Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)
1941-06-11 / nr. 154
V . -------------------§ la Kamflafs S le 1 7^ EXEMPLARUL { i„ statute 6 m 1 ^'VIM Taxa poștală plătită în minierar conform aprobării Dir. Q.le P. T. T. St. Anul al 5 artea 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Vitalitatea românească Dăinuirea poporului nostru dealungul atâtor veacuri de încălcări şi vitregie, care, dacă au izbutit să-i frângă unitatea teritorială şi politică — răsleţindu-l sub atâtea regimuri deosebite — n’au izbutit să macine nimic din unitatea lui de limbă şi de rasă, a rămas până şi astăzi un miracol pentru cercetători. Una din cheile acestei vitalităţi este, desigur, şi prolificitatea excepţională a poporului român. Puterea lui de Înmulţire, numărul covârşitor al naşterilor care înspăimânta mortal pe oamenii de stat ai Ungariei, a constituit principalul suport natural al vitalităţii româneşti. Lor le datoreşte el acea forţă unică de refacere şi de penetraţie, care, nu numai că i-a păstrat intactă fiinţa etnică, dar a făcut din ea un instrument de atracţie şi de absorbţie a elementelor alogene cu care vicisitudinile istoriei l-au pus in contact. Toată atenţia şi toată preţuirea trebue să acordăm acestei mari virtuţi, care rămâne şi pe viitor chezăşia păstrării şi expansiunii noastre, titlul nostru de superioritate faţă de alte seminţii, titlu de drepturi asupra teritoriului însuşi în hotarele indicate de prezenţa majoritară a naţiunii române. Din acest punct de vedere, studiul şi controlul statistic al mişcării demografice în ţara noastră trebuesc ţinute in cea mai mare cinste, iar indicaţiile lor trebue să fie urmărite cu aceiaşi grije şi cu aceiaşi promptitudine, cu care corăbierul urmăreşte mişcările busolei. O privire aruncată azi pe carta demografică a României ne descoperă semne menite să ne neliniştească. Urmărind situaţia naşterilor şi a deceselor pe ultimii 5 ani, după datele prezentate în ultimul număr al Buletinului demografic al României, avem de constatat o scădere foarte accentuată şi continuă a numărului de naşteri, fără măcar ca numărul deceselor să fi scăzut în proporţie, ca măcar pe cale de compensaţie să izbutim a menţine excedentul natural al populaţiei la o cifră constantă. Astfel, proporţia născuţilor vii a scăzut dela 31.5 la 1000 de locuitori in anul 1936 la 26.5 în 1940, iar a deceselor în perioada aceloraşi ani a scăzut abia dela 19.8 la mia de locuitori in 1936 la 19.2 în 1940. Datorită acestui proces demografic depresiv, excedentul natural el însuşi a scăzut dela 11.7 la mia de locuitori in 1936 la 7.3 in 1940. Partea şi mai gravă este că scăderea cea mai accentuată a procentului de naşteri, în cursul ultimilor 5 ani, s’a produs în mediul rural pe care ne-am deprins să-l socotim şi pe drept cuvânt, ca rezervoriul viu de vitalitate şi de primenire a forţelor naţiunii. Procentul de născuţi vii la rata de locuitori în mediul ţărănesc a scăzut de la 33.8 la 28.2, iar decesele dela 19.9 la mia de loc., la 18.8, reducând astfel excedentul natural al populaţiei ţărăneşti dela 13.9 la mie la 9.4 la mie. Din păcate, în decursul ultimilor 5 ani mai avem de observat, tot în mediul rural, o scădere a procentului căsătoriilor, de la 17.9 la mia de loc, în 1936, la 15.9 în 1940 şi în schimb, o sporire a procentului născuţilor-morţi de la 1.9 la o sută de născuţi vii în 1936, la 2.2% în 1940, iar procentul deceselor infantile sub vârsta de un an, a săltat de la 17.5 la suta de născuţi vii în 1936, la 18.9% în 1940. Iată numai o serie de cifre, care sunt tot atâtea semnale de alarmă pentru vigilenţa noastră cu privire la slăbirea vitalităţii poporului nostru, — şi încă tocmai in stratele lui de temelie. De aci rezultă o serie de îndatoriri, de la care generaţia noastră nu trebue să se abată fără a păcătui amarnic faţă de viitorul şi armura de siguranţă a poporului românesc. Toată solicitudiniea, toate sforţările, toate sacrificiile pentru înstrăvenirea materială şi morală a ţărănimii npastre, în rândurile căreia au început să apară semne neliniştitoare de oboseală şi de degenerescenţă. Nu trebue să mai lăsăm o zi neîntrebuinţată pentru truda ce suntem datori a o închina mântuirii celui mai bun aluat al neamului nostru. Incăerări sângeroase intre politie şi greviştii americani New-York, 9 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R transmite: Cu baionetele la armă şi cu mitralierele, 3 000 de soldaţi au intrat în uzinele „Northamerican Aviation Company". Un grevist, ce se afla de pază, a fost rănit cu lovituri de baionetă. In cursul unei încăerări produse între posturile de pază ale greviştilor şi poliţie, şase lucrători au fost răniţi. Los Angeles, 9 (Rador). •— Corespondentul agenţiei „Havas-Ofi” transmite : „Situaţia rămâne foarte încordată. Aşteptăm trupa pentru a o primi. S’au şi aruncat bombe lacrimogene”, a declarat conducătorul greviştilor de la „Northamerican Aviation Company”. Pichetele de grevă, risipite cu ajutorul bombelor lacrimogene, au putut să se regrupeze. Forţele poliţieneşti, evaluate la vreo 200 de oameni, au reuşit să-şi croiască o trecere printre pichetele de grevişti pentru a se da putinţă lucrătorilor să intre în uzină. Cam vreo 1.600 de lucrători sunt gata să ia lucrul. Pichetele de grevă se compun aproximativ din 100 de grevişti. Se semnalează câţiva răniţi. Mai multe maşini au fost răsturnate de greviști. SITUAŢIA PE TEATRELE UERĂZBOI OPERAŢIILE MILITARE DIN SIRIA ŞI LIBAN,CE URMĂREŞTE MAREA BRITANIC IN LEVANT de R. SEIŞANU Cu toate declaraţiile categorice pe care le-a făcut zilele trecute generalul Dentz, înaltul comisar al Franţei din Siria şi Liban, că n’au fost debarcate şi nu sunt concentrate trupe germane în aceste ţări, guvernul britanic a continuat să considere situaţia critică şi interesele sale ameninţate deoarece Franţa n’ar fi în măsură să-şi menţină poziţia sa din Levant, în calitate de putere mandatară. Guvernul din Vichy a repetat şi el într’un comunicat recent că prezenţa trupelor germane în Siria şi Liban este o invenţiune , iar în cursul operaţiunilor din Irak numai avioane germane au trecut deasupra Siriei spre Irak, în consecinţă nu poate fi învinuită Franţa de o cooperare militară cu Germania, in Levant, împotriva Marei Britanii , şi nici de o abatere dela dispoziţiile prevăzute în convenţiiunea de armistiţiu, sau dela îndatoririle sale de putere mandatară. Aceste declaraţii şi explicaţii n’au modificat atitudinea guvernului englez faţă de Franţa. Conform planului stabilit de comandamentul armatei britanice din Orient, în înţelegre cu generalul dizident francez, De Gaulle, guvernul englez a luat iniţiativa unei acţiuni ofensive împotriva forţelor franceze şi indigene din Siria şi Liban, care sunt evaluate la 50.000-60.000 de oameni. Această acţiune a început în ziua de 8 iunie. In zorii acelei zile trupele britanice, australiene, indiene, în colaborare cu cele franceze din corpul expedi-ţionar „gaullist”, concentrate de câteva săptămâni în zona de nord a frontieriilor Palestinei şi Transiordaniei şi în zona de nord-vest a Irakului, împărţite în patru coloane, dintre care două principale, au trecut în teritoriile Siriei şi Libanului. întâia coloană, din Palestina, a trecut frontiera la nord de Saint Jean d’Acre, şi s’a angajat în coridorul litoral dintre coasta mării Mediteranei şi munţii Libanului, având ca obiective imedate Saida şi Beirut, capitala Libanului. Prin acest coridor litoral trece şoseaua ce leagă Saint-Jean d’Acre de Beirut, mărginită la vest de lanţul impunător al munţilor Liban, acoperiţi de păduri de cedrii, de brazi şi pini. Frontul, rezemat pe coasta mării şi pe munţii Libanului, prezintă o lungime de 30.35 km. In această regiune sunt poziţiile dominante, ocupate de (Continuare in pag. 2-a) Noul teatru de operaţiuni din Siria. Săgeţile indică direcţiunile principale de atac ale coloanelor principale britanice și franceze dizidente. Navigaţia pe Marea Neagră se face in mod normal Constanţa, 9 Iunie Contrar tuturor svonurilor, pe care anumite cercuri interesate le lansează, suntem în măsură să arătăm că navigaţia pe Marea Neagră se face în condiţiuni normale. Vapoarele române, care asigură legătura maritimă intre Constanţa şi Orientul apropiat, îşi fac cursele după itinerar, efectuând transporturi de călători şi mărfuri. SOLEMNITATEA DIN PORTUL GIURGIU Sosirea ferry-boatului „Sofia” cu invitaţii guvernului bulgar în staţia de legătură din Giurgiu (Darea de seamă în corpul ziarului) Generalul Wilson comanda operaţiile din Siria Amsterdam, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Postul de radio Londra a anunţat că generalul Wilson a primit înaltul comandament al operaţiilor din Siria. Vichy, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D.N.B.” transmite: Autorităţile franceze din Vichy constată că faptul că un general englez a fost numit comandant suprem al forţelor engleze şi gaulliste angajate în agresiunea contra Siriei şi Libanului dovedeşte că Anglia şi-a lepădat astfel masca şi că manevrele de la început ale generalilor dizidenți de Gaulle și Catroux nu au fost decât uneltiri spre a se găsi un pretext care să legitimeze agresiunea. A început războiul franco-englez in Siria Vichy, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite: Comandamentul forţelor armate franceze din Siria şi din Liban comunică: Trupele britanice au atacat Duminică, începând de la ora 3 şi 45 minute, frontierele de Sud ale Siriei şi Libanului . Ele au intrat în contact cu avantgărzile care, după ordin, au început lupta. Câmpul de aviaţie de la Mezze — lângă Damasc — a fost bombardat de avioanele engleze. Duminică dimineaţa. Nu s-au înregistrat pagube mari şi nici vre-un mort. Ea este mândră de a nu fi atacat ca cea dintâi pe fostul ei aliat. Mareşalul Petain aminteşte apoi propaganda ce a servit ca pretext agresiunei şi anume că trupele germane au debarcat în porturile franceze din Levant. „Voi, cei care sunteţi in Siria şi Liban, adaugă mareşalul, ştiţi că totul este fals“. El precizează că, în afară de trei sau patru avioane ce nu sunt în stare să decoleze, în Siria şi Liban nu există nici aviaţie, nici soldaţi germani. Agresiunea este deci profund injustă. Astăzi numai, pentru prima dată, suveranitatea franceză din Levant este ameninţată. Mareşalul Petain termină astfel: „Luptaţi pentru o cauză justă, aceea a integrităţii teritoriului, pe care istoria l-a lăsat moştenire patriei noastre. Voi veţi şti să-l apăraţi. Urările mele şi acelea ale Franţei întregi vă întovărăşesc“. Mesajul mareşalului Petain către populaţia franceză din Levant Vichy 8 (Rador). — In urma agresiunilor, ce s’au produs Duminică dimineaţă contra Siriei şi Libanului, mareşalul Petain a adresat generalului Dentz, înaltul comisar al Franţei în Siria şi Liban şi comandant al forţelor franceze, un mesaj către populaţia franceză din Levant. Mareşalul Petain subliniază în acest mesaj că acest atac incalificabil a fost pus la cale de către francezi dizidenţi, care, susţinuţi de forţele britanice, nu au şovăit să verse sângele fraţilor lor, ce apără suveranitatea franceză, Fran. x Amiralul Darlan vorbeşte azi la radio in chestiunea Siriei Vichy, 8 (Rador). — Amiralul Darlan, vice-preşedintele consiliului de miniştri francez, va rosti Marţi, la ora 71, o alocuţiune la postul de radio francez, care va fi difuzată de toate posturile de radio franceze. In cercurile politice din Vichy se presupune că el va da citire unei declaraţii în legătură cu situația creiată de agresiunea britanică contra Siriei. Nr. 154 Miercurii 11 Iunie 1941 - 10 Paginii SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SOLIDARITATE EUROPEANA încercările din trecut II Ideea „Statelor Unite ale Europei“ după modelul Statelor Unite ale Americei a fost de mulţi cugetători politici considerată ca utopică. Europa, în deosebire de America este alcătuită din popoare de diferite rase. In Statele Unite ale Americei de Nord există aceaşi limbă, o populaţie formată în condiţiuni identice, fără mari deosebiri de amintiri istorice. Uniunea federală a fost deci uşoară şi ea a izbutit politiceşte fiindcă a izbutit economiceşte, pe o întindere de aproape opt milioane km. pătraţi în cuprinsul a 48 de state circulaţiunea bunurilor este liberă. Nu tot astfel este in Europa. Popoarele europene sunt deosebite profund unele de altele, prin rasă, prin limbă, istorie, moravuri. Ele mai sunt deosebite prin amintiri istorice, dintre cari cele mai multe referitoare la lupte şi uri seculare între ele, atenuate unele cu timpul dar rămase în cronicele istoriei naţionale a fiecăruia. Iar în ce priveşte circulaţiunea bunurilor, pe o întindere de cinci milioane km. pătraţi, ea a fost aproape fără întrerupere împedicată de ziduri vamale Interstatale din ce în ce mai mari. Pentru aceste motive ideea alcătuirei „Statelor Unite ale Europei” după modelul Statelor Unite ale Americei de Nord, a părut în trecut şi pare şi astăzi, multora, imposibilă. Aceasta insă n’a exclus totuşi ideea unei solidarităţi europene, într’un cadru potrivit structurei continentului. Nu e locul să facem aci un istoric amănunţit al evoluţiei diferitelor încercări în această direcţie. Vom reaminti însă câteva din ele şi care au caracterizat anumite epoci Până In secolul al V-lea Imperiul roman a întrunit într’o singură unitate politică economică Europa occidentală şi septentrională la est de Rin şi la sud de Dunăre. Trei secole după dizolvarea Imperiului roman, Carol cel Mare a urmărit să constitue Unitatea Europei de Vest reuşind efemer şi trebuind să renunţe la această idee prin însuşi cunoscutul lui testament. O altă încercare de unitate europeană a fost alcătuirea Sfântului Imperiu German în secolul al XII-lea şi al XHI-Iea. In secolul al XV-lea după cucerirea Constantinopolului de către Turci şi întinderea lor în peninsula Balcanică, s’a încercat din nou o uniune a creştinătăţei europene contra primejdiei turceşti. Era pentru prima oară că s’a emis ideea organizărei unei apărări europene contra unei primejdii comune. Mai târziu, în secolul al XVIII- lea filozoful german Kant publică lucrarea sa asupra „Păcel perpetue” în care preconizează o uniune între state fără nicio dominaţiune din partea vreunui stat. Revoluţia franceză a încercat şi ea unificarea Europei prin fraternizarea popoarelor pe temeiul ideilor democratice după cum mai târziu, Napoleon a reluat ideea însă sub formă imperialistă. In secolul al XIX-lea ideea unităţei europene a fost înlocuită prin acea a echilibrului de forţe care a dăinuit şi la începutul secolului nostru. Totuşi în secolul al XIX-lea trebue reamintite: faimosul „Manifest către Europa” al lui Lamartine şi scrisoarea trimisă din exil de Victor Hugo către congresul păcei întrunit la Lausanne la 4 Sept. 1869, scrisoare în care preciza constituirea „republicei federale europene”. Invitat la Lausanne, Victor Hugo a rostit un admirabil discurs susţinând în mod călduros constituirea „Statelor Unite ale Europei”. Literatura politică a secolului trecut a fost îmbogăţită şi de alte scrieri în aceaşi direcţie, dar fără o reală influenţă asupra conducătorilor politici ai popoarelor europene. Participarea Statelor Unite la războiul mondial şi influenţa exercitată de preşedintele Wilson a adus însă o idee cu totul nouă: „universalismul”. Nu mai era vorba de o solidaritate europeană, ci de una mondială. Dorinţa de pace a tuturor popoarelor —o dorinţă cu atât mai puternică cu cât ororile şi dezastrele războiului mondial îngrozise şi ruinase lumea — a făcut să nu se întrevadă de la început partea uto(Continuare in pag. 7-a) Mari pagube pricinuite de grijină in jud. Constanta Recolta de pe 400 ha, complet distrusă 9 Iunie Rapoartele telefonice primite azi dimineaţă de prefectura judeţului nostru arată că, in cursul nopţii, o ploaie torenţială, însoţită de grindină şi de dese descărcări electrice, s’a abătut asupra câtorva regiuni din judeţul nostru. Astfel, raportul comunei Basarab arată că grindina a distrus complet recolta depe 300 ha. Grindina a fost de mărimea oului de porumbel şi atât de deasă, încât, fiind luată de şuvoaiele de apă, s’a îngrămădit în cantităţi foarte mari. Ploaia însoţită de grindină a durat peste o oră. De asemeni, grindina a pricinuit ravagii în comuna Năvodari, unde a distrus semănăturile de pe suprafaţa de 100 ha. O ploaie însoţită de grindină a mai căzut în comunele Ovidiu, Valea Neagră şi Valul-lui- Traian. In aceste comune, grindina find mai mică şi mai rară, pagubele pricinuite semănăturilor sunt neînsemnate. In ceea ce priveşte comuna Basarab, din cauza ploii s’au produs inundaţii, pierind mai multe sute de păsări şi animale mic. In regiunea comunei Ovidiu, unde se află grădinile de zarzavat, grindina a pricinuit pagube apreciabile. Au fost distruse în deosebi răsadurile și zarzavaturile expuse. După unele evaluări, pagubele pricinuite de grindină la grădinile din comuna Ovidiu se urcă la suma de peste un milion lei. De la ora 17, a început iarăși să ploaie tare, însă fără grindină, ci numai cu descărcări electrice. Ploaia a căzut din belşug şi asupra Constanţei şi întregului litoral. Ambasada in Paris a Statelor Unite a fost închisă Washington, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas Off comunică: Oficial se anunţă că ambasada dim Paris a Statelor Unite este în mod oficial închisă. Personalul ambasadei americane a fost numit în alte posturi. Relaţiile diplomatice cu regiunile ocupate din Franţa vor fi asigurate, de azi în înainte, prin intermediul ambasadei din Berlin a Statelor Unite. IN CORPUL ZIARULUI CENTRELE COMISIUNILOR DE BACALAUREAT TEORETIC Digul Nilului la Cairg