Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 241-255)

1936-09-01 / nr. 241

% NOILE SURPRIZE PENTRU ABONAŢII „UNIVERSULUI" Cu începere de la 15 Iulie 1936 Poliţele de lei 20.000 acordate de Soc. de Asigurări „Franco- Română“ abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“ conţin o inovaţie: pe lângă amortizarea integrală de lei 20.000 şi amortizarea parţială de lei 4.000 şi lei 2.000, ele sunt combinate şi cu PREMII de lei 500. Asiguratul la curent cu rata lunară a poliţei, va lua parte gratuit, în primul an de asigurare şi la tragerea lunară de premii de câte 500 lei, fără reducerea capitalului asigurat. Societatea se obligă a trage, în cursul întâiului an de asigurare, câte 36 premii de Iei 500 la fiecare grupă de 100 de asiguraţi din această categorie, ceea ce revine la aproape 4 din 10. Deasemeni, asiguratul, primeşte GRATUIT, la achitarea ratei a 12-a lunare a asigurării de 20 000 Iei o cassetă de bani „PICHET “ de nivel masiv, model „Franco-Română“ (în formă de cassă de bani). Abonatul asigurat mai primeşte, odată cu po­liţa, un blok notes de birou în culori şi câte 10 nu­mere din „Ilustraţiunea Română“ şi „Ziarul Ştiin­ţelor şi Călătoriilor“. Cu toate aceste avantaje, rata asigurării de lei 20.000 rămâne numai lei 103, abonaţii „Uni­versului" fiind scutiţi de taxa poliţei de lei 60. Suma de Iei 103 pentru rata Sept. 1936 se va trimite de urgenţă Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23, pentru a putea lua parte la tragerea din 25 SEPTEMBRIE 1936 In prima pagină a „Universu­lui“ s’a publicat un articol inti-­­ tualt: „Când e la bază ideea­­ naţională“, care, dacă m’a bu-­­ curat fiindcă, în sfârşit, se în­cepe şi la noi a se vedea reali­­tatea aşa cum este, m’a şi în-­­ tristat, pentru faptul că noi ne­­ străduim de ani de zile, prin articolele noastre, să atragem­­ atenţia publicului românesc asu-­­ pra realităţii italieneşti. Nu ca un trecător mai mult­­ sau mai puţin grăbit, care cu-­­ lege impresii vorbind prin tren , cu nemulţumiţii gata să critice, fiindcă au fost probabil loviţi în pungă de regim (aşa cum a fă­cut de curând un om politic la noi), ci ca o română iubitoare de ţara ei, şi care de două­zeci şi cinci de ani, trăind în Italia, ju­decă şi trage concluziile în mod obiectiv. Nimeni nu poate pricepe pro­funda transformare adusă mai ales spiritului acestui popor, de revoluţia fascistă, decât cine a trăit revoluţia comunistă din 1919—1922. Nimeni nu poate e­­valua progresul imens făcut de Italia în­ aceşti 14 ani, decât -'Uiuc îşi" K­aiamuvayn,-Hti numai de anarhia morală socialistă de aici, ci de lipsa de prestigiu, de lipsa de ideal, de starea de somno­lenţă, de laşitatea mentală, de dezinteresul patriotic la care a­­junsese acest popor. Noi, cari am cutreerat oraşele Italiei în fiecare an, începând din 1914, luând contact cu publicul atât de divers din fiecare provincie, ne amintim încă cu ce fel de ironie protectoare era primit programul naţionalist şi patrio­tic al unirii tuturor românilor. Azi nu există — sau există doar acei indivizi cari sub orice regim protestează, fiindcă aşa le e firea — nu există italian care să nu cunoască problemele de bază pentru expansiunea morală şi materială a ţării lui şi care să nu fie convins că pentru mări­rea viitoarei Italiei e nevoe ca azi fiecare individ să ştie să re­nunţe, să fie cinstit, să lupte pentru viitor, sau să se sacrifice., Am vorbit cu atâţi soldaţi cari se întorc din Africa, oameni din popor, sau intelectuali. Au sufe­rit, dar au învins, deoarece ştiau că pentru nevoile de expansiune ale acestui popor sănătos şi pro­lific e nevoe de pământ care să fie valorificat de braţele lor. Nu mai voiau să se expatrieze în toate ţările din lume ca proletari toleraţi, unde au construit străzi şi poduri, şi diguri şi porturi, muncind cu cunoscuta lor sobrie­tate, ci vroiau să lucreze pentru copiii lor, pentru ca ei să nu mai cunoscă sărăcia proverbială din frumoasa lor Italie. Bat­­zaria vorbește de realizările fas­ciste în Agro-Pontino. Tocmai eri Ducele a trecrat­ o oră grâul semănat de el anul trecut, pe pământul sterp de sute de ani şi plin de malarie. Operă colo­sală, care a costat milioane, dar care e echivalentă cu cucerirea­­ unei întregi provincii şi care e şi colonizată de ţărani din ...alte provincii, cum se colonizează, acum Etiopia cu italieni din străinătate. ÎMBUNĂTĂŢIREA RASEI SE POATE FACE PRIN SPORT Numai în zece ani, Italia e a treia ţară învingătoare la Olim­piade printre 52 de ţări. Coloniile marine cu sute de mii de co­pii, alpinismul, skyul şi mai ales lupta contra tuberculozei şi a boalelor sociale, au dat toate roadele, cum a dat roadele vă­zute pregătirea premilitară şi militară a naţiunii în războiul african. Dar nu e vorba numai de pre­gătirea mecanică, ci de cea sufle­tească. Fiecare individ ştie că reprezintă în orice moment, şi în orice circumstanţă, marea lui Patrie. De aci mândria tinerilor, de aci orgoliul de a învinge în orice competiţiune sportivă, care pare aşa de exagerat străinilor. Că se merge poate spre des­fiinţarea profesioniştilor liberi ? Ixneiectuarii şi profesio­niştii trăiesc mult mai rău ca mai înainte, e lucru ştiut. Că organizaţia corporativă se apli­că, fără a se cunoaşte încă ce rezultate practice va da, e ia­­răş cunoscut. Dar că starea poporului de jos, a muncitori­lor, adică a marei masse care lucrează din greu e înfloritoa­re ; că nu mai există greve de 15 ani; că igiena şi construcţii­le moderne au ajuns la un grad uimitor de desvoltare; că omul de jos s’a deşteptat şi s’a sub­ţiat ; că în sfârşit reformele so­ciale se aplică fără teribilele convulsiuni prin care trece a­­cura Franţa şi nenorocita Spa­nie, e un fapt şi nu o teorie. De altfel, încetul cu încetul toate popoarele imită ceea ce s’a făcut aici. Aceste rezultate se pot cons­tata văzând numărul enorm de străini din lumea întreagă, cari vizitează Italia în vara asta. Nu ca odinioară căscând doar gura "prin muzeele şi bisericile mar­tore ale unei civilizaţii atât de vechi, ci interesându-se de toate reformele constructive, din toate ramurile activităţii o­­mei­eşti realizate de Italia, vi­­zitând tot ceea ce face admira­ţia trbituror. Să nu se uite, şi repet aceas­ta gândind la mirarea compa­­r­trioţilor mei când le amintesc lucruri­ trecute în domeniul is­toriei, că la fel cu renaşterea, revoluţia fascistă e precursoa­rea mişcărilor naţionaliste din Europa, că hitlerismul este o copie a fascismului, că Musso­lini este un creator, care cel puţin până azi este un victo­rios, şi că mai presus de toate este un patriot care vrea ca poporul italian să trăiască ceva mai fericit ca în trecut. SCRISORI DIN ITALIA Citind articolul d-lui Bateria de ZOE GÂRBEA TOMELLINI Qcd­emocti* LUNI, SI AUGUST Ort.: Pomenirea Brâului Maicii Domnului. Cat.: Sf. Raimund. Prot.: Bertrand. Evreesc: 13 Elfr­i 5696. Mahomedan: 13 Gemadi-el-Ahh 1355. Râs. soarelui 5,36. Apusul 18,55. 31 AUGUST In această zi, în anul... 1786, „Icanicnie Monah Saon“ a copiat, d­upă o altă copie, o ver­siune a renum­itului roman Viaţa şi traiul lui Varlaam şi Ioasaf. Iaittă titlul copiei lui Ioamichie : „Ace­sta este poarta aceştiia şi o am îft­ . sat pre ea deschisă, ca om­ care te va voi să intre cu cetirea prin­­br’ânsa, şi mari şi frumoasă, lu­cruri minunate va vadea şi văizân­­diu-n­e mult să va mângâiea sufletul lui din cetirea cu luare aminte, şi s’au scris această carte in zilele lu­minatului Domnului nostru Ale­xandru loan Mavrocordat, intru întâia Domnie a Mării sale, d­in sfânta Mănăstire Neamţul, când era prea cuviosul părintele nostru­­ Stareţ Paisie, de minte cel mai ne­vrednic decât toţi. Când era cursul anilor de la HriBiw''i7®8‘‘. Se ştie că romanul a fost scris la Muntele Athos, de Ioan Damaschin, după­ 0 redactare anterioară indiană. .. Cppca lui Ioanichie se află la Academia Română (secţia ma­­nuscrisă), cota 9. 1866, dându-se, in apifer,epriaă Tea­trul Naţional din laşi, istoricul,şi profesorul V. AyUredbiu face o pă­rere pentru­ a-i fi concesionat tea­­­­trul. in condiţiile propuse de pcar. i I multe şi mai adăugând : reâmifiin-­­­ţarea claselor de decipimaţie şi mi- i inîcă mie pe lângă, Conservator; o ■ clasă de mu­zică, susţinută die banii • lui V. A. Urechia; angajarea unui profesor’ correograf; premierea a­­ dou­ă piese; noi naţionale; angaja­■ rea tuturor­­artiştilor valoroşi din­­ Iaşi;, repertoriu, cu cele mai bune­­ piese" franoez®, germane şi spa­­. r."soto. Cererea lui Urechi» e res­pinsa­. I 1916, se prezintă înaintea co.­­ mandantului grupului. 'Lotru o de- I legaţie a „magistratului“ săsesc din Sibiu, compusă dintr’un sas,­­ ma­rele comerciant Borger,. contribaa-1 bilul cel mai greu impus din oraş, I şi un român, avocatul ch­ .Preda,­­ Delegaţia incutroştiinţează,',pe Ro- I mâni că în oraş nu ee­­mert găseşte­­ nici o unitate inamică şi, pentru a evita bombardarea oraşului, au ve­nit, în numele populaţiei întregi, să-l predea comandantului Ioaton.­­ Ei d­eclară că garantează cu viaţa I lor, că unuipeite române, orcuipând­­ Sibiul, nu vor fi expuse la nici o­­ agresiune din partea duşmanului. • Delegaţia fia condiusă înaintea generalui Caistris, care luă dispo­­ziţiuni pentru ocupairea oraşuluiui,­­ intervenind la marele Cartier gene­ral, pentru a obţine aprobarea a­­­­cestrei ocupări, care nu era cuprinsă, I în ordinele operative ale corpului as Olt. LUCIAN PREDESCU Milano, 814 kHz, 368,6 m. 50 kw. — 20. Muzică variată: 21,05. Ora, Inf., Radiojurnal, Plăci; 21,40. „Ave Maria“ operetă de Berttine- 1M. După operetă muzică de dans: 24. Radiojurnal, Paris Tumul Eiffel,, 1182 kHz. 252 m. 60 kw. — 20. Inf.; Meteor; 20,20. Jurnal vorbit; 20,45. Revista presei; 21,30. Concert simfonic. MARȚI 1 SEPTEMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw 6,30. Deschiderea emisiunii; Gim­nastică ritmică; Radio Jurnal;­­ Concert de dimineaţă (discuri); I Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1 7.30 închiderea emisiunii. 13.30: Ora; Cota Dunării; Bursa;­­ Culturale; sport. 13.40: Concert de prânz­ Orches­tra Ionel Cristea (voce: Leana Mi-­­­hăilescu şi Bojenescu); Arii naţio­nale; Serenadă, vals de O. Metra; Plânge marea, tango de Max Halm - ''.Dragostea mea, tango de 1 Mihail Tru­ia; . Tu eşti frumoasa ; Mariamast,' foxtrot de Heinriche; I Romanţa unui basm de amor de i Anghel MiclescupArii naţionale. I 14,15: Radio JurnaL 14,30: Continuarea concertului: i Arii naţionale; Să nu mă minţi, I tango de Anghel Miclescu; Tu, tu, numai tu, tango de Al. Bojonescu; I Romanţe şi Arii naţionale. 14:50: Reportaj­ sportiv: Turul­­ ciclist al României. 15: Ultime ştiri. 19: Ora; Mersul vremii; Bursa­ cerealelor; Actualităţi. ■ 19,15: Concert de muzică uşoară (discuri); Bomboane vieneze şi Via-­­­ţă de artist,­ valsuri de John Strauss; Paso duble de Valsuri şi Manuela de Madura. (voce: Pilar Arcos); Vals­­romantic şi Jazz de Baie de Costa, (pian, autorul); Trebue să ne spunem noapte bună, fox de Keny şi Dacă aş avea un 1 milion de dolari, fox de Mere­ier.­­ Poate n’a fost decât un vis, râ­s de Böhmelt şi Turandat, fermecă­­toare Tur­andert, showfox de DoeMe: Două cântece din filmul „Preţul­­ unui sărut“ de Sanders, (voce: José Mojica), înainte de a muri de Boulanger, (arch. Grigoraş Di-VâcU ), 20.­ Radiestezie de prof. Chr. Musceleanu. 29,20: Tabloul din Orient (discuri); Orientală de Cezar'.Cui.: ' (Trio Bonis); Dansuri persane­ din „Khowancu­m“ de Monebergsky, (arch. simfonică ,din Londra, diri. de Coates); Melodia arabă, de Gro­­zd­mow (Sirio violoncel!:; v. Gasipait Casado); Nilul de Leroux și Cân­tec indian de Rimsky-KorsakoffS. (voce: Ninon Valiin); Spiță orien-' tală de Popy. orch. Marek Weber) ( Nocturnă japoneză die Eicheln® (orch. simfonică din Filadelfiay dirij. de Stokowsky).. Islamey fan- . tazie orientală delit' Bala’kifeff, (orch. simfonică dirij. de Goos­­­­sens).­­ 21,10: Basme de piatră, de Alex. Bădăuţă. 21,25: Concert simfonic al Or­chestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu Simfonia No. 39 in mi bemol de Mozart; Simfonia spa­niolă pentru vioară şi orchestră de La Jo. (solistă D-ra Lola Bobescu). 22,30: Radio Jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Hora primăverii de Clau­de Debussy; Eglogă de Rabaud; Preludiu şi moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda“ de R. Wagner; (sob­tă: d-na Aida Ilelca). 23.20 : Muzică distractivă* (discuri): Ce virează femeile Cruţ­a*wrr ca m­­ixaiOg­liţa, tango de Liossas; Slowfox din ■■ filnul „Dragostea învinge“ de Böh­melt şi Amintiri, tango de Caros; Comica, insula dragostei si Vino, vino, de Scottto (Tino Rosei); Dol­­j­na Oltului şi Ciocârlia, (arch. Gri­­i­goraş Dinicu). • 23,45: Jurnalul pentru străinătate­­ în limba franceza. 23,55. Ultimele știri. Deutschlandsender 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Concart de mu­­z­­ică variată. 21,10. Orchestră de. ■ dans; 23,30. Concert nocturn; 23,45.' I Inf. locale; 23. Orchestră de dans. I Varșovia .228 kHz. 1345 m. 120­0 kw. — 20. Concert de orchestră; 21,45. Radiojurnal; 22. Concert co­ral; 22,20. Concert de­­soliști; 24 . Muzică de dans pe plăci,­­ Budapesta 545 kHz. 550,5.. m. 120­­ kw. — 19,55. Recital de cajtto; 31.­­ Orchestră de salon; 22,35. Orches- t tră de țigani; 24. Concert de mu­-' zică de cameră. Viena 592 kHz. 503,3 m. 120 kw.­­ — 21,10. Concert de muzică mili­tară; 23 Inf., Meteor; 23,10 Concert de muzică de cameră; 0,30. Or­chestră de jazz. Fraga 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 1 — 19,55. Plăci; 20 Inf. Meteor­­; 20,10. M. Ostrava; 21,45. plăci; 23. I Ora, Inf., Cronică zilei. Sport. I 23,15 Plăci. I Grupul de sud Roma 713 kHz. , 420,8 m. 50 kw. — 20.­­Roma ) Plăci; 20. (Naipoli) Muzică variată; 20,49. (Bari) Program special pen­tru Grecia; 21,05. Ora, Inf., Radio­jurnal, Meteor; 21,15. Concert, de orchestră; 23,30. Muzică de dans. Milano 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20 Muzică variată; 21,05. Ora, Inf.. Radiojurnal; 21,30. Conf . 21,45. .Traviata“ operă de Verdi Paris Tumul Eiffel 1132 kHz. 252 m. 60 kw. — 20,10. Ora. Meteor; 20,20. Jurnal vorbit- 20,45. Revista presei; 21,30 Teatru radiofonic. ---------xoxOxox______ LUNI, 31 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875fcn. 150 kw. RADIQ-BIMURESTI •1­823 kHz. 364,5 k­m. 12 kw.­­ 6.30: Deschiderea îemisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio Jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri). Sfa­turi gospodăreşti şi­ medicale. 7.30: Închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variată­­ (discuri); Uvertură la „Ruslan şi Ludmila“ de Glinka şi Visuri de Wagner, (arch. sim­f­o­­­­nică din Chicago, dirij. de Stock); Toreador şi Andaluza de Rubins­tein, (arch. simfonică din Berlin, dirij de Gurlitt); Fantazie din „Lakmé“ de Delibes, (arch. simfo­nică dirij. de Sagier); Din „Peer Gynt“, suita I-a de Grieg, (pren. Covenit Garden, dirij. de­­ Goos­­&en­). 14.15: Radio Jurnal. 14.30 : Muzică distractivă (discuri): Fox de Schwerin,şi Vals de Supper ; Nopţi veneţiene de Nie­­derberger şi Te iubesc mai mult de­cât crezi de Goehr, (voce Jean Sorbler); Foxtroturi de Young şi Smith. Mi-e dor de ochii tăi fru­moşi şi încearcă să uiţi, tangouri de Lily Roman, (voce: Jean Marou). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Notara ; Uvertură la opereta „De-aş fi rege“ de Adam; Balet indian din „Lakmé” de Delibes ; Scene pitoreşti de Massenet; Sum­­ka, dens rusesc de Bullerian; Două cântece spaniole de Albeniz; a) Preludiu; b) Oriental. 20: Poetul şi funcţia sa de Pan M. Vizirescu. 20.20: Continuarea concertului: Valsuri din toată lumea: Poveşti din Orient de Joh. Strauss; Espa­­na, de Waldteufel; Aquarele de Josef Straussp' Air şi Argint de Lehar ; ’ Vals trist de Nedbal; Vol­­ciky de Smetana; Florile iubirii de Rust. . . 21.15: Actualităţi germane de prof. Ion Sân Giorgiu. 21.30: Muzică de cameră. Quar­­tetul Theodorescu (Al. Theodores­­cu, vioara I-a; I. Jelescu, vioara II-a; L. Mendelsohn, violă; J. Thaler, violoricel); Quartet in re minor de Haydn. 22.05: Actualităţi. 22.10: Arii de operă. Emil Mari­­nescu, canto: Două arii din „Hu­­ghenoth­“ de Meyerbeer; Arte din „Maeştrii cântăreţi din Nikrenberg" de Wagner; Povestirea Graiului din ,.Lohengrin“ de Wagner. 22.30: Radio-Jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al orches­trei Jean Marén, retransmis de la restaurantul Splendid Parc. 23.45: Jurnalul pentru străină­tate in limba franceză. 23.55. Ultimile Știri. * Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20. Din Salzburg „Fi­­delio“ operă de Beethoven; 23. Meteor, Inf., Sport; 23,30. Concert nocturn; 23,45. Inf.; 0,05. Concert nocturn. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18. Recital de canto; 19,30. Recital de pian; 22,30. Plăci; 24. Orchestră de jazz; 1,05. Ultimele inf.Viena, 892 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,05. Salzburg . Fidelio“ operă de Beethoven; 22,50. Inf., Meteor; 23. Concert de muzică variată; 23,50. Inf.; 0,06. Continuarea con­certului; 0,45. Muzică de dans pe plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55. Plăci ; 20. Ora, Inf., Me­teor; 20,10. Bmo; 21,30. Melodii populare; 22. Simfonia fantastică (Berlioz); 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,15. Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20. (Roma) Plăci; 20. (Napoli)­­ Muzică variată; 20,20. Muzică va­riată; 20.49. (Bari). Program spe­cial pentru Grecia; 21.15. Ora. Inf. , Radiojurnal, Plăci; 21.40. Concert I variat; 22,30. Varietăţi; 33,30. Mu- I­zdans; 24. Radiojurnal UNIVERSUL in preajma simţirii unui nou lăcaş de închinăciune in colonia Livada- Nouă (Satu-Mare) Omagii d-lui Stelian Popescu Satu.Ma­re, 28 August La­ câţiva kilometri de grani­ţă,, se află colonia Livada-Nouă, compusă din colonişti aduşi aici din diferite ţinuturi ale ţării. De 6 ani, aceşti colonişti au fost lăsaţi pradă maghiarizării, prin preotul rutean maghiari­zat din Livada, care nu cunoaş­te limba statului, slujbele făcân­­du-le in limba ruteană şi ma­ghiară. Astăzi, după multă strădanie şi prin munca preotului proto­pop Ioan Bujdea din localitate, s’a ajuns să se ridice o biserică românească şi pentru aceşti fii ai neamului, aduşi din toate ţi­nuturile ţării ca să fie strajă la­­ acest hotar. Sfinţirea acestei biserici la­­ care se lucrează în prezent la­­ pictarea interiorului, se va face ! Duminică, 13 Septembrie cu un­­ fast deosebit. Ridicarea unui lăcaş de în-­­ chinăciune, românesc, la acest hotar,..de ţară, unde mai sunt încă multe sate şi colonii lă­sate pradă maghiarizării, în care slujba se mai face în lim­ba ungurească şi ruteană, e o faptă creştinească şi naţională şi numai astfel vom putea re­aduce la sânul bisericei orto­doxe pe toţi fraţii noştri prigo­niţi şi înstrăinaţi dealungul veacurilor. Duminică,preotul protopop loan Rujdea, împreună cu n­­­imieroşi intelectu­ali din Satu- Mar­e,s's’au deplasat în, această ■ccfome,yphde s’a săvârşit 81..Li­­turghie,'j\ după care părintele Ioan Boj­dea a ţinut o predică credincioşilor, arătând rostul acestui nou altar ce se zideşte ,prin atâtea sacrificii şi care,­­ din punct de vedere naţîrmal, va avea menirea să împămân­­teze limba şi credinţa strâmo­­şească. *­­ A adus apoi laude d-lui Ste­­n I’lipescu, directorul mare­lui ziar românesc „Universul“, pentru zelul şi încurajarea ca o da tuturor realizărilor naţionale de la graniţă prin activitatea să antirevizionistă, activitate­,the­a tinde să zăgăzuiască şi să mă­tuşe pornirile duşmanilor noş­tri de veacuri. Datoria noastră a străjerilor de la acest hotar de ţară, cam­ am fost aduşi aici să ne înfigem puternic rădăcinile în pământul frământat cu sângele miilor de jertfe, — pământ desnaţionali­­zat de duşmanii noştri prin pri­goniri şi urgisiri, să fim pre­zenţi alături de d. Stelian Po­pesc­u în tranşeele­­ credinţei creştine şi ale datoriei faţă de ţară.­­ Să ne alăturăm cu toţii în ju­rul steagului desfăşurat de Liga­­ Antirevizionistă Română, pen-­­ tru ca numai pe acest steag est© însemnat veşnic biruitor şi ne- a înfrânat semnul tuturor izbăvi-­­ rilor“şi al nădejdiilor neamului­­ nostru Crucea. Unde este crucea este şi Dum­nezeu şi atac este Du­mnezu este si izbăvirea. Vorbitorul arată că nu peşte mult se apropie momentul so­lemn pentru târnosirea acestui sfânt locaş, pentru care va ruga pe P. S. S. Episcop dr. Nicolaa Potrovici al Ofăziei, sa facă a­­ceasta sfinţire. Face­ apoi apel din partea co­loniştilor către bunii credin­cioşi să doneze obiecte necesare la Împodobirea internă a bise-;. ricii. Orice donaţie se va trimi­te pe adresa oficiului parohial ortodox din Satu-Mare. ^îndeamnă pe colonişti să fie buni şi devotaţi grăniceri, in­­doplinindx£şi misiunea , pentru­­care au­ fostt raduei­­aici. Dintre cei prezenţi vorbeşte d. ing. Ion Ilsdeşean din loca­­­­litate, care, a ajutat la ridica­rea acestei biserici, îndemnând pe colonişti la o viaţă cetăţe­nească exemplară, pentru ca, prin aceasta, românismul­ să fie bine văzut şi prin el, greniţa, bine apărată. A­rigit Vorbit de Crinciuc, şe­ful postului de jandarmi din Li­vada, u­n alt sprijinitor al ridi­­cărei acestei biserici. Din­­partea coloniştilor vor­­beşte Gheorghe O­lg­ar, care ar­­­duce mulţumiri pentru binele­­ săvârşit de această colonie a­­ părintelui protopop Ioan Ruj. ’­ dea, ce ,prin stăruinţa şi lupta ■, dusă pentru zidirea acestui fru­mos lăcaş, generaţiile de astăzi şi cele viitoare, îi vor rămâne­­ recunoscătoare. ■sv ■ ' -ti rifi ii vii tu" ii I.. . ' „Delictul din noaptea nunţii” menţine triumfal afişul teatrului Nataliţa Pavelescu“ Teatrul „Nataliţa Pavelescu“ s-a clasat definitiv ca un prim teatru de comedie cu senza­ţionala farsă „Delictul din noaptea nunţii“, se oferă pu­blicului trei ore de amuzament şi de uitare a tuturor grijilor Acest minunat spectacol, a­­plaudat şi preferat de publicul Capitalei, va fi văzut în toate oraşele mari din ţară cu­ ocazia turneului pe care îl va face în toamnă Teatrul „Nataliţa Pa­velescu“. Omorâtă in bătaie Bârlad, 29 August Sâmbătă, femeia Iliana D. Lupu, din comuna Zorleni, sa­tul Simila, în urma unei certe familiare a fost bătută de so­ţul său Dumitru Lupu. In stare gravă, victima a fost transportată la serviciul sanitar al oraşului unde a în­cetat din viaţă. Familia moartei bănueşte că a fost otrăvită. D. prim pro­curor Piitos sosit la faţa locu­lui, a dispus transportarea ca­davrului la morga şi facerea autopsiei. Comisarul­­ Marines­­cu face cercetările. Soţul criminal a fost ares­tat. !3M Pentru mănăsî­rea lui M hai Vodă al doilea, dela OlocoGiov-SIstina JJm apel r l** iuluviul apei etc ni­s gămvitatea de a-1 publica : „La douăzeci de minute de Sla* tina, lângă apele Oltului, într'o poziţie pe care o mână gospodă­rească ar putea să o facă astăzi Şi mai fermecătoare, Mihnea Vo­dă^ II-lea, a ridicat, acum 350 de ani, pe timpul domniei sale o mă­năstire. Urroraşii săi , domni şi boieri au înggrijit-o şi i-au făcut preţioase danii spre a putea stră­bate cu vrednicie şi mândrie de-a­­lun­şul sumedeniei de ani în slujba credinţei şi gliei strămoşeşti. Ast­fel, mai bine de trei veacuri mă­năstirea aceasta a fost şi ea una din multele oaze de păşune du­hovnicească şi focare de cărtură­rie pe plaiurile pământului româ­nesc. Intre zidurile chiliilor ei au­ ro­dit rugile şi milostenia,, au înflorit nevoile şi cuvântul bun plin de nădejdii mângâietoare. Dar aceasta se petrecea pe vremea când fapta bună şi grija de casa Domnului erau unele din datorinţele de căpetenie ale fiilor ţării noastre — deja cel mai umil şi până la cel mai sus aşezat în dregătoriile ţării. Astăzi — se pare — în cele mai multe locuri, de p­e­­ plaiurile a­stei ţări binecuvântate, calea tras, altar, a­­început să fie tot mai călcată, iar­ dărnicia să fie mai mare. Este un semn bun, fiindcă în această credinţă şi cu asemeni atitudini către biserică, neamul nostru a trăit, a biruit şi a pro­­păşit un trecut şi tot prin acestea va străbate netăgăduit cu fruntea sus şi în viitorul atât de tulbure.­­ Dar, pe deo parte, nepăsarea şi uneori chiar răutatea omeneas­­­că, pe de alta, greutăţile tot mai crâncene de azi, au lăsat urme şi asupra mândrei ctitorii de odi­nioară a lui Mihnea Vodă Stră­dania de azi a ieromonahului To­­m­ca, îngrijitorul ei, este mare dar ‘ fără rod temeinic. Gândul bun şi dărnicia, mai întâi a locuitorilor Slatinei şi ai judeţului Olt — ori pe unde s’ar găsi astăzi — precum şi a tuturor credincioşilor acestei ţări, sunt atât de grabnic trebui­toare pentru a se reda acestui lă­caş de închinăciune toată rânduia­­la de altădată. Pentru aceasta, glasul meu se alătură plin de căldură de acel al ieromonahului Toca, cerând tu­turora sprijinul pentru ca această mănăstire — declarată monument istoric — să fie salvată. Restau­rând-o in liniile ei de altădată și înzestrând-o cu tot ceea ce îi trebuie inlăuntru şi in afară, ea va fi ridicată la vrednicia vre­murilor apuse. Această zidire — mărturie de muncă, de înţelep­ciune şi de înălţare sufletească, a acelora-' oare prin daniile şi spri­jinul lor au făcut-o să birue ar­proape 350 de ani — va constitui o mândrie atât pentru Slatina cât şi pentru ţară. Mă înscriu,­ pentru moment, cu două candele de argint pentru u­­­şile împărăteşti, vestmântul pris­tolului şi jumătate din venitul ce îl voi realiza din vânzarea lucrării mele „Monografia mănăstirii lui Mihnea Vodă de la Clocociov (Slatina)“. Toate daniile — în obiecte sau­­ bani — se vor trimite fie pe a­­dresa ieromonahului Toca, mănă­stirea Clocociov (Slatina-Olt), fie pe adresa mea. La anumite perioade, numele donatorilor şi a daniilor se vor publica în ziarul „Universul“ şi se vor înscrie în „Cartea de aur" a mănăstirii. La data când se va constata că fon­duril«, tm sa vor depună treptat la banc£, pot face faţă devizului de reparaţiune, se va constitui un comitet pentru ducerea la bun sfârşit a acestei creştineşti opere. Lt. col. Constant Ioan Georgescu str. Dr. Ciru Iliescu 22 Bucureşti ----------XXX-XXX---------­ înarmările Germaniei şi politica pacifistă democrată (Urmare din pag. I-a). Democraţii pacifişti s’au o­­pus însă, combătând, atât prelungirea serviciului mili­tar la doi ani, cât şi intro­ducerea instrucţiei premilita­­re în şcoli. Rezultatele le constatăm acum. Ce a făcut Germania după război? Ea era obligată după tra­tat să­ dispună sub arme de 100.000 de oameni, care tre­­bueau să servească 12 ani. Efectivul insă a sporit, trep­tet. In Aprilie 193ăy s’a făcut I incorporarea oficială'a 80.000 ! de voluntari pe termen de 18 luni; iar în Octombrie ace­­laș an, a doua încorporare­­de 60.000 voluntari pe termen de un ani. Scopul anunţat a­­tunci a fost: sporirea efecti­vului Reichwehr-ulu­i (arma­ta activă), dela, 100.000 — e­­fectivul maximum fixat prin tratat — la 300.000.­­ Dacă se ţine seamă şi de militarii de carieră, efectivul armatei germane s’a ridicat la data aceea la aproape 400.000. Cele două sisteme n’au fost introduse in Germania decât icu­ titlu de experiență într’o perioadă tranzitorie* A ur­mat instruirea tineretu­lui, int­roducerea serviciu­­ .......IU IIWI—WUMMMHIHIIIIIIIMII j IM» tuuivtu (IVUUlj prelungirea duratei serviciu­lui militar la doi ani, care va spori considerabil efecti­vele sub arme ale Germaniei. I Un specialist francez, co­lonelul Grasset, într’un stu­diu publicat anul trecut în „Revue des Deux Mondes“ (Febr. 1935) făcea această­­ constatare paradoxală: 7 „Nu mai e Germania învin­să care e întemeiată să cea­ră egalitatea cu Franţa, ci Franţa victorioasă are nevoe să ridice nivelul sistemului său militar la nivelul celui german!“ Dar, astăzi? Cum şefii armatei şi toţi bărbaţii de Stat ai Franţei au simţul răspunderii, preo­cupaţi de interesele supe­rioare ale apărării naţiona­le, au prevăzut această si­tuaţie şi de aceea au cerut din timp măsuri pentru spo­rirea efectivului sub arme, — democraţia pacifistă in­ternaţională a dovedit şi în această problemă capitală că nu ia în seamă realităţile şi nici nu ştie să tragă învă­ţăminte din evenimentele întâmplate. R. SEIŞANU pentru zidirea bisericii ortodoxe­­rom­­âne din Careii-Mari­­ Pe lângă măruimi înoşi­i dona­tari, publicaţi in „Universul”, dela 1 August, am mai contri­buit, fără valorizare de cără­mizi: Dr. D. G. Boroianiu, prof. unitv. r.Emputreşibi­ciu lei 1.000; έr. Gh. Oluhamdu, consilier g &rhiol-Arad, led 500; Oeimb­­­nil ■ central al Reuniunii Fe­meilor Ortodoxe Române ,Te­­culi!, cu lei 2.000; D-ma Aurelia Fecfaeite, directoarea gim. de. fe te-Cărei, cu tocă 500 M; Ing. Alex. Megha,­­ lei l.OOO; Reme Rădulescu, lei 200; Icam Po­pesc­u-Arad, led 600; Gh. Turi­­eteanu-CW!£ii, lei 1OO; Zaharia Tancu, prolf. Cared cu înacă 250 lei. Prin Valorizarea'' cărămizilor trimise prim Oficiul parohial cu condriburire:' Oficiu! p'-intemopos-' omtodox româm din Satanta, lei 934; vaima-Med'al, led 275; ve­­.roa Lungos, lei 500; preot dr. P. Turd­a-Tjimuisciama, led 1.000; ca- Hlarila orașului Cariei, lei 500; compania de grămfinenii-Orad­ia, lei 575; casieria episcopiei ort. rom.-Oradia, lei 515; Academia Teologiică-Arad, lei 100; lîbr. direces-Arad, lei 35; reg. 86 imf. Oradiia, lei 130; reg. 15 călă­­naişi-Alba, led 110; vam­a Curittici lei 105; pr. Manea Parascov- Topdar isati, lei 500; fabrica Ma­ Jaxa-Bmc., led 500; arhiepisco­pia-București, lei 1.000; școala primară­ mr. 1 Camei, leii 770; neg. 3 bnansmdisi.-ai­uj, lei 1.500; tpt. 10­0, m. Sigbert), lei 150; ■Ş!*p. Pompo.iiu - Or­­dila, lei 100 ; d-ina Ecatarana Dan­,O­radia, lei 100; col. Mihai Petrini-Buc. lei 415; pluti»"!de jand. Stoian- Urzicemii, lei­ 1.000; bat. 6 adm., Cluj, led 1018; loan Temeseni, rprlim motor-Dlo­dg,­ led 3.500; ; comend. ipieț­ii Tg.-Mureș, lei 80; spit. militar-Dumbrăvenii, tei 93; reg. 83 dnf.-Cluj, led 835; brig. 45 inf.-Cluj, led, 25; co­­memduisirea poleţii-BI­atim­iţia, lei 50; poşta nr. 1 Carei, lei 45; reg. 15 căl­araşi S.-Adba, lei 315; omp. sandit.-Cluj, led 290; div. 17 imf.-Ora­din, led 395; casieria litoxtp. 6 arm.-Cluj, led 892; reg. 2 ob.-Gherla,'-, lel 889; reg. 33 amt.-Oradea,­­lei 755; reg. 86 inf.-Onadia, lei 1.470; reg. 6 art. A.-Iulia, lei 940; cerc. de recir. A.-Iula, lei 75; reg. 91 dif.*, A.-Iufte, lei 4.000; reg. 6 pilon, A.-Ilfi’la, lei 1.000; manu­­tiamta A.-Moia, led 50 spilt, mililt. A.-Iunia, lei 715; dep. 6 sam. Tg.-Mureş, lei 100; spit. milit. Bistriţa, lei 200; reg. 98 imf.­­Oradia, lei 545; reg. 88 imf.­­Cared, lei 2.620; div. 20 Tg.­­Mureş, lei 4.840; reg. 87 dmf. Satu-Mare, lei 8.450; prefec­tura Sălaj prim notariate, lei 44.720; şi, dela o serbare bise­ricească, lei 14.753, în total s’a imclasat până aeram siuma de 172.532, cari srimit diepuși la poșta nr. 1 din Cărei. ____________ — -tfc V. ----------------­ Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) de neînlaturat. Reacţiunea se anunţă cumplită. Dar Stalin nu se sinchiseşte de aceasta. Ceea ce îl scoate din fire sunt consecin­ţele defavorabile pentru politica rusească în Europa, ale acestei izbucniri de ură şi de răzbunare. Stalin nu îndrăzneşte încă să se atingă chiar de instituţie. Dar deslănţueşte o acţiune judiciară, menită să distrugă meciul care înconjoară organul favirit al lui Lenin. Vrea să se scape de a­­ceşti ucenici din primele tim­puri. Odată dispăruţi îi va fi uşor să dea de o parte organis­mul însuşi­­i. Astfel se prezintă şi se explică, Văzut din Londra, acest ciudat proces din Moscova. In ce pri­veşte înscenarea, nimic nou. Justiţia oficială in Rusia ştie cum să procedeze ca să pregă­tească un proces pentru ca re­gimul să poată obţine căt mai mult folos. Acuzaţii „mărturi­­sesc­’ tot ce li se cere să mărtu­risească. Oare fiindcă li s’a fă­găduit că vor fi salva­ţi dela­­moarte, or­i fiindcă etint sub in­fluenţa unei terori care nu e cu­noscută în altă parte de cât în Reichul lui Hitler? Aceasta ne e indiferent. Când domneşte min­ciuna, nu importă mijloacele prin care ea a fost pregătită. Dealt­­minteri, admiţând că actul de a­­cuzare ar cuprinde adevărul curat şi că mărturisirile acuza­ţilor ar fi spontane şi veridice, aceasta n’ar sluji decât spre a dovedi existenţa în Rusia a ţi­nui regim absolutist identic cu acela pentru care revoluţionarii de altă dată au jertfit totul ca să-l desfiinţeze. Zinoview, Radek şi Kamenef, oricât ar merita dis­preţul nostru, au fost agenţii sin­ceri ai unei acţiuni revoluţio­nare. Este firesc la urma urmei ca misiunea lor pe acest pamant să sfârşească printr’o notă de protestare împotriva întoarcerei la o stare de lucruri contra că­reia au luptat o viaţă întreagă, voind s’o distrugă. Stalin este victorios. Revoluţia îşi mănâncă propriii copii. In jurul dictatorului nu mai rămân urmaşi de ai lui Lenin. Trebue să se înconjoare cu reprezen­tanţii unei noui generaţii, care e departe de marea tradiţie revo­luţionară şi gata să accepte re­gimul de jandarmerie, care i se impune ca o binefacere. Stalin domneşte. Din punctul de vedere al politicii internaţionale în Eu­ropa, acesta e faptul care con­tează. Complotul a fost îndrep­tat împotriva lui Stalin şi tot aşa împotriva lui Voroşilov, co­mandantul suprem al armatei roşii, transformată acum în ar­mata naţională. Din punct de vedere al intereselor ruse, faptul era inevitabil. ....... In cazul unui război victorios, aşa cum îl vrea Stalin, armata ar deveni un pericol pentru casta­­revoluţionară. Deci, trebue ca a­­ceasta din urmă să dispară. Na­poleon nu există încă în Rusia, dar tactica napoleoniană de a fulgera pe adversarii interiori înainte de a ataca pe inamicul din afară, s’a şi aplicat. Înfrân­gerea Internaţionalei în Spania a micşorat conducerea din Mos­cova în ochii naţiunei ruse. E momentul potrivit ca să-şi în­ceapă izolarea, astfel ca mai târ­ziu să poată fi distrusă sau exi­lată în străinătate, făcându-se despărţirea între ea şi Rusia. Toate acestea sunt foarte in­teresante. Să supraveghem de aproape evenimentele din Rusia. AUGUR Drama familia­ră din Buzău Soţia unui mecanic, după ce strânge de gât o fata adoptivă, se spânzură acel Buzău, 29 August O dramă familiară s’a întâm­plat azi, în liniştirn cartier ce­ferist Mihai Viteazul din oraşul nostru.­­ Pe o stradă a acestui cartier locuia mecanicul Drăgoescu din serviciul armurierului Aurel Stotski, căsătorit­­cu­­o femee cam bolnăvicioasă, întrucât din această căsătorie nu rezultase nici un copil, mecanicul Dră­­goescu adoptase o copiliţă de 6 ani. Soţia sa, o fire foarte ge­loasă, imputa de mute ori soţu­lui ei, că copila pe care o adop­tase ar fi fructul unei dragoste a lui cu o femee, tot din acel cartier. . Soţul în toate rândurile, a în­cercat să scoată din capul soţiei sale aceste gânduri, însă n’a reuşit. Azi după amiază, femeia, fiind singură acasă, a omorât copila prin strangulare. După această ispravă, s’a sinucis cu un şnur de fereastră. Seara, la ora 8, când a venit soţul acasă deja, serviciu şi-a găsit soţia şi copila moarte La locul dramei a venit d-nii: procuror­­ de serviciu Radian şi comisar Constant. Ionescu. Mişelesc asasnat la Mamaa-Sat Un soldat grănicer ciopârţit cu cuţitele . Constanţa, 29 August Un mişelesc asasinat a fost săvârşit azi, la moşia d-lui Dinu Brătia­nu, de la Mamaia- Sat. Un soldat grănicer, al că­rui nume nevi scapă, aflat de pază la poarta intrării princi­pale a moşiei, a fost găsit mort, având la gât şi pe corp numeroase tăeturi cu cuţitul. Crima a fost descoperită a­­bea după câteva ore, de solda­tul aviator Silivestru Ion, care venise să schimbe camaradul şi care, intrigat de lipsa lui de la post, l-a căutat, desco­­perindu-i în cele din urmă ca­davrul. Dând alarma, la faţa locului au sosit mai mulţi oameni, din serviciul moşiei. D. Dinu Brătianu, care se a­­fla în­ oraş şi care s’a întors la moşie cu maşina, a fost în­ştiinţat de această crimă. S’au început imed­iat cercetările pentru descoperirea crimina­lilor cari, graţie soldatului Si­­livestru, au fost găsiţi dor­mind la câteva sute de metri departe de locul crimei. Ei sunt: Doicev Ivan şi Panaitoff Ivan, amândoi lucrători cui ziua la flotila de hidroaviaţie’ Mamaia. Intorcându-se de la lucru, după ce băuseră o însemnate cantitate de vin, s’au întâlnit, în apropierea moşiei d-lui Dinu Brătianu, cu victima şi, din motive ce nu se­ cunosc încă, au tăbărât asupra grănicerului. Acesta a vrut să tragă asupra lor, însă glonţul rămânând pe ţeavă, nu s’a mai putut apăra. Cei doi criminali văzându-i dezarmat, s’au repezit asupra lui cu cuţitele, ciopârţindu-1. După săvârşirea asasinatu­lui, au târât cadavrul, anul­­cându-i intr’un şanţ cu bălări. Criminalii au fost arestaţi se găsesc în cercetarea autori­tăţilor militare. Drept răsplată pentru desco­perirea crimei, d. Dinu Bră­­tianu a dispus ca soldatul Sî­­ilvestru să fie lăsat la vatră* imediat, dându-i și un prent­ de 4000 lei .

Next