Universul, ianuarie 1935 (Anul 52, nr. 15-30)

1935-01-16 / nr. 15

2 ASIGURAREA ,FRANCO-ROMANA, Fondată 1920 (M. O. 182/920, Bucureşti, Griviţei 23. MST&Z1, în Ianuarie, orele 1O, are loc TRRGERER GERERRLR şi SPE­­CIMER a SOCIETĂŢII. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi la curent cu plata ratelor, in­­clusiv rata pe luna Decembrie 1934, precum şi acei ce se bucură de GRATUITMTEM E­URII DECEMVRIE. Rezultatul se va publica in „Univer­sul de mâine Miercuri 16 Ianuarie. 44­444»»»»44444»4»♦♦♦♦4 ♦♦»♦ + ♦♦»»■♦44 4444444+1 CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI“ Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, suma de lei 274, vor primi: 1­­0 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Ianuarie, Februarie, Martie si Apri­lie 1935, in VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participănd la tragerile speciale de la 15 IANUARIE 1935 15 FEBRUARIE 1935 15 M A­R T­I­E 1935 15 APRILIE 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modelul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes In culori pentru biuroit. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Mai 1935, căte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. • Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societății „FRANCO* ROMANE“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL*. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMANA*, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot tri­mite direct Societăţii numai suma de lei 274, şi vor primi cele arătate mai sus* Costul abonamentului la „UNIVERSUL* este: Lei 750.M anual Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 3 luni ţ»4 4 4 4 4 ♦ 4 ♦ 4 4 4 4 4» »4 4 4 4­ 4­» 4 414 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 »4 4 4 4­ 4 4 NEVRALGIE la cu mana vu­uMa decan MUNICIPIUL BUCUREŞTI Primăria Sectorului IV Verde Serviciul Administrativ Publications Se aduce la cunoştinţa gene­rală că in ziua de 29, luna Ia­nuarie 1935, orele 11­, se va ţine în localul comunal licita­­ţiune publică prin oferte în­chise pentru dare în întreprin­dere a exploatărei pe timp de un an cu începere de la data a­­probărei, a vespasianelor pu­blice din grupurile edilitare si­tuate: 1. In Calea Grviţei colţ cu Str. G-ral Angelescu, compus din şase cabine W. C. două cabine W. C. turceşti, cinci pisoare mo­del Fourton şi trei camere cu destinaţie pentru lustragerie, frizerie şi locuinţă pentru în­grijitoare. 2. Pe platoul pieţei Dr. Bo­­tescu colţ cu Str. Atelierului, compus din 8 cabine (opt) W. C., cinci pisoare Feurton şi trei camere cu destinaţia pentru lustragerie, toaletă şi locuinţă pentru îngrijitoare. 3. Pe refugiul din B-dul Ba­sarab, intre străzile Cahul şi Hotin ,compus din opt cabine W. C., cinci pisoare Feurton, o cameră pentru îngrijitoare şi o cameră pentru lustragerie. Garanţia pentru admitere la licitaţie este de 5% provizorie şi 15.000 lei in numerar defini­tivă. Chiria iniţială este de 40.000 lei, plătibilă in rate semestriale. Condiţiunile­­speciale se pot vedea zilnic la Serv. Adminis­tra­tiv­ al Primăriei. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţei publice sunt a­­plicabile acestei întreprinderi. Primar (ss) Al. D. Matak. Șeful Serv. Ad-tiv (ss) George Buzdugan No. 29596/5938 B. 1934. Decembrie 19. 7080 ^♦-M-444-44-444444 99 Citiţii Veselia“ okain întrunirea frontului „Asanarea urbană şi rurală" Duminică, s’a ţinut In sala „Dacia", întrunirea frontului „Asanarea urbană şi rurală",, sub preşedenţia d-lui N. C. Georgescu. D-sa dă citire unei adrese trimisă de către filiala debito­rilor din Vaslui prin care adu­ce la cunoştinţa centrului, de­­claraţiile d-lui Negură, subse­cretar de Stat, în urma inter­venţiei făcută de această fin­­­ala pentru ameliorarea debito­rilor urbani. Declaraţiile d-lui Negură, se rezumă la faptul, că, după d-sa, debitorii au fost mulţu­miţi de legea lichid­are­a dato­riilor rurale şi urbane şi ca do­vadă, d-sa afirmă că SOVO din­tre debitorii agricoli şi 35 debi­tori urbani şi-au plătit ratele la 15 Noem­brie. D. Vasile I. Costescu, arată că faţă de frământările gene­rale a popoarelor care se luptă pentru o stare mai bună, mai omenoasă, ţara noastră este înapoia tuturor, dar aceasta se datoreşte faptului că noi nu avem o educaţie cetăţenească “. Ştefan Mărăcine declară că nevoile comerţului sunt aşa de mari şi grele încât va tre­bui o muncă încordată şi cin­stită pentru salvarea tuturor problemelor care interesează ■ viaţa economică şi financiară a ţarei. D. Lazar Ştefănescu arată câteva cazuri de nedreptate comise de percepţiile fiscale, care nu ţine socoteală de si­tuaţia reală a contribuabililor. D. Gheorghe Cristescu criti­că încercarea acelora cari cau­tă să inducă din nou in eroare massa debitorilor, spunândute că luptă pentru interesele lor. încheie cu speranţa că şi in ţara noastră se va întrona dreptatea şi legalitatea in fo­losul claselor celor mulţi şi muncitori. întrunirea s’a terminat la ora 1 jumătate d. a. Consiliul de administraţie, ——-------xQx------------­ ARESTAREA UNUI ESCROC LA FAGARAS Făgăraş. 13 Ian. Mihail Schuster din Ferner a ticluit in Decembrie­­1934 un act emanând ca dela Comuni­­tea bisericii săseşti din Ticuşul vechi, prin care se certifica că ia ars casa, are familie grea şi a rămas pe drumuri. înarmat cu acest act, Mihail Schuster a colindat satele Criţ, Buneşti, Hendorf din Târnava Mare, solicitând ajutorul locui­torilor. In felul acesta el a reuşit să adune suma de 1680 lei. Postul de jandarmi Ferner prinzând de veste, l-a arestat şi înaintat parchetului de­ Făgă­raş. GHETE PATINAJ BOCANCI SKI din piele specială impermeabili găsiţi mai eftin ca oriunde la depozitele fabricilor D. MOCIORNIŢA Depozite: Bucureşti, Str. Carol 29, Griviţei 128, Şos. Mihai Bravu 12. Provincie: Braşov, Buzău, Cluj, Craiova, Câm­pulung, Galaţi, Ploeşti, Roman, Te­cuci, Târgovişte, 1819 CITIŢI IN ULTIMUL NUMĂR AL ILUSTRAŢIUNII ROMÂNE ARIPI FRÂNŢI; RĂZBOIUL DIN CASTELULUI CARAGHINARE . $1 INTERESANTUL REPORTAJ: DRAGOSTEA UNEI GRAN CHACO: BLESTEMUL NE COTROPESC INSECTELE PRINŢESE­II ION TIC universul:A­nul al 52-lea Nr. 15 Miercuri 16 Ianuarie 1935 Congresul „Federaţiei române de şah“ Al VIH-lea congres al Fede­­raţiei române de şah, s-a ţinut in salonul de recepţii al Came­rei de comerţ, plin de un pu­blic ales, venit din toate un­ghiurile ţării. Sunt în sală aproape 90 cercuri de şah, reprezentate prin delegaţi. In timpul şedin­ţei se anunţă adeziunea tele­grafică a cercului „Reciţa“, de asemenea se anunţă adeziunea a doua cercuri din Iaşi: „Ziua“ şi „Iaşi“, Miercurea-Ciuc, etc. Cităm din cercurile reprezen­tate In congres: „Haţeg", „Caissa“, „Cultul şahului“, „Ti­tan“, „Ion Gudju-Bucureşti“, „Belgrad - Ismail“, ,, Drobeta. Turnu-Severin“, „Aafora-Odor­­hei“, „Careii Mari-Sălaj“, „Lu­goj“, „Someş-Dej“, „Căţcău- Someş“, „Dr. A. Meleghi-Vadul- Raşcu”, „Turcea“,­­ „Bârlad“, „Pionul-Piatra-Neamţ“, „Sal­­cea“ şi „Dumbrăveni“-Boto­şani, „Cercul studenţilor ilfo­­veni“, „D. Mociorniţă“, ,Alba- Iulia“, Sudrigiu-Bihor“, „Bis­triţa aurie“ şi „Em. Uiuţ“ din Iacobeni - Câmpulung-Bucovi­­na, „Cernăuţi“, „Dr. N. Bellu- An’ma“, „Vinţa-Bocşa - Roma­nă“, „Turtino-Cetatea Albă“, „Lăzarea-Giuc“, „Cluj“, „Te­­dhirghiol-Constanţa“, „Rebus-‘­­Galaţi, .Realitatea ilustrată“, „V. Pandy-Târgovişte", „Huşi", „Tineretul şahis­t Cuza-Vodă- Huşi“, „Paul Morphy“-Aninoa­­sa-Gorj, etc. DESCHIDEREA CONGRESU­­SULUI Congresul este prezidat de d. lt. comandor Ion Gudju, încă­lţare de delegat al Federaţiei române de şah la F. I. D. E­ şi de mandatar al preşedintelui F. D. E., d. dr. A. Rueb. D-sa deschide şedinţa, arătând in câteva cuvinte, situaţia actuală a şahului românesc, preiată in urma frământărilor din ultimă vreme, făcând cunoscut că de­ţine mandatul de a constata care este situaţia de fapt. D. CRISTIAN LEU, preşedin­tele federaţiei române de şah, îşi desvolta conferinţa intro­ductivă, terminând cu darea de seamă asupra activităţii a­­nului trecut. Cu logica strânsă, cu argumente fără repet­că, sprijinit pe o bogată experien­ţă, d-sa expune oportunitatea şi necesitatea introducerei sportului intelectual în şcoli şi masele tineretului. D. Cristian Leu prezintă e­­xemplul concret al Învăţămin­telor şahului, — această sinte­ză a luptei organizate, aplica­bile pe orice teren, la orice po­poare, oricând şi oriunde — învăţăminte pe care d-sa, cu dificultăţi nebănuite le-a apli­cat pe teren. Arată de unde a plecat, şi asistenţa rămâne, in adevăr. Înmărmurită consta­tând unde a ajuns. Luptând cu greutăţi imense, fără ajutoare materiale, cu oustilităţi ireduc­tibile, dar neclintit in credin­ţa că luptă pentru binele nea­mului. D-sa aduce un imn de slavă faptei, demonstrând cum, apli­când tactica şi concepţia de luptă inspirată din profunzi­mile ascunse ale şahului, şi-a redus sistematic la tăcere toţi adversarii, cum de la 2 cercuri de şah din ianuarie 1934, a atins acum peste 350. Şi cum se construeşte, din elemente, modeste, zi de zi, pe nevăzute, o operă trainică. D-sa dovedeş­te, că gimnastica bazată pe şa­hul raţional — făcând clară distincţie faţă de cel practicat astăzi — formează caractere, aduce deprinderea de a raţio­na, arta de a gândi, sobrieta­tea, instinctul ondinei, punc­tualitatea, siguranţa in acte, şi acel autocontrol care ne lip­seşte nouă atât de mult. Relevă rolul mare al presei. De la o cronică existentă la în­ceputul anului, sunt acum pes­te 50 in ţară. De la 2 cercuri in Capitală, sunt 15 organizate şi alte 15 în curs de organizare. In ultimele 4 zile, s’au primit 32 noui afilieri de cercuri de şah. Arată rezultatele minuna­te realizate, in acest scurt, in­terval de timp, la sate, — în special — relevând opera de apostol a cărturarilor satelor. Are cuvinte de pioasă om­a­­giere pentru dispăruţii anului trecut — D. Floru-Deva, Tom­a Aburel-Galaţi, Vasile Nicules­­cu-Bucureşti şi expune in cu­vinte calde, greaua pierdere suferită de şahul românesc şi mondial, prin moartea timpu­rie a geniului tuturor timpuri­lor, Wolfgang Pauly. Aminteş­te din trecutul şahului nostru, geneza tradiţiilor şahului ro­mânesc care se confundă cu un­­simbol: Gudju. Opera tatălui şi a fiului său, Ion Gudju, sunt arătate într’o lumină clară. A­­minteşte de frumoasele figuri ale şahului nostru: G. D. Neş­­tian, maestrul Jules Sachetti, dr. Alex. Ceuşan, dr. N. Brody etc. Aduce mulţumiri aceluia care constitue pentru şahul româ­nesc pivotul de granit, figura lui Liviu Ciulley, fără de care nu s’ar fi deplasat la Zuerich delegaţia noastră, care susţine revista Federaţiei, care in toamna anului 1933, a dat pri­mul semnal care a dus la re­naşterea şahului românesc. D. ŞERBAN POPA, în numele ziarului „Universul“, vorbeşte despre rolul educativ al jocului de şah, care este un excelent mijloc pentru formarea aten­ţiunii, a spiritului de observa­ţie şi care contribue într’o im­portantă măsură la formarea caracterului. Noua organizaţie, naţională şahistă din ţara noastră, prin conducerea şi stăruinţa ce o depind, comitetul central in frunte cu vrednicul său preşe­dinte, inginer Cristian Leu, va deveni curând o forţă construc­tivă şi impresionantă pentru călirea sufletului sănătos, curat şi cinstit al neamului. D. lt.-comandor ION GUDJU, preşedintele congresului, in cu­vinte entuziaste, a arătat că ziarul „Universul“, cel mai mare ziar al românilor, înţelegător al tuturor problemelor care inte­resează ţara şi neamul nostru, a dat un larg sprijin Federaţiei române de şah, punându-i la dispoziţii coloane întregi. Congresul aplaudă furtunos Cuvintele d-lui preşedinte şi de­cide să se trimită d-lui Stelian Popescu o telegramă omagială. D. maior TEOFIL SODORO­­VICI, delegat de O. E. T. R. re­levă noutatea problemei ridi­cate de preşed. F. R. S. şi juste­ţea concepţiei d-sale. Problema sportului intelectual, in acea­stă concepţie, este o necesitate actuală, şi d-sa se declară un entuziast partizan al tezei d-lui Cristian Leu, asigurându-l că, O. E. T. R. şi-o va însuşi, şi-l va chema să lucreze laolaltă. D. SAVEL BUJUS secretarul cercului „Dumbraveni-Botoşa­­ni“ aduce omagiul cercurilor săteşti din nordul Moldovei, o­­pera unui tânăr şi neobosit a­­postol. Aurel Stel­ia­n, prof. MARTIN, in numele d-lui general Bădulescu, şi In­stitutului de Educaţie fizică, arată afinitatea dintre cele două sporturi, şi convingerea că in viitor, legătura dintre ele va fi tot mai puternic cimen­tată. D. D. FOCSA, directorul li­ceului „Spiru­ Hareti“, arată mulţumirea­­sufletească de a găsi în fruntea acestei mişcări, două figuri cunoscute, d. Cris­tian Leu, fost elev cu 30 de ani în urmă, dovedit astăzi un ani­mator de înaltă clasă şi Ion Gudju, fiul prietenului său de odinioară. Arată cum in liceul „Spiru Haret“ jocul de şah este încurajat, cum se ţin concur­suri de şah. Găseşte că, este ab­solut necesar să se ia proble­mele ridicate de preşed. F. R. S. în studiu, spre a se introduce şi la noi, cu un moment mai cu­rând, un sport al minţii care aduce atâtea bune roade. Felicită călduros pe fostul om elev, manifestându-şi convin­gerea — inspirată de altfel de accentele şi de dovezile cu care i-a fost presărată conferinţa — că opera începută va fi dusă la bun sfârşit. D. TIPA relevă necesitatea introducerea şahului in cursul supra-primar. Arată roadele minunate realizate de această inovaţiune, experimentată la Buhuşi. D. GIGA ALEXANDRESCU, campionul Capitalei, relevat de altfel in conferinţa d-lui Cris­tian Leu ca exemplar demn de atenţie in formarea caractere­lor prin şah, vorbeşte însufle­ţit, inimos, cu accente de reală admiraţie pentru acela care a aruncat lozinca: „şahul in ma­sele tineretului românesc“. D. OBRENOVICI mulţumeşte in numele tineretului şa­hist, pentru opera de a fi fost scoşi din cafenea, spre a practica şahul intr’un Cadru academic. D. PREŞEDINTE al congresu­lui rezumă desbaterile aducând fiecărui vorbitor cuvinte calde de mulţumire. Pentru adunarea fondurilor necesare tipărirea conferinţei d-lui Cristian Leu, s’a înscris d. Focşa cu 500 lei. Abonaţii noştri, curori­ le expiră abonamentul la 15 Decembrie a. c., sunt rugaţi a trimite costul din vreme spre a li se putea trimite ziarul in conti­nuare. Pe c­uponul man­datului trebue lipită eti­cheta abonam­entului e» * SONORITATE ^CLARITATE \\RECEPTIONARE N­UTUTWtoOc Sprijinirea agriculturii dol­jene Craiova, 11 Ianuarie Paralel cu grija ce a’a ară­tat agriculturii doljene, servi­ciul agricol al judeţului a cău­tat să-şi îndrepte grija şi spre zootehnia doljană, pentru refa­cerea inventarului viu al plu­­gărimii şi pentru îmbunătăţirea rassei vitelor de hrană. După război, judeţul nostru a simţit o mare lipsă de vite, pe care, în anii ce au urmat, să­tenii au încercat să o completeze, cumpărând diferite rasse de vite din Ardeal, Banat şi Mol­dova. Dar lipsa a persistat, golul fiind prea mare şi sătenii fiind tocă ne deprinşi cu vitele de rasă ce. şi’le procuraseră. Ei nu arătau întreţinerii lor toată grija de care avea navoe. Aceas­ta era pagubă mare pe care serviciul agricol a căutat s’o înlăture. In toate conferinţele agricole din judeţ şi folosind toate oca­ziile când reprezentanţii servi­ciului veneau in atingere cu să­tenii, s’au dat îndrumări asu­pra­ modului de îngrijire şi de hrănire a vitelor de muncă şi de hrană. * S’au Împărţit sămânţă de sfe­clă furajeră şi diferite alte plante de nutreţ, făcându-se demonstraţii asupra modului de cultură şi de păstrare a hranei vitelor. Două câmpuri de experienţă cu plante furajere, înfiinţate in judeţ, au determinat plantele de nutreţ, ce se pot cultiva cu mai mulţi sorţi de izbândă în terenurile jud. Dolj. In urma a­­cestor experienţe se recomandă ca plante de nutreţ: borceagul, lucerna, porumbul furajer, pa­rângul,­ fasolea soia, iarba de Sudan şi sfecla furajeră. In urma campaniei­ între­prinsă pentru îngrijirea vitelor s’au remarcat progrese simţi­­­toare, lucru ce a determinat şi organizarea de expoziţii zooteh­nice în diferite centre ale jude­ţului. La aceste expoziţii s’au împărţit agricultorilor premii în bani, în unelte agricole, me­dalii şi menţiuni. Rezultatele au­ mers progre­sând, sătenii fiind stimulaţi a­­tât de premiile ce li s’au dat, cât mai ales de dorinţa de a nu rămâne mai prejos de cât alţii cu vite bune şi inimoase. Pentru îmbunătăţirea rassei vitelor s’au întreţinut trei de­pozite de reprod­uctori în co­munele Săpat, Horeşti şi Se­­gârcea, cu armăsari şi tăuraşi de rassă. De asemeni s’au mai întreţi­nut zece staţiuni de montă cu 22 armăsari, staţiuni cari au fost puse în slujba trebuinţelor de montă ale plugărimei din regiunile unde au funcţionat. In comuna Melineşti s’a cons­truit un grajd comunal şi o staţiune de maşini agricole pentru regiunile de nord ale judeţului. La Floreşti s’a completat mă­­rindu-se grajdul, iar In diferite părţi şi la şcolile de agricultură s’au îmbunătăţit grajdurile e­­xistente con­struindu-se şi noul Coteţe pentru porci de rassă pe carii, sătenii au început să şi-l procure. Dar, cu toate­­rezultatele bune date de această campanie, to­tuşi, se simte tocă lipsă de re­produc­tori cavalini şi bovini pentru completarea cărora ser­viciul agricol va depune o deo­sebită grije în cursul anului vii­tor. A­dunarea generală „Asociaţiei medicilor stomatologi“ Duminică, dim. s-a ţinut în localul Asociaţiei generale a medicilor adunarea doctorilor stomatologi. A presidat d. dr. Petre Stro­escu, asistat de d-nii d-nn Sepea­­nu şi Dumitraş. D. dr. DUŢESCU, secretar, a făcut o largă expunere a acti­vităţii societăţii in cursul anu­lui trecut spunând că medicii stomatologi au fost trataţi şi a­­nul trecut cu vitregie la mi­nisteul sănătăţii. Din toate pro­testele ministerul continuă să protejeze pe dentiştii clandes­tini, ingăduindu-le să practice. In Bucureşti, dentiştii clan­destini sunt în mare număr şi zilnic organele medicale de control închideau cabinetele a­­celor cari nu aveau drept să practice. Datorită d-lui dr. Stamatiad, foarte mulţi dentişti clandes­tini au fost identificaţi şi opriţi de a mai călca legea. Dar clan­destinii au făcut mari sforţări şi au isbutit să înlăture deja controlul dentiştilor pe d-rul Stamatiad. D. dr. P. STROESCU: Este curios a spus d-sa cum a putut ministerul să admită dovada dentistului Todis Moris in care arată că el a început practica dentisticii de la vârsta de 9 ani, căci aşa a reeşit din actele ofi­ciale pe care le-a prezentat. Aduce elegii d-lui dr. Topa, care în calitate de vicepreşe­dinte al Camerei, a oprit la timp introducerea in legea sanitară a unui articol, care dacă tre­cea, toată lumea putea deveni dentist. De asemenea mulţu­meşte şi d-lui D. R. Ioanniţes­­cu, fost ministru al sănătăţii, care a sesizat că este un mare pericol pentru sănătatea popu­laţiei, dentistica clandestină. E curios, spune d. dr. Stro­escu, că tocmai actualul minis­tru al sănătăţii care deşi e dr­­in medicină, totuş protejează pe dentiştii netitraţi. D. ministru Cos­tin­escu, a dat o decizie prin care, acei cari au urmat un curs de den­­tistică de 7 luni, să fie îngă­duiţi să practice dentistica. In ultimul timp ministerul a acordat dreptul de liberă prac­tică unui fost dansator de va­rieteu, Sokalski Moise, născut la Kovno (Rusia), unei d-ne Avghenidis, dentistă de la Con­­statinopol, al cărui soţ, supus turc, profesează acolo dentis­tica. Ceva ce este mai curios în a­­ceastă chestiune e că chiar au­torităţile de stat angajează în posturi de specialitate dentişti netitraţi. La corpul gardienilor publici a fost angajat dentis­tul Segal, venit din America. De asemenea Casa asigurări­lor sociale ar­e un serviciu den­tişti fără a fi medici. Cernea Dumitru, a declarat comisiei de revizie de la 1923 că nu ştie carte, totuşi a fost pro­movat dentist. Iancu Winer din Tg.-Neamţ a dat declaraţie scrisă că renunţă la frizerie pentru dentistica. Citează numeroase cazuri de dentişti cu practica redusă, cari au făcut operaţii, cu rezultate dezast­roase pentru clienţi. Propune şi adunarea aclamă să se trimită telegrame omagia­le ziarului Universul“ pentru că» apară sănătatea publică. In numele comitetului d. dr. Sroescu, înmânează d-lui dr. Topa o diplomă de onoare. D. dr. TOPA: Am venit în a­­dunarea d-strâ ca unul ce re­cunosc că lupta d-tră este dreaptă. D-tră apăraţi sănăta­tea publică şi demnitatea me­dicală. Dentistica este o spe­cialitate medicală şi nu trebue s’o practice decât d-rii în me­dicină. Noi medicii chirurgi înregis­trăm mii de cazmi anual, de complicaţii grave, provocate de ignoranţa dentiştilor tehnicieni.­­*’arl se încumetă inconştient şi practice şi chirurgia. D­v. medicii stomatologi,­­trebue să intentaţi cât mai multe pro­cese ministerului sănătăţii care el cel dintâi nu respectă şi nu-şi aplică legile îngăduind călcarea lor, tutelar intruşilor în practica medicinei. D. dr. SEPIANU (Piteşti) vi­cepreşedinte roagă ministerul sănătăţii să fie alături cu me­dicii stomatologi cari nu urmă­resc decât apărarea sănătăţii publice şi aplicarea şi respec­tarea legilor ţării. D. dr. DUMITRAŞ vicepreşe­dinte citează o scrisoare primi­tă de la un cetăţean din Orşo­va, Ion Rachilovan, care deşi om simplu, constată cu durere că legile ţării nu se respectă şi că din contră administraţia ingădue ca un fost frizer Redl Carol să-şi pue firma de medic chirurg şi doctor de „ginţi şi gură“. Primim spune d-sa din par­tea unor colegi din provincie, acuzarea că nu avem nici un succes în lupta noastră, întru­cât spun ei — şi au drept cu­vânt, dentiştii clandestini pro­fesează nestingheriţi de ni­meni. Nenorocirea noastră, spu­ne d. dr. Dumitraş, e că noi trebue să luptăm cu ministerul sănătăţii care ne închide uşile ori de câte ori ne prezentăm să aducem la cunoştinţă faptele clandestinilor. Nu de mult guvernul pales­tinian a respins intrarea in Pa­lestina a peste 350 de conaţio­nali, pe când noi primim şi dăm drepturi primilor veniţi de pes­te gr­aniţă. D. IORGU PETROVICI, de­canul baroului Capitalei: Am venit între ci-tră ca unul ce-mi place să lupt pentru apărarea drepturilor şi a legilor, prea a­­desea călcate tocmai de acei cari trebue să le aplice. Nu este admis ca într’o ţară civilizată, medicina să fie prac­ticată de ignoranţi. Ceea ce e rău, e că s’au făcut legi, unde s’au lăsat portiţe pe cari s’au strecurat şi intruşi in meseria d-stră. Oridecâte ori veţi avea nevoe de concursul meu, vă stau la dispoziţie fiindcă nu poate fi ceva mai drept ca cererea civară de a vă apăra cariera pe care aţi imbrăţişat-o cu atâtea jertfe şi vă menţineţi in ea cu atâta cinste. ALEGEREA COMITETULUI In urmă,­ adunarea a votat descărcarea de gestiune pe a­­nul trecut şi prin vot secret, a alus cu unanimitate următo­rul comitet: prof. dr­. Ion Ale­man, preşedinte de onoare; dr. Petre Stroescu, preşedinte ac­tiv ; d-nii Aurel Dumitraş, Vic­toria Suhăţeanu şi Sepianu, vi­cepreşedinţi; d­r. N. Duţescu,, secretar general; d-nii Cecilia Busuioc, Hie­rantopol şi Gru­ber,­­ secretari de şedinţă, dr. Dem. Poenaru, casier; dr. I. Lucaci, bibliotecar şi membrii: general dr. N. Constantinescu, dr. Bârlea Gheorghe, dr. Deş­­liu Gheorghe, d-na dr. Caliga Eufr., d-na dr. Mihalschi Ele­na, dr. Gheorghe Georgescu, d. Savu Pandele, dr. Slavu Ion, dr. Dragan Nerva, dr. Sommer G., dr. Tădâmbă Gheorghe, dr. Bernstein G., dr. Uleiu Ion, dr. Va­silescu Vasile, dr. Babuţiu I., dr. Pătraş S., d­r. Grosmann R. Târgu-Mureş şi dr. Wiegenf­ele Isidor. D. dr. STROESCU, preşedin­tele asociaţiei stomatologilor, încheind adunarea, mulţumeşte d-lui Iorgu Petrovici, decanul baroului de­ avocaţi din Capi­tală că a venit în mijlocul me­dicilor stomatologi. Când noi suntem trataţi cu atâta vitre­gie, tocmai de autoritatea, care în mod firesc trebue să-i ocro­tească, prezenţa decanullui ba­roului printre noi esve cimbo­ . 0 izJJLcdtjL^ % EXPOZITIA" Căi. Victorie» 100 Tel 3­57*66 Alegerile dela epitropia liceului din Bolgrad Au fost alegeri agitate şi un protest al necoloniştilor Bolgrad, 17 Ianuarie La 10 Ianuarie s’au făcut a­­legerile de membri în condu­cerea epitropiei şcolare din Bol­grad. Locul de votare a fost ales li­­ceul de băeţi, încă dela orele 8 dim. delegaţii celor 38 comu­ne coloniste, împreună cu mul­ţimea de cetăţeni şi de curioşi, s’au îngrămădit pe culoarele li­ceului ca să urmărească mer­sul alegerilor. La orele 11 dim. au sosit d-nii Sergiu Dimitriu, secretarul ge­neral al ministerului de inter­ne, Marin Comstantinescu,­­pre­fectul judeţului Ismail şi S. Chi­­riloff, senator de Ismail. D. Afanasie Melnicof, directo­rul liceului, ca preşedinte al a­­dunării, deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui S. Botoşanu, pre­şedintele in funcţiune al epitro­­piei. Aducând omagii Suveranului şi făcând o scurtă expunere a­­supra averii acestei epitropii, d. S. Botoşanu prezintă următoa­rea situaţie: La 6 Iulie 1932, când a fost nevoit să plece din fruntea in­stituţiei, a lăsat în casă 1 mii. 550.044 lei. In 1933, când a pre­luat conducerea epitropiei, a găsit în casă 32.900 lei şi o da­torie de două milioane lei, da­torită faptului că fostul preşe­dinte, la început, şi apoi urma­şul său, au găsit cu cale să nui mai arendeze lacurile cu cinci sau şase milioane lei anual, ci să le exploateze în regie proprie, dând un beneficiu derizoriu de 591.000 lei. D. Botoşanu ara­tă că, de la preluarea conduce­rii şi până la 1 ianuarie 1935, a realizat un venit net de 3 mii. 800.000 lei, achitând toate da­toriile şi fiind cu plăţile la cu­rent. D­ScE acuză pe foştii mem­brii, naţional-ţăranişti H. Hris­­toforoff şi Boris Damburoff de risipă, încasarea de diurne e­­norme, cari au depăşit artico­lele bugetare, cum şi de sără­cire a epitropiei şi de incapaci­tate in conducere, aruncându-ie diferite epitete care au atras şi aprobarea aproape unanimă a delegaţilor, încercând să pro­testeze, membrii organizaţiei naţional-ţărăniste au fost hui­duiţi. După potolirea spiritelor, d. Botoşanu îşi continuă expu­nerea. Ministerul instrucţiunii a chibzuit că averea ţării, nu poa­te fi decât a ţării, de aceea a intentat proces epitropiei­­bol­­grădene pentru expropierea la­curilor de peşte pe seama sta­tului. D. Botoşanu arată că, din cauza unei rele administra­ţii, Statul era gata, gata să câştige procesul la Chişinău, dacă n’ar fi intervenit atunci d. Dimitriu, aşa că astăzi acea­stă teamă a dispărut. După terminarea acestui ex­pozeu se procedează la alegerea noului comitet. Pentru postul de preşedinte urmează să se aleagă 3 candi­daţi. Au votat 68 de delegaţi, iar la despoiere­a scrutinului au întrunit: d-nii S. Botoşanu 68 v.; I. Arabagiu 65 v.; C. Janeff 59 v.; Terzi 2 v.; FHaraa 3 v, fiind declaraţi aleşi primii 3 candidaţi. Supleant a fost ales d. Vântu, iar în comisia de cen­zori, preotul Dim­of şi d. I. Flo­­rea. Cetăţenii „neeptatişti“ de la Bolgrad, care au asistat la a­­ceastă alegere, simţindu-se jig­niţi, au alcătuit un memoriu de protest către ministerul in­strucţiunii. Adunându-se apoi in sufrage­­ria elevilor, delegaţii şi cei aleşi au luat parte la banchetul­­ ce li s-a oferit de epitropia liceu­lui. aasmesrm Constituirea consiliului judeţean al jud. Teleorman T. Măgurele, 12 Ian. Azi, s’a făcut constituirea consiliului judeţean­, în sala de recepţii, a prefecturei. La ora 11 dim., d. Alecu Po-­­pescu ,prefectul jud. Teleorman deschide şedinţa şi arată mo-, tivele pentru care abia azi se constitue noul consiliu jude­ţean, insistând asupra faptului că ,de comun acord cu repre­zentanţii opoziţiei, s-a fixat ziua de azi pentru constituirea consiliului. După apelul nominal, d. pre­fect cere ca, înainte de consti­tuire, să se arate cazurile de incompatibilitate. Răspund d-nii Tulliu­s, care optează pentru locul de drept, urmând ca de pe lista opoziţiei să intre in­­consiiliul judeţean d. Marin Bădescu Urlueni, pr. F. Drăghici ,P. Botescu şi Theo­dor Stoican, fiind şi consilieri comunali, optează pentru locu­rile de consilieri judeţeni. DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI Pr. I. Popescu-Băldescu, se­nator de Teleorman, oficiază o scurtă rugăciune, după care consilierii depun legiuitul ju­rământ. ALEGEREA PREŞEDINTELUI Pentru constituirea biroului, d. M. Angelescu este ales pre­şedinte de vârstă care, proce­dează­­la alegerea preşedintelui consiliului judeţean.. Este ales preşedinte d. Mihai Capră. Preotul Bănănescu şi d. Gh. D. Angelescu au fost aleşi vice-preşedinţi. Se ales secretarii de şedinţă d-nii Al. Popescu-Stoborăşti şi Marin Subţirelu-Ionaşcu, iar ca chestori d-nii Ion Răducanu şi C. Stănescu. Pentru alegerea delegaţii permanente, d. T .Slăvescu, deputat şi consilier judeţean ales ,propune ca, spre a nu se face discuţiuni, opoziţia să-şi spună cuvântul aspura consti­tuirii diferitelor comisiuni. Din partea opoziţiei d. Tulliu Panait cere să se respecte drep­tul minorităţilor în conformi­tate cu art. 128 şi 232 din L. C. A. L. la care d. Take Slăvescu — în replică arată că, prin modificarea art. 6, principiul minorităţilor se aplică numai la alegerea şi constituirea con­siliilor municipale. Se suspendă şedinţa pentru consultare. La redeschidere, d. Mihail Ca­pră, preşedintele consiliului cere consiliului să decidă dacă aprobă propunerea d-lui Tulliu­r. relativ la reprezentarea mi­norităţilor in diferite comisiuni Pusă la vot, propunerea se respinge. CONSTITUIREA COMISIUNI­­­ LOR Se alege delegaţia permanen­tă, care se compune din d-n­­i : A. Notta, Gh. Marinescu, C. Ra­­dulescu şi C. Stănescu, ca mem­bri, iar ca spuleanţi d-nii un preot Alex. Marineanu, Marin Subţirelu şi Moise Vasilescu. In comisia de recepţii sunt a­ Ieşi d-nii : Ilie Gancevici şi D. Repanovici, iar ca preşedinte al comisiei de numiri şi înain­tări este ales d. Ilie Oanţă. In comisia de verificări, sunt aleşi d-nii : preot Alex­ Mari­nescu ca preşedinte şi Ion Po­­pescu, Gh. D Angelescu, I. Ră­ducanu şi Al. Popescu ca mem­bri. In urma acestor alegeri, con­siliul judeţean de Teleorman este considerat constituit. ŞEDINŢA Preot FI. Drăghici aduce la cunoştinţa consiliului judeţean crima săvârşită de prim-preto­­rul Sterie Popescu din comuna Salcia contra fostului perceptor Alexandru Ene din acea co-­ mună ,pe urma căruia rămân soţia şi patru copii minori­­ şi, solicită un ajutor de la consiliul judeţean. Consiliul aprobă un ajutor de 5 mii lei. PROTEST D. P. Botescu aduce la cu­noştinţa consiliului judeţean că învăţătorii din corn. Spătare­ se consideră jigniţi în demnitatea lor, pentru că, deşi sunt 6 titu­lari în acea comună, nici unul nu­ a fost numit­ consilier de drept în consiliul judeţean. D. Alecu Popescu, prefectul judeţului, promite d-lui consi­lier Botescu că, în conformita­­te cu legea, va da ordin pentru a se intra în legalitate. Nemai­fiind nimic la ordinea zilei, d. Mihail Capră, preşe­dintele consiliului, mulţumeşte d-lor consilieri pentru perfecta ordine în care a decurs consti­tuirea consiliului judeţean, şi a diferitelor comisiuni şi urează spor la muncă celor prezenţi. ——­oxo:^t:oxo DECES Vama (Bucovina), 14 Ian. Marele luptător naţionalist bucovinean Iorgu G. Tom­a, fost vi­ce-preşedinte al Camerei de­putaţilor, a murit eri. A apărut PRIMELE FOCE CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşca­i şi vânzătorii de ziare. Preţul Lei 4 No. 115 din

Next