Veselia, 1937 (Anul 45, nr. 1-52)
1937-01-01 / nr. 1
Cu tolba-i grea pe umeri, anul 1936 se grăbeşte să ajungă la bariera care-l desparte de neant. A întbătrânit îmtr’uin oni, ca mulţi alţii în o sută, totuşi barba-i tremură de mulţumire. Are şi dece. Activitatea i-a fost rodnică şi ,pe răbojul vremii numele lui va fi însemnat cu o linie mai groasă. S’a aşezat obosit pe o piatră de hotar, la locul tradiţional de întâlnire cu anul succesor şi In cele câteva clipe până la sosirea din veşnicie a tânărului urmaş, îşi mai frunzăreşte odată carmetu i de evenimente. Succesiunea e grea şi implică anumite sfaturi. E reeditarea schimbării guvernelor la noi. Sunt chestiuni în litigiu încă, iar tânărul şi neexperimentatul an, trebue pus în gardă. De altfel, acesta e procedeul de milenii, cu toate că în practică s’a dovedit că sfaturile nu sunt de nici un folos. Noul an are să se conducă tot după capul lui. Experienţa a dovedit că sfaturile nu sunt bune decât atunci când nu le urmezi. Totuşi fiecare om care îmbătrâneşte nu-şi simte limba la locul ei până ce n’o da măcar zece sfaturi pe zi. E legea firii, împărăţia neantului e prăbuşită în Întuneric, fără siluete, fără orizont — seamănă cu perspectiva multor partide politice de la noi, iar ochii bătrânului am sondează bezna de unde se va înfiripa noul rege anual al pământului, zic al pământului, fiindcă nu ştiu dacă şi fraţii noştri transplanetarişi-au cronometrat anii după ai noştri. Dinspre Apus, o perdea de lumină arată rugurile moderne aprinse in cinstea anului aşteptat şi o rumoare nedefinită se aude, e alămpăneala milioanelor de guri, cari îşi pregătesc discursurile de rigoare, cu toate că marele nouaunoscut nu prea e sensibil la tămâieli şi ploconeli, cari rămân exclusiv ■ apanajul faunei politice. Bezna şi-a scuipat plăsmuirea o fantasmă, inconsistentă încă, se înţepeneşte în faţa bătrânului, care îl priveşte Întunecat. Anna nou a luat fiinţă. Aşa era şi el când s’a urcat pe tronul efemer al timpului. S’a ridicat grăbit, întrevederea trebue să fie extrem de scurtă. — „Bine-a venit!“ — „Sănătate !“ Bătrânul strânse mâna noului venit. — „Iată-ţi moştenirea...“ Şi vechiul an îşi soldă bilanţul cu următoarele recomandări profetice : — „Ia seama, flăcăul meu, şi urmăreşte ceea ce are să se ’ntâmple. In Spania. Generalul Franco va întinde mâna lui Largo Caballero peste mormanele ultimilor cadavre, şi cum acest din urmă are o inimă largă va călca pe ea şi va deveni sfetnicul fostului său duşman. Castagnetele rămase vor însoţi imnurile epopeei de glorie războinică a Spaniei. In Italia, Ducele se va înduioşa de soarta Negusului, care a ajuns să-şi vândă argintăria şi-l va invita la dejun, propunându-i postul de interpret pe lângă guvernatorul din Adis- Abeba. Negusul va accepta, sărutând recunoştinţă mâna Ducelui, Anglia. Va da ca totdeauna o lovitură de bursă. Germania. Toţi cetăţenii vor mânca surcele impregnate, prinitr’un sistem special al uzinelor germane, cu untură de balenă transformată în unt. Restul alimentelor se va vinde la export pentru alimentarea fondului de război. Nici un cetăţean nu va mai purta la el obiecte metalice, cari se vor înscrie ca devize forte. Negustorii de fier vechi vor fi trecuţi la Statul Major. Cei cari au nasturi de tablă la hainie, li vor depune la bănci, ţinându-şi pantalonii în mână. Industria oxigenului va lua o extindere mare, fiindcă va rămâne singura hrană a populaţiei (în baloane) afară de discursurile führeruluii. Ungaria va forma un corp expediţioniar dintoate fiicele patriei până la vârsta de 20 ani trimiţându-l in propagandă în toate centrele civilizate şi ne, pentru a înduioşa lumea de „tragedia“ poporului ungar. Elveţia va evacua seu forţa din local pe actuala ei locatară, Liga Năimitar, care pe lângă că n’a plătit chiria, Q. înjosit şi prestigiul ţării care a pramt-o, începând să imite desbaterile parlamentare din Bucureşti. America va schmaao ^ Japonia cărţi poştale ilustrate, mai nei_saigii marine. România. Nu va mai fi nevăzuită, ni stare de asediu, că penal va fi pus la naftalină, o va aranja cu „erorile natemile“ Valuta si va ridica la 10 bar francezi, un leu. Pâinea se va vin cu un preţ atât de scăzut, că tot lumea va mânca, mai mult CORBU Nu se vor mai aplica etichete. Smeurii intelectuali vor fi ataşaţi că unul de fiecare deputat încălită de secretari cu diurn fixe nontabile. Cei manuali vor fi lucauri in serviciul tehnic al primăriei,tele vor intra la mănăstire şi se v face schimnice. Sile Constantinescu va ţine la rdio câteva conferinţe, vorbind tinetului despre „Recunoştinţa copiiifaţă de părinţi“. Conferinţele vor însoţite de proecţiuni luminoase episoade din propria îi ,rinţa. D. v halache vaavea iar ae va intre deri, iar d. mareşal Aurescu va fa câteva declaraţii. Liberalii varanja o nouă remaniere. Mare pace dincontribuabili vor muri marea bucurie de a nu mai fi terrizaţi de agenţii fiscali, cari le v zice de acum înainte ,domnule“, vor şterge pe picioare în de intra în casă şi-şi vor scote fiilor Toată lumea care joacă va la loterie. Lui Vas se va mări pensiunea iar Cero va fi decorat. Scriitorul Eftimiu Cric lăsa de literatura şi te va ţine numai de cafenea. D. Mihai Sadoveanu va inibil câteva articole naţionaliste in „Dimineaţa“ şi va fi bine-cuvânt, într’uin sobor de rabini. Celalt Sadoveanu, Marin, va primite mereu artist loi de la Opea că le măreşte leafa şi, ca un gentlemen ce se respectă, îşi ■ respecte minciuna. Tot aşa de păcălici va rămâne , d. ministru Vaier Pop cu oftenire traiului şi cu audienţele. Şi cu astea zise, băiatul tatei, grăbeşte-te, eşti aşteptat“. Bătrânul an se mistui in beznitar tânărul cu paşi rari şi meditând o pomi spre rugurile de lumină unde mii de sunete ii anunţau sosirea. „Vivat 1937...“ „La mulţi ani !... Vasile lad