Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)

1940-06-11 / nr. 158

t r Anul al 57-lea 12 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUMS. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov M°CMţ/U/v£ EXEMPLARUL­­ Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30*15 MĂRFURI TIP POPULAR Pentru stabilirea unui e­­chilibru între nevoile de con­sum şi posibilităţile noastre de producţie şi de aprovizio­nare din clipa de faţă, d. mi­nistru al economiei naţionale a pus la baza sistemului de organizare a pieţii interne, conceput de d-sa, principiul raţionalizării şi al coordonării. Raţionalizare şi coordonare in sectorul forţelor producătoare ale ţării, raţionalizare şi co­ordonare în măsurile chemate să asigure aprovizionarea şi să dirijeze distribuţia şi con­sumul; raţionalizare şi coor­donare în metodele de stăpâ­nire a preţurilor, ca să nu de­păşească puterile de cumpă­rare ale populaţiei cu veni­turi mici şi mijlocii. Ceea ce interesează nemijlo­cit grosul acestei populaţii este mai ales asigurarea apro­vizionării cu articole indis­pensabile la preţuri supor­tabile. In această privinţă, în sis­temul de mobilizare a econo­miei naţionale iniţiat în vir­tutea decretului-lege pentru instituirea deplinelor puteri în persoana ministrului eco­nomiei naţionale, este prevă­zută, intre altele, şi măsura creierii unor mărfuri:lip (în­călţăminte, îmbrăcăminte, stofe, pânzeturi, pâine), care să acopere majoritatea nevoi­lor păturilor sociale populare şi în deosebi a celor cu ve­nituri limitate (ţărănimea, meseriaşii, salariaţii şi pen­sionarii). Aceste categorii de mărfuri tip popular, de o ca­litate şi de un preţ fix iden­tic pe întreaga ţară, vor fi mai uşor de fabricat în serie, costul de fabricaţie va reveni mai redus, mai ales că preţu­rile materiilor prime respec­tive vor fi supuse unui con­trol sever, şi, ca atare, şi pu­tinţa de îndestulare a pieţe­lor regionale va fi mai facilă. Pe de altă parte, în ce pri­veşte mărfurile cumpărate de păturile sociale înstărite, pre­ţurile vor fi lăsate libere, ca să se ofere astfel industria­şilor şi agricultorilor, com­­pensativul necesar, menit să acopere lipsa eventuală de be­neficiu la vânzarea mărfuri­lor de tip popular. Continuitatea produlţiei şi a unui randament util va fi asigurată prin utilizarea şi re­partizarea raţională a mate­riilor prime, cum şi printr-o bună folosire a aparatului in­dustrial şi comercial de care dispunem. Sunt măsuri de adaptare impuse de întorsătura vremu­rilor excepţionale pe care le trăim, măsuri pe care le pri­mim sub forţa necesităţilor, cu speranţa, că se va realiza principiul enunţat de d. mi­nistru al economiei naţionale şi anume: „Nimeni nu va fi lipsit de produsele indispen­sabile, dar nimănui nu-i va fi îngăduită specula“. DESCHIDEREA SESIUNII SF. SINOD , Monitorul Oficial de Sâm­bătă publică următorul me­saj regal : PREA SFINŢIŢI PĂRINŢI, Sfântul Sinod al Sfintei Biserici autocefale ox textaxe Române, urmând a se întruni în ziuă­ de 10 lunii© 1940­ în sesiune ordinară. Potrivit art. 4 şi 5 din sta­tutul legii pentru organiza­rea Bisericii Ortodoxe Ro­mâne. Eu declar deschisă această Ser­bure. Dat în București, la 7 Iunie 1940. CAROL l„BĂTĂLIA FRANŢEI“ Frontul Ide atac german din joiua In cinstri îrileî de feri a in nord-vest.nl Franţei s’a desfă­şurat pe un spaţiu mai mare, iar luptele, angajate în mai multe sectoare, au fost extrem de cran­­cene. Teatrul bătăliei cuprinde pe lângă regiunea dela sud de Som­me şi regiunea dela sud de ca­­nalul Crozat, dintre Somme şi Aisne, cât şi regiunea dela est până dincolo de oraşul Rethel, de­ alungat râului Aisne. Frontul de atac german s’a In­­tins astfel dela mare, sud de Le Treport şi râul Bresle, până la Attigny, în apropiere de cotul I ce-l face râul Aisne, în direcţia Vouziers, pe o lungime de peste 250 km. In prima zi a bătăliei frontul de atac german a fost de-a lungul fluviului Somme, între Abbeville şi canalul Crozat; a doua zi el s’a extins dincolo de canal, până la, Oise ; a treia zi s’a extins până la est de Soissons şi a patra zi, până la Attigny. In urma străpungere a liniei de­fensive „Weygand” pe toată iun. Uimea sa şi a atacurilor necurma­te ce le-au dat cu diviziile lor blindate şi cu infanteria, germa­nii au câştigat teren spre sud şi vest, în regiunea Somme şi de­­alungul coastei mării. In acest sector al bătăliei tru­pele germane au trecut râul Bres­le şi pe coasta mărci au depăşit portul şi staţiunea balneară Le Tréport, care e situată la nord­est de Dieppe, iar o puternică coloană blindată şi motorizată, a străpuns întreg dispozitivul de­fensiv francez pe o adâncime de 20—25 km., socotită de la punctul de plecare — râul Bresle — și până la punctul ce l-a atins vâr­­ful ei în dimineața de 8 iunie, Forges—les Eaux, localitate si­tuată la nord-vest de orașul Rouen, nod de c. f. pe linia Diep­­pe - Neufchâtel-Gournay-Grisors, Pontoise-Paris. Comunicatul oficial francez din dimineaţa zilei de 8 iunie spune că elementele blindate germane semnalate din ziua precedentă, în văile superioare ale râului Bresle, au accentuat înaintarea şi vârful detaşamentului din cap a atins regiunea Forges-les Eaux. După o informaţie dată de agen­ţia „Havas” privitoare la opera­ţiunile de em­, această coloană blindată — ale cărei forţe nu se cunosc — ar fi in situaţie cri­tică, deoarece s’a îndepărtat prea mult şi nu e însoţită de infante­rie. O întrebare se impune: cum acţionează aceste coloane şi cum pot ele străpunge întregul dispo­­zitiv defensiv advers şi opera în spatele armatei franceze, dacă nu simt însoţite şi sprijinite de in­fanterie . Cum se menţin ele pe terenul cucerit, izolate, până când sosesc trupele regulate de infanterie, s’a întins, —­ Operaţiile de 8 Iunie cMs procedează la ocuparea tere­nului,­­ presupunând că până la sosirea infanteriei nu sunt ni­micite de artileria, infanteria şi aviaţia sau tancurile inamice ? Răspunsul îl avem în însăşi forţiunea şi puterea de atac şi fla­c a acestor coloane ofen­­sive care pentru întâia oară au operat cu succesul cunoscut în campania din Polonia. O inriz­ie blindată germană este o maşină de străpungere, cu o mare putere dinamică. In compu­­nerea sa intră următoarele for­­ficaţiuni pu funcţiuni deosebite, *ăcar cu o acţiune coordonată ce angajează acest ansamblu perfect articulat: o brigadă de tancuri, o brigadă de trăgători şi artileria motorizată. Brigada de tancuri grele este acopperită de antitancuri şi ea se izbeşte mai întâi în dispozitivul defensiv al adversarului ca un berbec de asediu. Brigada de tancuri, precedată de antitancuri este urmată de brigada motori­zată a trăgătorilor, care din cauza autovehiculelor sale uşor blinda­­te înaintează cu aceeaş viteză, ca şi coloana formată din tancuri şi antitancuri, după cum poate par­curge orice fel de teren. „Trăgătorii motorizaţi” înde­plinesc misiunea infanteriei, cu deosebirea că ei ajung la inamic repede, graţie autovehiculelor u­­şor blindate, sub protecţia tancu­rilor. Ei angajează lupta după ce se cobor din autovehiculele lor şi ocupă terenul cucerit de tancuri. Uneori trăgătorii aleargă chiar înaintea tancurilor, cum au făcut cei din coloanele blindate, care au străpuns liniile franco-brita­­nice între Arras şi fluviul Somm­e. Aceşti infanterişti dispun pe lân­­gă avantajul vitezei, graţie moto­­rizării, de arme automate variate, mitraliere, tunuri antitanc şi arme antiaeriene. După infanteria motorizată vine artileria motorizată, care urmea­ză de­ aproape celelalte două for­­maţiuni şi din poziţie în poziţie ea întreţine prin jocurile sale protecţia în tot cursul operaţiunii acestui ansamblu articulat blin­dat şi motorizat. O altă armă, care colaborează cu coloanele blindate şi motorizate şi fără de care acestea nu s’ar putea aven­tura prea departe în dispozitivul defensiv al inamicului, este a­­viaţia de bombardament consti­tuită din aparatele „Stuka”, care atacă în picaj. Totuşi, infanteria regulată este aceea, care, dacă intervine la timp, desăvârşeşte operaţiunea coloanelor blindate, prin ocupa­rea terenului cucerit de ele. Trupele franceze, în cursul zi­lei de eri, opun o îndârjită rezis­tență in celelalte sectoare — la (Continuare în pag. 2-a) V-­- Cum a fost sărbătorită ziua Restauraţiei Deşi M. S. Regele, prin scri­soarea adresată preşedintelui Consiliului de miniştri, cerea, ca in aceste împrejurări gre­le, când toate sforţările tre­­bue închinate întăririi pa­triei şi armatei, să se renun­ţe la serbările, cu prilejul a­­niversării a zece ani dela Re­stauraţie, totuşi, poporul, dela un cap la altul al ţării, a cin­­stit cum se cuvine un deceniu de rodnică domnie. In toate bisericile din ţară s’au oficiat tedeumuri şi s’au înălţat rugăciuni, in prezenţa autorităţilor şi a poporenilor. Drapelul ţării a fâlfâit pe­­ste tot, in oraşe şi sate. Capitala a fost frumos pa­voazată, ca în zile de mare sărbătoare. După tedeumi£ de la Pa­­triahie, la care au participat toţi demnitarii Statului, a urmat, seara, in piaţa Pala­­tului regal defilarea membri­lor Frontului Renaşterii Na­ţionale. Poporul român a sărbătorit cei zece ani de domnie ai M. S. Regelui cu adâncă înţele­gere a vremurilor prin care trecem. Solemnitatea din Sala Tronului Răspunsul M. S. Regelui ia cuvântările d-lor prim ministru şi ministru al apărării naţionale­ ­ La orele 12.50 Majestatea I Sa Regele a primit in sala I Tronului felicitările I. P. S.­­ Patriarh, a. membrilor guver-­­ n..lui, d-lor cois­ieri regali şi d-lor generali comandanţi de mari unităţi din Capitală. D. consilier regal Gheorghe Tătărescu, preşedinte al con­­siliului de miniştri a rostit următoarea cuvântare­­. datoria pentru împlinirea su­premelor porunci date, prin glasul Majestăţii Voastre, de morţii prin jertfele cărora s’au tras hotarele noastre. Cu simţământul acesta de nebiruită încredere, sărbăto­rim în inimile noastre acea­stă zi, aducând prinosul de nemărginită recunoştinţă a poporului nostru Făuritorului marei opere de refacere şi înoire a României şi rugând Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească Majestatea Voa­­tră, să-I lumineze căile şi să-I facă Domnia lungă, glorioasă, fericită ! Să trăiţi Sire ! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulial Sănătate­­ M. S. REGELE TE-DEUMUL DE LA PATRIARHIE La ora 11 s-a oficiat la Patriar­hie un Te-Deum. încă din vreme, din piaţa 8 iu­nie până în Curtea Patriarhiei, de o parte şi de alta a aleei au fost rânduiţi străjeri şi străjer© din cursul superior al şcolilor se­cundare din Capitală. De asemenea în curtea Patriar­hiei au fost aliniate detaşamen­te de străjeri şi stăjere, cu fa­­ndroane şi drapele, în frunte cu comandanţii şi comandantele lor. Afară de străjeri, a mai asis­tat în curtea Fatrdarhei, şi a dat onorurile o companie de onoare cu drapel şi muzică. ASISTENŢA Au asistat la această ceremonie d. Ernest Urdarianu, d. consilier regal George Tătărescu, preşedin­tele consiliului de miniştri, consi­lierii regali d­oriti: dr. Al. Vaida Voevod, C. Argetoianu, V. Anto­­nescu, V. Iamandi­ și Ion Mihala­­che , membrii Casei M. S. Regelui, d-nii: consilier regal E. Balif, Mocsony, general ajutant Ila­­sievici, general adjutant Zwie­­flonek, general adjutant­, Fi­­lato, baron C. Flondor, mareșalul Palatulu), baron Sfârtea, mare maestru de ceremonie, col. adju­tant Dămăceanu, col. adjutant Mihăilescu; membrii guvernului d-nii: I. Gigurtu, M. Ghelme­­geanu, Giurescu, Gh. Ionescu Siseşti, Ştefan Cioban­u, Mitiţă Constanti­nescu, Petre Andrei, Silviu Dragomir, Traian Pop, dr. N. Hortolomei, Victor Slăvescu, general Ilcuşu, I. Gristu, Aure­lian Bentaiu, Gh. Miacovei, Radu Portocală, Mihail Ralea,­ Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, Andrei Rădulescu, primul preşedinte al Curţii de Casaţie ; subsecretari de stat d-nii : N. Si­­biceanu, M. Şerban, Horia Gri­­gorescu, dr. Topa, Gh. Grigoro­­vici, Gh. Vânitu, D. V. Toni, a­­miral Păiş, general Diculescu, Gh. Alexiami, rezidentul regal al ţinutului Bucagi ; V. Moldovanu, secretarul general all Frontului Renaşterii Naţionale; I. Bujoi, prim secretar al Frontului Renaş­terii Naţionale pentru industrie; general Petre Georgescu, coman­dantul gărzii naţionale F. R. N.; C. Al. Viforeanu, procurorul ge­neral al Curţii de casaţie ; C. Ze­­noble, prim controlorul general al corpului superior de control; Zamfir Brătescu, prim-preşedin­­tele Curţii de conturi­; Iancu Bo­tez, prim-preşedintele Curţii su­perioare administrative ; preşe­dinţii de secţii ai Curţii de casa­ţie d-nii: D. Lupu, D­. Cihodaru, M. Mosgos, Tittu Magheru; S. Io­­nescu - Dolj,­­prim - preşedintele consiliului legislativ; general Victor Dombrowski, primarul ge­neral al Capitalei; general Ar­­geşeanu, comandantul militar al Capitalei ; Vasilescu Karpen, rec­torul şcoal­ei politechnice; preşe­dinţii de secţii ai consiliului le­gislativ d-nii M. Măgureanu, M. Eliescu, C. Setlacek , Radu Pas­­cu, prim-preşedintele Curţii de apel; Al. Reus preşedintele Curţii administrative din Bucu­reşti ; secretari generali de de­partamente ; d-nii: M. Vlahide, general Dobre Paraschiv, Gh. Marinescu, N. Rădulescu, Stamcu Brădişteanu, dr. Iuli­u Radulovici, Atanase Miunteanu, Gh. Păcu­ra­ru, procurorul general al Curţii­ de apel; apoi I. Gr. Perieţeanu, preşedintele consiliului de admi­nistraţie al regiei C. F. R.; ge­neral Modreanu, prefectul poli­ţiei Capitalei; general Căţociu, d­irectorul geneal P. T. T.; gene­ral Liteanu, directorul general al poliţiilor; colonel Victor Nanu, prefectul jud. Ilfov; V. Teodo­­rescu, prim preşedintele trib. Il­fov ; Octav Vasiliu, prim-procu­­rorul trib. Ilfov; E. Negel, pre­şedintele Camerii de comerţ din Bucureşti ; V. Marin, preşedintele Uniunii Camerelor de muncă şi întregul comandament al Străjii Ţării. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. patriarh Nicodem, asistat de vicarii Patriarhiei P­r. arhierei Veniamin Ploeşteanu şi Emiilian Antal Târgovişt­eanu, şi înconjurat de un sobor de­­ protoerei şi preoţi. Răspunsurile­­ au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea S. S pr. Runcu. După oficierea serviciu­lui re­­ligios întreaga artiseme a e.vt in pridvorul şi pe trepuri­ biserici a Patriarhiei. D. general Ilcuşu, ministrul a­­părării naţionale însoţit de d. ge­neral Argeşanu, comandantul mi­litar al Capitalei a trecut în re­vistă stolurile de străjeri şi com­pania de onoare, care a prezentat armele. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL ION ILCUŞU D. general I. Ilcuşu, ministrul apărării naţionale, adresându-se ostaşilor, a spus: „Ostaşi, toată suflarea româ­nească înalţă azi rugăciuni fier­binţi către Atotputernicul, pentru sănătatea M. S. Regelui. Prin chibzuială şi muncă în­cordată timp de zece ani El a ri­dicat oştirea la o treaptă supe­rioară, astfel încât ea să poată eşi cu încredere în calea tuturor celor cari râvnesc la bogăţiile ţării noastre. Neamul întreg şi mai ales noi oştenii, nu ne putem arăta mai bine recunoştinţa noastră decât dovedind duşmanilor că nu se pot trece hotarele trase cu sânge de înaintaşii noştri. Să arătăm că neamul nostru e vrednic să dăinuiască pe aceste plaiuri. Să arătăm lumii întregi că stăm strânşi uniţi în jurul Re­gelui. Credem în El, în steaua stră­moşilor Săi şi în isloada Sa. Să trăiască M. S. Regele! Să trăiască Marele Voevod Mihai! Să trăiască armata română­­“ Muzica militară a intonat „Im­nul Regal“, armata, străjerii şi înalţii demnitari au isbucnit în urale, ovaţionând îndelung pe Suveran. DEFILAREA Intr’o ţinută impecabilă au defilat apoi armata şi detaşa­mentele de străjjeri şi străjere pe specialităţi, marinari, biciclişti, sanitari, etc., după care solemni­tatea s’a terminat.­­ Membrii guvernului şi consilierii regali primind defilarea trupei după te-deumul dela patriarhie Hr. 158 Marți 11 Iunie 1940 12 Pagini P DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Cuvântarea d-lui prim-ministru Gh. Tătărescu SIRE, Se împlinesc zece ani din ziua în care Majestatea Voastră, luând în mână scep­trul domniei rostea în faţa Parlamentului şi a Ţării u­r­­mătoarele cuvinte : „Eu am crescut în mijlocul vostru, hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru, durerile voastre au fost dure­rile Mele, idealurile neamului Meu au fost idealurile Mele“. Zece ani s’au aşezat peste ziua în care Majestatea Voa­­stră afirma în acest chip i­­dentitatea de gânduri, de simţiminte şi de aspiraţii, cari fac indisolubile legături­le dintre Rege şi Ţară. In ceasul acesta de obşteas­­că îngrijorare putem mai bi­ne, ca în oricare altul, să ne reculegem pentru a privi, ca de pe o culme, drumul par­­curs printre atâtea piedici şi greutăţi, şi dealungul­ căruia se înşiră marile înfăptuiri şi renaşteri, de care se leagă a­­ceasta primă decadă a dom­niei Majestăţii Voastre. SIRE: Prezente ne sunt în aceste clipe toate actele, toate re­formele, toate legiuirile, care au purces din înaltele iniţia­tive şi din neostenitele stră­­duinţi ale Majestăţii Voastre şi care sunt azi pavăza de a­­părare a neamului nostru, întărirea oştirii şi aduce­­rea la îndeplinire a uriaşului program de înarmare, promo­varea culturii şi ridicarea ei la rang de ţel al vieţii naţio- I­oade, organizarea tineretului prin aşezăminte care poartă pecetea exclusivă a gânduri­­lor Majestăţii Voastre şi care au dăruit neamului o nouă disciplină şi o nouă credinţă, crearea climatului prielnic pentru desvoltarea năzuinţe­lor creatoare de sănătate tru­­pească şi de sănătate sufle­­tească, întărirea Bisericii, pe care Majestatea Voastră a voit-o vie şi prezentă în toa­­te rosturile noastre naţionale, întronarea spiritului gospodă­­resc în toate ramurile admi­­nistraţiei noastre, înobilarea muncii, stimularea energiilor româneşti în toate domeniile, întărirea prestigiului ţării considerată tot mai mult pe­ste hotare ca factor de ordine şi de civilizaţie — toate a­­ceste înfăptuiri şi-au avut o­­bârşia în gândul şi în fapta Majestăţii Voastre, desfăşu­rate în cadrul nouii concep­ţii monarhice: regalitate ac­­tivă şi creatoare. Zece ani, Majestatea Voa­stră a îndemnat, a îndrumat şi a răscolit sufletele şi ener­giile, urmărind realizarea u­­nui ideal de înoire şi de pro­păşire, tăind drumuri şi pers­pective noul tutu­ror manife­stărilor vieţii româneşti. Peste toate aceste înfăp­tuiri se ridică luminos actul epocal, prin care Majestatea Voastră a înlăturat cu mână neşovăitoare din viaţa Statu­lui toate formulele şi practi­cele primejdioase, care se vă­diseră a­ împiedica consolida­rea ţării şi, închizând un ciclu şi deschizând un altul, a redat în acelaş timp poporului no­stru unitatea sufl­etească şi pacea lăuntrică. Astfel, cu nestăvilită mul­ţumire Majestatea Voastră poate privi, în acest prim po­pas de domnie, rodul atâtor ceasuri de veghe şi al atâtor acte de istorică răspundere. SIRE: Dacă putem cerceta cu sa­tisfacţie înfăptuirile trecutu­lui, putem scruta fără temere zările viitorului. Trăim ceasuri grele, care sunt în istoria noastră cea­­suri de cumpănă. Azi, mai desluşit decât ori­când, neamul nostru e con­­ştient că destinele sale sunt legate de destinele Majestăţii Voastre şi că marile hotărîri, care trebue să-i călăuzească paşii, vor cădea de pe trepte­le Tronului. Unită stă azi ţara, în jurul Vostru, Sire, dornică de pa­ce dar şi pregătită să-Şi facă Domnule Preşedinte al Con­siliului, Domnilor, Această sărbătorire, care se face cu toată seriozitatea şi sobrietatea, pe care aceste vremuri de grea cumpănă pentru lumea întreagă le im­pun, M-a mişcat adânc. Mişcat sunt de această săr­bătorire, dar sunt mişcat şi când ne reculegem după a­­cest răstimp de 10 ani de Domnie. Zece ani de Domnie ! Dar pot să asigur cu toată con­ştiinţa că aceşti ani au fost pentru Mine zece ani de muncă neîncetată, de veghe fără şovăire şi de expresiune a dragostei Mele fără preget, pentru această Ţară şi acest popor. Am conştiiţa că, în acea­stă decadă, s’a săvârşit ceva în această ţară. Poate că vremurile n’au fost totdeau­na prielnice ca să se poată desăvârşi tot ceiace sufletul Meu ar fi dorit. Ţin în această zi să aduc şi Eu la rându-Mi prinosul Meu de recunoştinţă şi de mulţumire tuturor acelora cari, lângă Mine, şi-au pus umărul şi mintea pentru propăşirea acestei Ţări. Aceşti zece ani să fie, pen­tru toţi aceia cari au drago­ste de ţară, un imbold şi o pildă de ceia ce se poate în­făptui. Cu unire, cu munca, cu dragostea şi cu conştiinţa patriotică a fiecăruia, sunt sigur că anii ce vor urma, vor putea însemna un progres înzecit faţă de acela care l-am trăit Aceasta este urarea Mea cea mai caldă, pe care o fac, în această zi poporului şi Ţă­rii Mele. Sănătate I­­ (Urare). 1 UN DAR SIMBOLIC In numele Armatei, d. ge­neral Ilcus, rosteşte urmă­toarea cuvântare: SIRE: Toată suflarea românească înalţă fierbinţi mulţumiri că­­tre Atotputernicul care i-a hărăzit pentru aceste timpuri un Domn şi conducător neîn­trecut. „ Oastea Ţării, rezultatul­ chibzuinţelor, sbuciumului şi eforturilor de un deceniu al Majestăţii Voastre, nu poate lăsa să treacă această zi mă­­reaţă fără a simboliza cât mai trainic omagiul său de recunoştinţă şi devotament faţă de Şeful Suprem căruia îi datorează totul. Ne-aţi învăţat Sire să culti­­văm tradiţia. Am ales deci semnul de pu­tere al Domnilor români, ar­­ma strămoşească de apărare Şi distrugere pentru a tălmă­ci Marelui nostru Căpitan, că atunci când El va ridica buz­duganul ne va găsi gata să distrugem totul ce-I umbreşte strălucirea sau ameninţă si­guranţa Tronului şi hotarele Ţării. Respectuos Vă rugăm SIRE să binevoiţi a îngădui acea­­stă manifestare, materializată prin plămădirea celui mai nobil şi mai durabil dar al pământului românesc, cu cele mai alese simţiminte şi urări a­le inimelor noastre de ostaşi Români — spre a Vă fi un vecinic talisman în luptele pentru menţinerea tuturor Românilor sub acelaş Scep­­tru. Să trăiţi SIRE. Să trăiască Măria Sa Ma­rele Voevod de Alba-Iulia. Să trăiască Dinastia Ro­­mână. (Aron­d. ministru, oferă Ma­jestăţii Sale Regelui un buzdu­gan). RĂSPUNSUL M. S. REGELUI M. S. REGELE MULŢUMEŞTE ARMATEI PENTRU DARUL OFERIT căci din prima copilărie am crescut în mijlocul ostaşilor, — să fie totdeauna un imbold ca ostaşii să ştie, în orice cli­pă, să-şi facă datoria cu cre­dinţă şi cu dragost­e. încă odată, din toată inima a­cea, aduc oştirei cele mai calde şi cele mai sincere mulţumiri. ((In pag. III-a: defilarea membrilor Frontului Renaşterii Naţionale şi membrilor gărzii naţionale in faţa Palatului Regal). Domnule General, Sunt viu mişcat de acest dar simbolic, pe care oştirea Mea Mi-l oferă în această zi de sărbătorire. Acest dar simbolic este chiar o legătură care întăreşte încrederea şi dragostea între Şef şi Oştire. Doresc ca acest sentiment, care a fost totdeauna atât de viu în sufletul Meu. — IN CORPUL ZIARULUI. Noui concentrări de ofiţeri şi trupă pe o perioadă de 30 de zile. Comunicatul nr. 33 al Marelui Stat Major. : * Amnistierea unor infracţiuni la legea pentru apă­rarea ordinei şi la legea rechiziţiilor. Cuprinsul codului funcţionarilor publici. Diferitele grupe şi tipuri de salarizare. Tabelele de încadrare. Modificarea legii asupra înaintărilor în armată. Preţul uleiului de floarea soarelui. Atitudinea Italiei. Câteva presupuneri ale cercurilor autorizate germane. Corespondenţă de la Berlin Lupte aeriene între avioa­ne germane şi avioane el­vețiene.

Next