Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)
1940-06-11 / nr. 158
t r Anul al 57-lea 12 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUMS. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov M°CMţ/U/v£ EXEMPLARUL Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30*15 MĂRFURI TIP POPULAR Pentru stabilirea unui echilibru între nevoile de consum şi posibilităţile noastre de producţie şi de aprovizionare din clipa de faţă, d. ministru al economiei naţionale a pus la baza sistemului de organizare a pieţii interne, conceput de d-sa, principiul raţionalizării şi al coordonării. Raţionalizare şi coordonare in sectorul forţelor producătoare ale ţării, raţionalizare şi coordonare în măsurile chemate să asigure aprovizionarea şi să dirijeze distribuţia şi consumul; raţionalizare şi coordonare în metodele de stăpânire a preţurilor, ca să nu depăşească puterile de cumpărare ale populaţiei cu venituri mici şi mijlocii. Ceea ce interesează nemijlocit grosul acestei populaţii este mai ales asigurarea aprovizionării cu articole indispensabile la preţuri suportabile. In această privinţă, în sistemul de mobilizare a economiei naţionale iniţiat în virtutea decretului-lege pentru instituirea deplinelor puteri în persoana ministrului economiei naţionale, este prevăzută, intre altele, şi măsura creierii unor mărfuri:lip (încălţăminte, îmbrăcăminte, stofe, pânzeturi, pâine), care să acopere majoritatea nevoilor păturilor sociale populare şi în deosebi a celor cu venituri limitate (ţărănimea, meseriaşii, salariaţii şi pensionarii). Aceste categorii de mărfuri tip popular, de o calitate şi de un preţ fix identic pe întreaga ţară, vor fi mai uşor de fabricat în serie, costul de fabricaţie va reveni mai redus, mai ales că preţurile materiilor prime respective vor fi supuse unui control sever, şi, ca atare, şi putinţa de îndestulare a pieţelor regionale va fi mai facilă. Pe de altă parte, în ce priveşte mărfurile cumpărate de păturile sociale înstărite, preţurile vor fi lăsate libere, ca să se ofere astfel industriaşilor şi agricultorilor, compensativul necesar, menit să acopere lipsa eventuală de beneficiu la vânzarea mărfurilor de tip popular. Continuitatea produlţiei şi a unui randament util va fi asigurată prin utilizarea şi repartizarea raţională a materiilor prime, cum şi printr-o bună folosire a aparatului industrial şi comercial de care dispunem. Sunt măsuri de adaptare impuse de întorsătura vremurilor excepţionale pe care le trăim, măsuri pe care le primim sub forţa necesităţilor, cu speranţa, că se va realiza principiul enunţat de d. ministru al economiei naţionale şi anume: „Nimeni nu va fi lipsit de produsele indispensabile, dar nimănui nu-i va fi îngăduită specula“. DESCHIDEREA SESIUNII SF. SINOD , Monitorul Oficial de Sâmbătă publică următorul mesaj regal : PREA SFINŢIŢI PĂRINŢI, Sfântul Sinod al Sfintei Biserici autocefale ox textaxe Române, urmând a se întruni în ziuă de 10 lunii© 1940 în sesiune ordinară. Potrivit art. 4 şi 5 din statutul legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române. Eu declar deschisă această Serbure. Dat în București, la 7 Iunie 1940. CAROL l„BĂTĂLIA FRANŢEI“ Frontul Ide atac german din joiua In cinstri îrileî de feri a in nord-vest.nl Franţei s’a desfăşurat pe un spaţiu mai mare, iar luptele, angajate în mai multe sectoare, au fost extrem de crancene. Teatrul bătăliei cuprinde pe lângă regiunea dela sud de Somme şi regiunea dela sud de canalul Crozat, dintre Somme şi Aisne, cât şi regiunea dela est până dincolo de oraşul Rethel, de alungat râului Aisne. Frontul de atac german s’a Intins astfel dela mare, sud de Le Treport şi râul Bresle, până la Attigny, în apropiere de cotul I ce-l face râul Aisne, în direcţia Vouziers, pe o lungime de peste 250 km. In prima zi a bătăliei frontul de atac german a fost de-a lungul fluviului Somme, între Abbeville şi canalul Crozat; a doua zi el s’a extins dincolo de canal, până la, Oise ; a treia zi s’a extins până la est de Soissons şi a patra zi, până la Attigny. In urma străpungere a liniei defensive „Weygand” pe toată iun. Uimea sa şi a atacurilor necurmate ce le-au dat cu diviziile lor blindate şi cu infanteria, germanii au câştigat teren spre sud şi vest, în regiunea Somme şi dealungul coastei mării. In acest sector al bătăliei trupele germane au trecut râul Bresle şi pe coasta mărci au depăşit portul şi staţiunea balneară Le Tréport, care e situată la nordest de Dieppe, iar o puternică coloană blindată şi motorizată, a străpuns întreg dispozitivul defensiv francez pe o adâncime de 20—25 km., socotită de la punctul de plecare — râul Bresle — și până la punctul ce l-a atins vârful ei în dimineața de 8 iunie, Forges—les Eaux, localitate situată la nord-vest de orașul Rouen, nod de c. f. pe linia Dieppe - Neufchâtel-Gournay-Grisors, Pontoise-Paris. Comunicatul oficial francez din dimineaţa zilei de 8 iunie spune că elementele blindate germane semnalate din ziua precedentă, în văile superioare ale râului Bresle, au accentuat înaintarea şi vârful detaşamentului din cap a atins regiunea Forges-les Eaux. După o informaţie dată de agenţia „Havas” privitoare la operaţiunile de em, această coloană blindată — ale cărei forţe nu se cunosc — ar fi in situaţie critică, deoarece s’a îndepărtat prea mult şi nu e însoţită de infanterie. O întrebare se impune: cum acţionează aceste coloane şi cum pot ele străpunge întregul dispozitiv defensiv advers şi opera în spatele armatei franceze, dacă nu simt însoţite şi sprijinite de infanterie . Cum se menţin ele pe terenul cucerit, izolate, până când sosesc trupele regulate de infanterie, s’a întins, — Operaţiile de 8 Iunie cMs procedează la ocuparea terenului, presupunând că până la sosirea infanteriei nu sunt nimicite de artileria, infanteria şi aviaţia sau tancurile inamice ? Răspunsul îl avem în însăşi forţiunea şi puterea de atac şi flac a acestor coloane ofensive care pentru întâia oară au operat cu succesul cunoscut în campania din Polonia. O inrizie blindată germană este o maşină de străpungere, cu o mare putere dinamică. In compunerea sa intră următoarele forficaţiuni pu funcţiuni deosebite, *ăcar cu o acţiune coordonată ce angajează acest ansamblu perfect articulat: o brigadă de tancuri, o brigadă de trăgători şi artileria motorizată. Brigada de tancuri grele este acopperită de antitancuri şi ea se izbeşte mai întâi în dispozitivul defensiv al adversarului ca un berbec de asediu. Brigada de tancuri, precedată de antitancuri este urmată de brigada motorizată a trăgătorilor, care din cauza autovehiculelor sale uşor blindate înaintează cu aceeaş viteză, ca şi coloana formată din tancuri şi antitancuri, după cum poate parcurge orice fel de teren. „Trăgătorii motorizaţi” îndeplinesc misiunea infanteriei, cu deosebirea că ei ajung la inamic repede, graţie autovehiculelor uşor blindate, sub protecţia tancurilor. Ei angajează lupta după ce se cobor din autovehiculele lor şi ocupă terenul cucerit de tancuri. Uneori trăgătorii aleargă chiar înaintea tancurilor, cum au făcut cei din coloanele blindate, care au străpuns liniile franco-britanice între Arras şi fluviul Somme. Aceşti infanterişti dispun pe lângă avantajul vitezei, graţie motorizării, de arme automate variate, mitraliere, tunuri antitanc şi arme antiaeriene. După infanteria motorizată vine artileria motorizată, care urmează de aproape celelalte două formaţiuni şi din poziţie în poziţie ea întreţine prin jocurile sale protecţia în tot cursul operaţiunii acestui ansamblu articulat blindat şi motorizat. O altă armă, care colaborează cu coloanele blindate şi motorizate şi fără de care acestea nu s’ar putea aventura prea departe în dispozitivul defensiv al inamicului, este aviaţia de bombardament constituită din aparatele „Stuka”, care atacă în picaj. Totuşi, infanteria regulată este aceea, care, dacă intervine la timp, desăvârşeşte operaţiunea coloanelor blindate, prin ocuparea terenului cucerit de ele. Trupele franceze, în cursul zilei de eri, opun o îndârjită rezistență in celelalte sectoare — la (Continuare în pag. 2-a) V-- Cum a fost sărbătorită ziua Restauraţiei Deşi M. S. Regele, prin scrisoarea adresată preşedintelui Consiliului de miniştri, cerea, ca in aceste împrejurări grele, când toate sforţările trebue închinate întăririi patriei şi armatei, să se renunţe la serbările, cu prilejul aniversării a zece ani dela Restauraţie, totuşi, poporul, dela un cap la altul al ţării, a cinstit cum se cuvine un deceniu de rodnică domnie. In toate bisericile din ţară s’au oficiat tedeumuri şi s’au înălţat rugăciuni, in prezenţa autorităţilor şi a poporenilor. Drapelul ţării a fâlfâit peste tot, in oraşe şi sate. Capitala a fost frumos pavoazată, ca în zile de mare sărbătoare. După tedeumi£ de la Patriahie, la care au participat toţi demnitarii Statului, a urmat, seara, in piaţa Palatului regal defilarea membrilor Frontului Renaşterii Naţionale. Poporul român a sărbătorit cei zece ani de domnie ai M. S. Regelui cu adâncă înţelegere a vremurilor prin care trecem. Solemnitatea din Sala Tronului Răspunsul M. S. Regelui ia cuvântările d-lor prim ministru şi ministru al apărării naţionale La orele 12.50 Majestatea I Sa Regele a primit in sala I Tronului felicitările I. P. S. Patriarh, a. membrilor guver- n..lui, d-lor coisieri regali şi d-lor generali comandanţi de mari unităţi din Capitală. D. consilier regal Gheorghe Tătărescu, preşedinte al consiliului de miniştri a rostit următoarea cuvântare. datoria pentru împlinirea supremelor porunci date, prin glasul Majestăţii Voastre, de morţii prin jertfele cărora s’au tras hotarele noastre. Cu simţământul acesta de nebiruită încredere, sărbătorim în inimile noastre această zi, aducând prinosul de nemărginită recunoştinţă a poporului nostru Făuritorului marei opere de refacere şi înoire a României şi rugând Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească Majestatea Voatră, să-I lumineze căile şi să-I facă Domnia lungă, glorioasă, fericită ! Să trăiţi Sire ! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulial Sănătate M. S. REGELE TE-DEUMUL DE LA PATRIARHIE La ora 11 s-a oficiat la Patriarhie un Te-Deum. încă din vreme, din piaţa 8 iunie până în Curtea Patriarhiei, de o parte şi de alta a aleei au fost rânduiţi străjeri şi străjer© din cursul superior al şcolilor secundare din Capitală. De asemenea în curtea Patriarhiei au fost aliniate detaşamente de străjeri şi stăjere, cu fandroane şi drapele, în frunte cu comandanţii şi comandantele lor. Afară de străjeri, a mai asistat în curtea Fatrdarhei, şi a dat onorurile o companie de onoare cu drapel şi muzică. ASISTENŢA Au asistat la această ceremonie d. Ernest Urdarianu, d. consilier regal George Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, consilierii regali doriti: dr. Al. Vaida Voevod, C. Argetoianu, V. Antonescu, V. Iamandi și Ion Mihalache , membrii Casei M. S. Regelui, d-nii: consilier regal E. Balif, Mocsony, general ajutant Ilasievici, general adjutant Zwieflonek, general adjutant, Filato, baron C. Flondor, mareșalul Palatulu), baron Sfârtea, mare maestru de ceremonie, col. adjutant Dămăceanu, col. adjutant Mihăilescu; membrii guvernului d-nii: I. Gigurtu, M. Ghelmegeanu, Giurescu, Gh. Ionescu Siseşti, Ştefan Ciobanu, Mitiţă Constantinescu, Petre Andrei, Silviu Dragomir, Traian Pop, dr. N. Hortolomei, Victor Slăvescu, general Ilcuşu, I. Gristu, Aurelian Bentaiu, Gh. Miacovei, Radu Portocală, Mihail Ralea, Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, Andrei Rădulescu, primul preşedinte al Curţii de Casaţie ; subsecretari de stat d-nii : N. Sibiceanu, M. Şerban, Horia Grigorescu, dr. Topa, Gh. Grigorovici, Gh. Vânitu, D. V. Toni, amiral Păiş, general Diculescu, Gh. Alexiami, rezidentul regal al ţinutului Bucagi ; V. Moldovanu, secretarul general all Frontului Renaşterii Naţionale; I. Bujoi, prim secretar al Frontului Renaşterii Naţionale pentru industrie; general Petre Georgescu, comandantul gărzii naţionale F. R. N.; C. Al. Viforeanu, procurorul general al Curţii de casaţie ; C. Zenoble, prim controlorul general al corpului superior de control; Zamfir Brătescu, prim-preşedintele Curţii de conturi; Iancu Botez, prim-preşedintele Curţii superioare administrative ; preşedinţii de secţii ai Curţii de casaţie d-nii: D. Lupu, D. Cihodaru, M. Mosgos, Tittu Magheru; S. Ionescu - Dolj,prim - preşedintele consiliului legislativ; general Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei; general Argeşeanu, comandantul militar al Capitalei ; Vasilescu Karpen, rectorul şcoalei politechnice; preşedinţii de secţii ai consiliului legislativ d-nii M. Măgureanu, M. Eliescu, C. Setlacek , Radu Pascu, prim-preşedintele Curţii de apel; Al. Reus preşedintele Curţii administrative din Bucureşti ; secretari generali de departamente ; d-nii: M. Vlahide, general Dobre Paraschiv, Gh. Marinescu, N. Rădulescu, Stamcu Brădişteanu, dr. Iuliu Radulovici, Atanase Miunteanu, Gh. Păcuraru, procurorul general al Curţii de apel; apoi I. Gr. Perieţeanu, preşedintele consiliului de administraţie al regiei C. F. R.; general Modreanu, prefectul poliţiei Capitalei; general Căţociu, directorul geneal P. T. T.; general Liteanu, directorul general al poliţiilor; colonel Victor Nanu, prefectul jud. Ilfov; V. Teodorescu, prim preşedintele trib. Ilfov ; Octav Vasiliu, prim-procurorul trib. Ilfov; E. Negel, preşedintele Camerii de comerţ din Bucureşti ; V. Marin, preşedintele Uniunii Camerelor de muncă şi întregul comandament al Străjii Ţării. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. patriarh Nicodem, asistat de vicarii Patriarhiei Pr. arhierei Veniamin Ploeşteanu şi Emiilian Antal Târgovişteanu, şi înconjurat de un sobor de protoerei şi preoţi. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea S. S pr. Runcu. După oficierea serviciului religios întreaga artiseme a e.vt in pridvorul şi pe trepuri biserici a Patriarhiei. D. general Ilcuşu, ministrul apărării naţionale însoţit de d. general Argeşanu, comandantul militar al Capitalei a trecut în revistă stolurile de străjeri şi compania de onoare, care a prezentat armele. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL ION ILCUŞU D. general I. Ilcuşu, ministrul apărării naţionale, adresându-se ostaşilor, a spus: „Ostaşi, toată suflarea românească înalţă azi rugăciuni fierbinţi către Atotputernicul, pentru sănătatea M. S. Regelui. Prin chibzuială şi muncă încordată timp de zece ani El a ridicat oştirea la o treaptă superioară, astfel încât ea să poată eşi cu încredere în calea tuturor celor cari râvnesc la bogăţiile ţării noastre. Neamul întreg şi mai ales noi oştenii, nu ne putem arăta mai bine recunoştinţa noastră decât dovedind duşmanilor că nu se pot trece hotarele trase cu sânge de înaintaşii noştri. Să arătăm că neamul nostru e vrednic să dăinuiască pe aceste plaiuri. Să arătăm lumii întregi că stăm strânşi uniţi în jurul Regelui. Credem în El, în steaua strămoşilor Săi şi în isloada Sa. Să trăiască M. S. Regele! Să trăiască Marele Voevod Mihai! Să trăiască armata română“ Muzica militară a intonat „Imnul Regal“, armata, străjerii şi înalţii demnitari au isbucnit în urale, ovaţionând îndelung pe Suveran. DEFILAREA Intr’o ţinută impecabilă au defilat apoi armata şi detaşamentele de străjjeri şi străjere pe specialităţi, marinari, biciclişti, sanitari, etc., după care solemnitatea s’a terminat. Membrii guvernului şi consilierii regali primind defilarea trupei după te-deumul dela patriarhie Hr. 158 Marți 11 Iunie 1940 12 Pagini P DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Cuvântarea d-lui prim-ministru Gh. Tătărescu SIRE, Se împlinesc zece ani din ziua în care Majestatea Voastră, luând în mână sceptrul domniei rostea în faţa Parlamentului şi a Ţării următoarele cuvinte : „Eu am crescut în mijlocul vostru, hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru, durerile voastre au fost durerile Mele, idealurile neamului Meu au fost idealurile Mele“. Zece ani s’au aşezat peste ziua în care Majestatea Voastră afirma în acest chip identitatea de gânduri, de simţiminte şi de aspiraţii, cari fac indisolubile legăturile dintre Rege şi Ţară. In ceasul acesta de obştească îngrijorare putem mai bine, ca în oricare altul, să ne reculegem pentru a privi, ca de pe o culme, drumul parcurs printre atâtea piedici şi greutăţi, şi dealungul căruia se înşiră marile înfăptuiri şi renaşteri, de care se leagă aceasta primă decadă a domniei Majestăţii Voastre. SIRE: Prezente ne sunt în aceste clipe toate actele, toate reformele, toate legiuirile, care au purces din înaltele iniţiative şi din neostenitele străduinţi ale Majestăţii Voastre şi care sunt azi pavăza de apărare a neamului nostru, întărirea oştirii şi aducerea la îndeplinire a uriaşului program de înarmare, promovarea culturii şi ridicarea ei la rang de ţel al vieţii naţio- Ioade, organizarea tineretului prin aşezăminte care poartă pecetea exclusivă a gândurilor Majestăţii Voastre şi care au dăruit neamului o nouă disciplină şi o nouă credinţă, crearea climatului prielnic pentru desvoltarea năzuinţelor creatoare de sănătate trupească şi de sănătate sufletească, întărirea Bisericii, pe care Majestatea Voastră a voit-o vie şi prezentă în toate rosturile noastre naţionale, întronarea spiritului gospodăresc în toate ramurile administraţiei noastre, înobilarea muncii, stimularea energiilor româneşti în toate domeniile, întărirea prestigiului ţării considerată tot mai mult peste hotare ca factor de ordine şi de civilizaţie — toate aceste înfăptuiri şi-au avut obârşia în gândul şi în fapta Majestăţii Voastre, desfăşurate în cadrul nouii concepţii monarhice: regalitate activă şi creatoare. Zece ani, Majestatea Voastră a îndemnat, a îndrumat şi a răscolit sufletele şi energiile, urmărind realizarea unui ideal de înoire şi de propăşire, tăind drumuri şi perspective noul tuturor manifestărilor vieţii româneşti. Peste toate aceste înfăptuiri se ridică luminos actul epocal, prin care Majestatea Voastră a înlăturat cu mână neşovăitoare din viaţa Statului toate formulele şi practicele primejdioase, care se vădiseră a împiedica consolidarea ţării şi, închizând un ciclu şi deschizând un altul, a redat în acelaş timp poporului nostru unitatea sufletească şi pacea lăuntrică. Astfel, cu nestăvilită mulţumire Majestatea Voastră poate privi, în acest prim popas de domnie, rodul atâtor ceasuri de veghe şi al atâtor acte de istorică răspundere. SIRE: Dacă putem cerceta cu satisfacţie înfăptuirile trecutului, putem scruta fără temere zările viitorului. Trăim ceasuri grele, care sunt în istoria noastră ceasuri de cumpănă. Azi, mai desluşit decât oricând, neamul nostru e conştient că destinele sale sunt legate de destinele Majestăţii Voastre şi că marile hotărîri, care trebue să-i călăuzească paşii, vor cădea de pe treptele Tronului. Unită stă azi ţara, în jurul Vostru, Sire, dornică de pace dar şi pregătită să-Şi facă Domnule Preşedinte al Consiliului, Domnilor, Această sărbătorire, care se face cu toată seriozitatea şi sobrietatea, pe care aceste vremuri de grea cumpănă pentru lumea întreagă le impun, M-a mişcat adânc. Mişcat sunt de această sărbătorire, dar sunt mişcat şi când ne reculegem după acest răstimp de 10 ani de Domnie. Zece ani de Domnie ! Dar pot să asigur cu toată conştiinţa că aceşti ani au fost pentru Mine zece ani de muncă neîncetată, de veghe fără şovăire şi de expresiune a dragostei Mele fără preget, pentru această Ţară şi acest popor. Am conştiiţa că, în această decadă, s’a săvârşit ceva în această ţară. Poate că vremurile n’au fost totdeauna prielnice ca să se poată desăvârşi tot ceiace sufletul Meu ar fi dorit. Ţin în această zi să aduc şi Eu la rându-Mi prinosul Meu de recunoştinţă şi de mulţumire tuturor acelora cari, lângă Mine, şi-au pus umărul şi mintea pentru propăşirea acestei Ţări. Aceşti zece ani să fie, pentru toţi aceia cari au dragoste de ţară, un imbold şi o pildă de ceia ce se poate înfăptui. Cu unire, cu munca, cu dragostea şi cu conştiinţa patriotică a fiecăruia, sunt sigur că anii ce vor urma, vor putea însemna un progres înzecit faţă de acela care l-am trăit Aceasta este urarea Mea cea mai caldă, pe care o fac, în această zi poporului şi Ţării Mele. Sănătate I (Urare). 1 UN DAR SIMBOLIC In numele Armatei, d. general Ilcus, rosteşte următoarea cuvântare: SIRE: Toată suflarea românească înalţă fierbinţi mulţumiri către Atotputernicul care i-a hărăzit pentru aceste timpuri un Domn şi conducător neîntrecut. „ Oastea Ţării, rezultatul chibzuinţelor, sbuciumului şi eforturilor de un deceniu al Majestăţii Voastre, nu poate lăsa să treacă această zi măreaţă fără a simboliza cât mai trainic omagiul său de recunoştinţă şi devotament faţă de Şeful Suprem căruia îi datorează totul. Ne-aţi învăţat Sire să cultivăm tradiţia. Am ales deci semnul de putere al Domnilor români, arma strămoşească de apărare Şi distrugere pentru a tălmăci Marelui nostru Căpitan, că atunci când El va ridica buzduganul ne va găsi gata să distrugem totul ce-I umbreşte strălucirea sau ameninţă siguranţa Tronului şi hotarele Ţării. Respectuos Vă rugăm SIRE să binevoiţi a îngădui această manifestare, materializată prin plămădirea celui mai nobil şi mai durabil dar al pământului românesc, cu cele mai alese simţiminte şi urări ale inimelor noastre de ostaşi Români — spre a Vă fi un vecinic talisman în luptele pentru menţinerea tuturor Românilor sub acelaş Sceptru. Să trăiţi SIRE. Să trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba-Iulia. Să trăiască Dinastia Română. (Arond. ministru, oferă Majestăţii Sale Regelui un buzdugan). RĂSPUNSUL M. S. REGELUI M. S. REGELE MULŢUMEŞTE ARMATEI PENTRU DARUL OFERIT căci din prima copilărie am crescut în mijlocul ostaşilor, — să fie totdeauna un imbold ca ostaşii să ştie, în orice clipă, să-şi facă datoria cu credinţă şi cu dragoste. încă odată, din toată inima acea, aduc oştirei cele mai calde şi cele mai sincere mulţumiri. ((In pag. III-a: defilarea membrilor Frontului Renaşterii Naţionale şi membrilor gărzii naţionale in faţa Palatului Regal). Domnule General, Sunt viu mişcat de acest dar simbolic, pe care oştirea Mea Mi-l oferă în această zi de sărbătorire. Acest dar simbolic este chiar o legătură care întăreşte încrederea şi dragostea între Şef şi Oştire. Doresc ca acest sentiment, care a fost totdeauna atât de viu în sufletul Meu. — IN CORPUL ZIARULUI. Noui concentrări de ofiţeri şi trupă pe o perioadă de 30 de zile. Comunicatul nr. 33 al Marelui Stat Major. : * Amnistierea unor infracţiuni la legea pentru apărarea ordinei şi la legea rechiziţiilor. Cuprinsul codului funcţionarilor publici. Diferitele grupe şi tipuri de salarizare. Tabelele de încadrare. Modificarea legii asupra înaintărilor în armată. Preţul uleiului de floarea soarelui. Atitudinea Italiei. Câteva presupuneri ale cercurilor autorizate germane. Corespondenţă de la Berlin Lupte aeriene între avioane germane şi avioane elvețiene.