Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 346-358)
1937-12-16 / nr. 346
s CW copil mici gilftag) — SA STITI CA AU DURERI .M *z Micuţii nu po? vorbi şi nu vă pot spune cât suferă de pe urma inflamatiunilor pielii si a mâncărimilor, cum îi arde si ustură biata lor piele delicată când simt opăriţi. Pomada Cadum răcoreşte si calmează aproape instantaneu... Vindecarea este rapidă... E bine să aveţi întotdeauna la îndemână o cutie cu Pomadă Cadum. O putefi procura pentru o nimica toată.. I i I t i I I ti 1 1 i i i 1 t 1 i 1 I 1 ii I 1 1 Cereţi mimai veritabila Pomadff Cadum ---------i rj 1 i' tttv \ I trV.'t I T’i ! 1 t, ,• t Ir 11 ŞEDINŢA INTIMĂ A ACADEMIEI ROMÂNE In şedinţa intimă a Academiei Române dela 10 Decembrie curent, d. prof. G. Ţîţeica, secretar general a prezentat publicaţiunile: 1) Dem. Negulesco : „L’Evolulion de la procedure des avis consultatifs de la Cour Permanente de Justice Internationale“ (Paris 1937) 2) „Helgoländer Wissenschaftliche Meeresuntersuchungen“, Im 'Aufträge des Reichs und Preußischen Ministeriums für Wissenschaft, Erziehung und Volksbildung, herausgegeben von der Biologischen Anstalt auf Helgoland, Band. I, Heft 1 (Helgoland 1937). D. Ţiteica a comunicat că d. Ilie Popa, bursier al Academiei române la Roma pentru specializare în matematică a descoperit în scrierea „Elementi Aritmetici" del padre Alessandro Conti, ed. II Roma 1757, isvorul după care compatriotul nostru, prelatul Amfilochie Hotiniul a prelucrat Aritmetica sa tipărită în 1795, arătând că manualul românesc este superior celui italian. D. I. Simionescu a prezentat Scrierea d-lui Aristide Caradja „Meine Weltanschauung“ extras din „Natur un Kultur“, Heft nr. 1, 1937, (Muenchen), și scrieread-lui dr. Haralambie Vasiliu, fost bursier al Academiei, „Chimie Agricolă“, Vol. I, Studiul substanţelor chimice din corpul plantelor şi animalelor (Chişinău, 1937). D. I. Lupaş a atras atenţia asupra scrierii d-lui prof. Mihail Şerban „L’Enseignement agronomique supérieur“, Son but, ses méthodes, son organisation et son programme (Cluj, 1937), prezentând-o în dar din partea autorului. Dela d. prof. inginer Ion Ionescu, membru Corespondent al Academiei Române, s’a primit în dar „Aritmetica lui L. B. Francoeur“ în traducerea lui I. Eliade Rădulescu, din 1832. D. general R. Rosetti a prezentat „Istoria limbii române. I. limba latină“ (Bucureşti, 1937) de d Al. Rosetti, publicată de Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“. D. prof. Andrei Rădulescu, vicepreşedinte, a semnalat importanţa lucrării d-lui Const. R. Rarincescu „Contenciosul administrativ român“ (Bucureşti, 1937), prezentând-o în dar din partea autorului. D. preşedinte Alex. Lapedatu a prezentat scrierea d-lui G. Giuglea, membru corespondent al Academiei Române, „Concordances linguistiques entre le roumain et Ies parlers de la zone pyrénéenne“ (Cluj, 1937). Din Memoriile Secțiunii Istorice ale Academiei Române a apărut în cursul săptămânii „Costachi Rosetti-Ţețcanu 1814-1879“ le generalul R. Rosetti. Revendicările pensionarilor C. F. R. ! Pensionarii Casei muncii C F. R. cer printr’un memoriu întocmit de către asociaţia pensionarilor, mărirea pensiilor în proporţia în care s’a mărit la stat. Situaţia acestor pensionari este, în adevăr, în raport cu scumpetea vieţii, disperată. Sunt pensionari — cei dinainte de război — cari primesc 800 lei lunar, iar cei mai favorizaţi 2500 lei lunar. . Cu asemenea pensia osie, omeneşte vorbind, imposibil de trăit în vremurile de astăzi, când traiul este din ce în ce mai scump. Conducătorii Casei muncii CFR au datoria ca examinând cu atenţie doleanţele pensionarilor ei, să găsească mijloacele prin care pensiiile acestea să fie egalate cu pensiile de stat. CRONICA SPORTURILOR HOCHEY PE GHIAŢĂ Klagenfurt va susţine două jocuri Un sport care a reuşit să se impună în faţa publicului intrându-i totdeodată în gust, este hockeyul pe ghiaţă. In lunile de iarnă când spectatorii sunt lipsiţi de partidele de foot-ball, hockeyul le oferă posibilitatea de a urmări jocuri interesante şi spectaculoase. In cursul săptămânii trecute, sezonul internaţional a fost inaugurat prin partidele susţinute de formaţiunea maghiară Ferencváros. Un nou turneu se va desfăşura pe patinoarul Oteteleşanu Miercuri şi Joi. De data aceasta echipa care ne vizitează este o formaţiune austriacă, îndeajuns de cunoscut. Este vorba de Klagenfurt, formaţiunea care a câştigat de două ori titlul de campioană a Austriei, şi care a mai evoluat cu câţiva ani în urmă în Capitală, lăsând o impresie deosebită. Adversarii vor fi şi de astă dată Venus şi Telefon Club, echipele care se bucura de numeroase simpatii în rândurile publicului spectator. Cum în rândurile formaţiunei austriace figurează patru internaţionali şi cum bucureştenii sunt dornici să obţină rezultate frumoase, atât Venusul cât şi Telefon Clubul şi-au modificat echipele introducând noi achiziţii. Poarta campionilor va fi apărată de Flueraş iar la Venus va juca Buia, de curând graţiat de U. F. S. R. Importanţa jocurilor cu Klagenfurt, creşte astfel şi este de aşteptat ca întâlnirile să contribuie şi mai mult la promovarea hockeyului românesc. Telefon Club-Sportul Studenţesc 2-1 (1-0), (0-1), (1-0) Luni seara s-a desfăşurat pe patinoarul Oteteleşeanu întâlnirea dintre primele echipe ale cluburilor Telefon şi Sportul Studenţesc, contând pentru campionatul regional. După un joc disputat, campionii şi-au însuşit victoria la limită.Studenţii au luptat cu elan, însă n’au putut realiza mai mult, fiind depăşiţi de tehnica adversarilor. Punctele au fost înscrise de JPetrovici, Teodorescu şi Botez. , S’au remarcat in decursul partidei, Anastasiu, Biro şi Petrovici dela învingători, în timp ce din rândul studenţilor au ieşit în evidenţă Iliescu, Costescu, Cosma şi Teodorescu. Echipele au prezentat următoarele formaţi: Telefon Club: Raţiiu, Biro, Anastasiu, Tico, Boetz, Brackl (Munteanul, Petrescu, Petrovici şi Tillea. Sportul Studenţesc: Iliescu, Căpitănescu, Costescu, Smerecinsky, Vulcănescu, Cosma, Cerchez, Teodorescu și Tănase. BOX i Teodorescu se va intâlni in revanșă cu Marin Victoria repurtată de Milică Teodorescu. în ziua de 1 Decembrie la Ly'on asupra polonofran,"ului Wuyc'ak, a adus compatriotului nostru un nou match In ziua de 26 c., în arena „Grand Plais“ din Lyon campionul României la categoria mijlocie se va întâlni, în match revanşă, cu francezul Morin. Primul match Teodorescu-Morin s-a disputat acum doi ani la Paris şi după o dispută strânsă francezul a fost declarat învingător la puncte. Dat fiindcă se găseşte în rea’e agres, Milică Teodorescu are are şansele să-şi ia revanşa. REUNIUNEA DE JOI In sala Locomotiva“ din calea Griviţei, proaspăta grupare „Central“ îşi va începe joi seara activitatea organizând o reuniune amatoare de box. informaţiuni sportive • Duminică 19 c., se va ţine la Slatina, o reuniune amatoare de box. Echipa de gimnastică a Germaniei a părăsit Luni Capitate, îndreptându-se spre Berlin. UNIVERSUM GctZ&ndc&p MIERCURI, 15 DECEMBRIE Ort.t Sf. Martir Bleutheriu (t 226). Cat.: Sf. Eusebiu ($70). (t Quatember). Prot.: Valeria. Evreesc: 10 Tevath 5698. Ásóra Be Tevfeth. Mahomedan: 11 Şeval 1356. *■ Răs. soarelui 7,47. Apusul 16,35. MIERCURI, 15 DECEMBRIE RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci de Pörschmann; Vals de Heuberger. Fantezie din „Cavalerul Barbă albastră“ de Offenbach. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Cântăreţi mari de eri şi de azi (discuri) : Arii din „Aida“ de Verdi şi „Pescuitorii de perle“ de Bizet (voce: Enrico Caruso); Arii din „Tosca" de Puccini şi „Cavaleria rusticana“ de Mascagni (voce: Maria Jaritza); Romanţă de Rimsky-Korsakoff şi Mu !... mu ! de De Angelis (voce: Tito Schipa); Arii din „Anotimpurile“ de Haydn şi „Elias“ de Mendelssohn (voce: Friedrich Schorr); Arii din „Regele păstor“ şi „Nunta lui Figaro“ de Mozart (voce: Elisabeth Schumann) ; Lieduri de Hugo Wolf (voce: Ria Ginster). 14:10: Ora. Mersul vremii. Bursa, Radio-jurnal. 14:30: Continuarea concertului (discuri): Melodii din „Dragonii din Villars“ de Maillart şi „Nunta Jeanetei“ de Massé (voce: André Baugé); Lied de Frimi şi Lucia de Bixio (voce: Peter Anders); Slowfox de Pretscher şi Fox-intermezzo de Küster; Să dansăm şi Fox de Gershwin. 15: Actualităţi străine; Radiofonice. 18: Ora. Mersul vremii. 18:02: Concert de muzică românească. Orchestra Costică Tandin (voce: Mia Braia şi Petre Alexandru); Arii naţionale; Pe valea Crişului, potpuriu de George Romcescu; Tangoul despărţirii, de Martini; Ce-o să zică lumea, tango de Vasilescu; O zi, tango de Roman; Leac, leac, arie populară de Mişu Constantinescu; Cavalerii spanioli, paso doble de Boldeanu; Romanţe şi arii naţionale (vioară: Costică Tandin); Dragostea-i un vis, vals boston de Dănăricu; De dorul tău, romanţă de Villov; Mi-i dor de un chef, tango de Dendrino; Nu te aştept decât un sfert de oră, tango de Mia Braia; Fiecare cu norocul lui, fox de Schulenburg; Arii naţionale. 19.20: ISTORIA MUZICII: Figuri din trecutul muzicii românești: Gavril Muzicescu; Pr. Nae Popescu; Gavril Muzicescu; Corul P. T. T. cond. de Gh. Niculescu : Muzică de Gavril Muzicescu: Heruvic (re major); Axion (De Tine se bucură); Concert No. 1 (Andante, Allegro, Adagio); Dor, dorule; Ileana; Zisa badea. 20.05: D-na Aurelia Suceveanu. Lieduri germane: Schubert: 1) Râs şi plâns; 2) Păstrăvul; Serenada de R. Strauss; Mergeam vesel de Mahler; Gretel şi Pfitzner. RADIO-ROMANIA 20.30-20.55: Muzică uşoară (discuri); Dragostea mea e ca un roşu trandafir şi Mary de Richardson (voce: Joseph Hilsop); Vals de Krome şi Vals de Richartz; Viena rămâne Viena, pasadoble de Michaeloff şi Drumul la tine nu e niciodată prea lung, tango de Stolz; Cântec pentru Nina de Scotto (voce: Tino Rossi). RADIO BUCUREŞTI 20:30: CICLUL BEETHOVEN : Al. Theodorescu, vioară şi Ion Filipnescu, pian. Sonata primăverii pentru vioară şi pian. RADIO ROMANIA ŞI RADIOBUCUREŞTI 20.55: Migrena, de docent dr. I. Bistriceanu. 21.15: CONCERT DE CRĂCIUN: Corul Asociaţiei muzicale a învăţătorilor şi Orchestra Radio, cond. de N. Oancea, solişti: D-ra Maria Diaconescu şi d-na C. Gheorghiu- Vilea (sopran), d-na Z. Hanganu (alt), E. Fanea (tenor) şi N. Şerbămiaiu (bariton). (Transmisie de : la Ateneul Român). Cu moşniu- nul, poem simfonic de S. Nicu’escu (solişti, cor şi orchestră); Glorie Tie de Rebicov (cor şi orches- t tră); Imn festiv de N. Oancea. (cor şi orchestră). In pauză (22.10-22.25): Radiojurnal Sport. 22.25: Continuarea concertului : „Seara pe deal“ poem simfonic de S. Horceag (solişti, cor şi orchestră) ; Jubilata de Amon De M. Bruch (solo, cor şi orchestră); Tara mea de N. Oancea (cor şi orchestră). 22.55: Concert de noapte. Muzică veselă (discuri): Rumba şi Vals de Stolz; Dans cuban de Castellanos şi Rumba de Biestra; Două lieduri de Morawetz (voce: Ulrich Berner); Melodie No. 3 de Ceaikowsky şi Scherzo de Dittersdorf- Kreisler (vioară: Gr. Dinicu); Melodii din „Clopotele din Comneville“ şi „Rip“ de Planquette (voce: Georges Villier); Fox de Prima şi Fox de Mundy; Tine can Niculae de Villnov (voce: Mia Braia); Ca la Breaza şi Sârba mare. 23:45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză şi germană. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20,05: Orchestră de dans. 22: Ora tinerei naţiuni. 22,30 Plăci. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,20 Concert instrumental. 23,45: Inf. 24: Muzică de dans. Varşovia: 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,20: Pentru copii. 20,50: Conf 21: Plăci. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Conf 22: Concert Chopin. 22,40: Conf. 23,10: Muzică distractivă. 23,55: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19,40: Concert de orchestră. I 20,10: Seară veselă. 21,10: Concert simfonic. 23,15: Jazz. 24: Inf. în I franceză. 0,05: Plăci. 1,06: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20,25: Muzică ușoară. 21: Reportaj. 21,40: Program variat. 22,30: Concert de orchestră. 23,10: Inf., Meteor. Programul. 23,20: Concert de muzică croată. 23,55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,10: Cronică. 20,20: Inf. 20,25: Concert de muzică militară. 21,15: Brno. 22,55: Inf. 23,15: Lecţii de engleză. 23,35: Plăci. 24: Inf. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 18,05: Recital de violoncel. 19: Concert de orchestră. 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Reportaj. 21: Plăci. 21,30: Humor. 22,30: Melodii populare. 23: Inf. 23: Muzică de cameră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 21 30 Muzică variată. 22: Concert simfonic. 23,15: Teatru radiofonic, apoi muzică de dans. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 20,10: Piesă muzicală 21: Simfonia in C-moll (Bruckner). 22: Ora tinerei naţiuni. 22,30: Concert de orchestră. 23: Inf. Meteor, Sport. 23,30: Concert de muzică de cameră. 0,20: Breslau. Muzică de dans. JOI, 16 DECEMBRIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Polca de Glambig şi Piesă caracteristică de Krome; Uvertură la „Ţara surâsului“ de Lehar. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Sandu Marcu: Romanţe şi Arii naţionale; Cetăţeni vienezi, vals de Ziehrer; Cel mai frumos tango din lume, de Ion Vasilescu; Bucuria Primăverii de Sandu Marcu; Brediceanu : 1) Cine m’aude cântând; 2) Bagă Doamne luna’n nor; 3) Spune mândire adevărat; 4) Cântă puiul cucului; Să nu ne spunem bun rămas, tango de Mişu Constantinescu; Consuela, pasodoble de Cuiotta; Romanţe şi arii naţionale. 14,10: Ofa, Mersul vremii; Bursa, Radio-jurnal. 14,30: Continuarea concertului; Romanţe şi arii naţionale; Potpuriu de tangouri româneşti, aranjate de Covadiio; Doina Oltului şi Hora şapte scări. 15: Actualităţi străine; Radiofonice. 17. ORA COPIILOR: I. Concertul de copii al şcoalei primare de fete Nr. 24 de sub Dir. d-nei Eliza Enescu-Stâlpeni; Şase piese de Eliza Tilenschi (solistă: Felicia Volănescu); Dansuri de odinioară „Polca şi Valsul“ exemplificări din: Humperdinck, J. Strauss, Smetana, Chopin, E. Tilenschi; Prezentarea programului: N. Papatanasiu; Conducerea corurilor: d-na Laetiţia Enescu-Montero; II. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18. Ora. Mersul vremii. 18.02: Muzică de dans. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu. Viena rămâne Viena, paso doble de Michaeloff; Tango de Puentes; Parada, marş de Ehlers; Când tirolezul dansează, tango de Miller; Foxtrot de Leopoldi; In ’ţara mea înfloresc trandafiri, de Kapp; Petre, uite-te la barometru, fox de Igeilhoff; Tritsch Tratsch, podea de Joh. Strauss; Spune-mi o vorbă de iubire de Krolop; Foxtrot, de Francis; Bella Fiamé,ta, pasc doble de Doelle; Mars de Freitag. 19. Muzică de dans cântată (discuri) : Reverie, boston de Vittnov (voce: Mia Braia); Din lacrimile mele de Sandu Marcu și Cânta odată un acordeon de Roman (voce: Ion Luican). Necunoscută sunt tuturor de Max Halm (voce; Viorica Vrioni). 19,15: Continuarea concertului orchestrei de salon Radio: Sânge vienez de Joh. Strauss; Noi ţiganii de Bachrieh; Pena Peniţa, fox de Parada; Iubită lume, pasodobie de Riedlmayer; Scumpa mea de Ungin; Marș de Kreuzberger. 19,45: Primul salon literar la noi, de Petre Manoliu. 20: Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazlâ; Fra i Cipressi de Sartori; Espana, vals de Wald- teufe!; Privighetoarea, polca aranj. de Ion Fazilâ; Amina,, serenadă egipteană de Lincke; Duhuri negre de Wormsbacher; Serenada de Abt; Hora din Vaslui aranj. de Ion Fazla. 20.35: D-ra Alice Nicolaescu: Romanţe de Ion Borgovan: Iubire; Povestea noastră; In ochii tăi; Mi-e teamă; Mi’s cântecele otrăvite; Valsul din „Pasărea Măiastră“. 21: Programul concertului simfonic, de Em. Ciomac. 21.15: Concert simfonic al orchestrei „Filarmonica" cond. de Herman Abendroth (transmisie de la Ateneul Român); Variaţiuni de Max Reger, pe o temă de Mozart; Uvertura „Leonora“ (III de Beethoven. * In pauză (22-22,15): Radio-jurnal, Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Simfonia II-a de Anton Bruckner. 23.10: Concert de noapte (discuri) : Fox de Blahnitk şi Tango de Melichar; Bourrée d’Auvergne şi Cântec de leagăn corsican (voce: Rabdeau şi Pregnon); Intermezzo, capriciu de Groit; Fox de Dillings şi One-step de Trumbauer; Iţi doresc fericire de Kovadlo (voce: Ion. Luican). Ţigăneasca, Frunza şi Ciobănaş la oi am fost. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. X Bursh’,rnls.r Lr, 1571 m. 191 UKz. 60 Ihv. — 20.10: Muzică variată. 21: Concert de orchestră. 22: Ecou. 20.15: Concert variat. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn: Sonată (Stürmer). 23,45: Inf. 24: Muzică de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20: Teatru radiofonic. 2030 Muzică variată. 20,46: Conf. 21: Melodii populare. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Conf. 22: Concert popular 22,40: Conf. 23: Concert. 23,50: Inf. ■ Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18,30: Arii populare. 1930: Conf. 20: Recital de violoncel. 20,30: Piesă radofonică. 22,15: Concert de pian. 20: Inf. 28,26: Orchestră de țigani. 24: Concert de orchestră. 1,05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw.— 2035: Plăci 21: Teatru radiofonic. 23,10: Inf., Meteor. Programul. 2330: Conf. 2330: Concert de orchestră. 23,55: Inf. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,15: Cântece populare. 20,40: M. Ostrava. 21,35: Conf. 21,55: Concert de orchestră. 23: Inf. Sport. 23,15: Lecţii de rusă. 23,35: Concert. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19,30: Muzică de dans. 2030: Ora naţiunii. 20,50: Reportaj. 21: Melodii populare. 21,30: Concert simfonic. 23: Inf. 23,15: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30: Muzică variată. 21: Ora, Imnf. Radiojurnal. 21: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,20: Conf. 21,30: Muzică variată. 22: „Africana“, operă de Meyerbeer. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. — 21: Concert de orchestră. 23: Inf., Meteor, Sport. 23,30: Muzică de dans. -------0X0 •0X0 Parastas pentru generalul Florescu Braşov, 13 Dec. Azi dimineaţa s’a oficiat la biserica „Sf. Adormire“ din Cetate un parastas pentru pomenirea generalului Florescu, fostul comandant al corpului 5 armată, dela a cărui moarte s’au împlinit doi ani. Au participat familia, precum şi toţi ofiţeri din garnizoană. * D. Baldur von Schirach vizitează centrele comandanţilor străjeri în programul vizitelor pe care d. Baldur von Schirach, conducătorul tineretului german avea să le facă, erau prevăzute şi o serie de demonstraţii la centrele de formare a comandanţilor de la Breaza, Predeal şi Sf. Gheorghe. Oaspeţii au sosit Duminică la centrala de iniţiere din Breaza, la ora 9 dimimeaţa, unde au asistat la desfăşurarea unnui program străjeresc. D. Bal- dur von Schirach a admirat programul, spunând că România are cea mai bună organiza-ţie a tineretului din ţările vizitate. După un mic popas la castelul Peleş din Sinaia, conducătorii tineretului german au ajuns la centrul de iniţiere Predeal, unde străjerele şi străjerii şcolilor din localitate le-au fă-cut o frumoasă primire. In satul Araci (jud. Trei Scaune), la centrul Sf. Gheorghe, d. Petre Panu, comanda centrului a prezentat raportul, după care oaspeţii au trecut în revistă străjerii şi pe sătenii veniţi în pitoreştile lor costume. După solemnitatea coborârii pavilionului naţional, d. P. Panu a rostit o cuvântare, arătând ce se urmăreşte prin mişcarea străjerească. Programul a fost completat primtr’o şezătoare. D. prefect Cornel Năstase a salutat în numele autorităţilor pe vizitatori. Masa de seară a fost servită la Breaza. D. Baldur von Schirach a mulţumit pentru calda primire care i s’a făcut. D. comandant al „Străjii Ţării” accentuiază în cuvântarea de despărţire, folosul pe care tineretul celor două ţări îl trage de pe urma contactului luat cu organizaţiile tineretului străin. Luni, la 11 dim. d. Baldur von Schirach a plecat cu avionul spre Belgrad. Aprovizionarea viticultorilor cu sulfat de cupru Luinidim. s’a ţinut la ministerul agriculturii, sub preşedinţia d-lui Cicero Gorciu, secretarul general al ministerului, o consfătuire unde s’a discutat modalitatea aprovizionării viticultorilor cu sulfat de cupru. Au participat din partea Uniunii sindicatelor viticole d-unii: ing. G. Năzări şi Hagi Anton, d. I. C. Ionescu, directorul viticulturii din ministerul cooperaţiei, prof. Zaharia şi inspector general Odobeşteanu. Din partea fabricelor de produse chimice reprezentanţii fabricelor Mărăşeşti şi Phenix. S’au examinat cantitatea aproximativă de sulfat de cupru necesară pe anul 1938, care se ridică la cea. 1.000 vagoane. Din această cantitate, cea mai mare parte va fi furnizată de industria indigenă. Preţul va fi fixat într’o şedinţă ulterioară, având in vedere că preţul cuprului ca materie primă, pe piaţa mondială, a suferit mari scăderi în ultimul timp, încât, se aşteaptă, ca preţul la viitoarele vânzări de sulfat de cupru, să nu treacă de 16—17 lei kg. loco podgorie. Cel de al treilea campionat interşcolar de şah, început pe ziua de 31 Oct., a luat sfârşit Duminică 12 Decembrie, când s-a jucat ultima rundă (VII), la liceul „Cantemir Vodă“. Au participat d-nii profesori : A. Teodora (M. Basarab), Niculelescu (Mih. Eminescu), Duţescu (Mih. Viteazul) şi C. Potamian (Cantemir, Vodă), conducătorul concursului. D-nii: Andriţoiu, Blasbalg şi Lehaci, care au arbitrat acest concurs, n’au lipsit nici la această rundă. D. preşedinte al F. R. S. — avocat Mircea Mano- lescu — care a ţinut să fie de faţă la închiderea acestui campionat a rostit o cuvântare, oferind, totodată, în numele F. R. S. o cupă liceului campion pe anul 1937/38, iar pentru cea mai frumoasă partidă jucată în acest concurs, d-sa a oferit o carte de şah. Apoi a scos în evidenţă buna organizare a campionatului din anul acesta — condus de d. C. Fotamian — şi a terminat cuvântarea aducând laude învingătorilor, încurajând pe cei învinşi, tuturor recomandându-le să nu uite că înainte de a fi şahişti trebue să fie buni elevi la carte, astfel să nu se desmintă constatarea făcută, câ elevii buni şahişti sunt — în general — cei mai silitori la carte. D. Lehaci — membru în F. R. S. — a oferit premiu un şah elevului neînvins, începând cu masa I, II etc. Cum toţi jucătorii dela mesele I şi II au fost învinşi, premiul i-a fost atribuit elev. Tucă Liviu (Sf. Iosif), dela masa IIi-a neînvins —, care a obţinut 6 ş1 puncte din 7 posi'p'le. Singurul care a mai rămas neînv'ns în a ast campion anit — în afară de Trcă — esta estul Kiepper Eaflin (Canemir) de la masa V, care şi-a învins toţi adversarii, obţinând 7 puncte din 7 posibile. După această rundă liceul „Cantemir Vodă“ a fost proclamat campion pe anul 1937/38, fiind clasificat l-iul, cu 28 puncte. Acest liceu a fost în plin progres . In primul an s-a clasificat al 6-lea, în al doilea an ocupând locul trei din 14 echipe, iar anul acesta I-ul. A fost o surpriză cum în ultima rundă echipa acestui liceu a fost învinsă (e prima dată) de echipa liceului „Sf. Sava“. Clasamentul general definitiv, se prezintă astfel: 1. Liceul „CANTEMIR VODA“ cu 28 puncte (6 victorii şi o înfrângere). 2. Liceul Sf. Iosif cu 24 K puncte (5 victorii, un match nul şi o înfrângere). 3. Liceul „Sf. Sava“ cu 23 V, puncte (3 victorii, un match nul şi 3 înfrângeri). 4. Liceul „Mih. Viteazul“ cu 23 puncte (3 victorii, 2 matchuri nule şi 2 înfrângeri). 5. Liceul „M. Basarab“ cu 20 ş1 puncte (3 victorii, 2 matchuri nule şi 2 înfrângeri). 6. Liceul „Gh. Lazăr“ cu 20 puncte (2 victorii, 2 matchuri nule şi 3 înfrângeri). 7. Liceul „Mih. Eminescu“ cu 19 puncte (2 victorii şi 5 înfrângeri). 8. Liceul „Gh. Şincai“ cu 8 ş1 puncte (7 înfrângeri şi nici o victorie). După cum se vede din acest rezultat general, s-a dat o luptă strânsă între echipe. Un punct şi chiar 1 punct a fost de ajuns ca o echipă să obţină un loc mai bun în clasament. Cea mai omogenă echipă a prezentat-o liceul „Cantemir Vodă“ iar cea mai slabă — prezentându-se la joc şi incompletă — a fost echipa liceului „Gh. Şincai“, clasată ultima. De remarcat ascensiunea liceului „Sf. Iosif“ şi coborârea în clasament a echipelor, foste campioane : „M. Basarab“ şi „Gh. Lazăr“. In cronica viitoare vom da rezultatele individuale. ŞTIRI ŞAHISTE ,V. * C. P. Studenţii cari ştiu să joace şah, sunt înştiinţaţi că director Stoicescu a donat o cupă şi suma de 20.000 lei pentru organizarea unui concurs de şah universitar pe echipe, între diversele facultăţi ale universităţilor şi şcoa'e’or cu grad universitar. Psntcu dîsemnarea echipa'ar repce sntsTve a'e facultăţi'or urmează să se facă, dv."ă sărb'icr:, concursuri t’.s -rc'ccţ'.onare în interiorul fiecărei facultăţi. Studenţii care vor să ia parte la aceste concursuri de selecţionare sunt invitaţi să se înscrie la d-nii: B. Agnese şi C. Butnaru, pentru şcoala Politehnică, la d. P. Beckmann pentru facultatea de litere şi la d. Varfalvi pentru şcoala de arhitectură. Facultăţile celelalte sunt invitate să-şi desemneze câte un reprezentant care să întocmească listele de înscriere şi să primească instrucţiuni şi materialul necesar desfăşurării concursului. Nu se percepe nici o taxă de înscriere. Material de şah pentru campionatul lumii s-a terminat cu victoria d-rului Alechin. Rezultatul este: Alechin 15% şi Euwe 9 1/2 puncte. CRONICA ŞAHULUI Campionatul interşcolar de şah din Capitala Liceul „Cantemir Vodă“ campion pe anul 1937-38 Inaugurarea căminului decoraţilor cu „Virtutea Militară“ Sfinţirea căminului decoraţilor cu „Virtutea militară“, a cărui inaugurare s-a făcut Duminică, a fost oficiată de preotul paroh al bisericii Bradu-Staicu, care după terminarea slujbei, a subliniat realizările edilitare şi de interes obştesc înfăptuite de d Al. Gh. Donescu, în Capitală, constând în ridicări de biserici, şcoale, căminuri, cantine pentru săraci. S. sa şi-a exprimat dorinţa de a vedea desăvârşită această operă, prin asanarea morală a cartierului „Crucea de piatră“. Această operă este imperios cerută, întrucât căminul pe frontispiciul căruia stă scris numeai d-lui Al. Gh. Denescu nu poate sta alături de turpitudinea caselor de toleranţă. S. S preotul paroh nu se îndoeşte că d. primar va da grabnică satisfacţie poporanilor, desfiinţând acele case de imoralitate și devenind astfel, pe lângă realizatorul edilitar social care s’a arătat a fi, mai ales un realizator moral. !! Citiţi VESELIA“ Anul al 54-lea Nr. 345 Joi 16 Decembrie 1937 TERORISMUL Uj?maa?e din Pa8* I-a — sugrumare, a naţionalităţilor ce avusese sub călcâi, tăinuitoare şi îndrumătoare de omoruri, nu dă înapoi de la nici o măsură despre care crede că ar putea să-i mulţumească nesocotită dorinţă de hegemonie, îngropată pe veci. Nu prin politica revolverului se ajunge la ţel. Acest mijloc terorist de convingere silită, dacă se înfăţişează ca argument puternic, de fapt este numai slăbiciune de argumentare. Dacă răpui un om, nu răpui o ideie. In cazul de faţă, sistemul nenorocit întrebuinţat de Ungaria nu-l poate folosi. Revizuirea nu este un rege, un prim-ministru, sau chiar o ţară învinuită prosteşte de cotropire. Este întreaga suflare a câtorva milioane de suflete ,apărând ce au câştigat cu sângele vărsat, deşi drămuit la soroc, precum şi amintirea celor cari, dacă au pierit, au lăsat cu limbă de moarte paza netăinuită a unei îndreptări istorice. Printr’o stranie întorsătură a istoriei, s’ar părea că tulburările cari au înflăcărat şi însângerat Macedonia, şi-au strămutat culcuşul pe malurile Dunării bătrâne, în viesparul maghiar unde roesc primejdioasele unelte, din păcate ocrotite de susţinătorii unui crez stins. Politica simţului de conservare din 1915, când imperiul bicefal trosnia, nu-şi mai are rostul. Atât ideia regatului tăinuitor al Croaţiei, Dalmaţiei şi Bosniei, sub suzeranitatea Austriei, cât şi Transilvania autonomă, răsărire de după război a contelui Bethlen, sunt utopii bune de pus „ad acta” Sunt svâcniri prea târzii ale unui corp care se stinge. Revizuirea nu se va face sub nici un cuvânt. Prin terorism fără îndoială şi mai puţin, acest argument îndârjind minţile şi deschizând ochii celor primejduiţi. EM. HAGI MOSCO 1 Scrisori din Londra — Urmare din pag. I-a — pune puterile interesante în Extremul Orient. Deci trebue ca Marea Britaniei înainte de toate să poată desfăşură o forţă impunătoare acolo. Dar pentru aceasta trebue să-şi asigure libertatea de acţiune în Asia, pronunţând încheerea conflictelor ei în Europa. Trebue ales şi trebue lucrat repede. Iată-ne ajunşi la ideea esenţială a necesităţii unui aranjament european înainte de a vedea aplicându-se vreun plan practic, spre a opune o forţă suficientă desvoltării majestoase a Japoniei în bazinul mării Chinei. E necesar mai ales, să fie reglementată problema Mediteranei, sau, cu alte cuvinte, problema relaţiilor anglo-italiene. Căci Mediterana e un pasaj în marea cale a comunicaţiilor imperiale britanice. Iată deci un argument în plus în favoarea unui aranjament anglo-italian, pe care îl predicăm de atâta vreme, urmând în aceasta exemplul primului ministru, d. Neville Chamberlain însuşi. Este regretabil că accidente diplomatice (cuvântul, accident este acela pe care-l întrebuinţăm ca să nu spunem mai mult) au întârziat în mai multe rânduri încheerea unui asemenea aranjament între Londra şi Roma. Evenimentele din China îl fac mai necesar, decât oricând. Viitorul rezistenţei britanice faţă de marşul Japoniei va fi hotărît în Mediterana. Căci trebue ca flota de război britanică să vină până la Singapore să-şi îndeplinească datoria de apărătoare a Imperiului. Ca aceasta să se întâmple, trebue ca pacea și încrederea să domnească în Mediterana. Mai trebue să fie lărgit canalul de Suez, cum a fost lărgit înainte de război canalul Kiel, spre a permite celor mai mari cuirasate de a putea trece. Dar securitatea mediteraneană şi îmbunătăţirile tehnice ale canalului depind de o înţelegere anglo-italiană. Aceasta se va face deci, cu toate piedicile pe cari la Londra, ca şi la Roma, le ridică oameni cari preferă micile succese ale unei politici de o zi pe alta succesului trainic al unei adevărate politici naţionale şi clar, văzătoare. AUGUR Viza livretelor militare se întrerupe intre 17 Decembrie şi 3 Ianuarie Ministerul apărării naţionale ne trimite spre publicare următoarele: Pentru ca alegătorii să nu fie stingheriţi în exercitarea drepturilor cetăţeneşti în alegerile parlamentare ce vor avea loc în curând, ministerul apărării naţionale a dispus ca operaţiunile de viză a livretelor de serviciu militar să fie întrerupte în seara zilei de 17 Decembrie c. şi să fie reluate în ziua de 3 Ianuarie până la 20 Ianuarie 1938. Deoarece operaţiunile de viză au un caracter naţional, privind pregătirea de război a armatei, se atrage atenţiunea oamenilor din completare, rezervă şi miliţii din contingentele 1934 până la 1910 inclusiv, că întreruperea operaţiunilor de viză a livretelor nu scuteşte pe oameni de obligaţiunea ce au de a îndeplini această formalitate; deci, toţi oamenii ce urmau a se prezenta la viza livretelor în intervalul de timp dela 17 Decembrie-31 Decembrie 1937, conform itinerariilor fixate prin publicaţiuni de către cercurile de recrutare, sunt obligaţi a se prezenta la viză în timpul dela 3 Ianuarie la 20 Ianuarie 1938, la reşedinţa cercurilor de recrutare. Totuşi, oamenilor dete vatră, care vor veni de bună voe, pentru a li se face viza în intervalul dela 17-31 Decembrie 1937, li se vor face această viză. Oamenii care nu se vor prezenta la viză, vor fi consideraţi infractori, şi daţi în judecată conform dispozițiunilor art. 570 din codul justiției militare. TRIBUNALELE MILITARE S’a terminat instrucţia in afacerea Hertz Se ştie că în urma scandaloasei provocări pe care o făcea zilnic, prin tipăriturile sale i] inunde, la adresa bunului simţ I românesc, editorul iudeo-mr.chi- I -r Marien în set, a fost trimis , pede rmi fă, ier tmnarn’.ia şi I cU’ehrrnr, crbvsrslv", eu fost sl- i g'.’Mî și b-i*3 r.ib nrrt. I Cercetările intreprinse la cabinetul 5 al tribunalului militar de pe lângă corpul II armată, fiind terminate, magistratul instructor, d. maior Dan Pascu, a dispus Luni desigilarea magazinului și ridicarea semtineelor, fără a da însă, autorizaţie de funcţionare. Tiparniţa subveresivă rămâne, aşadar, şi pe mai departe, închisă. S-a terminat şi instrucţia asasinării şi Goldschläger D. maior Dan Pascu, titularul cabinetului 5 de instrucţie, a terminat şi instruirea asasinării, în cumplite împrejurări, a remizierului Goldschläger. Urmează ca d-sa să redacteze ordonanţa definitivă de trimitere în judecată, a lui Tokes și Culda pentru asasinat, iar a șoferului Costea, pentru complicitate la crimă. Pentru construcţia noului vasşcoală „Mircea“ Liga navală română publică numele celor ce au subscris între 7 şi 13 luna curentă. Paul Sion 100; Emil Asingher 100; Ana Ionescu 20; Viorica Drăghici 20; George Tomov 50; Radu Hr. 20; P. Poppa 20; D. Bernescu 20 (prin lista nr. 76 încr. elevului Asingher din Galaţi). Apărarea fixă fluvială din Galaţi (lista r. 98) 665; personalul inst. de seruri şi vaccinuri dr. Gerotta din Buc. 675; personalul din div. 7 financ. c. f. r. Cluj 636; pers. insp. 5-a întreţinere c. f. r. din Arad 12.330; Martin Copony S. A. din Braşov 200; Comp. gl. pt. industr. textilă Buc. 1000; pers. serv. sanitar all jud. Ilfov 2910; stolul lic. industr. de fete din Breaza-Prahova 1000; lista nr. 2486 dep. C. A. M. Orhei, prin d. Theodor Grigoraș 390 lei. Total 20.156 Iei Sold anterior 4.495.790 lei Total g-1 subscris 4.515.946 Iei Comitetul central al L. N. R. aduce şi pe această cale viile sale mulţumiri tuturor donatorilor, rugând în acelaş timp pe toţi cei ce doresc a contribui la grabnica construcţie a vasului şcoală „MIRCEA“ de care marina iraţională este lipsită astăzi, să-şi trimeată obolul — oricât de modest (lozinca fiind: „CAT DE PUŢIN, DAR DE LA TOŢI“), pe adresa Ligii Navale Române, str. Eugen Carada nr. 7, Bucureşti. CMeţi gftăai Ippetutindeni *! « Cuprinde tot ce e nou în laboratoare și uzine —un exemplar 5 lei^