Viaţa Economică, ianuarie-iunie 1973 (Anul 11, nr. 1-26)

1973-03-23 / nr. 12

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA! viata ANUL X! nr 12099) Vineri 23 MARTIE 1973 PAGINI 2LEI1 2 economica ACTUALITATEA --------------------------­1 . NU AVEM VOCAŢIA RESEMNĂRII O DATA MAI MULT, evenimentele din ultima săptămînă au demonstrat că poporul român nu are vocaţia resem­nării. Viscolul ce s-a năpustit în acest început de primăvară asupra unor vaste întinderi ale ţării nu a reuşit — aşa cum nu au reuşit altă dată inundaţiile sau alte vicisitudini — să ne paralizeze in resemnare, să ne s­rîngă ritmul efortului nostru de edificare, să ne răpească din timpul pe care l-am drămuit gospodăreşte în vederea realizării sarcinilor de mare răs­pundere ce ne stau in faţă. Forţa, tăria morală, unitatea unui popor pot fi, desigur, descifrate şi din activitatea coti­diană, firească a acestuia, dar ele ies cel mai pregnant in evidenţă în momentele grele. Aces­te trăsături fundamentale s-au afirmat din nou, plenar, in zilele din urma cinci tineri sau vârst­nici, bărbaţi sau femei au făcut, fără nici o ezitare, un front comun de luptă împotriva stihiilor. Aşa cum se arată în comunicatul Comandamentului central pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă şi ale viscolului, „pentru înlăturarea efectelor visco­lului şi normalizarea rapidă a activităţii eco­­nomico-sociale în toate judeţele, organele şi organizaţiile de partid, colectivele din între­prinderi şi conducerile acestora, unităţile mi­litare şi întreaga populaţie aptă de muncă a acţionat zi şi noapte, dovedind o înaltă răs­pundere şi conştiinţă cetăţenească. Odată cu încetarea stării de necesitate, Comandamentul central adresează călduroase mulţumiri harni­cei clase muncitoare , care s-a aflat perma­nent în fruntea acestor acţiuni, asigurind, tot­odată, desfăşurarea fără întreruperi a produc­ţiei din fabrici şi uzine — ţărănimii şi celor­lalţi lucrători din agricultură, care au mun­cit cu dîrzenie pentru a pune la adăpost şi a feri de urmărire viscolului avutul obştesc al cooperativelor şi al statului"1. Un exemplu elocvent al devotamentului şi spiritului de abnegaţie cu care au acţionat oa­menii muncii în aceste zile îl constituie fap­tul că pretutindeni, în marile uzine ale ţării, activitatea s-a desfăşurat normal. Acest nor­mal include , de exemplu, la Uzina 23 Au­gust din Capitală, cu un trafic zilnic de a­­proape 40 de vagoane de materii prime şi pro­ducţie finită — „amănuntul" că în locul ce­lor 2000 de navetişti imobilizaţi de viscol în comunele lor, au trecut la strunguri şi la mon­taje tovarăşii lor din schimbul anterior care nu au conceput să părăsească uzina pină ce nu au sosit navetiştii. Astfel, a fost menţinută producţia, zilnic, la nivelul sarcinilor maxi­male. Tot normală — a fost activitatea şi în­­tr-o altă mare uzină bucureşteană — „Repu­blica11, unde în toate zilele stării de necesita­te s-a lucrat la parametrii maximali ai pla­nului, ceea ce a permis ea, de la începutul lunii şi pînă la sfîrşitul săptămînii trecute, să se producă peste plan 440 tone ţevi. Şi aici, mulţi oameni au lucrat cîte 16 ore fără între­rupere, iar sute de salariaţi şi-au făcut drum cu lopata în mînă spre hala trăgătoriei la rece pe care viscolul o izolase complet, lipsind-o de aprovizionarea materială. Sînt toate acestea doar cîteva amănunte din tabloul impresionant al dîrzeniei manifes­tate în aceste zile cînd angajamentul „Cinci­nalul înainte de termen“ nu s-a clătinat nici o clipă sub povara unor zile neprielnice. Și pentru că ne-am obișnuit să nu ne com­plăcem într-o stare de automulţumire, pentru că tindem întotdeauna spre mai mult şi spre mai bine, este cazul să ne amintim că victo­riile din aceste zile ne-au dezvăluit nu numai resursele noastre inepuizabile de energie şi abnegaţie, ci şi posibilităţile ample de care dispunem pentru a ne perfecţiona continuu activitatea, a pune în valoare noi rezerve, a accelera ritmul dezvoltării noastre multilate­rale, a înlocui efortul fizic cu inteligenţă, ra­ţionalitate şi eficienţă. I Acţiuni pentru îmbunătăţirea raportului: EFORT - EFECTE C­ONDIŢIA ESENŢIALA a realizării şi depăşirii sar­cinilor de producţie pre­văzute în actualul cincinal o con­stituie îndeplinirea exemplară şi în condiţii de eficienţă sporită a vastului program de investiţii a­­doptat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului, program în cadrul căruia anul 1073 se înscrie ca an hotărî­tor. Documentele dezbătute şi adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. su­bliniază semnificaţia majoră a în­deplinirii planului de investiţii, motivată şi in faptul că creşterile de producţie ce urmează a se ob­ţine pînă la sfîrşitul cincinalului sînt condiţionate şi ele intrarea în funcţiune la termen a noilor capa­cităţi de producţie, de dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor exis­tente. „Trebuie să fie clar — arăta tovarăşul secretar general, Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la închiderea lucrărilor recentei Ple­nare — că realizarea integrală a acestui program de investiţii con­diţionează în mod hotărîtor înfăp­tuirea înainte de termen a cinci­nalului“. Potenţialul productiv al econo­miei, urmare a însemnatelor re­surse materiale şi financiare des­tinate investiţiilor în această eta­pă, va fi considerabil sporit : nu­mai în anul 1973 vor fi puse în funcţiune, în industrie 490 de ca­pacităţi de producţie principale şi 46 capacităţi agrozootehnice mai însemnate, fondurile fixe ce vor fi date în exploatare în acest an, prezentînd o creştere de 21% faţă de cele planificate în anul prece­dent. In afară de dezvoltările de capacităţi ce se prevăd a se rea­liza în unităţile existente în cursul anului 1973, aceasta constituind o caracteristică principală, urmează a fi date în exploatare primele capacităţi în cadrul a numeroase noi platforme industriale sau obiec­tive. Efortul însemnat pe care-l face patria noastră pentru realizarea programului de investiţii se justi­fică numai în măsura în care o­­biectivele ce se prevăd a se exe­cuta corespund unei nevoi reale a economiei, sunt concepute cu o teh­nologie situată la nivelul mondial, au condiţii de a fi realizate cu costuri reduse şi la termenele pla­nificate, ating parametrii tehnico­­economici cu care s-a justificat e­­ficienţa investiţiei într-o perioadă scurtă după punerea în funcţiune. dr. loan I. CIOLAN (Continuare in pag. 1) COMERŢ EXTERIOR DINAMIZAREA EXPORTURILOR Din experienţa C.I. L. — Cluj D­ocumentele Plenarei c. c.al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie a.c. scot în evidenţă, pregnant, sarcinile de mare răspundere ce revin tuturor unităţilor economice pentru realizarea planului de export la nivelul maximal. Pe această temă, recent, a avut loc o dezbatere la Cluj, cu sprijinul Comite­tului Judeţean P.C.R. la care au parti­cipat reprezentanţi a trei mari unităţi economice exportatoare: Combinatul de industrializare a lemnului, Centrala de piele şi încălţăminte şi Fabrica de tri­cotaje „Someşul“. In numărul de faţă publicăm unele concluzii privind activi­tatea de export a Combinatului ele in­dustrializare a lemnului din Cluj. • Mutaţii in structura exporturilor EFICIENŢA EXPORTURILOR — aşa cum se subliniază în documentele de partid şi de stat — este direct condițio­nată de ponderea pe care o dețin în no­menclatorul mărfurilor ofertate pe plan­ ul. DETEŞAN (Continuare în pag. 9)

Next