura în care a descrescut al tuturor celorlalte popoare. Ungurii sunt 8 milioane in cap, adică 92.1 la sută (la 1920 erau 89.6 la sută). Nemţii 479 de mii, cu 73 de mii mai puţini decât la 1920. Slovacii 105 mii, cu 32 mii mai puţini ca la 1920. I Croaţii 28 de mii, cu 9 mii mai puţini decât la 1920. ROMANII 16 mii, cu 8 mii mai puţini decât la 1920- Soacăţii şi bunevaţii 21 de mii. (Scădere nespecificată). Sârbii 7000, cu 10 mii mai puţini ca la 1920. STATISTICA PE CONFESIUNI Romano-catolici : 5.634.000. Reformaţi: 1.813.000. Greco-catolici : 201.000. Evanghelici: 534.000. Ortodox!: 40.000. Israeliţi: 445.000. Sporul greco-catolicilor este de 15 la sută faţă de situaţia dela 1920 ; al romano-catolicilor de 10 la sută ; al reformaţilor de 8,5 la sută; al evanghelicilor de 7 la sută. Scăderea ortodoxilor (români şi sârbi), dela 1920 până acum, este de 22 la sută- Scăderea israeliţilor a fost dela 474.000 la 445.000. SE MAGHIARIZEAZĂ CU DE-A SILA Se ştie cum s’a făcut recensământul, care a dat aceste rezultate. La timpul său s’au arătat in presa românească cazuri, când s’a căutat să se împiedece şi preoţimea, adică singurii conducători ce-i au românii aici, să se înscrie în rubrica românilor. Ce s’a ales de naţionalitatea celorlalţi români, se vede din statistica de mai sus. Statistica dela 1920 a fost ea insăşi falsă ; românii au fost reduşi atunci dela circa scrip mii In 24 de mii. Astăzi nu mai figurează nici aceşti 24 de mii, ci numai 16 mii. Ce se va alege de rubrica lor din statistica etnografică până la viitorul recensământ, nu este greu de ghicit. Conferenţiarul Kovács, care după cum am spus este şeful oficiului statistic central, a găsit pentru scăderea populaţiei nemaghiare două explicaţii: pentru scăderea românilor şi a sârbilor plecarea lor cu ghiotara în România şi în Iugoslavia, un neadevăr care poate fi lesne contrazis cu datele oficiale ale imigraţiei; pentru scăderea germanilor şi slovacilor a găsit scuza asimilării cu ungurii. Numai la Budapesta „s’au asimilat“ 22 de mii de germani. înscrierea în rubricile recensământului a fost de altfel — spune şeful oficiului statistic — lăsată la discreţia fiecăruia. „Li s’a atras numai atenţia, că limba maternă este, pentru fiecare, aceea pe care o vorbeşte mai bucuros“. Ce trebue dedus din asta, înţelege fiecine. Când poliţia dizolvă adunări politice convocate de deputaţi guvernamentali, pentru că alegătorii germani cer să li se vorbească pe limba lor iar reprezentanţii forţei publice sunt de părerea că numai limba maghiară e admisibilă în Ungaria (cazul s’a întâmplat acum două săptămâni), e de mirare că s’au găsit şi atâţia germani, sârbi, slovaci, români şi bunevaţi, cari să declare că „mai bucuros“ îşi vorbesc limba lor decât pe cea maghiară, şi că, faţă de 1.258.000 câţi nu ştiau la 1920 ungureşte, s'au mai găsit 174.000, cari să declare cal nu ştiu de loc ..singura limbă admisibilă în Ungaria“. ALTE DATE ALE RECENSĂMÂNTULUI La 1920 ştiau scrie şi citi 76.1 la sută ; la 1930 procentul din totalul populaţiei s’a ridicat la 79.3 la sută. Socotind numai pe cei trecuţi de 6 ani, procentul era la 1920 de 84.8 ; la 1930 s’a ridicat la 90.4 la sută. Dacă ar fi să credem această statistică, Ungaria bate recordul în Europa. Nu in zădar se laudă doar pe toate drumurile.. că este reprezentanta culturii in Europa centrală şi răsăriteană, ceeace, fiindc’au fost avantajate în dauna ei popoare balcanice, barbare, măreşte la infinit nedreptatea de i s’a făcut prin tratatul de pace. Cifra celor cu gimnaziul de patru clase terminate, era la 1920 de 640 de mii ; la 1930 s’a ridicat la 826.000. Cifra absolvenţilor de şcoli superioare era la 1920 de 73.000 și s-a ridicat la 85.000. Exportul prin porturile Dunărene ^ O statistică interesantă — Galaţi, 28 Noembrie După o statistică a agenţilor de navigaţie, în cursul lunii Octombrie 1932 au eşit din porturile dunărene 60 de vapoare cu 112.322 tone registru încărcând 192.388 tone de cereale, 3336 vagoane de cherestea şi 6230 vagoane cu diferite mărfuri. Acest export e repartizat astfel pe agenţii : Joint Agency, 10 vapoare de 24.806 tone registru şi au încărcat 51.530 tone cereale, 354 vagoane cu cherestea, 894 vagoane diverse mărfuri ; agenţia Gattorno 8 vapoare de 16.260 t. r. şi au încărcat 23.574 tone cereale, 394 vagoane diferite mărfuri; societatea de export de cereale „Bunge“ a expediat 6 vapoare cu 30.192 tone cereale; agenția Troianes 4 vapoare de 9.969 t. r. cu 18.808 tone cereale; Serviciul maritim român 4 vapoare de 5.978 t. r., cu 2307 tone cereale, 483 vagoane cherestea; agenţia Nicurezes 3 vase cu 5432 t. r„ şi s’a încărcat 940 vagoane de cherestea; agenţia Watson & Yonell a primit 2 bastimente de 4.918 tone registru şi s’a încărcat cu 0.675 tone cereale şi 102 vagoane diferite mărfuri ; agenţia Theodoridi a primit 2 vapoare cu 5608 t. r. şi s-a încărcat 10.836 tone cereale şi 328 vagoane diferite mărfuri; societatea de export de cereale Louis Dreyfus & Co., a primit 2 vapoare şi a încărcat 954 vagoane diferite cereale ; agenţia Neurik a primit 2 vapoare de 3697 ton., încărcând 7044 tone registru şi 1431 vagoane diferite mărfuri; agenţia Troiano Brothers a primit 1 vapor cu care a încărcat 700 vagoane cereale ; agenţia Evxinos a primit 3 vapoare cari au încărcat 175 vagoane cereale şi 350 vagoane cherestea; agenţia Valsamawis a primit 5 vapoare cari au încărcat 188 vagoane cereale şi 297 vagoane cu cherestea; agenţia Lascarides a primit 2 vapoare care au încărcat 230 vagoane cereale şi 324 vagoane cherestea; agenţia Posony 1 vapor care a încărcat 600 vagoane cereale; agenţia Francesco Barta a primit 1 vapor care a încărcat 594 vagoane cereale; agenţia Nicurezos-Evxinos a primit 1 vapor care a încărcat 255 vagoane cu cherestea ; agenţia Besi Sons a primit 1 vapor care a încărcat 140 vagoane diferite mărfuri; agenţia Papadakis a primit 1 vapor care a încărcat 124 vag. cherestea; agenţia Luketis a primit 1 vapor care a încărcat 122 vag. cereale, 115 vag. cherestea şi 235 vag. diferite mărfuri, agenţia Teriazos- Valsamakis a primit 1 vapor care a plecat cu 94 vag. cherestea, iar fraţii Loewensohn au exportat cu vaporul „Basarabia“, sub pavilion român, peste 200 vagoane cereale. ----------xpx--------BUCUREŞTII DE ALTA DATĂ MII IN 3 VOLUME de €. BACALBAŞA Este încheierea minunatelor evocări ale trecutului oraşului Bucureşti, cuprinzând evenimentele petrecute până în pragul prezentului. întreaga operă constitue cea mai vie şi mai fidelă oglindire a trecutului, expusă intr’o formă atractivă, caracteristică autorului. Voi. I lei 50, voi. II lei 40, voi. I lei 50. De vânzare la toate librăriile și la librăria ziarului UniversuL J hjanta , cop dalai stă in mâna. pânnţiLor ^Dupd cum roL păstrăm cu grijă rudele delicate, tot aşa. trebue jâ ne gândim la nutriţia raţională şi bună a copilului, ca jâ pocid deveni deivoltăriaust continuu ~ om puternic si sănătos. Organismul copilului in desuollare arz neuoe in mare măsură, de vitamine, deci întrebuinţarea zilnică aOVOMALTINEI care conţine vitamine şi valori nutritive 5“ .concentrate, este cea mai nimerită perio. ax 62,10 şi208kl cu pa.tru completarea hranei zilnice. CEREŢI CHIAR AZI PROSPECT $! MOSTRA GRATUITA STÂND CU PLĂCERE LA DISPOZIŢIA DVS Situaţia etnografică a Ungariei Tomescu urmăreşte o nouă prăbuşire — O cerere de declarare in faliment—Alta fată a faimosului furt de articole de parfumerie — Buzău, 28 Noembrie In şedinţa tribunalului Buzău s. NI, prezidaită de d. consilier C. A. Papaidicipol, a venit azi spre judecare o seriua aţioraală cerere de declarare in stare de faliment a comerciantului stefan Stotzky, cerere introdusă de faimosul Ion Tomescu, eroul furtului de articole de parfuimarie de la fabrica „Lys“, proprietatea inginerului chimist Ernest Rado. Se ştie că Ion Tomescu furând esenţe şi parfummuri cari formau activul inginerului Radu Ernest, acesta a fost declarat în stare de faliment şi neputând dovedi furtul a fost băgat sub acuzarea penală pentru bancrută fratuiduroasă, stând astfel nevinovat 6 luni in puşcăriei. In acest timp Insă, Tömesen, de teama percherui ţuitor, căuta să-şi ascundă marfa furată. A ales, între alţii, pentru aceasta şipe comerciantul Ştefan Stotzky, care având mari obligaţii faţă de Tomescu, a primit robi, fără să ştie insă provenienţa mărfurilor. Tomescu insă nu s'a mulţumit numai să depoziteze marfa, insistând asupra discreţiei, ci i-a cerut şi un efect, drept garanţie in valoare de 600000 lei, ca să fie, — pretinde Tomescu — la adăpost că nu i se va „înstrăina“ marfa.... lucru pe care Stotzky l-a acceptat. Mai târziu, după cum e cunoscut, furtul a fost descoperit, chiar după denunţul lui Stoteky. Faptul a produs senzaţie şi Ion Tomescu a stat câteva luni în puşcărie urmânid ,apoi să fie judecat în stare de libertate la 5 Decembrie ca de judecătoria ocolului urban Buzău. Dar abia eşiti din puşcărie, cu o numai pomenită îndrăizneală, vine pe baza oferitului dait in condiţiunile arătate mai sus să ceară dietei ararea lui Stefan Stotaky in sitare de failment. Comerciantul Ştefan Stotaky prin d. avocat Stan Săraru, a arătat tribunalului in ce condiţiuni s'a dat efectul in cauzră, cerând astfel respingerea cererea de declarare. Tribunalul după o scurtă deliberare a respins cererea lui Tomescu. . petele se sală (se piaptănă), neted, cu părul lins, dat spre spate şi-şi fac coadă împletită în,tril (trei) fiţe (şuviţe sau codiţe). La capătul cozii ele leagă (îşi fac) o petea (fundă) de culori deshise, de obicei roşie, galbenă sau albastră. Femeile, când „se sală“, dau părul pe spate, fac o coadă pe care o pun „indărăpt pă ceafă), o Învârteşte de mai multe ori colac şi o prinde cu un ciont (ac de celuloid) sau două de diferite colori. Femeile din comunele Bistriţa, Ghinda, Jelna, Orheiul- Bistriţei, Petriş, Satu-Nou şi Cuşma, plasa Bărgăului, judeţul Năsăud, poartă, in zile de sărbătoare, „cămeşi“ de pânză (ii), lungi până la brâu. Iile sunt puţin „răspicate“ (decoltate) la gât, au guler îngust de un deget şi cusături mici naţionale. Guleraşul are două „chietori“ prin care „se trec“ doi ciucuri de mătase colorată. „Cămeşa“, in jurul gâtului, este încreţită. „Gura“ (deschizătura) iei este de un lat de mână. Iia are, în faţă, în dreapta şi stânga, până la brâu, cât o „cusătură in motive“, lată de patru degete. Mânecile iei sunt încheiate (cusute de corpul „cămeşei“) cu bumbac negru, cusut in zigzag. Mânecile sub umeri (la umeri) au câte o cusătură orizontală, lată de patru, cinci degete (altiţă). De la aceasta in jos, dealungul mânecii, sunt trei, patru „râuri“ (cusături înguste de un deget) apropiate şi când sunt distanţate, atunci au între ele „puncte mari“ brodate. Toate sunt făcute cu aceleaşi frumoase şi vechi motive româneşti, ca la piept şi guler, din mătase neagră, roşie, portocalie, albastră sau verde. Unele feţe şi femei poartă mâneci largi, iar altele au bizere (manşete) încreţite şi pe margini cusături late de un deget sau două, ajur şi tiv. „Cămeşile“ sunt înădite de poale (fustă albă), de la brâu în jos cu burtă (tiv lat şi îndoit, prin care se trage sfoara sau şinul (şiret) cu care se leagă de mijloc. „Cămeşile cari sunt purtătoare la lucru“ au poale largi de doi sau trei laţi (foi sau lăţimea pânzei), făcute din pânză de cânepă şi pe margini au numai o tijiturăindoitură sau tiv. Iile şi „poalele“ de sărbătoare sunt făcute din pânză de bumbac. Poalele acestor ii sunt largi de trei, patru cinci „laţi“ şi sunt „pă din jos“ cu tijitură mai lată, au ajur şi cusături mici lucrate mai frumos, cu îngrijire şi de felurite colori. La gât, fetele şi femeile poartă un şireag (şir) lung de mărgele, de diferite mărimi şi colori. Fetele pun pe cap naframă (basma) roşie de delin (lână subţire). Nevestele tinere poartă „năframă“ de lângă sau de mătase de coloare „care cum vrea“. Fetele şi femeile române când se îmbracă în frumosul costum naţional, îşi pun, de la mijloc în jos, zodii (catrinţe, fete) late, negre, una in faţă şi alta în spate, şi au pe poale câte o cusătură cu motive româneşti, de diferite colori. Pe marginea* zodiei, „roată împrejur“, are şapcă (dantelă) neagră, lucrată de mână. Zadiile se leagă de mijloc cu două golande (şireturi sau legături). In picioare totdeauna ciorapi negri de bumbac şi „papuci jumătăţi“ (pantofi) negri. Iama fetele şi femeile poartă „jachetă“ lângă trei sferturi de „piius“ negru (catifea). Femeile române din comunele Tiha, Prundul, Susenii, Rusul Bărgăului şi Dorolea, plasa Bărgăului, judeţul Năsăud, au zadiile negre cu dungi orizontale, late, înguste sau de tot felul, de coloare roşu deschis. I In aceste comune fetele şi fe- meile tinere se piaptănă cu cărare la mijloc. Fetele când se duc la joc îşi pun flori in pâr sau numai la câte o ureche. Cu ocazia cercetărilor ce le-am făcut la sate, în diferite părţi ale ţării, spre a culege I material documentar inedit de I folklor român coreografic, am I admirat, Duminica şi insile de I sărbătoare, la fete şi flăcăi, la neveste şi bătrâni, multe şi frumoase, bogate şi variate costume tradiţionale româneşti Fotografiile reproduse aici reprezintă dovezi preţioase şi elocvente, documente artistice şi ştiinţifice, caracterizări şi aspecte etnografice, care sunt specifice populare româneşti. Am ales porturile ţârăneşt cele mai frumoase şi cele ma caracteristice şi le-am grupat alfabetic pe provincii şi pe judeţe. G. T. Niculescu-Varone. CERCETĂRI ETNOGRAFICE Portul popular a femeilor române din Judeţul Năsăud LEONTINA BUDUŞAN din comuna Bistrița, plasa Bărgăului, jud. Năsăud. Preţul abonamentului ” ! ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anul XLIX Nr. 331 Joi 1 Decembrie 1932 Scrisori din Londra (Urmare din pagina I-a) guvernul britanic să treacă sub jugul unei dependinţe, care ar distruge munca atât de bine începută la Ottawa. Nu fără dreptate imperialiştii declară că niciodată americanii nu vor consimţi la o slăbire a regimului datoriilor fără să fi obţinut compensaţii serioase in domeniul relaţiunilor economice. Aceste compensaţii ar viza în primul rând egalitatea garantată a tratamentului vamal pentru mărfurile şi produsele americane. Unde ar fi atunci tratamentul de favoare acordat acum dominioanelor? Se poate obiecta că, in orice caz, americanii vor stărui în cererea lor de compensaţie în clipa când se va întruni conferinţa pentru datorii. La aceasta se răspunde, că în acest caz situaţia ar fi diferită. Netăgăduind nimic dinnainte, Marea Britanie ar intra în discuţie cu capul sus, fără să aibă sentimentul de a fi primit vreo favoare din partea cuiva. CONFERINŢA DEZARMĂRII STAGNEAZA Evenimentele din Germania, în special demisia guvernului von Papen, au stricat într’o largă măsură efectul ultimei declaraţii a lui sir John Simon la Geneva. Scopul acestei declaraţii, ca şi al discursului pe care l-a rostit de curând la Camera comunelor, a fost de a aduce guvernul Reich-ului să-şi reia locul la conferinţa dezarmării. Dar Berlinul, care se află în plină criză constituţională, nu e in stare să răspundă în chip definitiv la această invitaţie grabnică ce i se adresează. De altfel, constatăndu-se că atât de multe au fost câştigate printr’o atitudine negativă, diplomaţia germană şovăeşte să-şi schimbe atitudinea şi să se angajeze într’o asociaţie, care ar necesită participarea la o muncă constructivă. Trebue să notăm cu interes, că presa germană, cu o unanimitate demnă de admirat, deşi cunoaştem surse de unde s’a inspirat, înţelegi să provoace Parisul spunând că după declaraţia lui Sir John Simon, Parisul are cuvântul: înregistrăm această situaţie fără însă a-i exagera importanţa ! Ceea ce importă la Geneva îl I momentul de faţă, e chestiunea Manciuriei. Raportul comisiunii lordului Lytton e pe mast I Consiliului Ligii Naţiunilor ş I răspunsul japonez a sosit dea■ semenea. E vorba de a se lut o hotărire, sau, ceea ce e ma I greu încă, să se găsească mij I locul de a nu lua nici una res- I pectând însă demnitatea consiliului. Această chestiune va ocupa timp de câteva zile şi delegaţii Europei şi ai celorlalt state asociate la Ligă,şi câm vor sfârşi cu această chestiune d-lor vor fi fericiţi de a se odihni puţin după efortul istovitor pe care l-au făcut. Pe urmă, vor sosi sărbătorile Crăciunului, astfel că nu vedea cum va putea face ceva cu conferinţa dezarmării înaint de sfârşitul anului 1932. SANATATEA D-LUI MACDONALD Zilele trecute s’au publica stiri in presa din Londra ci privire la starea sănătăţii primului ministru. Un ziaral opoziţiei liberale a mers atât departe, încât a spus că d. Macdonald suferă de atacuri periodice ale unei ammnezii foart pronunţate ce-l împiedică s lucreze cât ar dori. Această versiune cu privire la starea sănătăţii şefului guvernului a fos reluată după aceea de alte organe şi n’a fost desminţită ceea ce ne face să credem c există un grăunte de adevăr. . drept de asemenea că, de câtva timp, d. Macdonald îşi limitează angajamentele oficial la strictul necesar, lăsând to mai mult d-lui Baldwin sarcina de a apăra politica guvernului în Camera comunelor , în ocaziunile oficiale, ca bunăoară la ultimul banchet dat e ocazia instalării noului prime, al Londrei. Dar să nu ne înşelăm: dacă starea sănătăţii d-l \ Macdonald îl face poate de puţin apt să suporte greutate şi răspunderile postului său, ţele cari se încurcă în juri primului ministru, sunt pre puternice ca să nu-l păstrei la postul său până la limita extremă a posibilului. Să mai notăm totuşi că ziarul „Times atât de prudent când e vorb de o polemică de acest soiu, , publicat de curând un artic de fond despre „greutatea ca,, apasă asupra unui preşedint de consiliul‘, articol care e mult de gândit. Adevărul despre situaţie e că avem azi, Marea Britanie, un guver conservator, care se socoteşte ut de a urma să poarte masca unui guvern de coaliţie. D. Maidonald furnisează această mască, şi preţul pe care l-a cert ca s’o poarte e dreptul de dispune de politica străină. Baldwin şi colegii lui, în măsura posibilului, au respecţi până acum acest aranjamen. Dar tot ceea ce a întreprins d. Macdonald în domeniul internaţional, a dat greş. Sarabanda conferinţelor sale n’a slujit decât să complice o situaţie internaţională, şi aşa destul de încărcată, cu elemente de tulburări şi de dezordine. Se pune întrebarea, cât timp va mai putea dăinui acest regim? Un conservator eminent, care trebue să lipsească din Londra cam vreo două luni, ca să se ocupe de interesele sale in Africa, spunea deunăzi, că nu avea poftă să părăsească ţara acum când s’ar putea întâmpla atâtea lucruri. Dar poate se înşeală şi câtva timp încă vom avea de-a face cu actualul guvern, aşa zis naţional. REPERCUSIUNI LA BURSA ? City cade intr’un marasm care nu se poate explica decât prin efectul psihologic al chestiunii datoriei către America. E sigur că un răspuns favorabil al Washington-ului ar fi deslănţuit un val de optimism, care ar fi fost urmat de o urcare apreciabilă a valorilor. Pe de altă parte, afară de această influenţă psihologică de care vorbim şi care fără îndoială e mare, nu există motive ca un răspuns defavorabil să deprime peste măsură o poziţie care deja prin ea insăşi nu păcătueşte printr’o exagerare a preţurilor. Un grup de economişti prezic, că plata către America, dacă va fi efectuată, va fi cu totul in avantajul Marei Britanii; raţionamentul lor e că transformarea unei sume atât de importante de lire sterline în dolari, va aduce un fel de inflaţie, care deprimând cursul lirei, va uşura situaţia industriilor britanice cari lucrează pentru export. O nouă depreciere a lirei, dacă se va produce, va face o poziţie americanilor şi mai grea pe pieţele mondiale. Dar toate acestea nu sunt decât pură speculaţie căreia nu trebue să se dea prea multă im-portanţă. Nu e sigur de loc că plata în Decembrie va avea o influenţă apreciabilă asupra cursului lirei. Căci nu trebue să se piardă din vedere scara de comparaţie a valorilor adevărate, şi resursele Marei Britanii, după cum am mai spus,sunt imense. Augur i. -xox- Serbaua culturală de la Gilău şi Someşul Rece (Cluj) Cluj, 28 Noembrie Duminică, 27 c. despărţământul „Astra“ Cluj de sub preşedinţia d-lui prof. Iuliu Haţieganu a organizat în comunele Someşul rece şi Gilău (Cluj) două şezători culturale cari au avut deosebit succes. Cu această ocazie a vorbit d. prof. Curea, amintind clipe măreţe de la marea adunare naţională de la Alba-Iulia din 1 Dec. 1918. A invitat lumea să ia parte la marele meeting naţional ce se va ţine la 1 Dec. la Cluj. D. dr. Todea a evocat cu mult simţ actele de martiraj ale moţilor, amintind masacrul grozav de la Beliş, opera contelui Urmanczy. Corul şcoalei normale de fete din Cluj a intonat marşuri naţionale, cari au făcut să vibreze printre ţărani cu adevărat spiritul zilelor mari ale Unirii. ----------xpx--------- Escrocheria unui pretins ziarist minoritar la Cluj Cluj, 28 Noembrie De canale, poliţia şi parchetul fac cercetări discrete intr’o interesantă afacere de escrocherie. D-şoara Elisabeta Rimoczi a făcut denunţ împotriva lui So Ilomon Erczman, pretins ziarist minoritar din Cluj, care a escrocat-o cu 28.000 lei. Pe motiv că, prin legăturile sale, poate să ridice banii depuși la Banca Agricolă și Casa de eco-nomii, el a preluat de la reclamantă un libret de depunere pentru 161.992 lei, încă in luna Martie, cu scopul de a ridica acești bani. După câteva luni a predat d-soarei Rimoczi suma de 32.000 lei, refuzând să plătească restul și să rstituie libretul de depunere, spunând că nu a putut ridica întreaga sumă. Interesându-se la bancă, reclamanta a constatat că Erczman de fapt nu a ridicat decât 60.000 lei, din care însă și-a însușit fără nici un drept suma de 28.000 lei. Ea s’a adresat atunci autorităţilor, cari au început cercetările. S’a stabilit că pretinsul ziarist a dispărut din Cluj. Cercetările continuă.