Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 241-255)
1936-09-01 / nr. 241
% NOILE SURPRIZE PENTRU ABONAŢII „UNIVERSULUI" Cu începere de la 15 Iulie 1936 Poliţele de lei 20.000 acordate de Soc. de Asigurări „Franco- Română“ abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“ conţin o inovaţie: pe lângă amortizarea integrală de lei 20.000 şi amortizarea parţială de lei 4.000 şi lei 2.000, ele sunt combinate şi cu PREMII de lei 500. Asiguratul la curent cu rata lunară a poliţei, va lua parte gratuit, în primul an de asigurare şi la tragerea lunară de premii de câte 500 lei, fără reducerea capitalului asigurat. Societatea se obligă a trage, în cursul întâiului an de asigurare, câte 36 premii de Iei 500 la fiecare grupă de 100 de asiguraţi din această categorie, ceea ce revine la aproape 4 din 10. Deasemeni, asiguratul, primeşte GRATUIT, la achitarea ratei a 12-a lunare a asigurării de 20 000 Iei o cassetă de bani „PICHET “ de nivel masiv, model „Franco-Română“ (în formă de cassă de bani). Abonatul asigurat mai primeşte, odată cu poliţa, un blok notes de birou în culori şi câte 10 numere din „Ilustraţiunea Română“ şi „Ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor“. Cu toate aceste avantaje, rata asigurării de lei 20.000 rămâne numai lei 103, abonaţii „Universului" fiind scutiţi de taxa poliţei de lei 60. Suma de Iei 103 pentru rata Sept. 1936 se va trimite de urgenţă Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23, pentru a putea lua parte la tragerea din 25 SEPTEMBRIE 1936 In prima pagină a „Universului“ s’a publicat un articol inti- tualt: „Când e la bază ideea naţională“, care, dacă m’a bu- curat fiindcă, în sfârşit, se începe şi la noi a se vedea realitatea aşa cum este, m’a şi în- tristat, pentru faptul că noi ne străduim de ani de zile, prin articolele noastre, să atragem atenţia publicului românesc asu- pra realităţii italieneşti. Nu ca un trecător mai mult sau mai puţin grăbit, care cu- lege impresii vorbind prin tren , cu nemulţumiţii gata să critice, fiindcă au fost probabil loviţi în pungă de regim (aşa cum a făcut de curând un om politic la noi), ci ca o română iubitoare de ţara ei, şi care de douăzeci şi cinci de ani, trăind în Italia, judecă şi trage concluziile în mod obiectiv. Nimeni nu poate pricepe profunda transformare adusă mai ales spiritului acestui popor, de revoluţia fascistă, decât cine a trăit revoluţia comunistă din 1919—1922. Nimeni nu poate evalua progresul imens făcut de Italia în aceşti 14 ani, decât -'Uiuc îşi" Kaiamuvayn,-Hti numai de anarhia morală socialistă de aici, ci de lipsa de prestigiu, de lipsa de ideal, de starea de somnolenţă, de laşitatea mentală, de dezinteresul patriotic la care ajunsese acest popor. Noi, cari am cutreerat oraşele Italiei în fiecare an, începând din 1914, luând contact cu publicul atât de divers din fiecare provincie, ne amintim încă cu ce fel de ironie protectoare era primit programul naţionalist şi patriotic al unirii tuturor românilor. Azi nu există — sau există doar acei indivizi cari sub orice regim protestează, fiindcă aşa le e firea — nu există italian care să nu cunoască problemele de bază pentru expansiunea morală şi materială a ţării lui şi care să nu fie convins că pentru mărirea viitoarei Italiei e nevoe ca azi fiecare individ să ştie să renunţe, să fie cinstit, să lupte pentru viitor, sau să se sacrifice., Am vorbit cu atâţi soldaţi cari se întorc din Africa, oameni din popor, sau intelectuali. Au suferit, dar au învins, deoarece ştiau că pentru nevoile de expansiune ale acestui popor sănătos şi prolific e nevoe de pământ care să fie valorificat de braţele lor. Nu mai voiau să se expatrieze în toate ţările din lume ca proletari toleraţi, unde au construit străzi şi poduri, şi diguri şi porturi, muncind cu cunoscuta lor sobrietate, ci vroiau să lucreze pentru copiii lor, pentru ca ei să nu mai cunoscă sărăcia proverbială din frumoasa lor Italie. Batzaria vorbește de realizările fasciste în Agro-Pontino. Tocmai eri Ducele a trecrat o oră grâul semănat de el anul trecut, pe pământul sterp de sute de ani şi plin de malarie. Operă colosală, care a costat milioane, dar care e echivalentă cu cucerirea unei întregi provincii şi care e şi colonizată de ţărani din ...alte provincii, cum se colonizează, acum Etiopia cu italieni din străinătate. ÎMBUNĂTĂŢIREA RASEI SE POATE FACE PRIN SPORT Numai în zece ani, Italia e a treia ţară învingătoare la Olimpiade printre 52 de ţări. Coloniile marine cu sute de mii de copii, alpinismul, skyul şi mai ales lupta contra tuberculozei şi a boalelor sociale, au dat toate roadele, cum a dat roadele văzute pregătirea premilitară şi militară a naţiunii în războiul african. Dar nu e vorba numai de pregătirea mecanică, ci de cea sufletească. Fiecare individ ştie că reprezintă în orice moment, şi în orice circumstanţă, marea lui Patrie. De aci mândria tinerilor, de aci orgoliul de a învinge în orice competiţiune sportivă, care pare aşa de exagerat străinilor. Că se merge poate spre desfiinţarea profesioniştilor liberi ? Ixneiectuarii şi profesioniştii trăiesc mult mai rău ca mai înainte, e lucru ştiut. Că organizaţia corporativă se aplică, fără a se cunoaşte încă ce rezultate practice va da, e iarăş cunoscut. Dar că starea poporului de jos, a muncitorilor, adică a marei masse care lucrează din greu e înfloritoare ; că nu mai există greve de 15 ani; că igiena şi construcţiile moderne au ajuns la un grad uimitor de desvoltare; că omul de jos s’a deşteptat şi s’a subţiat ; că în sfârşit reformele sociale se aplică fără teribilele convulsiuni prin care trece acura Franţa şi nenorocita Spanie, e un fapt şi nu o teorie. De altfel, încetul cu încetul toate popoarele imită ceea ce s’a făcut aici. Aceste rezultate se pot constata văzând numărul enorm de străini din lumea întreagă, cari vizitează Italia în vara asta. Nu ca odinioară căscând doar gura "prin muzeele şi bisericile martore ale unei civilizaţii atât de vechi, ci interesându-se de toate reformele constructive, din toate ramurile activităţii omeieşti realizate de Italia, vizitând tot ceea ce face admiraţia trbituror. Să nu se uite, şi repet aceasta gândind la mirarea compartrioţilor mei când le amintesc lucruri trecute în domeniul istoriei, că la fel cu renaşterea, revoluţia fascistă e precursoarea mişcărilor naţionaliste din Europa, că hitlerismul este o copie a fascismului, că Mussolini este un creator, care cel puţin până azi este un victorios, şi că mai presus de toate este un patriot care vrea ca poporul italian să trăiască ceva mai fericit ca în trecut. SCRISORI DIN ITALIA Citind articolul d-lui Bateria de ZOE GÂRBEA TOMELLINI Qcdemocti* LUNI, SI AUGUST Ort.: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Raimund. Prot.: Bertrand. Evreesc: 13 Elfri 5696. Mahomedan: 13 Gemadi-el-Ahh 1355. Râs. soarelui 5,36. Apusul 18,55. 31 AUGUST In această zi, în anul... 1786, „Icanicnie Monah Saon“ a copiat, după o altă copie, o versiune a renumitului roman Viaţa şi traiul lui Varlaam şi Ioasaf. Iaittă titlul copiei lui Ioamichie : „Acesta este poarta aceştiia şi o am îft . sat pre ea deschisă, ca om care te va voi să intre cu cetirea prinbr’ânsa, şi mari şi frumoasă, lucruri minunate va vadea şi văizândiu-ne mult să va mângâiea sufletul lui din cetirea cu luare aminte, şi s’au scris această carte in zilele luminatului Domnului nostru Alexandru loan Mavrocordat, intru întâia Domnie a Mării sale, din sfânta Mănăstire Neamţul, când era prea cuviosul părintele nostru Stareţ Paisie, de minte cel mai nevrednic decât toţi. Când era cursul anilor de la HriBiw''i7®8‘‘. Se ştie că romanul a fost scris la Muntele Athos, de Ioan Damaschin, după 0 redactare anterioară indiană. .. Cppca lui Ioanichie se află la Academia Română (secţia manuscrisă), cota 9. 1866, dându-se, in apifer,epriaă Teatrul Naţional din laşi, istoricul,şi profesorul V. AyUredbiu face o părere pentru a-i fi concesionat teatrul. in condiţiile propuse de pcar. i I multe şi mai adăugând : reâmifiin-ţarea claselor de decipimaţie şi mi- i inîcă mie pe lângă, Conservator; o ■ clasă de muzică, susţinută die banii • lui V. A. Urechia; angajarea unui profesor’ correograf; premierea a două piese; noi naţionale; angaja■ rea tuturorartiştilor valoroşi din Iaşi;, repertoriu, cu cele mai bune piese" franoez®, germane şi spa. r."soto. Cererea lui Urechi» e respinsa. I 1916, se prezintă înaintea co. mandantului grupului. 'Lotru o de- I legaţie a „magistratului“ săsesc din Sibiu, compusă dintr’un sas, marele comerciant Borger,. contribaa-1 bilul cel mai greu impus din oraş, I şi un român, avocatul ch .Preda, Delegaţia incutroştiinţează,',pe Ro- I mâni că în oraş nu eemert găseşte nici o unitate inamică şi, pentru a evita bombardarea oraşului, au venit, în numele populaţiei întregi, să-l predea comandantului Ioaton. Ei declară că garantează cu viaţa I lor, că unuipeite române, orcuipând Sibiul, nu vor fi expuse la nici o agresiune din partea duşmanului. • Delegaţia fia condiusă înaintea generalui Caistris, care luă dispoziţiuni pentru ocupairea oraşuluiui, intervenind la marele Cartier general, pentru a obţine aprobarea acestrei ocupări, care nu era cuprinsă, I în ordinele operative ale corpului as Olt. LUCIAN PREDESCU Milano, 814 kHz, 368,6 m. 50 kw. — 20. Muzică variată: 21,05. Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21,40. „Ave Maria“ operetă de Berttine- 1M. După operetă muzică de dans: 24. Radiojurnal, Paris Tumul Eiffel,, 1182 kHz. 252 m. 60 kw. — 20. Inf.; Meteor; 20,20. Jurnal vorbit; 20,45. Revista presei; 21,30. Concert simfonic. MARȚI 1 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw 6,30. Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio Jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); I Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1 7.30 închiderea emisiunii. 13.30: Ora; Cota Dunării; Bursa; Culturale; sport. 13.40: Concert de prânz Orchestra Ionel Cristea (voce: Leana Mi-hăilescu şi Bojenescu); Arii naţionale; Serenadă, vals de O. Metra; Plânge marea, tango de Max Halm - ''.Dragostea mea, tango de 1 Mihail Truia; . Tu eşti frumoasa ; Mariamast,' foxtrot de Heinriche; I Romanţa unui basm de amor de i Anghel MiclescupArii naţionale. I 14,15: Radio JurnaL 14,30: Continuarea concertului: i Arii naţionale; Să nu mă minţi, I tango de Anghel Miclescu; Tu, tu, numai tu, tango de Al. Bojonescu; I Romanţe şi Arii naţionale. 14:50: Reportaj sportiv: Turul ciclist al României. 15: Ultime ştiri. 19: Ora; Mersul vremii; Bursa cerealelor; Actualităţi. ■ 19,15: Concert de muzică uşoară (discuri); Bomboane vieneze şi Via-ţă de artist, valsuri de John Strauss; Paso duble de Valsuri şi Manuela de Madura. (voce: Pilar Arcos); Valsromantic şi Jazz de Baie de Costa, (pian, autorul); Trebue să ne spunem noapte bună, fox de Keny şi Dacă aş avea un 1 milion de dolari, fox de Mereier. Poate n’a fost decât un vis, râs de Böhmelt şi Turandat, fermecătoare Turandert, showfox de DoeMe: Două cântece din filmul „Preţul unui sărut“ de Sanders, (voce: José Mojica), înainte de a muri de Boulanger, (arch. Grigoraş Di-VâcU ), 20. Radiestezie de prof. Chr. Musceleanu. 29,20: Tabloul din Orient (discuri); Orientală de Cezar'.Cui.: ' (Trio Bonis); Dansuri persane din „Khowancum“ de Monebergsky, (arch. simfonică ,din Londra, diri. de Coates); Melodia arabă, de Grozdmow (Sirio violoncel!:; v. Gasipait Casado); Nilul de Leroux și Cântec indian de Rimsky-KorsakoffS. (voce: Ninon Valiin); Spiță orien-' tală de Popy. orch. Marek Weber) ( Nocturnă japoneză die Eicheln® (orch. simfonică din Filadelfiay dirij. de Stokowsky).. Islamey fan- . tazie orientală delit' Bala’kifeff, (orch. simfonică dirij. de Goossens). 21,10: Basme de piatră, de Alex. Bădăuţă. 21,25: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu Simfonia No. 39 in mi bemol de Mozart; Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră de La Jo. (solistă D-ra Lola Bobescu). 22,30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Hora primăverii de Claude Debussy; Eglogă de Rabaud; Preludiu şi moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda“ de R. Wagner; (sobtă: d-na Aida Ilelca). 23.20 : Muzică distractivă* (discuri): Ce virează femeile Cruţa*wrr ca mixaiOgliţa, tango de Liossas; Slowfox din ■■ filnul „Dragostea învinge“ de Böhmelt şi Amintiri, tango de Caros; Comica, insula dragostei si Vino, vino, de Scottto (Tino Rosei); Doljna Oltului şi Ciocârlia, (arch. Griigoraş Dinicu). • 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceza. 23,55. Ultimele știri. Deutschlandsender 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concart de muzică variată. 21,10. Orchestră de. ■ dans; 23,30. Concert nocturn; 23,45.' I Inf. locale; 23. Orchestră de dans. I Varșovia .228 kHz. 1345 m. 1200 kw. — 20. Concert de orchestră; 21,45. Radiojurnal; 22. Concert coral; 22,20. Concert desoliști; 24 . Muzică de dans pe plăci, Budapesta 545 kHz. 550,5.. m. 120 kw. — 19,55. Recital de cajtto; 31. Orchestră de salon; 22,35. Orches- t tră de țigani; 24. Concert de mu-' zică de cameră. Viena 592 kHz. 503,3 m. 120 kw. — 21,10. Concert de muzică militară; 23 Inf., Meteor; 23,10 Concert de muzică de cameră; 0,30. Orchestră de jazz. Fraga 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 1 — 19,55. Plăci; 20 Inf. Meteor; 20,10. M. Ostrava; 21,45. plăci; 23. I Ora, Inf., Cronică zilei. Sport. I 23,15 Plăci. I Grupul de sud Roma 713 kHz. , 420,8 m. 50 kw. — 20.Roma ) Plăci; 20. (Naipoli) Muzică variată; 20,49. (Bari) Program special pentru Grecia; 21,05. Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor; 21,15. Concert, de orchestră; 23,30. Muzică de dans. Milano 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20 Muzică variată; 21,05. Ora, Inf.. Radiojurnal; 21,30. Conf . 21,45. .Traviata“ operă de Verdi Paris Tumul Eiffel 1132 kHz. 252 m. 60 kw. — 20,10. Ora. Meteor; 20,20. Jurnal vorbit- 20,45. Revista presei; 21,30 Teatru radiofonic. ---------xoxOxox______ LUNI, 31 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875fcn. 150 kw. RADIQ-BIMURESTI •1823 kHz. 364,5 km. 12 kw. 6.30: Deschiderea îemisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: Închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variată (discuri); Uvertură la „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka şi Visuri de Wagner, (arch. simfonică din Chicago, dirij. de Stock); Toreador şi Andaluza de Rubinstein, (arch. simfonică din Berlin, dirij de Gurlitt); Fantazie din „Lakmé“ de Delibes, (arch. simfonică dirij. de Sagier); Din „Peer Gynt“, suita I-a de Grieg, (pren. Covenit Garden, dirij. de Goos&en). 14.15: Radio Jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (discuri): Fox de Schwerin,şi Vals de Supper ; Nopţi veneţiene de Niederberger şi Te iubesc mai mult decât crezi de Goehr, (voce Jean Sorbler); Foxtroturi de Young şi Smith. Mi-e dor de ochii tăi frumoşi şi încearcă să uiţi, tangouri de Lily Roman, (voce: Jean Marou). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Notara ; Uvertură la opereta „De-aş fi rege“ de Adam; Balet indian din „Lakmé” de Delibes ; Scene pitoreşti de Massenet; Sumka, dens rusesc de Bullerian; Două cântece spaniole de Albeniz; a) Preludiu; b) Oriental. 20: Poetul şi funcţia sa de Pan M. Vizirescu. 20.20: Continuarea concertului: Valsuri din toată lumea: Poveşti din Orient de Joh. Strauss; Espana, de Waldteufel; Aquarele de Josef Straussp' Air şi Argint de Lehar ; ’ Vals trist de Nedbal; Volciky de Smetana; Florile iubirii de Rust. . . 21.15: Actualităţi germane de prof. Ion Sân Giorgiu. 21.30: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu, vioara I-a; I. Jelescu, vioara II-a; L. Mendelsohn, violă; J. Thaler, violoricel); Quartet in re minor de Haydn. 22.05: Actualităţi. 22.10: Arii de operă. Emil Marinescu, canto: Două arii din „Hughenoth“ de Meyerbeer; Arte din „Maeştrii cântăreţi din Nikrenberg" de Wagner; Povestirea Graiului din ,.Lohengrin“ de Wagner. 22.30: Radio-Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orchestrei Jean Marén, retransmis de la restaurantul Splendid Parc. 23.45: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză. 23.55. Ultimile Știri. * Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Din Salzburg „Fidelio“ operă de Beethoven; 23. Meteor, Inf., Sport; 23,30. Concert nocturn; 23,45. Inf.; 0,05. Concert nocturn. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18. Recital de canto; 19,30. Recital de pian; 22,30. Plăci; 24. Orchestră de jazz; 1,05. Ultimele inf.Viena, 892 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,05. Salzburg . Fidelio“ operă de Beethoven; 22,50. Inf., Meteor; 23. Concert de muzică variată; 23,50. Inf.; 0,06. Continuarea concertului; 0,45. Muzică de dans pe plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55. Plăci ; 20. Ora, Inf., Meteor; 20,10. Bmo; 21,30. Melodii populare; 22. Simfonia fantastică (Berlioz); 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. (Roma) Plăci; 20. (Napoli) Muzică variată; 20,20. Muzică variată; 20.49. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.15. Ora. Inf. , Radiojurnal, Plăci; 21.40. Concert I variat; 22,30. Varietăţi; 33,30. Mu- Izdans; 24. Radiojurnal UNIVERSUL in preajma simţirii unui nou lăcaş de închinăciune in colonia Livada- Nouă (Satu-Mare) Omagii d-lui Stelian Popescu Satu.Mare, 28 August La câţiva kilometri de graniţă,, se află colonia Livada-Nouă, compusă din colonişti aduşi aici din diferite ţinuturi ale ţării. De 6 ani, aceşti colonişti au fost lăsaţi pradă maghiarizării, prin preotul rutean maghiarizat din Livada, care nu cunoaşte limba statului, slujbele făcându-le in limba ruteană şi maghiară. Astăzi, după multă strădanie şi prin munca preotului protopop Ioan Bujdea din localitate, s’a ajuns să se ridice o biserică românească şi pentru aceşti fii ai neamului, aduşi din toate ţinuturile ţării ca să fie strajă la acest hotar. Sfinţirea acestei biserici la care se lucrează în prezent la pictarea interiorului, se va face ! Duminică, 13 Septembrie cu un fast deosebit. Ridicarea unui lăcaş de în- chinăciune, românesc, la acest hotar,..de ţară, unde mai sunt încă multe sate şi colonii lăsate pradă maghiarizării, în care slujba se mai face în limba ungurească şi ruteană, e o faptă creştinească şi naţională şi numai astfel vom putea readuce la sânul bisericei ortodoxe pe toţi fraţii noştri prigoniţi şi înstrăinaţi dealungul veacurilor. Duminică,preotul protopop loan Rujdea, împreună cu nimieroşi intelectuali din Satu- Mare,s's’au deplasat în, această ■ccfome,yphde s’a săvârşit 81..Liturghie,'j\ după care părintele Ioan Bojdea a ţinut o predică credincioşilor, arătând rostul acestui nou altar ce se zideşte ,prin atâtea sacrificii şi care, din punct de vedere naţîrmal, va avea menirea să împământeze limba şi credinţa strâmoşească. * A adus apoi laude d-lui Sten I’lipescu, directorul marelui ziar românesc „Universul“, pentru zelul şi încurajarea ca o da tuturor realizărilor naţionale de la graniţă prin activitatea să antirevizionistă, activitate,thea tinde să zăgăzuiască şi să mătuşe pornirile duşmanilor noştri de veacuri. Datoria noastră a străjerilor de la acest hotar de ţară, cam am fost aduşi aici să ne înfigem puternic rădăcinile în pământul frământat cu sângele miilor de jertfe, — pământ desnaţionalizat de duşmanii noştri prin prigoniri şi urgisiri, să fim prezenţi alături de d. Stelian Popescu în tranşeele credinţei creştine şi ale datoriei faţă de ţară. Să ne alăturăm cu toţii în jurul steagului desfăşurat de Liga Antirevizionistă Română, pen- tru ca numai pe acest steag est© însemnat veşnic biruitor şi ne- a înfrânat semnul tuturor izbăvi- rilor“şi al nădejdiilor neamului nostru Crucea. Unde este crucea este şi Dumnezeu şi atac este Dumnezu este si izbăvirea. Vorbitorul arată că nu peşte mult se apropie momentul solemn pentru târnosirea acestui sfânt locaş, pentru care va ruga pe P. S. S. Episcop dr. Nicolaa Potrovici al Ofăziei, sa facă aceasta sfinţire. Face apoi apel din partea coloniştilor către bunii credincioşi să doneze obiecte necesare la Împodobirea internă a bise-;. ricii. Orice donaţie se va trimite pe adresa oficiului parohial ortodox din Satu-Mare. ^îndeamnă pe colonişti să fie buni şi devotaţi grăniceri, indoplinindx£şi misiunea , pentrucare au fostt radueiaici. Dintre cei prezenţi vorbeşte d. ing. Ion Ilsdeşean din localitate, care, a ajutat la ridicarea acestei biserici, îndemnând pe colonişti la o viaţă cetăţenească exemplară, pentru ca, prin aceasta, românismul să fie bine văzut şi prin el, greniţa, bine apărată. Arigit Vorbit de Crinciuc, şeful postului de jandarmi din Livada, un alt sprijinitor al ridicărei acestei biserici. Dinpartea coloniştilor vorbeşte Gheorghe Olgar, care arduce mulţumiri pentru binele săvârşit de această colonie a părintelui protopop Ioan Ruj. ’ dea, ce ,prin stăruinţa şi lupta ■, dusă pentru zidirea acestui frumos lăcaş, generaţiile de astăzi şi cele viitoare, îi vor rămâne recunoscătoare. ■sv ■ ' -ti rifi ii vii tu" ii I.. . ' „Delictul din noaptea nunţii” menţine triumfal afişul teatrului Nataliţa Pavelescu“ Teatrul „Nataliţa Pavelescu“ s-a clasat definitiv ca un prim teatru de comedie cu senzaţionala farsă „Delictul din noaptea nunţii“, se oferă publicului trei ore de amuzament şi de uitare a tuturor grijilor Acest minunat spectacol, aplaudat şi preferat de publicul Capitalei, va fi văzut în toate oraşele mari din ţară cu ocazia turneului pe care îl va face în toamnă Teatrul „Nataliţa Pavelescu“. Omorâtă in bătaie Bârlad, 29 August Sâmbătă, femeia Iliana D. Lupu, din comuna Zorleni, satul Simila, în urma unei certe familiare a fost bătută de soţul său Dumitru Lupu. In stare gravă, victima a fost transportată la serviciul sanitar al oraşului unde a încetat din viaţă. Familia moartei bănueşte că a fost otrăvită. D. prim procuror Piitos sosit la faţa locului, a dispus transportarea cadavrului la morga şi facerea autopsiei. Comisarul Marinescu face cercetările. Soţul criminal a fost arestat. !3M Pentru mănăsîrea lui M hai Vodă al doilea, dela OlocoGiov-SIstina JJm apel r l** iuluviul apei etc nis gămvitatea de a-1 publica : „La douăzeci de minute de Sla* tina, lângă apele Oltului, într'o poziţie pe care o mână gospodărească ar putea să o facă astăzi Şi mai fermecătoare, Mihnea Vodă^ II-lea, a ridicat, acum 350 de ani, pe timpul domniei sale o mănăstire. Urroraşii săi , domni şi boieri au înggrijit-o şi i-au făcut preţioase danii spre a putea străbate cu vrednicie şi mândrie de-alunşul sumedeniei de ani în slujba credinţei şi gliei strămoşeşti. Astfel, mai bine de trei veacuri mănăstirea aceasta a fost şi ea una din multele oaze de păşune duhovnicească şi focare de cărturărie pe plaiurile pământului românesc. Intre zidurile chiliilor ei au rodit rugile şi milostenia,, au înflorit nevoile şi cuvântul bun plin de nădejdii mângâietoare. Dar aceasta se petrecea pe vremea când fapta bună şi grija de casa Domnului erau unele din datorinţele de căpetenie ale fiilor ţării noastre — deja cel mai umil şi până la cel mai sus aşezat în dregătoriile ţării. Astăzi — se pare — în cele mai multe locuri, de pe plaiurile astei ţări binecuvântate, calea tras, altar, aînceput să fie tot mai călcată, iar dărnicia să fie mai mare. Este un semn bun, fiindcă în această credinţă şi cu asemeni atitudini către biserică, neamul nostru a trăit, a biruit şi a propăşit un trecut şi tot prin acestea va străbate netăgăduit cu fruntea sus şi în viitorul atât de tulbure. Dar, pe deo parte, nepăsarea şi uneori chiar răutatea omenească, pe de alta, greutăţile tot mai crâncene de azi, au lăsat urme şi asupra mândrei ctitorii de odinioară a lui Mihnea Vodă Strădania de azi a ieromonahului Tomca, îngrijitorul ei, este mare dar ‘ fără rod temeinic. Gândul bun şi dărnicia, mai întâi a locuitorilor Slatinei şi ai judeţului Olt — ori pe unde s’ar găsi astăzi — precum şi a tuturor credincioşilor acestei ţări, sunt atât de grabnic trebuitoare pentru a se reda acestui lăcaş de închinăciune toată rânduiala de altădată. Pentru aceasta, glasul meu se alătură plin de căldură de acel al ieromonahului Toca, cerând tuturora sprijinul pentru ca această mănăstire — declarată monument istoric — să fie salvată. Restaurând-o in liniile ei de altădată și înzestrând-o cu tot ceea ce îi trebuie inlăuntru şi in afară, ea va fi ridicată la vrednicia vremurilor apuse. Această zidire — mărturie de muncă, de înţelepciune şi de înălţare sufletească, a acelora-' oare prin daniile şi sprijinul lor au făcut-o să birue arproape 350 de ani — va constitui o mândrie atât pentru Slatina cât şi pentru ţară. Mă înscriu, pentru moment, cu două candele de argint pentru uşile împărăteşti, vestmântul pristolului şi jumătate din venitul ce îl voi realiza din vânzarea lucrării mele „Monografia mănăstirii lui Mihnea Vodă de la Clocociov (Slatina)“. Toate daniile — în obiecte sau bani — se vor trimite fie pe adresa ieromonahului Toca, mănăstirea Clocociov (Slatina-Olt), fie pe adresa mea. La anumite perioade, numele donatorilor şi a daniilor se vor publica în ziarul „Universul“ şi se vor înscrie în „Cartea de aur" a mănăstirii. La data când se va constata că fonduril«, tm sa vor depună treptat la banc£, pot face faţă devizului de reparaţiune, se va constitui un comitet pentru ducerea la bun sfârşit a acestei creştineşti opere. Lt. col. Constant Ioan Georgescu str. Dr. Ciru Iliescu 22 Bucureşti ----------XXX-XXX--------- înarmările Germaniei şi politica pacifistă democrată (Urmare din pag. I-a). Democraţii pacifişti s’au opus însă, combătând, atât prelungirea serviciului militar la doi ani, cât şi introducerea instrucţiei premilitare în şcoli. Rezultatele le constatăm acum. Ce a făcut Germania după război? Ea era obligată după tratat să dispună sub arme de 100.000 de oameni, care trebueau să servească 12 ani. Efectivul insă a sporit, treptet. In Aprilie 193ăy s’a făcut I incorporarea oficială'a 80.000 ! de voluntari pe termen de 18 luni; iar în Octombrie acelaș an, a doua încorporarede 60.000 voluntari pe termen de un ani. Scopul anunţat atunci a fost: sporirea efectivului Reichwehr-ului (armata activă), dela, 100.000 — efectivul maximum fixat prin tratat — la 300.000. Dacă se ţine seamă şi de militarii de carieră, efectivul armatei germane s’a ridicat la data aceea la aproape 400.000. Cele două sisteme n’au fost introduse in Germania decât icu titlu de experiență într’o perioadă tranzitorie* A urmat instruirea tineretului, introducerea serviciu .......IU IIWI—WUMMMHIHIIIIIIIMII j IM» tuuivtu (IVUUlj prelungirea duratei serviciului militar la doi ani, care va spori considerabil efectivele sub arme ale Germaniei. I Un specialist francez, colonelul Grasset, într’un studiu publicat anul trecut în „Revue des Deux Mondes“ (Febr. 1935) făcea această constatare paradoxală: 7 „Nu mai e Germania învinsă care e întemeiată să ceară egalitatea cu Franţa, ci Franţa victorioasă are nevoe să ridice nivelul sistemului său militar la nivelul celui german!“ Dar, astăzi? Cum şefii armatei şi toţi bărbaţii de Stat ai Franţei au simţul răspunderii, preocupaţi de interesele superioare ale apărării naţionale, au prevăzut această situaţie şi de aceea au cerut din timp măsuri pentru sporirea efectivului sub arme, — democraţia pacifistă internaţională a dovedit şi în această problemă capitală că nu ia în seamă realităţile şi nici nu ştie să tragă învăţăminte din evenimentele întâmplate. R. SEIŞANU pentru zidirea bisericii ortodoxeromâne din Careii-Mari Pe lângă măruimi înoşii donatari, publicaţi in „Universul”, dela 1 August, am mai contribuit, fără valorizare de cărămizi: Dr. D. G. Boroianiu, prof. unitv. r.Emputreşibiciu lei 1.000; Îr. Gh. Oluhamdu, consilier g &rhiol-Arad, led 500; Oeimbnil ■ central al Reuniunii Femeilor Ortodoxe Române ,Teculi!, cu lei 2.000; D-ma Aurelia Fecfaeite, directoarea gim. de. fe te-Cărei, cu tocă 500 M; Ing. Alex. Megha, lei l.OOO; Reme Rădulescu, lei 200; Icam Popescu-Arad, led 600; Gh. Turieteanu-CW!£ii, lei 1OO; Zaharia Tancu, prolf. Cared cu înacă 250 lei. Prin Valorizarea'' cărămizilor trimise prim Oficiul parohial cu condriburire:' Oficiu! p'-intemopos-' omtodox româm din Satanta, lei 934; vaima-Med'al, led 275; ve.roa Lungos, lei 500; preot dr. P. Turda-Tjimuisciama, led 1.000; ca- Hlarila orașului Cariei, lei 500; compania de grămfinenii-Oradia, lei 575; casieria episcopiei ort. rom.-Oradia, lei 515; Academia Teologiică-Arad, lei 100; lîbr. direces-Arad, lei 35; reg. 86 imf. Oradiia, lei 130; reg. 15 călănaişi-Alba, led 110; vama Curittici lei 105; pr. Manea Parascov- Topdar isati, lei 500; fabrica Ma Jaxa-Bmc., led 500; arhiepiscopia-București, lei 1.000; școala primară mr. 1 Camei, leii 770; neg. 3 bnansmdisi.-aiuj, lei 1.500; tpt. 100, m. Sigbert), lei 150; ■Ş!*p. Pompo.iiu - Ordila, lei 100 ; d-ina Ecatarana Dan,Oradia, lei 100; col. Mihai Petrini-Buc. lei 415; pluti»"!de jand. Stoian- Urzicemii, lei 1.000; bat. 6 adm., Cluj, led 1018; loan Temeseni, rprlim motor-Dlodg, led 3.500; ; comend. ipieții Tg.-Mureș, lei 80; spit. militar-Dumbrăvenii, tei 93; reg. 83 dnf.-Cluj, led 835; brig. 45 inf.-Cluj, led, 25; comemduisirea poleţii-BIatimiţia, lei 50; poşta nr. 1 Carei, lei 45; reg. 15 călaraşi S.-Adba, lei 315; omp. sandit.-Cluj, led 290; div. 17 imf.-Oradin, led 395; casieria litoxtp. 6 arm.-Cluj, led 892; reg. 2 ob.-Gherla,'-, lel 889; reg. 33 amt.-Oradea,lei 755; reg. 86 inf.-Onadia, lei 1.470; reg. 6 art. A.-Iulia, lei 940; cerc. de recir. A.-Iula, lei 75; reg. 91 dif.*, A.-Iufte, lei 4.000; reg. 6 pilon, A.-Ilfi’la, lei 1.000; manutiamta A.-Moia, led 50 spilt, mililt. A.-Iunia, lei 715; dep. 6 sam. Tg.-Mureş, lei 100; spit. milit. Bistriţa, lei 200; reg. 98 imf.Oradia, lei 545; reg. 88 imf.Cared, lei 2.620; div. 20 Tg.Mureş, lei 4.840; reg. 87 dmf. Satu-Mare, lei 8.450; prefectura Sălaj prim notariate, lei 44.720; şi, dela o serbare bisericească, lei 14.753, în total s’a imclasat până aeram siuma de 172.532, cari srimit diepuși la poșta nr. 1 din Cărei. ____________ — -tfc V. ---------------- Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) de neînlaturat. Reacţiunea se anunţă cumplită. Dar Stalin nu se sinchiseşte de aceasta. Ceea ce îl scoate din fire sunt consecinţele defavorabile pentru politica rusească în Europa, ale acestei izbucniri de ură şi de răzbunare. Stalin nu îndrăzneşte încă să se atingă chiar de instituţie. Dar deslănţueşte o acţiune judiciară, menită să distrugă meciul care înconjoară organul favirit al lui Lenin. Vrea să se scape de aceşti ucenici din primele timpuri. Odată dispăruţi îi va fi uşor să dea de o parte organismul însuşii. Astfel se prezintă şi se explică, Văzut din Londra, acest ciudat proces din Moscova. In ce priveşte înscenarea, nimic nou. Justiţia oficială in Rusia ştie cum să procedeze ca să pregătească un proces pentru ca regimul să poată obţine căt mai mult folos. Acuzaţii „mărturisesc’ tot ce li se cere să mărturisească. Oare fiindcă li s’a făgăduit că vor fi salvaţi delamoarte, ori fiindcă etint sub influenţa unei terori care nu e cunoscută în altă parte de cât în Reichul lui Hitler? Aceasta ne e indiferent. Când domneşte minciuna, nu importă mijloacele prin care ea a fost pregătită. Dealtminteri, admiţând că actul de acuzare ar cuprinde adevărul curat şi că mărturisirile acuzaţilor ar fi spontane şi veridice, aceasta n’ar sluji decât spre a dovedi existenţa în Rusia a ţinui regim absolutist identic cu acela pentru care revoluţionarii de altă dată au jertfit totul ca să-l desfiinţeze. Zinoview, Radek şi Kamenef, oricât ar merita dispreţul nostru, au fost agenţii sinceri ai unei acţiuni revoluţionare. Este firesc la urma urmei ca misiunea lor pe acest pamant să sfârşească printr’o notă de protestare împotriva întoarcerei la o stare de lucruri contra căreia au luptat o viaţă întreagă, voind s’o distrugă. Stalin este victorios. Revoluţia îşi mănâncă propriii copii. In jurul dictatorului nu mai rămân urmaşi de ai lui Lenin. Trebue să se înconjoare cu reprezentanţii unei noui generaţii, care e departe de marea tradiţie revoluţionară şi gata să accepte regimul de jandarmerie, care i se impune ca o binefacere. Stalin domneşte. Din punctul de vedere al politicii internaţionale în Europa, acesta e faptul care contează. Complotul a fost îndreptat împotriva lui Stalin şi tot aşa împotriva lui Voroşilov, comandantul suprem al armatei roşii, transformată acum în armata naţională. Din punct de vedere al intereselor ruse, faptul era inevitabil. ....... In cazul unui război victorios, aşa cum îl vrea Stalin, armata ar deveni un pericol pentru castarevoluţionară. Deci, trebue ca aceasta din urmă să dispară. Napoleon nu există încă în Rusia, dar tactica napoleoniană de a fulgera pe adversarii interiori înainte de a ataca pe inamicul din afară, s’a şi aplicat. Înfrângerea Internaţionalei în Spania a micşorat conducerea din Moscova în ochii naţiunei ruse. E momentul potrivit ca să-şi înceapă izolarea, astfel ca mai târziu să poată fi distrusă sau exilată în străinătate, făcându-se despărţirea între ea şi Rusia. Toate acestea sunt foarte interesante. Să supraveghem de aproape evenimentele din Rusia. AUGUR Drama familiară din Buzău Soţia unui mecanic, după ce strânge de gât o fata adoptivă, se spânzură acel Buzău, 29 August O dramă familiară s’a întâmplat azi, în liniştirn cartier ceferist Mihai Viteazul din oraşul nostru. Pe o stradă a acestui cartier locuia mecanicul Drăgoescu din serviciul armurierului Aurel Stotski, căsătoritcuo femee cam bolnăvicioasă, întrucât din această căsătorie nu rezultase nici un copil, mecanicul Drăgoescu adoptase o copiliţă de 6 ani. Soţia sa, o fire foarte geloasă, imputa de mute ori soţului ei, că copila pe care o adoptase ar fi fructul unei dragoste a lui cu o femee, tot din acel cartier. . Soţul în toate rândurile, a încercat să scoată din capul soţiei sale aceste gânduri, însă n’a reuşit. Azi după amiază, femeia, fiind singură acasă, a omorât copila prin strangulare. După această ispravă, s’a sinucis cu un şnur de fereastră. Seara, la ora 8, când a venit soţul acasă deja, serviciu şi-a găsit soţia şi copila moarte La locul dramei a venit d-nii: procuror de serviciu Radian şi comisar Constant. Ionescu. Mişelesc asasnat la Mamaa-Sat Un soldat grănicer ciopârţit cu cuţitele . Constanţa, 29 August Un mişelesc asasinat a fost săvârşit azi, la moşia d-lui Dinu Brătianu, de la Mamaia- Sat. Un soldat grănicer, al cărui nume nevi scapă, aflat de pază la poarta intrării principale a moşiei, a fost găsit mort, având la gât şi pe corp numeroase tăeturi cu cuţitul. Crima a fost descoperită abea după câteva ore, de soldatul aviator Silivestru Ion, care venise să schimbe camaradul şi care, intrigat de lipsa lui de la post, l-a căutat, descoperindu-i în cele din urmă cadavrul. Dând alarma, la faţa locului au sosit mai mulţi oameni, din serviciul moşiei. D. Dinu Brătianu, care se afla în oraş şi care s’a întors la moşie cu maşina, a fost înştiinţat de această crimă. S’au început imediat cercetările pentru descoperirea criminalilor cari, graţie soldatului Silivestru, au fost găsiţi dormind la câteva sute de metri departe de locul crimei. Ei sunt: Doicev Ivan şi Panaitoff Ivan, amândoi lucrători cui ziua la flotila de hidroaviaţie’ Mamaia. Intorcându-se de la lucru, după ce băuseră o însemnate cantitate de vin, s’au întâlnit, în apropierea moşiei d-lui Dinu Brătianu, cu victima şi, din motive ce nu se cunosc încă, au tăbărât asupra grănicerului. Acesta a vrut să tragă asupra lor, însă glonţul rămânând pe ţeavă, nu s’a mai putut apăra. Cei doi criminali văzându-i dezarmat, s’au repezit asupra lui cu cuţitele, ciopârţindu-1. După săvârşirea asasinatului, au târât cadavrul, anulcându-i intr’un şanţ cu bălări. Criminalii au fost arestaţi se găsesc în cercetarea autorităţilor militare. Drept răsplată pentru descoperirea crimei, d. Dinu Brătianu a dispus ca soldatul Sîilvestru să fie lăsat la vatră* imediat, dându-i și un prent de 4000 lei .