Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)
1933-06-11 / nr. 156
5(Krisélát) m2- 12 Anul al 50-lea * f * * ? ■ ’r *' ' PONDATORI LtJlGI CAZZAVILLAN Pagini EXEMPLARUL WT 12 .Pagini Nr. 156 Duminică 11 Iunie 1955 Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G Ie P. T. T. No. 120228/932. UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1* TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI ara numerile: 3-1370, 3-1371, 3-1372, 3-1373, 3-1374, 3-5643. DIRECTORI STELIAN POPESCU In materie de circulaţie, at&t de importantă in localităţile cu populaţie mare, a’&u întâmplat de curând două fapte. Autoritatea competinte a fost sesizată din cercurile şoferilor de piaţă despre o situaţiune pe care am criticat-o în diferite rânduri. Este vorba de aceia pe car uzurile existente, exagerările patronilor sau chiar neprevederile lor Înşişi îi supun regimului inadmisibil de a lucra câte 24 ore şi chiar mai mult. Odihna echivalentă nu poate să repare osteneala implicată de o muncă atât de pretenţioasă şi cu atâta răspundere. De aci, sleiri inevitabile, la început insensibile, apoi accentuate, mai târziu riscante pentru călătorii transportaţi în asemenea condiţiuni. Cum s’a putut concepe şi cum s’a putut tolera această situaţiune, este ceva de domeniul misterului. Mai puţin misterioase însă, sunt figurile anemice, ochii obosiţi, moliciunea la volan a celor ce practică această deprindere, găsite desigur cu un coeficient însemnat în accidentele tot mai numeroase. De aceea, ministerul muncii în prima linie, serviciul circulaţiei în a doua, au dreptul şi datoria să pună capăt anomaliei re-levată cu hotărîre în sfârşit de cei ce o suferă direct, şi dovedită periculoasă pentru călătorii transportaţi în aceste condiţiuni nesigure. Un grup de şoferi conştienţi de greutăţile şi nevoile meseriei, de răspunderile inerente ei, de eventualităţile lipsei de îndemânare, de sânge rece, de prevedere, de tehnică, au hotărît să ceară şi au solicitat bine motivat înfiinţarea unei şcoale pentru obţinerea instrucţiunii şi educaţiunii de care este condiţionată funcţionarea satisfăcătoare a conducerii vehiculelor mecanice, întreprindere mult mai grea decât s’ar crede. Surogatele de şcoli existente nu răspund scopului, mai ales din cauza absenţei unei selecţiuni serioase prin evitarea elementelor din primul moment nepotrivite, lipsite totalmente de vocaţiune pentru o activitate creiatoare de dezastre, dacă lipsesc agerimea, sănătatea, perfecţiunea echilibrului mintal, onestitatea în toate privinţele. Faptul că purificarea corporaţiunii porneşte chiar de la cei buni ai ei imprimă o consideraţiune în plus datoriei organelor răspunzătoare de starea circulaţiunii publice şi de viaţa pietonilor, de a trece la fapte cât mai curând, cu bunăvoinţa, cu stăruinţa, cu eficacitatea cari au funcţionat prea puţin până cum. Numai aşa tracţiunea mecanică va spori în prestigiu şi va scădea în nenorociri. CĂSĂTORIA prinţului asturiilor Condiţiile romantice ale proectatei căsătorii între fiul cel mai mare al fostului rege al Spaniei şi tânăra cubană d-ra San Pedro Ocejo, preocupă presa mondială. Regele Alfons e neliniştit în ce priveşte sănătatea fiului său, aceiaş nelinişte şi pentru sănătatea d-rei Ocejo, căci se ştie că cei doi tineri s’au cunoscut intr’un sanatoriu din Leysin in Elveţia. Foştii suverani ai Spaniei au uzat de toată influenţa lor spre a-şi decide fiul să renunţe la proectul de căsătorie, dar a fost zadarnic. Tatăl d-rei Ocejo — azi decedat — a fost unul din magnații industriei şi comerțului cuban; averea a fost însă în răstimp diminuată din pricina crizei. Ungaria ai Mica hitelesem „Le Temps” publică răspunsul pe care l-a dat d. Goembös, prim-ministrul maghiar, în Camera ungară, declaraţiilor împăciuitoare ale d-lor Beneş şi Hrulescu. „Câtă vreme un aranjament politic nu se va încheia între ţările noastre— spune d. Goembös — nu va fi o vindecare a rănilor economice, şi, în lipsa unui astfel de aranjament, Ungaria se vede nevoită să imite exemplul ţarilor din Mica înţelegere şi să caute, ca ele, aliaţi. Sunt porţi deschise prin cari Ungaria nu poate trece. Sunt altele cari par deschise, dar în dosul lor, în realitate, fie pândesc curse. Mica înţelegere proclamă neîncetat, necesitatea unei colaborări între statele dunărene. Aceste asigurări ascund reticenţe politice. Ungă■ ma a făcut cunoscut limpede în ce condiţiuni socoteşte posibilă o elaborare cu Mica înţelegere”. „Le Temps” adaogă următorul comentariu: „Astfel de formule nu sunt totuşi lipsite de echivoc. In orice caz, ele nu exclud acceptarea invitaţiei făcută de Mica înţelegere Ungariei. Dacă d. Goemboes ar fi spus: „Nici înţelegere economică, fără o revizuire teritorială, situaţia ar fi perfect clară. Asemenea formulă a fost întrebuinţată, mai de mult de contele Bethlen. După câte ştim, d. Goembes n’a făcut niciodată astfel de afirmaţii în declaraţiile sale oficiale“. IN SFÂRŞIT PACTUL CELOR PATRU Schimbul de note intre Franţa şi România Am dat in numărul nostru de ieri detalii complete referitoare la parafarea pactului celor patru principale mari puteri, pact despre care s’a scris atât de mult in timpul din urmă. Publicăm mai jos textul oficial în traducere română al I Reprezentanţii guvernelor I Reichului german, al regatului Unit al Marei Britanii şi al Irlandei de Nord, al Republicei franceze şi al regatului Italiei, întruniţi la Roma la 7 Iunie 1933, au dat consimţământul lor proectului de Pact de înţelegere şi de Colaborare aci inclus, care este de acum parafat, ne varietur, care va purta data acestei zile, guvernele sus-menţionate convenind de a proceda la formalitatea semnăturii cât mai curând aceasta va fi cu putinţă. Preşedintele Reichului german, preşedintele Republicei franceze, Majestatea Sa Regele Marei Britanii, al Irlandei is al teritoriilor britanice dincolo de mări, împărat al Indiilor şi Majestatea Sa Regele Italiei , pătrunşi de responsabilităţile particulare, pe cari li le impune faptul de a fi reprezentanţi cu titlu permanent în consiliul Societăţii Naţiunilor, faţă de Societatea Naţiunilor însăşi şi faţă de membrii săi, cât şi de acelea cari rezultă din semnă- t tura comună a acordurilor dela I Locarno , convinşi că starea de îngrijorare care domneşte in lume nu poate fi risipită decât printr’o întărire a solidarităţii lor, susceptibilă de a consolida în Europa încrederea în pace ,i credincioşi angajamentelor pe cari le-au luat prin Pactul Societăţii Naţiunilor, prin tratatele dela Locarnoşi prin Pactul Briand-Kellogg, şi refe- rindu-se la declaraţiunea de nerecurs la forţă al cărei principiu a fost proclamat în declaraţiunea semnată la Geneva la 11 Decembrie 1932 de către delegaţii lor la Conferinţa dezarmării şi adoptată la 2 Martie 1933 de către Comisiunea politică a zisei conferinţe, doritori de a da deplina lor eficacitate tuturor dispoziţiunilor Pactului Societăţii Naţiunilor şi conformându-se metodelor şi procedeurilor pe care le prevede şi la cari înţeleg să nu deroge, respectuoşi de drepturile fiecărui Stat de cari nu se va putea dispune în afară de cel interesat; au hotărît de a încheia în acest scop un Pact şi au desemnat ca plenipotenţiari ai lor, pe : Preşedintele Reichului german .... Preşedintele Republicii franceze ... Majestatea sa Regele Marei Britanii, al Irlandei şi al Dominioanelor Britanice dincolo de Mări, Împărat al Indiilor .... Majestatea Sa Regele Italiei .... cari, după ce au schimbat deplinele lor puteri, recunoscute în bună şi cuvenită formă au convenit asupra următoarelor dispoziţiuni: ART. I. — înaltele Părţi contractante se vor concerta ASUPRA TUTUROR CHESTIUNILOR CARE LE SUNT PROPRII. Ele se angajează a face toate sforţările pentru a practica IN CADRUL SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR a polifactului parafat în ziua de 7 Iunie la Roma; textul notei franceze către guvernul român /garanţiile împotriva revizuirii remis la 8 Iunie şi textul de răspuns al României la nota franceză ; fică de colaborare efectivă între toate Puterile, în vederea menţinerii păcii. ART. II. — In ce priveşte Pactul Societăţii Naţiunilor şi în deosebi articolele sale 10, 16 şi 19, înaltele părţi contractante hotărăsc de a examina între ele şi, SUB REZERVA DECIZIUNILOR CARI NU POT FI LUATE DECÂT DE ORGANELE REGULATE ALE SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR, toate propunerile relative la METODELE ŞI PROCEDURILE proprii pentru a da efect acestor articole. ART. III. — înaltele Părţi contractante se angajează a face toate sforţările lor pentru a asigura succesul Conferinţei dezarmării şi îşi rezervă, în cazul in care la sfârşitul acestei Conferinţe, chestiunile cari le-ar privi in mod special ar fi rămas in suspensiune, de a le relua, între ei , pentru examinare, prin aplicarea prezelului pact cu scopul de a asigura soluţionarea lor prin mijloace apropiate. ART. IV. Iv - Părți contractante afirmă voinţa Ier de a se concerta asupra tuturor chestiunilor de ordin Domnule ministru, La 7 iunie a fost parafată în numele guvernelor german, britanic, francez şi italian tratatul a cărui copie este anexată la preznta notă. Doritor de a se conforma dispoziţiunilor tratatului din 10 iunie 1926, prin care cele două guverne s’au angajat a-şi face cunoscut, respectiv, tratatele şi acordurile pe cari le-ar fi încheiat cu terţe Puteri in chestiuni atingând politica europeană, guvernul Republicei a ţinut guvernul român cu prisosinţă informat asupra împrejurărilor în cari s’a angajat şi asupra condiţiunilor în cari s’a desfăşurat negociaţiunea ce s’a încheiat. In acelaş spirit şi doritor de a dovedi odată mai mult că noul Tratat nu va afecta cu nimic politica pe care cele două guverne o urmăresc pe baza Tratatului care le leagă, guvernul Republicii ţine să atragă atenţiunea guvernului român asupra textului definitiv al Art. 2 al Tratatului parafat astăzi. Această dispoziţiune care exclude examenul principiului revizuirii şi al cazurilor concrete de aplicare, putând totuşi să ducă la examinarea propunerilor privitoare la metodele şi procedurile proprii de a da deplina lor eficacite articolelor Pactului Societăţii Naţiunilor, şi în deosebi al mai multora dintre ele în enumerarea cărora figurează art. 19, guvernul Republicei doreşte să precizeze principiile care îl economic nd un interes comun pentru Europa şi în special pentru restaurarea sa economică, în vederea unei reglementări de căutat în cadrul Societăţii Naţiunilor. ART. V— Prezentul pact este încheiat pentru o durată de zece ani socotită dela punerea sa în vigoare. Dacă, înainte de sfârşitul celui de al 8-lea an, nici una din părţile contractante nu a notificat celorlalte intenţiunea sa de a-i pune capăt, el va fi considerat ca reînoit şi va rămâne în vigoare fără limitaţiune de durată, fiecare din înaltele părţi contractante având, în acest caz, facultatea de a-i pune capăt printr’o declaraţiune făcută cu acest scop, cu un preaviz de doi ani. ART. VI. — Prezentul Pact redactat în limbile germană, engleză, franceză şi italiană, textul francez fiind hotărîtor în caz de divergenţă, va fi ratificat şi ratificările vor fi depuse la Roma cât mai curând aceasta va fi cu putinţă. Guvernul Regatului Italiei va remite fiecăreia din înaltele Părţi contractante o copie certificată conformă de pe procesele-verbale de depunere. Prezentul Pact va intra în vigoare de îndată ce toate ratificările vor fi fost depuse. El va fi înregistrat la Societatea Naţiunilor conform cu Pactul Societăţii. Făcut la Roma, la .... una mie nouă sute treizeci şi trei, într’un singur exemplar care va rămâne depus în arhivele Guvernului Regatului Italiei, şi de pe care copii, certificate conforme, vor fi remise fiecăreia din înaltele Părți Contractante. Pentru care plenipotențiarii sus-numiţi au semnat prezentul Pact. Vor adauzi în ce privește acest art. 19. Mai întâi nu poate fi vorba de a introduce nici o chestiune de revizuire in afară de regulile fixate prin art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor. Pe de altă parte, în eventualitatea examinării unei proceduri aplicabile în cazul în care unul sau mai multe State, doritoare de a ridica o chestiune teritorială regulată prin Tratate şi ar propune de a cere Adunării de a delibera în această privinţă, pe baza acestui art. 19 al Pactului Societăţii Naţiunilor, guvernul Republicei nu va accepta nici o propunere care ar tinde la modificarea condiţiunilor în care, conform cu termenii Pactului, Adunarea poate în mod valabil invita pe unii membri ai Societăţii Naţiunilor a proceda la o nouă examinare a Tratatelor devenite inaplicabile sau a situaţiunilor internaţionale a căror menţinere ar putea primejdui pacea lumii. Unanimitatea membrilor prezenţi, inclusiv vocea părţilor, actualmente necesară la aplicarea principiilor generale ale Pactului va trebui deci să continue a fi indispensabilă pentru ca Adunarea să poată emite votul de care este vorba. Primiţi vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideraţiuni. (ss) J. PAUL BONCOUR Pactul celor Patru — Pact de înţelegere şi de colaborare — Textul notei franceze 1 Ziua naţională a sporturilor Salutul M. $l Regelui Textul notei române Paris, 7 Iunie 1933 Domnule ministru, Din ordinul guvernului meu, am onoarea a vă face următoarea comunicare : Confirmându-vă primirea notei din 7 Iunie 1933, am onoarea, în numele guvernului Majestăţii Sale, a vă mulţumi în chip foarte sincer. Continuând tradiţiunea colaborării intime şi prieteniei statornice care determină politica comună a ambelor noastre ţări, aţi avut amabilitatea de a-mi comunica textul tratatului ce aţi parafat cu guvernele german, britanic şi italian. Totodată aţi binevoit a-mi transmite o notă care precizează în ce condiţiuni şi în ce spirit s’au desfăşurat negociaţiunile în chestiune şi în special în ce condiţiuni a fost adoptat art. 2 din tratat. Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că guvernul regal al României împărtăşeşte în întregime punctul domniei voastre de vedere în virtutea căruia semnarea acestui tratat nu va putea afecta în nici un fel şi întru nimic politica noastră comună care va rămâne în viitor aşa precum a fost şi în trecut şi astfel cum a determinat-o tratatul din 10 iunie 1926 încheiat între ambele noastre guverne. Fiind pe deplin de acord cu guvernul Republicii franceze că art 2 din Tratatul ce a fost parafat exclude examinarea principiului revizuirii şi a cazurilor concrete de aplicaţiune, fiind deopotrivă de acord cu pri-Contanare in pag. 3a 7 ) ANIVERSAREA RESTAURAȚIEI TE DEUMUL. - MANIFESTAŢIA DE LA PALATUL REGAL De la un capăt la altul al ţării, poporul român a sărbătorit cu toată căldura aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Carol II. E în entuziasmul popular, odată cu dragostea pe care toată suflarea românească o poartă dinastiei care a făurit cu acest prilej Capitala a îmbrăcat haina de sărbătoare. Edificiile publice au fost împodobite cu drapele, iar balcoanele caselor cu flori şi covoare. La ora 9 dim., s-a oficiat, la biserica Domniţa Bălaşa — catedrala Patriarhiei fiind in reparaţie — un tedeum, de către I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea, asistat de arhiereul Platon Ciosu, arhimandritul Gordun Galaction şi clerul bisericii. Au asistat d. Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri, cu toţi domnii miniştri şi subsecretarii de stat ; apoi d-nii Cicio Pop, preşedintele Camerei, prof. Costăchescu, întregirea neamului şi consolidarea Statului, nădejdea că Suveranul urmând tradiţia marilor săi înaintaşi, va şti să conducă destinele României cu aceiaş înţelepciune şi patriotism, care a format şi formează trăsura de legătură între ţară şi Tron, preşedintele Senatului, Stârcea, mare maestru de ceremonii, Mocioni, mare maestru de vânătoare, general Balif, administratorul domeniilor coroanei, general Ilasievici, mareşalul palatului, colored Condesscu, Manolescu, comandor Fundăţeanu, maior Urdăreanu, adjutanţi regali, colonel Drossu, din partea palatului ; Volanschi, prim preşedinte al înaltei Curţi de casaţie ; Viforeanu, procuror general al înaltei Curţi de casaţie; V. Potârcă şi O. Goga, foşti miniştri; P. Furmuzache, secretar general la interne; Codin ştefănescu, procuror general; Pitulescu, directorul general al P. T. T.; C. Angelescu, guvernatorul Băncii Naţionale; D. Dobrescu, primarul municipiului; general Stângaciu, directorul general al siguranţei; Procop Dumitrescu, prim procuror; G. Aslan, primar de sector; maior Angelescu, ajutor de primar; Dudu Vlachide, secretar general la preşedinţie; Anibal Stoenescu, secretarul general al prof. poliţiei; G. Botez, chestor; d-nii generali Paul Angelescu, Condeescu, Gorsky, Er. Nicoleanu, Manu, Ulisă, Motaş, Ţenescu, Dona, Schmidt, Ileus, Papazoglu, Sinescu, Rujinsky, etc. Onorurile militare au fost date de o companie din reg.e de gardă Mihai Viteazu, cu drapel şi muzică. După terminarea serviciului religios, d. general Samsonovici, ministrul apărării naţionale, a trecut compania în revistă şi apoi a ţinut trupei o cuvântare arătând însemnătatea pentru armată a acestei aniversări regale. Compania al defilat în faţa asistentei. Solemnitatea s-a terminat la ora 10. TEDEUMUL DELA DOMNITA BALAŞA Membrii guvernului în faţa palatului Guvernul prezintă felicitări Suveranului — Cuvântarea primului ministru. — Răspunsul M. S. Regelui( M. S. Regele) a răspuns astfel: Membrii guvernului s’au prezentat joi la amiază în corpore la palatul regal și au prezintat Suveranului felicitări cu prilejul aniversării . Primul ministru d. Al. Vaide a rostit următoarele cuvinte : Sire, Daţi-mi voe, ca în numele meu şi al guvernului să aduc expresia sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat astăzi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului, atât de providenţial pentru Ţara noastră ,al urcării pe Tron a Majestăţi Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava Statului, — în acele grele împrejurări, — cât mai bine. Dar cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră Am răzbit doar să putem spune : „Fluctuat, nec mergitur”. De aceia, de la Regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean simţeam fiecare că ne lipseşte capul adevărat în marea familie a Statului. Această lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpurile deveneau din ce în ce mai grele nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de neam şi Ţară, s-au readus în mijlocul nostru. Aţi revenit, Sire, ca din ceasul acela şi până astăzi să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, perseverenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă, dată din locul cel mai înalt, a trezit ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani, Majestate, aţi ştiut să daţi o nouă organizaţie falnicei noastre armate ; progresul cultural a luat un nou avănt şi, cu toate timpurile treie, încrederea în interior şi prestigiul înspre afară sunt cngurate de o voinţă fermă. Iar cât priveşte opera de guvernare, ieşi din situaţia oficială ce omo, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să oberv că apreciaţi însemnătatea păstrării continuităţii ca un actor indispensabil realizărilor mari. De aceea, Majestate, pot fi sigui, că în acest moment, vor Inscri numai în numele cuDomnule preşedinte al conciliului. „Mulţumesc pentru cuvintele ce Mi-aţi adresat în numele guvernului şi care venite dela preşedintele consiliului le socotesc ca reprezentând glasul ţării. Gândindu-Mă la tot ce s-a petrecut acum trei ani, pot azi să-Mi dau seama că nu am greşit, făcând gestul de a răspunde chemării ţării, gest la care Mă îndemna toată puterea sufletului Meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca Mea vor fi închinate în folosul ţării, pentru care voi da tot ceea ce îmi vor îngădui puterile mele G.vernului, ci sunt expresia sentimentului obştesc al Ţării întregi, când rog pe Atotputernicul să Vă dăruiască mulţi fericiţi ani, păstrăndu-Vă aceeaş vigoare trupească, acelaş zel de muncă, devotament şi stăruinţă, care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului neamului nostru. Cu aceleaşi sentimente, din adâncul sufletului nostru urăm Marelui Voevod Mihai să se desvolte, atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot aşa de frumos şi de acum înainte, pentru ca, într’un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de Domnie a glorioşilor Săi înaintaşi. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Trăiască Marele Voevod MMhai, Trăiască întreaga Augustă Dinastie !“ Dejunul de la palat Suveranul închină in sănătatea A. S. R. Principelui Nicolae . La ora 1, a fost la palatul regal, cu ocazia aniversării suirii pe Tron a M. S. Regelui, un dejun, la care au luat parte, împreună cu M. S. Regele, M. S. Regina Elisabeta si M. S. Marele Voevod Mihai , I. P. S. Patriarhul, d-nii Al. Vaida Voevod, G. G. Mironescu, Şt. Ciceo Pop, N. Costăchescu, N. Titulescu, Mihai Popovici, Pan Halippa, Voicu Niţescu, Sauciuc Săveanu, Eduard Mirto, I. Lugoşianu, D. R. Ioaniţescu, E. Haţieganu, D. Gusti, general Samsonovici, baron I. V. Stârcea, Anton Mocsonyi, general Ballif, gneral Ilasievici, V. V. Tilea, Armand Călinescu, M. Serban, M. Ghelmegeanu, Savel Rădulescu, Radu Irimescu, P. Andrei, Anton Crihan, colonel Condeescu, colonel Drossu, Al. Stan, dr. I. Mamulea, colonel Marinescu, general Filimon, colonel Sturdza, E. Buhman, colonel Manolescu, E. Bianu, colonel Steflea, cornel Sănătescu, colonel Rozin Gh.,N. Pavelescu, dr. Krainik, colonel Orâşanu, căpitan comandor Fundăţeanu, It. colonel Rămniceanu, it. col. Pălăngeanu, Octav Ullea, maior Urdăreanu, Rădulescu, It. colonel Panu, maior Mihăilescu, maior Mănoiu, maior Pandelescu, căp. dr. Gotcu, căpit. Ştiubei, căp. Opriş, căp. Crintea, Florian Marinescu, arhitect Lorenz, ofiţer de gardă. La sfârşitul mesei, d. primministru Vaida Voevod a ridicat paharul în sănătatea M. S. Regelui. M. s. Regele a răspuns cu următoarele cuvinte : „Ridic paharul în sănătatea celor cari lipsesc astăzi de la această masă și în special în sănătatea fratelui Meu Nicolae“. MANIFESTAŢIA DE LA PALATUL REGAL — DEFILAREA SPORTIVILOR — . Serbările restauraţiei au fost încheiate printr’o mare demon- I straţie în piaţa palatului regal. I Au luat parte toate organizaţiile sportive şi muzicale din Capitală. I Coloanele au pornit din şase puncte ale Capitalei spre str. Franclin, unde s’au încolonat piaţă toate corurile societăţilor şi muzicile militare, luând loc în faţa fundaţiei. Cu toată ploaia deasă ce începuse să cadă, unii din oameni au barat străzile ce duc în piaţă, iar trotuarele căii Wicff*1 nnf