Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)

1967-04-08 / nr. 6944

PROLETARI DIM TOW ANUL XXIII NR. 6944 SIMBATA 8 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Pulsul șantierelor Combinatului siderurgic gălățean RĂSPUNDERILE CADRELOR TEHNICO-INGINEREȘTI » și optica „păsărilor călătoare“... Pe șantierele de construcții ale Combinatului siderurgic „Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej" Galați, e­­xistă un valoros corp tehnico­­ingineresc, cu o bogată experien­ță profesională, care, alături de miile de constructori și mentori își aduce o contribuție efectivă la realizarea marelui obiectiv al siderurgiei românești. Sute de ingineri și maiștri veniți de pe alte șantiere ale țării, au găsit aici un larg cîmp de afirmare a aptitudinilor lor tehnice, dato­rită complexității lucrărilor, condițiilor bune create de mun­că și viață. Marea majoritate a cadrelor inginerești s-au încadrat în disciplina riguroasă cerută de realizarea vastului program de investiții, privesc cu profundă seriozitate, cu sentimentul cinstei și răspunderii sarcinile ce le au de îndeplinit. Sunt numeroase exemple de ingineri și tehnicieni ce se bucură de stimă și respect din partea constructorilor, res­pect câștigat prin muncă asiduă, printr-o atitudine demnă față de colectivul în care lucrează, do­vedind multă competență în or­ganizarea și conducerea produc­ției. Din rîndul acestora se des­prind numele inginerilor Nicolae Bircă, Lucian Popescu, Sabin Popescu, Ion Strătescu și Gheor­­ghe Prișcu care se află în frun­tea unor colective de construc­tori : Ștefan Rădvan, inginer șef coordonator, Ion Veștemeanu, in­giner șef cu mecanizarea, T­raian Stănciu, șeful serviciului pregăti­rea lucrului, sunt cadre de con­ducere cu vechime pe șantierele combinatului, care se afirmă ca talentați conducători ai activită­ții de construcții. Din păcate, însă, medalia iși are și reversul ei. Mai sunt ui­nele cadre care dovedesc tehnico­ inginerești o nepermis de slabă răspundere pentru încre­derea ce li se acordă, iar atunci cind sunt puse să răspundă pen­tru greutățile ce le provoacă își „mută" locul în altă parte, pe alte șantiere. Sînt „cocorii", păsările călătoare, avide după bani mulți, cu treabă puțină, sau chiar de loc, dacă se poate. Unii ingineri au rămas datori moral, ba chiar și material, co­lectivului de aici. Avînd în buzunar diploma de ingi­ner, ei caută să o folosească în interese înguste, personale, an­­gajîndu-se azi pe un șantier, mîine pe altul. „Nu-i de mirare deci, cind la angajare, ne spunea tovarășul Dumitru Cambir, șe­ful serviciului cadre de I.C.M.S.G. unii ingineri se inte­rp­resează mai întîi ce drepturi li se acordă, ce avantaje au în plus față de alte întreprinderi de construcții. Asemenea cadre care ridică astfel de înainte de verificarea pretenții­­lor în producție, unde trebuie să con­firme titlul de inginer, se elimi­nă singure, după ce se confrun­tă cu viața șantierului, cu pro­blemele complexe pe care tre­buie să le rezolve. Așa se expli­că faptul că, in trimestrul I a.c., din cei 23 de ingineri angajați, 18 au plecat, ceea ce echivalea­ză cu o dezertare din mijlocul colectivului, deși pentru ei familiile lor au fost create con­si­diții de muncă și viață dintre cele mai bune". Spre sfîrșitul anului trecut, in­ginerul Constantin Orhei, fostul director al grupului­­ I.C.M.S.G. a solicitat transferul la o altă întreprindere din țară. Motivul invocat în cerere era de natură familială. Ce ne-a relatat tova­rășul Ionel Ghebț, secretarul co­mitetului de partid al întreprin­derii ? „Altul este motivul pen­tru care inginerul Orhei a ple­cat de pe șantier. A fugit de răspundere. Spre sfîrșitul anu­lui, grupul 1 se înregistra cu se­rioase rămîneri în urmă la o­­biectivele aflate în construcție, situație cauzată de slaba condu­cere și organizare a lucrărilor. Fiind pus în discuția organiza­ției de partid pentru modul de­fectuos de a conduce unitatea, a refuzat să răspundă în fața comuniștilor, motivînd că nu vrea să se compromită". Inginerul Orhei n-a vrut să se „compromită", să dea soco­teală pentru propriile lipsuri, in schimb a compromis întregul grup. Se pune totuși întrebarea: De ce conducerea I.C.M.S.G. a privit „binevoitoare" perpetuarea unor astfel de lipsuri in activi­tatea inginerului Orhei ? De ce i s-a aprobat cererea de a pă­răsi grupul fără să fie tras la răspundere pentru produse întreprinderii, greutățile pentru cheltuielile suportate de stat cit a fost la specializare în străină­tate ? Folosind aceleași motive ca și inginerul Orhei, inginerul Nico­lae Andreev a solicitat recent desfacerea contractului de mun­că. Merită a fi discutat și acest caz. El a fost angajat ca șef de serviciu construcții metalice și utilaj tehnologic, cu un salariu de 2 925 lei. Cut a îndeplinit această funcție, a produs o serie de greutăți întreprinderii în apro­vizionarea tehnico-materială, șan­tierele de montaj fiind lipsite de construcții metalice. Depășit de sarcinile de producție, ingi­nerul Andreev a adoptat la eti­­ca... lacului (a se citi fuga de răspundere), solicitînd desfacerea contractului de muncă. Deși con­ducerea nu a avizat favorabil cererea, totuși el a părăsit între­prinderea, găsindu-și un culcuș călduț, lipsit de răspunderea ce-i revine ca inginer. După părerea unor cadre tehnice de la combi­nat, nici în cazul acesta, condu­cerea întreprinderii nu a luat o atitudine h­otărîtă, nu l-a pus în D. BOURCEANU AL. CRIHANA (Continuare în pag. a Il-aj Clasa a XI-a în fața maturității _____ GENEZE ȘI PERSPECTIVE ALE MEDIOCRITĂȚII... Nu credem să mai existe a­­depți ai mediocrității sau mai bine spus ai „liniei de mijloc". Poți alege, intr-adevăr, calea de mijloc într-o discuție sau în­tr-o dispută, opunînd-o ten­dințelor extremiste, dar, cind este vorba de profesie, de pers­pectiva in viață, premisa a­­ceasta se dovedește a fi cel puțin falsă și dăunătoare. Să-l luăm drept pildă pe absolventul școlii de cultură generală. Ni­meni nu se îndoiește că în mo­mentul cind a optat pentru li­ceu, el (sau familia) s-a gîndit și mai departe, la continuarea studiilor, și-a propus un scop mai înalt decît dorința de a se vedea numai în posesia diplo­mei de bacalaureat. Facultatea rămîne pentru mulți elevi de liceu un ideal precis, pentru alții o himeră. Ultimele clase medii sunt cel mai bun prilej pentru verifica­rea posibilităților intelectuale ale fiecăruia. Urmînd, fie secția reală, fie cea umanistă, ai în față un ori­zont larg, o diversitate uriașă de preocupări, de îndeletniciri, din care, alegînd pe cea către care te simți atras, ai posibili­tatea să te realizezi. Gîndirea limpede, introspecția, compara­ția cu ceilalți, sunt tot atîția factori care îți solicită, tinăr fiind, o hotărîre justa, obiectivă. Pentru că introspecția presupu­ne și sentimentul răspunderii pe care ți-o asumi față de so­cietate, și dorința de a te ști util prin măsura aptitudinilor și a puterii tare de muncă. Foarte mulți, întrebați fiind în ce măsură țin cont în alegerea profesiei de aptitudinile proprii și de cerințele generale ale so­cietății, ne-au dat un răspuns cît se poate de vag prin ne­­argumentare : „Doresc să urmez la facultate, pentru că profesia aceasta (inginer, profesor, me­dic) este foarte utilă societății. Mă voi strădui să fac față“... Toate meseriile sînt cît se poate de utile societății, de vre­me ce există. S-au născut cu toatele din necesități sociale. Problema este însă alta, aceea a găsirii locului fiecărui individ în producția de bunuri materia­le și spirituale, aceea a capa­cității fiecăruia de a continua și a depăși experiența înainta­șilor în fiecare branșă. Peste 88 la sută din elevii li­ceelor din Galați și-au expri­mat, prin intermediul anchetei noastre, convingerea că vor­ re­uși fie la institutele politehnice, fie la medicină, fie la univer­sitate. Nu ne vom lega de această proporție (relativă), ci de alta mult mai reală : 43,34 la sută din elevii școlilor medii din ora­șul Galați au­ încheiat cel de al doilea trimestru școlar în si­tuație de corigență și repeten­­ție. O bună parte din ei sînt în clasele a XI-a. Iată, așadar, o comparație care ne pune pe gînduri, pe baza căror rezulta­te se optează pentru urmarea unor studii superioare, cind în­săși obținerea diplomei de ba­calaureat este problematică ? j Există opinii destul de curioa­se în această privință. Un e­­lev, care nu semnează, de liceul nr. 5 din Galați spune la „La unele obiecte, cum ar fi româna, geografia, istoria nu am obținut niciodată note prea mari. La fizică și matematică insă, cea mai mică notă o am de 6. De aceea mă voi duce la Institutul politehnic". A. B. de la liceul nr. 6 are și ea o optică personală (îm­părtășită de mulți alții) în a­­ceastă privință : „Dacă voi lua bacalaureatul, voi merge la o școală sanitară sau chiar la o facultate de medicină. Cind e­­ram internată în vreun spital îi rugam pe doctori să-mi ex­plice și mie „fenomenul“ de ce prescrie o doctorie sau alta. Mama mea, care a vrut și ea să devină medic,, mă aprobă. Știu că fiecare meserie aleasă ține seama de aptitudini. Eu te am, pentru că de mică am fost „tare de caracter" nu-mi era milă de „orice“ : îmi plă­cea să tai cite o muscă prinsă sau vreun vierme.... In calitate de doctor mamoș (aceasta este specializarea) pe care vreau să o urmez, voi satisface o părti­cică din cerințele societății.“ In primul caz, avem de-a face cu o „mostră" clasică de optică a mediocrului. Pasiunea pentru un obiect sau altul (de altfel aici nu se poate vorbi despre așa ceva, de vreme ce RADU MACOVEI 1 (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a IV-a . Confruntare de opinii între partidele politi­ce din Grecia . Franța a avertizat că se va opune ca­tegoric intrării Angliei în Piața comună . Bolivia nu va participa la con­ferința O.S.A. Sosirea în Capitală a unei delegații a P. C. Francez La invitația Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Francez, director al ziarului „Toumanite", Jacques Denis, membru al C.C. al P. C. Fran­și­cez. Pe aeroportul Băneasa membrii delegației au fost întîmpinați de tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Măne­scu, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Fran­cez. La întrevedere au particippat tovarășii "Patti" Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leon­te Răutu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri pri­vind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației internaționale. Se apropie vremea însămințării porumbului Cu fiecare zi ce trece, ter­mometrele înregistrează o creștere a temperaturii în sol, semn că vremea semăna­tului porumbului este aproa­pe. In prezent, pe ogoarele re­giunii noastre, lucrarea prin­cipală care se execută este pregătirea terenului în vede­rea asigurării unui pat germi­nativ ci­ mai optim pentru se­mințele hibrizilor dubli și pa­ralel, în cooperativele agrico­le de producție, se lucrează la noile amenajări pentru iri­gații. In unitățile cooperatiste din raionul Focșani vor fi amena­jate pentru irigații încă 2 043 hectare. Zilele trecute ne-am depla­sat prin cîteva unități din a­­cest raion pentru a cunoaște stadiul amenajărilor, modul cum se desfă­șoară această acțiune, calita­tea lucrărilor executate. Cu acest prilej am constatat că problema ca­lității lucrări­lor în unitățile vizitate lasă de dorit. De altfel nici des­pre ritmul de execuție nu se pot spune cuvinte de laudă. Să redăm însă concret cîteva din aspectele întîlnite. Din cei 152 000 mc pămînt ce trebuie dislocat în această primăvară pentru amenajarea noii suprafețe amintite, s-au efectuat pînă la data de 5 a­­prilie a.c. săpături ce însu­mează doar circa 27 la sută. In cele 11 cooperative agricole care s-au angajat să extindă suprafețele irigate, lucrările au fost începute, dar se desfă­șoară cu viteza... melcului. De exemplu la Suraia, unitate care în anul trecut a obținut rezultate bune la cultura po­rumbului irigat, din 22 000 mc înscriși în proiect s-au dislo­cat doar 780 mc. La fel stau lucrurile și la Mircești : aici, din 28 000 mc pămînt nu s-au săpat decît 5 000 mc. Rămase în urmă cu lucrările de ame­najare sunt și cooperativele a­­gricole de producție din Vînă­­tori, Răstoaca și Biliești. Să fi uitat oare spe­cialiștii și consiliile de con­ducere din aceste unități că porumbul trebuie semănat la timpul optim și pe suprafețele amenajate pentru irigații ? In raidul nostru am poposit și la punctul Micleasca din perimetrul cooperativei agri­cole „Ogorul" din comuna Vul­­turu. Aici urmează să se a­­menajeze în această primăva­ră o nouă suprafață de 64 hectare. Lucrările au început de mult. Ce s-a realizat ? S-a săpat un canal principal cu o lungime de 400 metri, două ca­nale de­ aspersiune totalizînd circa 2 000 metri liniari, iar în zilele următoare se vor în­cepe săpăturile la un nou ca­nal de aspersiune în lungime de 1 375 metri. După părerea inginerului a­­gronom Vasile Chira, amena­jările se vor încheia în jurul datei de 15 aprilie. Din păca­te însă, nu putem da crezare acestei afirmații, întrucit, „cu mare greutate" se mobilizează la executarea amenajărilor 15­­—16 oameni pe zi. Și încă ce­va , nici­ pentru calitatea lu­crărilor nu există preocupare. Acțiunea fiind încredințată u­­nui­ șef de echipă cu o slabă pregătire, cotele înscrise pe pichete nu sunt respectate, iar canalele au fost taluzate ne­­corespunzător. Aceasta se datorește a­­tît lipsei de asistență tehnică din partea specialiștilor de la DRIFOT cît și slabei preocu­pări manifestată de consiliul de conducere al unității și chiar de tovarășul inginer a­­g­ronom. La cooperativa agricolă de producție Hîngulești, tov. Du­mitru Burzuca, inginer agro­nom și Costică Stoica, secreta­rul comitetului de partid, ne-au declarat cu multă seninătate că la lucrările de amenajare în ultimele zile, au participat... 4—5 oameni. Proiectul preve­de că în această primăvară aici se va amenaja pentru cul­tivare în condiții de irigare o nouă suprafață de 337 hec­tare la punctele „Peste vale", „Ziduri" și „Bălanu". Lucrîn­­du-se cu o astfel de „intensi­tate" (din cei 20 000 mc pămînt se dislocaseră pînă la 5 aprilie a.c., circa 8 000 mc)., amenajă­rile vor întîrzia cu siguranță. De asemenea, am aflat că in medie se realizează cu aceste „forțe" circa 30 mc pe zi. Fă­­cînd un mic calcul rezultă că, dacă se va lucra și în continu­are în acest ritm, lucrările de amenajare ar putea fi­ termi­nate în circa...400 de zile. Și doar cu o seară îna­intea vizitei noastre președin­tele și inginerul agronom din această cooperativă agricolă se angajaseră în fața Biroului Comitetului raional de partid Focșani, că vor lua toate mă­surile pentru terminarea acțiu­nii până la jumătatea acestei luni. Tot la Hîngulești s-a prevăzut și reamenajarea mai li­nei suprafețe de 159 hectare. Aici însă nu se poate acționa întrucit băltește apa. Cauza principală o constituie negli­jența și lipsa de preocupare a consiliului de conducere pentru executarea la timp a lucrări­lor de întreținere ,la sistemul de evacuare care cu timpul s-a înfundat și practic nu mai poate fi folosit. Printre unitățile vizitate cu prilejul raidului se numără și cele din Vulturu și Golo­­ganu. Intr-adevăr, la unitățile a­­cestea lucrările executate pînă la data­ aminti­tă erau de un bun nivel teh­nic. Ce folos însă că și aici se mobilizează un număr prea mic de oameni la terasamente,’ ■ iar­­ nivelarea gropilor nu a fost făcută ! Lame și tractoare există, însă ele­ nu sunt folosite. De ce ? Dacă lucrările de amenajare a terenurilor irigate sunt mult rămase în urmă și, în unele locuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, a­­ceasta se datorește și făptulu­i că specialiștii de la DRIFOT nu acordă peste tot o asisten­ță tehnică calificată. Specialis­tul Viorel Rafail, de exemplu, care trebuie să acorde asis­tența tehnică cooperatorilor din Vulturu, Hîngulești și Răs­toaca nu trece cu zilele pe te­renurile acestor unități din care cauză calitatea la unele lucrări de amenajări lasă de dorit. Timpul este destul de îna­intat. De aceea, este necesar ca, de îndată, consiliul agricol raional și uniunea raională cooperatistă Focșani să spriji­ne mai susținut unitățile care amenajează suprafețe de teren pentru a fi cultivate în con­diții de irigare, ca acestea să mobilizeze toate forțele­ și­ sa respecte întocmai graficele în­tocmite la începutul acestei acțiuni. O mai mare contribu­ție trebuie să dea specialiștii deoarece vremea semănatului porumbului bate la ușă și tre­buie executat la timp și în ce­le mai bune condiții și pe terenurile ce vor fi irigate. M. BIKA V. PIRLOG PAMINTUL — cel mai bine gospodărit! Foto: P. POPA Vedere din car­tierul Țiglina II. PE ȘANTIERUL FERMEI DE VAGI DE LA ȘENDRENI Cei ce răspund de lucrări „se întrec“ în a îngreuna ritmul lucrărilor... Șantierul de la Șendreni, unde întreprinderea nr. 7 construcții-montaje ridică construcția unei ferme mo­derne pentru creșterea vaci­lor, a fost deschis în septem­brie 1966. Lucrările au înce­put cu organizarea terasa­­mentelor și au continuat i­n mod normal pînă la venirea timpului nefavorabil al ier­nii, cind nu s-a mai putut lucra la executarea drumuri­lor. In primul trimestru al a­cestui an, activitatea a pu­tut începe din plin doar o dată cu venirea primăverii, în luna martie, reușindu-se în mare parte să se recupere­ze și restanțele din primele două luni. Pe acest șantier însă, s-au „înnodat" la ora actuală o serie de încurcături și nere­guli care frînează ritmul nor­mal al construcției. Să le luăm pe rînd și să începem cu problema prefa­bricatelor. Deși de comun a­cord cu I.P.B. se stabilește un grafic in 1966 de confecțio­nare a prefabricatelor din be­ton, I.P.B.-ul, care a primit din partea întreprinderii nr. 7 cofrajele necesare gata con­fecționate, nu livrează, în a­­nul trecut, decît 40 la sută din cantitatea prevăzută. Dar nici chiar pînă azi n-au fost livrate­ în întregime, mai lip­sind 43 bucăți grinzi­ , 1, 68 bucăți G 2 și­ 18 G 3, 64 bu­căți cornișe, 480­ de chesoane, 118 luminatoare (acestea din urmă fiind și cele mai im­portante piese, care asigură o desfășurare normală a lucră­rilor). S-au mai făcut alte grafi­ce, s-au încheiat „minute". Degeaba . Din lipsa prefabri­catelor, două macarale nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. La I.P.B. s-au gă­sit și scuze, n-au avut agre­gate. Dar de ce nu le-au a­­sigurat încă din trimestrul IV-1966, căci se întocmise graficul și se cunoșteau sar­cinile ! ? La anumite construcții este absolut necesară cărămida. Dar aceasta lipsește. Deși s-a propus și aprobat înlocuirea parțială a cărămizii cu pre­fabricate și blocuri de beton autoclavizat, ceea ce ar re­duce cantitatea necesară de cărămidă în mod substanțial, nu s-a putut asigura nici cel puțin restul de cărămizi cu care trebuie realizată zidăria de soclu. Blocurile de beton s-au adus pe șantier, con­strucția stă însă pe loc, întrebăm serviciul de apro­vizionare al întreprinderii nr. 7 , de ce nu s-au luat măsu­rile necesare pentru asigura­rea cantităților de cărămidă prevăzute ? Proiectantul, I.S.P.A. Bucu­rești, ca să fie și el în „ton" produce și el îm­curcături ca­re îngreunează mersul lucră­rilor. De exemplu nu a tri­­­mis încă documentația pen­tru construcția atelierului mecanic, rezervorul nici aceea pentru de 200 m­c pri­vind armătura. Și construc­țiile stau la cota „zero". Tot I.S.P.A. întîrzie rezolvarea detaliilor de execuție a gră­tarelor de beton armat de la canalele de evacuare a dejecții­lor din grajduri, deși situația dăinuie din ianuarie 1967. Pentru înlocuirea cărămizii s-a propus, așa cum arătam mai înainte, confecționarea panourilor din beton. I.S.P.A. nu dă însă aprobarea pentru acestea fără avizul C.S.P., susținînd că ar fi un consum de fier-beton neprevăzut. Mi­nisterul asigură cota necesară de fier-benot fără­­ ca aceasta să constituie un consum exa­gerat. I.S.P.A. însă se „men­ține pe poziție". Iar lucra­rea. .. așteaptă, pînă s-ar li­chida controversele. Numai că timpul nu stă pe loc. Dar se pare că nu toți cei care răspund de această construc­ție vor să țină seama de acest lucru. Conducerea întreprinderii nr. 7 își dă și ea „concursul" la îngreunarea ritmului nor­mal de lucru. De pildă, a N. ANGHELESCU (Continuare în pag. a ’II-a)

Next