Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)

1941-06-11 / nr. 154

V­ . -------------------§ la Kamflafs S le 1 7^ EXEMPLARUL { i„ statute 6 m 1 ^'VIM Taxa poștală plătită în minierar conform aprobării Dir. Q.le P. T. T. St. Anul al 5 artea 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Vitalitatea românească Dăinuirea poporului nos­tru dealungul atâtor veacuri de încălcări şi vitregie, care, dacă au izbutit să-i frângă unitatea teritorială şi poli­tică — răsleţindu-l sub atâ­tea regimuri deosebite — n’au izbutit să macine nimic din unitatea lui de limbă şi de rasă, a rămas până şi astăzi un miracol pentru cercetă­tori. Una din cheile acestei vitalităţi este, desigur, şi pro­lificitatea excepţională a po­porului român. Puterea lui de Înmulţire, numărul covârşi­tor al naşterilor care înspăi­mânta mortal pe oamenii de stat ai Ungariei, a constituit principalul suport natural al vitalităţii româneşti. Lor le datoreşte el acea forţă unică de refacere şi de penetraţie, care, nu numai că i-a păstrat intactă fiinţa etnică, dar a făcut din ea un instrument de atracţie şi de absorbţie a elementelor alogene cu care vicisitudinile istoriei l-au pus in contact. Toată atenţia şi toată pre­ţuirea trebue să acordăm a­­cestei mari virtuţi, care ră­mâne şi pe viitor chezăşia păstrării şi expansiunii noas­tre, titlul nostru de superio­ritate faţă de alte seminţii, titlu de drepturi asupra te­ritoriului însuşi în hotarele indicate de prezenţa majori­tară a naţiunii române. Din acest punct de vedere, studiul şi controlul statistic al mişcării demografice în ţa­ra noastră trebuesc ţinute in cea mai mare cinste, iar in­dicaţiile lor trebue să fie ur­mărite cu aceiaşi gri­je şi cu aceiaşi promptitudine, cu ca­re corăbierul urmăreşte miş­cările busolei. O privire aruncată azi pe carta demografică a Româ­niei ne descoperă semne me­nite să ne neliniştească. Urmărind situaţia naşte­rilor şi a deceselor pe ultimii 5 ani, după datele prezentate în ultimul număr al Buleti­nului demografic al Româ­niei, avem de constatat o scădere foarte accentuată şi continuă a numărului de naşteri, fără măcar ca numă­rul deceselor să fi scăzut în proporţie, ca măcar pe cale de compensaţie să izbutim a menţine excedentul natural al populaţiei la o cifră con­stantă. Astfel, proporţia născuţi­lor vii a scăzut dela 31.5 la 1000 de locuitori in anul 1936 la 26.5 în 1940, iar a decese­lor în perioada aceloraşi ani a scăzut abia dela 19.8 la mia de locuitori in 1936 la 19.2 în 1940. Datorită acestui proces de­mografic depresiv, exceden­­tul natural el însuşi a scăzut dela 11.7 la mia de locuitori in 1936 la 7.3 in 1940. Partea şi mai gravă este că scăderea cea mai accen­tuată a procentului de naş­teri, în cursul ultimilor 5 ani, s’a produs în mediul rural pe care ne-am deprins să-l so­cotim şi pe drept cuvânt, ca rezervoriul viu de vitalitate şi de primenire a forţelor na­ţiunii. Procentul de născuţi vii la rata de locuitori în mediul ţărănesc a scăzut de la 33.8 la 28.2, iar decesele dela 19.9 la mia de loc., la 18.8, reducând astfel exce­dentul natural al populaţiei ţărăneşti dela 13.9 la mie la 9.4 la mie. Din păcate, în decursul ultimilor 5 ani mai avem de observat, tot în mediul rural, o scădere a procentului căsă­toriilor, de la 17.9 la mia de loc, în 1936, la 15.9 în 1940 şi în schimb, o sporire a pro­centului născuţilor-morţi de la 1.9 la o sută de născuţi vii în 1936, la 2.2% în 1940, iar procentul deceselor infantile sub vârsta de un an, a săl­tat de la 17.5 la suta de năs­cuţi vii în 1936, la 18.9% în 1940. Iată numai o serie de ci­fre, care sunt tot atâtea sem­nale de alarmă pentru vigi­lenţa noastră cu privire la slăbirea vitalităţii poporului nostru, — şi încă tocmai in stratele lui de temelie. De aci rezultă o serie de îndatoriri, de la care genera­ţia noastră nu trebue să se abată fără a păcătui amar­nic faţă de viitorul şi armura de siguranţă a poporului ro­mânesc. Toată solicitudiniea, toate sforţările, toate sacrificiile pentru înstrăvenirea mate­rială şi morală a ţărănimii npastre, în rândurile căreia au început să apară semne neliniştitoare de oboseală şi de degenerescenţă. Nu trebue să mai lăsăm o zi neîntrebuinţată pentru truda ce suntem datori a o închina mântuirii celui mai bun aluat al neamului nos­tru. Incăerări sângeroase intre politie şi greviştii americani New-York, 9 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R transmite: Cu baionetele la armă şi cu mitralierele, 3 000 de soldaţi au intrat în uzinele „Northamerican Aviation Company". Un grevist, ce se afla de pază, a fost rănit cu lovituri de ba­ionetă. In cursul unei încăerări pro­duse între posturile de pază ale greviştilor şi poliţie, şase lucră­tori au fost răniţi. Los Angeles, 9 (Rador). •— Co­respondentul agenţiei „Havas-Ofi” transmite : „Situaţia rămâne foarte încor­dată. Aşteptăm trupa pentru a o primi. S’au şi aruncat bombe la­crimogene”,­­ a declarat condu­cătorul greviştilor de la „North­american Aviation Company”. Pichetele de grevă, risipite cu ajutorul bombelor lacrimogene, au putut să se regrupeze. Forţele poliţieneşti, evaluate la vreo 200 de oameni, au reuşit să-şi croiască o trecere printre pichetele de grevişti pentru a se da putinţă lucrătorilor să intre în uzină. Cam vreo 1.600 de lucrători sunt gata să ia lucrul. Pichetele de grevă se compun aproximativ din 100 de grevişti. Se semnalează câţiva răniţi. Mai multe maşini au fost răs­turnate de greviști. SITUAŢIA PE TEATRELE UERĂZBOI OPERAŢIILE MILITARE DIN SIRIA ŞI LIBAN,­­CE URMĂREŞTE MAREA BRITANIC IN LEVANT de R. SEIŞANU Cu toate declaraţiile cate­gorice pe care le-a făcut zi­lele trecute generalul Dentz, înaltul comisar al Franţei din Siria şi Liban, că n’au fost debarcate şi nu sunt concen­trate trupe germane în aceste ţări, guvernul britanic a con­­tinuat să considere situaţia critică şi interesele sale ame­ninţate de­oarece Franţa n’ar fi în măsură să-şi menţină poziţia sa din Levant, în ca­litate de putere mandatară. Guvernul din Vichy a re­­pe­tat şi el într’un comunicat recent că prezenţa trupelor germane în Siria şi Liban este o invenţiune , iar în cursul operaţiunilor din Irak numai avioane germane au trecut de­asupra Siriei spre Irak, în consecinţă nu poate fi învinuită Franţa de o coo­perare militară cu Germania, in­ Levant, împotriva Marei Britanii , şi nici de o abatere dela dispoziţiile prevăzute în convenţiiunea de armistiţiu, sau dela îndatoririle sale de putere mandatară. Aceste declaraţii şi explica­ţii n’au modificat atitudinea guvernului englez faţă de Franţa. Conform planului stabilit de comandamentul armatei britanice din Orient, în înţelegre cu generalul dizi­­dent francez, De Gaulle, gu­vernul englez a luat iniţiativa unei acţiuni ofensive împotri­va forţelor franceze şi indi­­gene din Siria şi Liban, care sunt evaluate la 50.000-60.000 de oameni. Această acţiune a început în ziua de 8 iunie.­­ In zorii acelei zile trupele britanice, australiene, indie­­ne, în colaborare cu cele franceze din corpul expedi-­­ţionar „gaullist”, concentrate de câteva săptămâni în zona de nord a frontieriilor Pales­tinei şi Transiordaniei şi în zona de nord-vest a Irakului, împărţite în patru coloane, dintre care două principale, au trecut în teritoriile Siriei şi Libanului. întâia coloană, din Pales­­tina, a trecut frontiera la nord de Saint Jean d’Acre, şi s’a angajat în coridorul lito­ral dintre coasta mării Medi­­teranei şi munţii Libanului, având ca obiective imedate Saida şi Beirut,­­ capitala Libanului. Prin acest coridor litoral trece şoseaua ce leagă Saint-Jean d’Acre de Beirut, mărginită la vest de lanţul impunător al munţilor Liban, acoperiţi de păduri de cedrii, de brazi şi pini. Frontul, rezemat pe coasta mării şi pe munţii Libanului, prezintă o lungime de 30.35 km. In această regiune sunt po­ziţiile dominante, ocupate de (Continuare in pag. 2-a) Noul teatru de operaţiun­i din Siria. Săgeţile indică direcţiunile principale de atac ale coloanelor prin­cipale britanice și franceze dizidente. Navigaţia pe Marea Neagră se face in mod normal Constanţa, 9 Iunie Contrar tuturor svonurilor, pe care anumite cercuri interesate le lansează, suntem în măsură să a­­rătăm că navigaţia pe Marea Neagră se face în condiţiuni nor­male. Vapoarele române, care asigu­ră legătura maritimă intre Cons­tanţa şi Orientul apropiat, îşi fac cursele după itinerar, efectuând transporturi­ de călători şi măr­furi. SOLEMNITATEA DIN PORTUL GIURGIU Sosirea ferry-boatului „Sofia” cu invitaţii guvernului bu­l­gar în staţia de legătură din Giurgiu (Darea de seamă în corpul zia­rului) Generalul Wilson comanda operaţiile din Siria Amsterdam, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Postul de radio Londra a a­­nunţat că generalul Wilson a primit înaltul comandament al operaţiilor din Siria. Vichy, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D.N.B.” transmite: Autorităţile franceze din Vichy constată că faptul că un general englez a fost numit comandant suprem al forţelor engleze şi gaulliste angajate în agresiunea contra Siriei şi Li­banului dovedeşte că Anglia şi-a lepădat astfel masca şi că manevrele de la început ale ge­neralilor dizidenți de Gaulle și Catroux nu au fost decât u­­neltiri spre a se găsi un pre­text care să legitimeze agre­siunea. A început războiul franco-englez in Siria Vichy, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. B. transmite: Comandamentul forţelor armate franceze din Siria şi din Liban comunică: Trupele britanice au ata­cat Duminică, începând de la ora 3 şi 45 minute, frontie­rele de Sud ale Siriei şi Li­banului . Ele au intrat în contact cu avantgărzile care, după ordin, au început lupta. Câmpul de aviaţie de la Mezze — lângă Damasc — a fost bombardat de avioanele engleze. Duminică diminea­ţa. Nu s-au înregistrat pagube mari şi nici vre-un mort. Ea este mândră de a nu fi atacat ca cea dintâi pe fos­tul ei aliat. Mareşalul Petain aminteşte apoi propaganda ce a servit ca pretext agresiunei şi anu­me că trupele germane au de­barcat în porturile franceze din Levant. „Voi, cei care sunteţi in Si­­ria şi Liban, adaugă mareşa­lul, ştiţi că totul este fals“. El precizează că, în afară de trei sau patru avioane ce nu sunt în stare să decoleze, în Siria şi Liban nu există nici aviaţie, nici soldaţi ger­­mani. Agresiunea este deci profund injustă. Astăzi numai, pentru pri­ma dată, suveranitatea fran­­ceză din Levant este amenin­ţată. Mareşalul Petain termină astfel: „Luptaţi pentru o cauză justă, aceea a integri­tăţii teritoriului, pe care is­toria l-a lăsat moştenire pa­triei noastre. Voi veţi şti să-l apăraţi. Urările mele şi acelea ale Franţei întregi vă întovără­şesc“. Mesajul mareşalului Petain către populaţia franceză din Levant Vichy 8 (Rador). — In ur­ma agresiunilor, ce s’au pro­dus Duminică dimineaţă con­tra Siriei şi Libanului, mare­­şalul Petain a adresat gene­ralului Dentz, înaltul comisar al Franţei în Siria şi Liban şi comandant al forţelor fran­ceze, un mesaj către popu­laţia franceză din Levant. Mareşalul Petain subliniază în acest mesaj că acest atac incalificabil a fost pus la cale de către francezi dizidenţi, care, susţinuţi de forţele bri­tanice, nu au şovăit să verse sângele fraţilor lor, ce apără suveranitatea franceză, Fran. x Amiralul Darlan vorbeşte azi la radio in chestiunea Siriei Vichy, 8 (Rador). — Amiralul Darlan, vice-preşedintele consi­liului de miniştri francez, va rosti Marţi, la ora 71, o alocu­ţiune la postul de radio fran­cez, care va fi difuzată de toate posturile de radio franceze. In cercurile politice din Vichy se presupune că el va da citire unei declaraţii în legătură cu situația creiată de agresiunea britanică contra Siriei. Nr. 154 Miercurii 11 Iunie 1941 - 10 Pagini­i SI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SOLIDARITATE EUROPEANA încercările din trecut II Ideea „Statelor Unite ale Euro­pei“ după modelul Statelor Unite ale Americei a fost de mulţi cu­getători politici considerată ca utopică. Europa, în deosebire de America este alcătuită din po­poare de diferite rase. In Statele Unite ale Americei de Nord exi­stă aceaşi limbă, o populaţie for­mată în condiţiuni identice, fără mari deosebiri de amintiri isto­rice. Uniunea federală a fost deci uşoară şi ea a izbutit politiceşte fiindcă a izbutit economiceşte, pe o întindere de aproape opt mi­lioane km. pătraţi în cuprinsul a 48 de state circulaţiunea bunu­rilor este liberă. Nu tot astfel este in Europa. Popoarele europene sunt deose­bite profund unele de altele, prin rasă, prin limbă, istorie, moravuri. Ele mai sunt deose­bite prin amintiri istorice, dintre cari cele mai multe referitoare la lupte şi uri seculare între ele, atenuate unele cu timpul dar ră­mase în cronicele istoriei naţio­nale a fiecăruia. Iar în ce pri­veşte circulaţiunea bunurilor, pe o întindere de cinci milioane km. pătraţi, ea a fost aproape fără întrerupere împedicată de ziduri vamale Interstatale din ce în ce mai mari. Pentru aceste motive ideea al­­cătuirei „Statelor Unite ale Eu­ropei” după modelul Statelor U­­nite ale Americei de Nord, a pă­rut în trecut şi pare şi astăzi, multora, imposibilă. Aceasta insă n’a exclus totuşi ideea unei solidarităţi europene, într’un cadru potrivit structurei continentului. Nu e locul să facem aci un istoric amănunţit al evoluţiei di­feritelor încercări în această di­recţie. Vom reaminti însă câteva din ele şi care au caracterizat a­numite epoci Până In secolul al V-lea Im­periul roman a întrunit într’o singură unitate politică eco­nomică Europa occidentală şi septentrională la est de Rin şi la sud de Dunăre. Trei secole după dizolvarea Imperiului roman, Carol cel Mare a urmărit să constitue U­­nitatea Europei de Vest reuşind efemer şi trebuind să renunţe la această idee prin însuşi cuno­scutul lui testament. O altă­ încercare de unitate eu­ropeană a fost alcătuirea Sfân­tului Imperiu German în secolul al XII-lea şi al XHI-Iea. In secolul al XV-lea după cu­cerirea Constantinopolului de către Turci şi întinderea lor în peninsula Balcanică, s’a încercat din nou o uniune a creştinătă­­ţei europene contra primejdiei turceşti. Era pentru prima oară că s’a emis ideea organizărei unei apărări europene contra unei primejdii comune. Mai târziu, în secolul al XVIII- lea filozoful german Kant pu­blică lucrarea sa asupra „Păcel perpetue” în care preconizează o uniune între state fără nicio do­­minaţiune din partea vreunui stat. Revoluţia franceză a încercat şi ea unificarea Europei prin fra­ternizarea popoarelor pe temeiul ideilor democratice după cum mai târziu, Napoleon a reluat ideea însă sub formă imperia­listă. In secolul al XIX-lea ideea u­­nităţei europene a fost înlocuită prin acea a echilibrului de forţe care a dăinuit şi la începutul se­colului nostru. Totuşi în secolul al XIX-lea trebue reamintite: faimosul „Manifest către Euro­pa” al lui Lamartine şi scrisoa­rea trimisă din exil de Victor Hugo către congresul păcei în­trunit la Lausanne la 4 Sept. 1869, scrisoare în care preci­­za constituirea „republicei federale europene”. Invitat la Lausanne, Victor Hugo a rostit un admira­bil discurs susţinând în mod căl­duros constituirea „Statelor U­­nite ale Europei”. Literatura politică a secolului trecut a fost îmbogăţită şi de alte scrieri în aceaşi direcţie, dar fără o reală influenţă asupra conducătorilor politici ai popoa­relor europene. Participarea Statelor Unite la războiul mondial şi influenţa exercitată de preşedintele Wilson a adus însă o idee cu totul nouă: „universalismul”. Nu mai era vorba de o solidaritate europea­nă, ci de una mondială. Dorinţa de pace a tuturor popoarelor —o dorinţă cu atât mai puternică cu cât ororile şi dezastrele războiu­lui mondial îngrozise şi ruinase lumea — a făcut să nu se în­trevadă de la început partea uto­(Continuare in pag. 7-a) Mari pagube pricinuite de grijină in jud. Constanta Recolta de pe 400 ha, complet distrusă 9 Iunie Rapoartele telefonice primite azi dimineaţă de prefectura ju­deţului nostru arată că, in cursul nopţii, o ploaie torenţială, înso­ţită de grindină şi de dese des­cărcări electrice, s’a abătut asu­pra câtorva regiuni din judeţul nostru. Astfel, raportul comunei Basa­rab arată că grindina a distrus complet recolta depe 300 ha. Grindina a fost de mărimea ou­lui de porumbel şi atât de dea­să, încât, fiind luată de şuvoaie­le de apă, s’a îngrămădit în can­tităţi foarte mari. Ploaia însoţi­tă de grindină a durat peste o oră. De asemeni, grindina a prici­nuit ravagii în comuna Năvo­dari, unde a distrus semănăturile de pe suprafaţa de 100 ha. O ploaie însoţită de grindină a mai căzut în comunele Ovidiu, Valea Neagră şi Valul-lui- Traian. In aceste comune, grin­dina find mai mică şi mai rară, pagubele pricinuite semănături­lor sunt neînsemnate. In ceea ce priveşte comuna Ba­sarab, din cauza ploii s’au pro­dus inundaţii, pierind mai multe sute de păsări şi animale mic. In regiunea comunei Ovidiu, unde se află grădinile de zarza­vat, grindina a pricinuit pagube apreciabile. Au fost distruse în deosebi răsadurile și zarzavatu­rile expuse. După unele evaluări, pagube­le pricinuite de grindină la gră­dinile din comuna Ovidiu se urcă la suma de peste un milion lei. De la ora 17, a început iarăși să ploaie tare, însă fără grin­dină, ci numai cu descărcări e­­lectrice. Ploaia a căzut din belşug şi a­­supra Constanţei şi întregului li­toral. Ambasada in Par­is a Statelor­ Unite a fost închisă Washington, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ha­vas Off comunică: Oficial se anunţă că am­basada dim Paris a Statelor Unite este în mod oficial în­chisă. Personalul ambasadei ame­ricane a fost numit în alte posturi. Relaţiile diplomatice cu regiunile ocupate din Franţa vor fi asigurate, de azi în î­nainte, prin intermediul am­basadei din Berlin a Statelor Unite. IN CORPUL ZIARULUI CENTRELE C­OMISIUNILOR DE BACALAUREAT TEORETIC Digul Nilului la Cairg

Next