Universul, ianuarie 1935 (Anul 52, nr. 15-30)
1935-01-16 / nr. 15
2 ASIGURAREA ,FRANCO-ROMANA, Fondată 1920 (M. O. 182/920, Bucureşti, Griviţei 23. MST&Z1, în Ianuarie, orele 1O, are loc TRRGERER GERERRLR şi SPECIMER a SOCIETĂŢII. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi la curent cu plata ratelor, inclusiv rata pe luna Decembrie 1934, precum şi acei ce se bucură de GRATUITMTEM EURII DECEMVRIE. Rezultatul se va publica in „Universul de mâine Miercuri 16 Ianuarie. 44444»»»»44444»4»♦♦♦♦4 ♦♦»♦ + ♦♦»»■♦44 4444444+1 CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI“ Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 274, vor primi: 10 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Ianuarie, Februarie, Martie si Aprilie 1935, in VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participănd la tragerile speciale de la 15 IANUARIE 1935 15 FEBRUARIE 1935 15 M AR TIE 1935 15 APRILIE 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modelul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes In culori pentru biuroit. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Mai 1935, căte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. • Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societății „FRANCO* ROMANE“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL*. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMANA*, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot trimite direct Societăţii numai suma de lei 274, şi vor primi cele arătate mai sus* Costul abonamentului la „UNIVERSUL* este: Lei 750.M anual Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 3 luni ţ»4 4 4 4 4 ♦ 4 ♦ 4 4 4 4 4» »4 4 4 4 4» 4 414 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 »4 4 4 4 4 4 NEVRALGIE la cu mana vuuMa decan MUNICIPIUL BUCUREŞTI Primăria Sectorului IV Verde Serviciul Administrativ Publications Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 29, luna Ianuarie 1935, orele 11, se va ţine în localul comunal licitaţiune publică prin oferte închise pentru dare în întreprindere a exploatărei pe timp de un an cu începere de la data aprobărei, a vespasianelor publice din grupurile edilitare situate: 1. In Calea Grviţei colţ cu Str. G-ral Angelescu, compus din şase cabine W. C. două cabine W. C. turceşti, cinci pisoare model Fourton şi trei camere cu destinaţie pentru lustragerie, frizerie şi locuinţă pentru îngrijitoare. 2. Pe platoul pieţei Dr. Botescu colţ cu Str. Atelierului, compus din 8 cabine (opt) W. C., cinci pisoare Feurton şi trei camere cu destinaţia pentru lustragerie, toaletă şi locuinţă pentru îngrijitoare. 3. Pe refugiul din B-dul Basarab, intre străzile Cahul şi Hotin ,compus din opt cabine W. C., cinci pisoare Feurton, o cameră pentru îngrijitoare şi o cameră pentru lustragerie. Garanţia pentru admitere la licitaţie este de 5% provizorie şi 15.000 lei in numerar definitivă. Chiria iniţială este de 40.000 lei, plătibilă in rate semestriale. Condiţiunilespeciale se pot vedea zilnic la Serv. Administrativ al Primăriei. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţei publice sunt aplicabile acestei întreprinderi. Primar (ss) Al. D. Matak. Șeful Serv. Ad-tiv (ss) George Buzdugan No. 29596/5938 B. 1934. Decembrie 19. 7080 ^♦-M-444-44-444444 99 Citiţii Veselia“ okain întrunirea frontului „Asanarea urbană şi rurală" Duminică, s’a ţinut In sala „Dacia", întrunirea frontului „Asanarea urbană şi rurală",, sub preşedenţia d-lui N. C. Georgescu. D-sa dă citire unei adrese trimisă de către filiala debitorilor din Vaslui prin care aduce la cunoştinţa centrului, declaraţiile d-lui Negură, subsecretar de Stat, în urma intervenţiei făcută de această finala pentru ameliorarea debitorilor urbani. Declaraţiile d-lui Negură, se rezumă la faptul, că, după d-sa, debitorii au fost mulţumiţi de legea lichidarea datoriilor rurale şi urbane şi ca dovadă, d-sa afirmă că SOVO dintre debitorii agricoli şi 35 debitori urbani şi-au plătit ratele la 15 Noembrie. D. Vasile I. Costescu, arată că faţă de frământările generale a popoarelor care se luptă pentru o stare mai bună, mai omenoasă, ţara noastră este înapoia tuturor, dar aceasta se datoreşte faptului că noi nu avem o educaţie cetăţenească “. Ştefan Mărăcine declară că nevoile comerţului sunt aşa de mari şi grele încât va trebui o muncă încordată şi cinstită pentru salvarea tuturor problemelor care interesează ■ viaţa economică şi financiară a ţarei. D. Lazar Ştefănescu arată câteva cazuri de nedreptate comise de percepţiile fiscale, care nu ţine socoteală de situaţia reală a contribuabililor. D. Gheorghe Cristescu critică încercarea acelora cari caută să inducă din nou in eroare massa debitorilor, spunândute că luptă pentru interesele lor. încheie cu speranţa că şi in ţara noastră se va întrona dreptatea şi legalitatea in folosul claselor celor mulţi şi muncitori. întrunirea s’a terminat la ora 1 jumătate d. a. Consiliul de administraţie, ——-------xQx------------ ARESTAREA UNUI ESCROC LA FAGARAS Făgăraş. 13 Ian. Mihail Schuster din Ferner a ticluit in Decembrie1934 un act emanând ca dela Comunitea bisericii săseşti din Ticuşul vechi, prin care se certifica că ia ars casa, are familie grea şi a rămas pe drumuri. înarmat cu acest act, Mihail Schuster a colindat satele Criţ, Buneşti, Hendorf din Târnava Mare, solicitând ajutorul locuitorilor. In felul acesta el a reuşit să adune suma de 1680 lei. Postul de jandarmi Ferner prinzând de veste, l-a arestat şi înaintat parchetului de Făgăraş. GHETE PATINAJ BOCANCI SKI din piele specială impermeabili găsiţi mai eftin ca oriunde la depozitele fabricilor D. MOCIORNIŢA Depozite: Bucureşti, Str. Carol 29, Griviţei 128, Şos. Mihai Bravu 12. Provincie: Braşov, Buzău, Cluj, Craiova, Câmpulung, Galaţi, Ploeşti, Roman, Tecuci, Târgovişte, 1819 CITIŢI IN ULTIMUL NUMĂR AL ILUSTRAŢIUNII ROMÂNE ARIPI FRÂNŢI; RĂZBOIUL DIN CASTELULUI CARAGHINARE . $1 INTERESANTUL REPORTAJ: DRAGOSTEA UNEI GRAN CHACO: BLESTEMUL NE COTROPESC INSECTELE PRINŢESEII ION TIC universul:Anul al 52-lea Nr. 15 Miercuri 16 Ianuarie 1935 Congresul „Federaţiei române de şah“ Al VIH-lea congres al Federaţiei române de şah, s-a ţinut in salonul de recepţii al Camerei de comerţ, plin de un public ales, venit din toate unghiurile ţării. Sunt în sală aproape 90 cercuri de şah, reprezentate prin delegaţi. In timpul şedinţei se anunţă adeziunea telegrafică a cercului „Reciţa“, de asemenea se anunţă adeziunea a doua cercuri din Iaşi: „Ziua“ şi „Iaşi“, Miercurea-Ciuc, etc. Cităm din cercurile reprezentate In congres: „Haţeg", „Caissa“, „Cultul şahului“, „Titan“, „Ion Gudju-Bucureşti“, „Belgrad - Ismail“, ,, Drobeta. Turnu-Severin“, „Aafora-Odorhei“, „Careii Mari-Sălaj“, „Lugoj“, „Someş-Dej“, „Căţcău- Someş“, „Dr. A. Meleghi-Vadul- Raşcu”, „Turcea“, „Bârlad“, „Pionul-Piatra-Neamţ“, „Salcea“ şi „Dumbrăveni“-Botoşani, „Cercul studenţilor ilfoveni“, „D. Mociorniţă“, ,Alba- Iulia“, Sudrigiu-Bihor“, „Bistriţa aurie“ şi „Em. Uiuţ“ din Iacobeni - Câmpulung-Bucovina, „Cernăuţi“, „Dr. N. Bellu- An’ma“, „Vinţa-Bocşa - Romană“, „Turtino-Cetatea Albă“, „Lăzarea-Giuc“, „Cluj“, „Tedhirghiol-Constanţa“, „Rebus-‘Galaţi, .Realitatea ilustrată“, „V. Pandy-Târgovişte", „Huşi", „Tineretul şahist Cuza-Vodă- Huşi“, „Paul Morphy“-Aninoasa-Gorj, etc. DESCHIDEREA CONGRESUSULUI Congresul este prezidat de d. lt. comandor Ion Gudju, încălţare de delegat al Federaţiei române de şah la F. I. D. E şi de mandatar al preşedintelui F. D. E., d. dr. A. Rueb. D-sa deschide şedinţa, arătând in câteva cuvinte, situaţia actuală a şahului românesc, preiată in urma frământărilor din ultimă vreme, făcând cunoscut că deţine mandatul de a constata care este situaţia de fapt. D. CRISTIAN LEU, preşedintele federaţiei române de şah, îşi desvolta conferinţa introductivă, terminând cu darea de seamă asupra activităţii anului trecut. Cu logica strânsă, cu argumente fără repetcă, sprijinit pe o bogată experienţă, d-sa expune oportunitatea şi necesitatea introducerei sportului intelectual în şcoli şi masele tineretului. D. Cristian Leu prezintă exemplul concret al Învăţămintelor şahului, — această sinteză a luptei organizate, aplicabile pe orice teren, la orice popoare, oricând şi oriunde — învăţăminte pe care d-sa, cu dificultăţi nebănuite le-a aplicat pe teren. Arată de unde a plecat, şi asistenţa rămâne, in adevăr. Înmărmurită constatând unde a ajuns. Luptând cu greutăţi imense, fără ajutoare materiale, cu oustilităţi ireductibile, dar neclintit in credinţa că luptă pentru binele neamului. D-sa aduce un imn de slavă faptei, demonstrând cum, aplicând tactica şi concepţia de luptă inspirată din profunzimile ascunse ale şahului, şi-a redus sistematic la tăcere toţi adversarii, cum de la 2 cercuri de şah din ianuarie 1934, a atins acum peste 350. Şi cum se construeşte, din elemente, modeste, zi de zi, pe nevăzute, o operă trainică. D-sa dovedeşte, că gimnastica bazată pe şahul raţional — făcând clară distincţie faţă de cel practicat astăzi — formează caractere, aduce deprinderea de a raţiona, arta de a gândi, sobrietatea, instinctul ondinei, punctualitatea, siguranţa in acte, şi acel autocontrol care ne lipseşte nouă atât de mult. Relevă rolul mare al presei. De la o cronică existentă la începutul anului, sunt acum peste 50 in ţară. De la 2 cercuri in Capitală, sunt 15 organizate şi alte 15 în curs de organizare. In ultimele 4 zile, s’au primit 32 noui afilieri de cercuri de şah. Arată rezultatele minunate realizate, in acest scurt, interval de timp, la sate, — în special — relevând opera de apostol a cărturarilor satelor. Are cuvinte de pioasă omagiere pentru dispăruţii anului trecut — D. Floru-Deva, Toma Aburel-Galaţi, Vasile Niculescu-Bucureşti şi expune in cuvinte calde, greaua pierdere suferită de şahul românesc şi mondial, prin moartea timpurie a geniului tuturor timpurilor, Wolfgang Pauly. Aminteşte din trecutul şahului nostru, geneza tradiţiilor şahului românesc care se confundă cu unsimbol: Gudju. Opera tatălui şi a fiului său, Ion Gudju, sunt arătate într’o lumină clară. Aminteşte de frumoasele figuri ale şahului nostru: G. D. Neştian, maestrul Jules Sachetti, dr. Alex. Ceuşan, dr. N. Brody etc. Aduce mulţumiri aceluia care constitue pentru şahul românesc pivotul de granit, figura lui Liviu Ciulley, fără de care nu s’ar fi deplasat la Zuerich delegaţia noastră, care susţine revista Federaţiei, care in toamna anului 1933, a dat primul semnal care a dus la renaşterea şahului românesc. D. ŞERBAN POPA, în numele ziarului „Universul“, vorbeşte despre rolul educativ al jocului de şah, care este un excelent mijloc pentru formarea atenţiunii, a spiritului de observaţie şi care contribue într’o importantă măsură la formarea caracterului. Noua organizaţie, naţională şahistă din ţara noastră, prin conducerea şi stăruinţa ce o depind, comitetul central in frunte cu vrednicul său preşedinte, inginer Cristian Leu, va deveni curând o forţă constructivă şi impresionantă pentru călirea sufletului sănătos, curat şi cinstit al neamului. D. lt.-comandor ION GUDJU, preşedintele congresului, in cuvinte entuziaste, a arătat că ziarul „Universul“, cel mai mare ziar al românilor, înţelegător al tuturor problemelor care interesează ţara şi neamul nostru, a dat un larg sprijin Federaţiei române de şah, punându-i la dispoziţii coloane întregi. Congresul aplaudă furtunos Cuvintele d-lui preşedinte şi decide să se trimită d-lui Stelian Popescu o telegramă omagială. D. maior TEOFIL SODOROVICI, delegat de O. E. T. R. relevă noutatea problemei ridicate de preşed. F. R. S. şi justeţea concepţiei d-sale. Problema sportului intelectual, in această concepţie, este o necesitate actuală, şi d-sa se declară un entuziast partizan al tezei d-lui Cristian Leu, asigurându-l că, O. E. T. R. şi-o va însuşi, şi-l va chema să lucreze laolaltă. D. SAVEL BUJUS secretarul cercului „Dumbraveni-Botoşani“ aduce omagiul cercurilor săteşti din nordul Moldovei, opera unui tânăr şi neobosit apostol. Aurel Stelian, prof. MARTIN, in numele d-lui general Bădulescu, şi Institutului de Educaţie fizică, arată afinitatea dintre cele două sporturi, şi convingerea că in viitor, legătura dintre ele va fi tot mai puternic cimentată. D. D. FOCSA, directorul liceului „Spiru Hareti“, arată mulţumireasufletească de a găsi în fruntea acestei mişcări, două figuri cunoscute, d. Cristian Leu, fost elev cu 30 de ani în urmă, dovedit astăzi un animator de înaltă clasă şi Ion Gudju, fiul prietenului său de odinioară. Arată cum in liceul „Spiru Haret“ jocul de şah este încurajat, cum se ţin concursuri de şah. Găseşte că, este absolut necesar să se ia problemele ridicate de preşed. F. R. S. în studiu, spre a se introduce şi la noi, cu un moment mai curând, un sport al minţii care aduce atâtea bune roade. Felicită călduros pe fostul om elev, manifestându-şi convingerea — inspirată de altfel de accentele şi de dovezile cu care i-a fost presărată conferinţa — că opera începută va fi dusă la bun sfârşit. D. TIPA relevă necesitatea introducerea şahului in cursul supra-primar. Arată roadele minunate realizate de această inovaţiune, experimentată la Buhuşi. D. GIGA ALEXANDRESCU, campionul Capitalei, relevat de altfel in conferinţa d-lui Cristian Leu ca exemplar demn de atenţie in formarea caracterelor prin şah, vorbeşte însufleţit, inimos, cu accente de reală admiraţie pentru acela care a aruncat lozinca: „şahul in masele tineretului românesc“. D. OBRENOVICI mulţumeşte in numele tineretului şahist, pentru opera de a fi fost scoşi din cafenea, spre a practica şahul intr’un Cadru academic. D. PREŞEDINTE al congresului rezumă desbaterile aducând fiecărui vorbitor cuvinte calde de mulţumire. Pentru adunarea fondurilor necesare tipărirea conferinţei d-lui Cristian Leu, s’a înscris d. Focşa cu 500 lei. Abonaţii noştri, curori le expiră abonamentul la 15 Decembrie a. c., sunt rugaţi a trimite costul din vreme spre a li se putea trimite ziarul in continuare. Pe cuponul mandatului trebue lipită eticheta abonamentului e» * SONORITATE ^CLARITATE \\RECEPTIONARE NUTUTWtoOc Sprijinirea agriculturii doljene Craiova, 11 Ianuarie Paralel cu grija ce a’a arătat agriculturii doljene, serviciul agricol al judeţului a căutat să-şi îndrepte grija şi spre zootehnia doljană, pentru refacerea inventarului viu al plugărimii şi pentru îmbunătăţirea rassei vitelor de hrană. După război, judeţul nostru a simţit o mare lipsă de vite, pe care, în anii ce au urmat, sătenii au încercat să o completeze, cumpărând diferite rasse de vite din Ardeal, Banat şi Moldova. Dar lipsa a persistat, golul fiind prea mare şi sătenii fiind tocă ne deprinşi cu vitele de rasă ce. şi’le procuraseră. Ei nu arătau întreţinerii lor toată grija de care avea navoe. Aceasta era pagubă mare pe care serviciul agricol a căutat s’o înlăture. In toate conferinţele agricole din judeţ şi folosind toate ocaziile când reprezentanţii serviciului veneau in atingere cu sătenii, s’au dat îndrumări asupra modului de îngrijire şi de hrănire a vitelor de muncă şi de hrană. * S’au Împărţit sămânţă de sfeclă furajeră şi diferite alte plante de nutreţ, făcându-se demonstraţii asupra modului de cultură şi de păstrare a hranei vitelor. Două câmpuri de experienţă cu plante furajere, înfiinţate in judeţ, au determinat plantele de nutreţ, ce se pot cultiva cu mai mulţi sorţi de izbândă în terenurile jud. Dolj. In urma acestor experienţe se recomandă ca plante de nutreţ: borceagul, lucerna, porumbul furajer, parângul, fasolea soia, iarba de Sudan şi sfecla furajeră. In urma campaniei întreprinsă pentru îngrijirea vitelor s’au remarcat progrese simţitoare, lucru ce a determinat şi organizarea de expoziţii zootehnice în diferite centre ale judeţului. La aceste expoziţii s’au împărţit agricultorilor premii în bani, în unelte agricole, medalii şi menţiuni. Rezultatele au mers progresând, sătenii fiind stimulaţi atât de premiile ce li s’au dat, cât mai ales de dorinţa de a nu rămâne mai prejos de cât alţii cu vite bune şi inimoase. Pentru îmbunătăţirea rassei vitelor s’au întreţinut trei depozite de reproductori în comunele Săpat, Horeşti şi Segârcea, cu armăsari şi tăuraşi de rassă. De asemeni s’au mai întreţinut zece staţiuni de montă cu 22 armăsari, staţiuni cari au fost puse în slujba trebuinţelor de montă ale plugărimei din regiunile unde au funcţionat. In comuna Melineşti s’a construit un grajd comunal şi o staţiune de maşini agricole pentru regiunile de nord ale judeţului. La Floreşti s’a completat mărindu-se grajdul, iar In diferite părţi şi la şcolile de agricultură s’au îmbunătăţit grajdurile existente construindu-se şi noul Coteţe pentru porci de rassă pe carii, sătenii au început să şi-l procure. Dar, cu toaterezultatele bune date de această campanie, totuşi, se simte tocă lipsă de reproductori cavalini şi bovini pentru completarea cărora serviciul agricol va depune o deosebită grije în cursul anului viitor. Adunarea generală „Asociaţiei medicilor stomatologi“ Duminică, dim. s-a ţinut în localul Asociaţiei generale a medicilor adunarea doctorilor stomatologi. A presidat d. dr. Petre Stroescu, asistat de d-nii d-nn Sepeanu şi Dumitraş. D. dr. DUŢESCU, secretar, a făcut o largă expunere a activităţii societăţii in cursul anului trecut spunând că medicii stomatologi au fost trataţi şi anul trecut cu vitregie la ministeul sănătăţii. Din toate protestele ministerul continuă să protejeze pe dentiştii clandestini, ingăduindu-le să practice. In Bucureşti, dentiştii clandestini sunt în mare număr şi zilnic organele medicale de control închideau cabinetele acelor cari nu aveau drept să practice. Datorită d-lui dr. Stamatiad, foarte mulţi dentişti clandestini au fost identificaţi şi opriţi de a mai călca legea. Dar clandestinii au făcut mari sforţări şi au isbutit să înlăture deja controlul dentiştilor pe d-rul Stamatiad. D. dr. P. STROESCU: Este curios a spus d-sa cum a putut ministerul să admită dovada dentistului Todis Moris in care arată că el a început practica dentisticii de la vârsta de 9 ani, căci aşa a reeşit din actele oficiale pe care le-a prezentat. Aduce elegii d-lui dr. Topa, care în calitate de vicepreşedinte al Camerei, a oprit la timp introducerea in legea sanitară a unui articol, care dacă trecea, toată lumea putea deveni dentist. De asemenea mulţumeşte şi d-lui D. R. Ioanniţescu, fost ministru al sănătăţii, care a sesizat că este un mare pericol pentru sănătatea populaţiei, dentistica clandestină. E curios, spune d. dr. Stroescu, că tocmai actualul ministru al sănătăţii care deşi e drin medicină, totuş protejează pe dentiştii netitraţi. D. ministru Costinescu, a dat o decizie prin care, acei cari au urmat un curs de dentistică de 7 luni, să fie îngăduiţi să practice dentistica. In ultimul timp ministerul a acordat dreptul de liberă practică unui fost dansator de varieteu, Sokalski Moise, născut la Kovno (Rusia), unei d-ne Avghenidis, dentistă de la Constatinopol, al cărui soţ, supus turc, profesează acolo dentistica. Ceva ce este mai curios în această chestiune e că chiar autorităţile de stat angajează în posturi de specialitate dentişti netitraţi. La corpul gardienilor publici a fost angajat dentistul Segal, venit din America. De asemenea Casa asigurărilor sociale are un serviciu dentişti fără a fi medici. Cernea Dumitru, a declarat comisiei de revizie de la 1923 că nu ştie carte, totuşi a fost promovat dentist. Iancu Winer din Tg.-Neamţ a dat declaraţie scrisă că renunţă la frizerie pentru dentistica. Citează numeroase cazuri de dentişti cu practica redusă, cari au făcut operaţii, cu rezultate dezastroase pentru clienţi. Propune şi adunarea aclamă să se trimită telegrame omagiale ziarului Universul“ pentru că» apară sănătatea publică. In numele comitetului d. dr. Sroescu, înmânează d-lui dr. Topa o diplomă de onoare. D. dr. TOPA: Am venit în adunarea d-strâ ca unul ce recunosc că lupta d-tră este dreaptă. D-tră apăraţi sănătatea publică şi demnitatea medicală. Dentistica este o specialitate medicală şi nu trebue s’o practice decât d-rii în medicină. Noi medicii chirurgi înregistrăm mii de cazmi anual, de complicaţii grave, provocate de ignoranţa dentiştilor tehnicieni.*’arl se încumetă inconştient şi practice şi chirurgia. Dv. medicii stomatologi,trebue să intentaţi cât mai multe procese ministerului sănătăţii care el cel dintâi nu respectă şi nu-şi aplică legile îngăduind călcarea lor, tutelar intruşilor în practica medicinei. D. dr. SEPIANU (Piteşti) vicepreşedinte roagă ministerul sănătăţii să fie alături cu medicii stomatologi cari nu urmăresc decât apărarea sănătăţii publice şi aplicarea şi respectarea legilor ţării. D. dr. DUMITRAŞ vicepreşedinte citează o scrisoare primită de la un cetăţean din Orşova, Ion Rachilovan, care deşi om simplu, constată cu durere că legile ţării nu se respectă şi că din contră administraţia ingădue ca un fost frizer Redl Carol să-şi pue firma de medic chirurg şi doctor de „ginţi şi gură“. Primim spune d-sa din partea unor colegi din provincie, acuzarea că nu avem nici un succes în lupta noastră, întrucât spun ei — şi au drept cuvânt, dentiştii clandestini profesează nestingheriţi de nimeni. Nenorocirea noastră, spune d. dr. Dumitraş, e că noi trebue să luptăm cu ministerul sănătăţii care ne închide uşile ori de câte ori ne prezentăm să aducem la cunoştinţă faptele clandestinilor. Nu de mult guvernul palestinian a respins intrarea in Palestina a peste 350 de conaţionali, pe când noi primim şi dăm drepturi primilor veniţi de peste graniţă. D. IORGU PETROVICI, decanul baroului Capitalei: Am venit între ci-tră ca unul ce-mi place să lupt pentru apărarea drepturilor şi a legilor, prea adesea călcate tocmai de acei cari trebue să le aplice. Nu este admis ca într’o ţară civilizată, medicina să fie practicată de ignoranţi. Ceea ce e rău, e că s’au făcut legi, unde s’au lăsat portiţe pe cari s’au strecurat şi intruşi in meseria d-stră. Oridecâte ori veţi avea nevoe de concursul meu, vă stau la dispoziţie fiindcă nu poate fi ceva mai drept ca cererea civară de a vă apăra cariera pe care aţi imbrăţişat-o cu atâtea jertfe şi vă menţineţi in ea cu atâta cinste. ALEGEREA COMITETULUI In urmă, adunarea a votat descărcarea de gestiune pe anul trecut şi prin vot secret, a alus cu unanimitate următorul comitet: prof. dr. Ion Aleman, preşedinte de onoare; dr. Petre Stroescu, preşedinte activ ; d-nii Aurel Dumitraş, Victoria Suhăţeanu şi Sepianu, vicepreşedinţi; dr. N. Duţescu,, secretar general; d-nii Cecilia Busuioc, Hierantopol şi Gruber, secretari de şedinţă, dr. Dem. Poenaru, casier; dr. I. Lucaci, bibliotecar şi membrii: general dr. N. Constantinescu, dr. Bârlea Gheorghe, dr. Deşliu Gheorghe, d-na dr. Caliga Eufr., d-na dr. Mihalschi Elena, dr. Gheorghe Georgescu, d. Savu Pandele, dr. Slavu Ion, dr. Dragan Nerva, dr. Sommer G., dr. Tădâmbă Gheorghe, dr. Bernstein G., dr. Uleiu Ion, dr. Vasilescu Vasile, dr. Babuţiu I., dr. Pătraş S., dr. Grosmann R. Târgu-Mureş şi dr. Wiegenfele Isidor. D. dr. STROESCU, preşedintele asociaţiei stomatologilor, încheind adunarea, mulţumeşte d-lui Iorgu Petrovici, decanul baroului de avocaţi din Capitală că a venit în mijlocul medicilor stomatologi. Când noi suntem trataţi cu atâta vitregie, tocmai de autoritatea, care în mod firesc trebue să-i ocrotească, prezenţa decanullui baroului printre noi esve cimbo . 0 izJJLcdtjL^ % EXPOZITIA" Căi. Victorie» 100 Tel 357*66 Alegerile dela epitropia liceului din Bolgrad Au fost alegeri agitate şi un protest al necoloniştilor Bolgrad, 17 Ianuarie La 10 Ianuarie s’au făcut alegerile de membri în conducerea epitropiei şcolare din Bolgrad. Locul de votare a fost ales liceul de băeţi, încă dela orele 8 dim. delegaţii celor 38 comune coloniste, împreună cu mulţimea de cetăţeni şi de curioşi, s’au îngrămădit pe culoarele liceului ca să urmărească mersul alegerilor. La orele 11 dim. au sosit d-nii Sergiu Dimitriu, secretarul general al ministerului de interne, Marin Comstantinescu,prefectul judeţului Ismail şi S. Chiriloff, senator de Ismail. D. Afanasie Melnicof, directorul liceului, ca preşedinte al adunării, deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui S. Botoşanu, preşedintele in funcţiune al epitropiei. Aducând omagii Suveranului şi făcând o scurtă expunere asupra averii acestei epitropii, d. S. Botoşanu prezintă următoarea situaţie: La 6 Iulie 1932, când a fost nevoit să plece din fruntea instituţiei, a lăsat în casă 1 mii. 550.044 lei. In 1933, când a preluat conducerea epitropiei, a găsit în casă 32.900 lei şi o datorie de două milioane lei, datorită faptului că fostul preşedinte, la început, şi apoi urmaşul său, au găsit cu cale să nui mai arendeze lacurile cu cinci sau şase milioane lei anual, ci să le exploateze în regie proprie, dând un beneficiu derizoriu de 591.000 lei. D. Botoşanu arată că, de la preluarea conducerii şi până la 1 ianuarie 1935, a realizat un venit net de 3 mii. 800.000 lei, achitând toate datoriile şi fiind cu plăţile la curent. DScE acuză pe foştii membrii, naţional-ţăranişti H. Hristoforoff şi Boris Damburoff de risipă, încasarea de diurne enorme, cari au depăşit articolele bugetare, cum şi de sărăcire a epitropiei şi de incapacitate in conducere, aruncându-ie diferite epitete care au atras şi aprobarea aproape unanimă a delegaţilor, încercând să protesteze, membrii organizaţiei naţional-ţărăniste au fost huiduiţi. După potolirea spiritelor, d. Botoşanu îşi continuă expunerea. Ministerul instrucţiunii a chibzuit că averea ţării, nu poate fi decât a ţării, de aceea a intentat proces epitropieibolgrădene pentru expropierea lacurilor de peşte pe seama statului. D. Botoşanu arată că, din cauza unei rele administraţii, Statul era gata, gata să câştige procesul la Chişinău, dacă n’ar fi intervenit atunci d. Dimitriu, aşa că astăzi această teamă a dispărut. După terminarea acestui expozeu se procedează la alegerea noului comitet. Pentru postul de preşedinte urmează să se aleagă 3 candidaţi. Au votat 68 de delegaţi, iar la despoierea scrutinului au întrunit: d-nii S. Botoşanu 68 v.; I. Arabagiu 65 v.; C. Janeff 59 v.; Terzi 2 v.; FHaraa 3 v, fiind declaraţi aleşi primii 3 candidaţi. Supleant a fost ales d. Vântu, iar în comisia de cenzori, preotul Dimof şi d. I. Florea. Cetăţenii „neeptatişti“ de la Bolgrad, care au asistat la această alegere, simţindu-se jigniţi, au alcătuit un memoriu de protest către ministerul instrucţiunii. Adunându-se apoi in sufrageria elevilor, delegaţii şi cei aleşi au luat parte la banchetul ce li s-a oferit de epitropia liceului. aasmesrm Constituirea consiliului judeţean al jud. Teleorman T. Măgurele, 12 Ian. Azi, s’a făcut constituirea consiliului judeţean, în sala de recepţii, a prefecturei. La ora 11 dim., d. Alecu Po-pescu ,prefectul jud. Teleorman deschide şedinţa şi arată mo-, tivele pentru care abia azi se constitue noul consiliu judeţean, insistând asupra faptului că ,de comun acord cu reprezentanţii opoziţiei, s-a fixat ziua de azi pentru constituirea consiliului. După apelul nominal, d. prefect cere ca, înainte de constituire, să se arate cazurile de incompatibilitate. Răspund d-nii Tullius, care optează pentru locul de drept, urmând ca de pe lista opoziţiei să intre inconsiiliul judeţean d. Marin Bădescu Urlueni, pr. F. Drăghici ,P. Botescu şi Theodor Stoican, fiind şi consilieri comunali, optează pentru locurile de consilieri judeţeni. DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI Pr. I. Popescu-Băldescu, senator de Teleorman, oficiază o scurtă rugăciune, după care consilierii depun legiuitul jurământ. ALEGEREA PREŞEDINTELUI Pentru constituirea biroului, d. M. Angelescu este ales preşedinte de vârstă care, procedeazăla alegerea preşedintelui consiliului judeţean.. Este ales preşedinte d. Mihai Capră. Preotul Bănănescu şi d. Gh. D. Angelescu au fost aleşi vice-preşedinţi. Se ales secretarii de şedinţă d-nii Al. Popescu-Stoborăşti şi Marin Subţirelu-Ionaşcu, iar ca chestori d-nii Ion Răducanu şi C. Stănescu. Pentru alegerea delegaţii permanente, d. T .Slăvescu, deputat şi consilier judeţean ales ,propune ca, spre a nu se face discuţiuni, opoziţia să-şi spună cuvântul aspura constituirii diferitelor comisiuni. Din partea opoziţiei d. Tulliu Panait cere să se respecte dreptul minorităţilor în conformitate cu art. 128 şi 232 din L. C. A. L. la care d. Take Slăvescu — în replică arată că, prin modificarea art. 6, principiul minorităţilor se aplică numai la alegerea şi constituirea consiliilor municipale. Se suspendă şedinţa pentru consultare. La redeschidere, d. Mihail Capră, preşedintele consiliului cere consiliului să decidă dacă aprobă propunerea d-lui Tulliur. relativ la reprezentarea minorităţilor in diferite comisiuni Pusă la vot, propunerea se respinge. CONSTITUIREA COMISIUNI LOR Se alege delegaţia permanentă, care se compune din d-ni : A. Notta, Gh. Marinescu, C. Radulescu şi C. Stănescu, ca membri, iar ca spuleanţi d-nii un preot Alex. Marineanu, Marin Subţirelu şi Moise Vasilescu. In comisia de recepţii sunt a Ieşi d-nii : Ilie Gancevici şi D. Repanovici, iar ca preşedinte al comisiei de numiri şi înaintări este ales d. Ilie Oanţă. In comisia de verificări, sunt aleşi d-nii : preot Alex Marinescu ca preşedinte şi Ion Popescu, Gh. D Angelescu, I. Răducanu şi Al. Popescu ca membri. In urma acestor alegeri, consiliul judeţean de Teleorman este considerat constituit. ŞEDINŢA Preot FI. Drăghici aduce la cunoştinţa consiliului judeţean crima săvârşită de prim-pretorul Sterie Popescu din comuna Salcia contra fostului perceptor Alexandru Ene din acea co- mună ,pe urma căruia rămân soţia şi patru copii minori şi, solicită un ajutor de la consiliul judeţean. Consiliul aprobă un ajutor de 5 mii lei. PROTEST D. P. Botescu aduce la cunoştinţa consiliului judeţean că învăţătorii din corn. Spătare se consideră jigniţi în demnitatea lor, pentru că, deşi sunt 6 titulari în acea comună, nici unul nu a fost numit consilier de drept în consiliul judeţean. D. Alecu Popescu, prefectul judeţului, promite d-lui consilier Botescu că, în conformitate cu legea, va da ordin pentru a se intra în legalitate. Nemaifiind nimic la ordinea zilei, d. Mihail Capră, preşedintele consiliului, mulţumeşte d-lor consilieri pentru perfecta ordine în care a decurs constituirea consiliului judeţean, şi a diferitelor comisiuni şi urează spor la muncă celor prezenţi. ——oxo:^t:oxo DECES Vama (Bucovina), 14 Ian. Marele luptător naţionalist bucovinean Iorgu G. Toma, fost vice-preşedinte al Camerei deputaţilor, a murit eri. A apărut PRIMELE FOCE CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşcai şi vânzătorii de ziare. Preţul Lei 4 No. 115 din