Vatra, 1986 (Anul 16, nr. 1-12)
1986-01-01 / nr. 1
2 OMAGIU (Urmare din pagina 1) 26 IANUARIE 1918, marea zi simbol a naţiunii române, semnul chemării spre viitor, semnul împlinirii in cîrmuirea destinelor noastre de către cel chemat de adincurile istoriei noastre! Angajat cu pasiune revoluţionară şi neţărmurită dragoste de neam şi ţară, cu o excepţională şi exemplară dăruire pentru oameni, încă din cea mai fragedă tinereţe, atunci cînd în puritatea lor se plămădesc idealurile şi aspiraţiile, proiectele şi voinţa de a lupta pentru ele, în marile bătălii pentru mai binele poporului său, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună în care respectul pentru om şi viaţă să devină suprema vocaţie a angajării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a contribuit imens la clădirea unui edificiu ce va dăinui peste timp şi vreme ca o probă a geniului poporului român. Cînd la istoricul forum al partidului din vara anului 1965, naţiunea şi vrerea poporului il alesese să ne conducă pe drumul drept, cinstit şi curat al unei noi culturi şi civilizaţii, la vîrsta deplinei maturităţi politice şi a înţelepciunii diriguitoare de inepuizabile energii revoluţionare, conducătorul partidului şi statului nostru a început o muncă genială de arhitect şi constructor al unei noi lumi de valori pe strămoşeasca vatră a neamului românesc. Roadele acestei proiecţii unice în slujba căreia a investit şi investeşte tot ceea ce are mai de preţ nu vor întîrzia să apară şi să se consolideze. Redind poporului măreţia sa, cultivind suprema valoare a unei politici ce nu dă niciodată greş, aceea de a făuri istoria cu poporul şi pentru popor, liderul României socialiste, găsind în ŢARA cabinetul său de lucru permanent, a dinamizat energii şi forţe creative, a mobilizat, cu o remarcabilă finalitate, masele largi populare în opera de făurire a unui destin demn de nobilele sale calităţi. Prin această osmoză cu POPORUL ŞI ŢARA au fost posibile toate marile împliniri în cele peste două decenii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea eroicului său popor. Scandarea de mii şi mii de ori, în cele mai diverse împrejurări şi ocazii de către milioane şi milioane de fii ai neamului, a cuvintelor „CEAUŞESCU ŞI POPORUL“, „CEAUŞESCU şi ROMÂNIA“ nu este altceva decit consacrarea în conştiinţa şi afectivitatea naţiunii a cheii succeselor obţinute, a unei identităţi totale apte să dezlege „tainele“ originalei experienţe româneşti, încrederea nemărginită în om, în perfectibilitatea lui, cultivarea tuturor modalităţilor de a transfera această încredere din registrul ideilor şi al sentimentelor în planul realităţii nemijlocite, cotidiene, constituie, pe traiectoria moştenirii din străbuni, fundamentele noului proiect umanist elaborat şi concretizat în viaţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Instituind, teoretic şi practic, omul drept scopul suprem al ethosului socialist, valoarea supremă a tuturor demersurilor întreprinse, gîndirea filosofică şi social-politică a conducătorului nostru, neobosita sa activitate revoluţionară, constituie temeiurile pe care clădim, astăzi, în România, o nouă ontologie a umanului, în care omul devine propriul său scop. Umanismul revoluţionar, concept esenţial al gîndirii preşedintelui ţării, remarcabilă sinteză a celor mai înălţătoare atribute ale existenţei individuale şi sociale, conturează conţinutul şi semnificaţiile noii biografii a constructorilor socialismului şi comunismului, devenind în latura normativităţii sale ghidul practic al genezei personalităţii multilaterale a omului nou. Acţionind cu realism politic, cu o înţelepciune superior motivată, „magnetizînd" resurvetenţialul naţional material şi uman, din interiorul poporului şi cu poporul, pentru binele poporului, secretarul general al partidului a pus definitiv şi trainic pecetea gîncului şi faptei sale pe toate edificiile emblematice, rod .l hărniciei, inteligenţei şi eroismului poporului condus de unul dintre marii săi eroi. Prin aceste înfăptuiri fără egal în istoria noastră, care au restituit „trecutului mărat“ un glorios viitor, românii au zidit o operă monumentală devenită capitol luminos al istoriei noastre multimilenare, .care poartă binemeritatul, întru veşnicie, nume al martorei inspirator arhitect — EPOCA CEAUŞESCU. Evident, o clarviziune de amploarea, originalitatea şi profunzimea celei caracteristice gîndirii despre lume şi despre viaţă, despre om şi destinul său, promovate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu putea să nu-şi asume interesul pentru ceea ce se petrece în contextul frămîntatei problematici mondiale. De aici, marea deschidere românească spre schimbările lumii contemporane, spre integrarea activă şi fructuoasă a României, în eforturile grele de edificare a unei lumi a păcii şi colaborării. Este meritul de necontestat al conducătorului poporului român, acela de a fi procedat cu un curaj şi o fermitate deosebite pentru lichidarea structurilor istorice perimate în relaţiile internaţionale şi pentru păşirea înspre o lume nouă. Restaurarea omului în plenitudinea naturii sale, aşezarea vieţii naţiunilor pe baze noi, negarea hotărîtă şi consecventă a structurilor morţii şi înlocuirea lor cu structurile vieţii, generatoare ale unui destin nou pentru specia umană sînt doar cîteva din obiectivele din care liderul român şi-a făcut o opţiune constantă, în numele căreia a acţionat cu o uimitoare energie. Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a întreprins în numele vieţii şi al păcii, conducătorul României socialiste este rînduit printre „liderii mondiali“, geniul său fiind astăzi recunoscut, admirat şi preţuit pe toate meridianele planetei, iar omenirea acestui veac aureolindu-l cu binemeritatul renume de EROU AL PĂCII. Pentru binele şi prosperitatea naţiunii noastre, pentru ca speranţa PACII să devină tot mai mult certitudine, dorim stimatului şi iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, multă sănătate şi putere de muncă, tradiţionala urare „La mulţi ani!“. Ioan COTT Omagiu Gîndirea creatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu I ** nfăptuirea neabătută de către poporul nostru a luminosului Program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate este strîns legată de intensa activitate teoretică şi practică a partidului, de gîndirea şi acţiunea novatoare, ştiinţifică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în edificarea noii orînduiri. Aplicând creator adevărurile universal valabile ale materialismului dialectic şi istoric la condiţiile concrete din România, îmbinînd în mod armonios, strălucit activitatea teoretică şi intervenţia concretă în iniţierea şi finalizarea celor mai diverse proiecte ale dezvoltării noastre sociale ca şi ale unora ce privesc relaţiile dintre statele şi popoarele lumii, cooperarea şi conlucrarea dintre ele în condiţii de destindere şi pace, secretarul general al partidului a adus şi aduce o contribuţie de inestimabilă valoare la înnoirea şi dinamizarea gîndirii şi practicii revoluţionare din patria noastră, la îmbogăţirea cu noi idei, teze şi concepte a tezaurului socialismului ştiinţific, a patrimoniului cunoaşterii şi creaţiei istorice a epocii noastre. Cercetarea conexiunii dialectice a gîndirii şi acţiunii partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în devenirea socialistă a României prezintă o importanţă deosebită, ea răspunzînd necesităţilor examinării mecanismului complex al progresului social în condiţiile socialismului. în acest context se impun a fi analizate principalele surse şi trăsături definitorii ale originalităţii creativităţii partidului nostru în domeniul teoriei şi practicii revoluţionare. Una dintre aceste surse rezidă în faptul că partidul consideră acţiunea practică drept punct de pornire şi în acelaşi timp, obiectiv al gîndirii şi îmbină în mod armonios activitatea teoretică cu practica revoluţionară în conceperea şi înfăptuirea politicii sale de edificare a noii orînduiri. în lumina exigenţelor formulate de Congresul al XII-lea all partidului întreaga activitate teoretică este îndreptată spre investigarea realităţilor, pentru elaborarea soluţiilor teoretice şi practice cerute de dezvoltarea socială, de fundamentarea ştiinţifică a întregii activităţi de conducere a societăţii, în viziunea partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, teoria, la fel ca şi celelalte elemente ale factorului subiectiv, este determinată de condiţiile obiective ale vieţii sociale. O expresie elocventă a gîndirii creatoare şi a acţiunii revoluţionare a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu o reprezintă preocuparea pentru formularea într-o manieră originală a unui demers ştiinţific asupra tuturor structurilor sociale în vederea perfecţionării continue a acestora. în acest context este edificatoare pentru însemnătatea principială şi practică a acestui demers teoretic elaborarea conceptului de societate socialistă multilateral dezvoltată. Acest concept elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă incontestabil, unul din elementele cele mai de preţ ale patrimoniului teoretic al partidului nostru, o soluţie românească originală cu privire la tendinţele obiective de progres şi dezvoltare armonioasă neîntreruptă a societăţii noastre socialiste, în gîndirea partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate este un proces revoluţionar de dezvoltare puternică a economiei, a bazei tehnico-materiale a socialismului, a forţelor de producţie, de perfecţionare continuă a vieţii sociale, de formare multilaterală a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă. Aici ne apare o altă virtute remarcabilă a gîndirii materialist dialectică a partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi anume viziunea integrală şi procesuală asupra vieţii sociale care oferă premise teoretice şi metodologice majore pentru conducerea ştiinţifică a societăţii noastre, întreaga problematică a edificării noii orânduiri nu este abordată într-o viziune statică, ci corespunzător cerinţelor noi aduse necontenit la ordinea zilei de progresul construcţiei socialiste. O componentă esenţială, definitorie a concepţiei filozofice revoluţionare a Partidului Comunist Român o reprezintă înţelegerea dezvoltării materialismului dialectic şi istoric, a gîndirii teoretice în general ca o deschidere spre problemele noi pe care le ridică procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism, în viziunea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preocupările pentru rezolvarea ştiinţifică a multiplelor şi complexelor probleme ale edificării noii orânduiri trebuie să pornească de la o serie de exigenţe metodologice şi cognitive, dintre care în documentele de partid se insistă mai ales asupra următoarelor: studierea şi înţelegerea legităţilor obiective ale dezvoltării economico-sociale pentru a acţiona în concordanţă cu cerinţele acestora; abordarea procesului construcţiei socialiste într-o viziune dialectică incompatibilă cu imobilismul; promovarea principiului unităţii dintre general şi particular; înţelegerea aprofundată a realităţilor concrete, a contradicţiilor şi soluţionarea acestora; sesizarea la timp a noului şi adoptarea sistematică a unor măsuri pentru înlăturarea vechiului şi afirmarea noului; cunoaşterea temeinică şi soluţionarea promptă a propunerilor şi cerinţelor întemeiate formulate de toate categoriile oamenilor muncii. Luarea în considerare a acestor cerinţe îi oferă partidului nostru garanţia obiectivităţii, îi permite să confere tuturor deciziilor un caracter multilateral, economico-social, politic şi moral, să adopte de fiecare dată soluţii realiste adecvate la problemele dezvoltării societăţii noastre, proiectând o perspectivă revoluţionară clară, întărind încrederea întregului popor în cauza socialismului. In acest spirit şi pe baza unor asemenea cerinţe au fost fundamentate Programul partidului, documentele Congresului al XIII-lea, operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, toate documentele Partidului Comunist Român. Tot în lumina acestor exigenţe au fost concepute şi elaborate Directivele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986—1990 şi orientările de perspectivă pînă în anul 2000. Originalitatea creativităţii partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în domeniul teoriei şi practicii revoluţionare de edificare a noii societăţi este pusă în evidenţă şi de alte trăsături definitorii ale acestei originalităţi, ca de exemplu: considerarea filozofiei materialist-dialectice şi istorice ca o necesitate imperioasă a luptei pentru transformarea revoluţionară a societăţii, ca o activitate teoretică care vizează construirea unei concepţii unitare despre existenţa naturală, socială şi umană, despre principiile şi normele gîndirii şi ale conduitei corecte în viaţa socială; abordarea întregului proces de edificare a noii orînduiri într-un spirit revoluţionar; considerarea luptei dintre vechi şi nou ca o legitate a dialecticii dezvoltării societăţii socialiste; soluţionarea corectă a raportului dialectic dintre filozofie şi ştiinţă, care se condiţionează reciproc în folosul progresului general al societăţii noastre; aşezarea filozofiei materialist-dialectice şi istorice la baza procesului complex de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a poporului; conceperea socialismului ca o orînduire profund democratică şi relevarea pe fondul acestei relaţii dintre socialism şi democraţie a unităţii dialectice depline dintre rolul conducător al clasei muncitoare şi a rolului politic conducător al partidului; conturarea cu o mare claritate a rolului deosebit pe care trebuie să-l exercite naţiunea socialistă, statul socialist, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste; asigurarea unei strînse unităţi dialectice între politica internă şi externă, aceste două laturi condiţionându-se şi determinîndu-se reciproc. Prin promovarea cu consecvenţă a unei asemenea viziuni filozofice revoluţionare, originale şi aplicarea creatoare a adevărurilor generale ale materialismului dialectic şi istoric, a principiilor socialismului ştiinţific la condiţiile concrete din ţara noastră, la realităţile în perpetuă transformare, la tradiţiile naţionale, prin fructificarea teoretică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţelor, ale cunoaşterii umane, partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asigură fundamentarea şi elaborarea celor mai corespunzătoare soluţii pentru înfăptuirea măreţelor obiective înscrise în Programul partidului, în documentele Congresului al XIII-lea, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea socialismului şi comunismului. rus Antologie Vatra BUCHETUL Ce buchet i-om da de ziua Lui? După iarnă vine primăvara. Astfel de buchet să-i dee ţara! Un buchet cum altul nu mai este Decit poate unul din poveste, Cum nu i se dete nimănui! Cine va primi buchetu-n dar A clădit tot faptă peste faptă Pentru-o lume bună şi mai dreaptă, Şi e fiul ţării cel iubit Ca un astru care-a răsărit, Patriot şi revoluţionar. Mihai BENIUC VATRA 178