Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)
1967-04-08 / nr. 6944
PROLETARI DIM TOW ANUL XXIII NR. 6944 SIMBATA 8 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Pulsul șantierelor Combinatului siderurgic gălățean RĂSPUNDERILE CADRELOR TEHNICO-INGINEREȘTI » și optica „păsărilor călătoare“... Pe șantierele de construcții ale Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" Galați, există un valoros corp tehnicoingineresc, cu o bogată experiență profesională, care, alături de miile de constructori și mentori își aduce o contribuție efectivă la realizarea marelui obiectiv al siderurgiei românești. Sute de ingineri și maiștri veniți de pe alte șantiere ale țării, au găsit aici un larg cîmp de afirmare a aptitudinilor lor tehnice, datorită complexității lucrărilor, condițiilor bune create de muncă și viață. Marea majoritate a cadrelor inginerești s-au încadrat în disciplina riguroasă cerută de realizarea vastului program de investiții, privesc cu profundă seriozitate, cu sentimentul cinstei și răspunderii sarcinile ce le au de îndeplinit. Sunt numeroase exemple de ingineri și tehnicieni ce se bucură de stimă și respect din partea constructorilor, respect câștigat prin muncă asiduă, printr-o atitudine demnă față de colectivul în care lucrează, dovedind multă competență în organizarea și conducerea producției. Din rîndul acestora se desprind numele inginerilor Nicolae Bircă, Lucian Popescu, Sabin Popescu, Ion Strătescu și Gheorghe Prișcu care se află în fruntea unor colective de constructori : Ștefan Rădvan, inginer șef coordonator, Ion Veștemeanu, inginer șef cu mecanizarea, Traian Stănciu, șeful serviciului pregătirea lucrului, sunt cadre de conducere cu vechime pe șantierele combinatului, care se afirmă ca talentați conducători ai activității de construcții. Din păcate, însă, medalia iși are și reversul ei. Mai sunt uinele cadre care dovedesc tehnico inginerești o nepermis de slabă răspundere pentru încrederea ce li se acordă, iar atunci cind sunt puse să răspundă pentru greutățile ce le provoacă își „mută" locul în altă parte, pe alte șantiere. Sînt „cocorii", păsările călătoare, avide după bani mulți, cu treabă puțină, sau chiar de loc, dacă se poate. Unii ingineri au rămas datori moral, ba chiar și material, colectivului de aici. Avînd în buzunar diploma de inginer, ei caută să o folosească în interese înguste, personale, angajîndu-se azi pe un șantier, mîine pe altul. „Nu-i de mirare deci, cind la angajare, ne spunea tovarășul Dumitru Cambir, șeful serviciului cadre de I.C.M.S.G. unii ingineri se interpresează mai întîi ce drepturi li se acordă, ce avantaje au în plus față de alte întreprinderi de construcții. Asemenea cadre care ridică astfel de înainte de verificarea pretențiilor în producție, unde trebuie să confirme titlul de inginer, se elimină singure, după ce se confruntă cu viața șantierului, cu problemele complexe pe care trebuie să le rezolve. Așa se explică faptul că, in trimestrul I a.c., din cei 23 de ingineri angajați, 18 au plecat, ceea ce echivalează cu o dezertare din mijlocul colectivului, deși pentru ei familiile lor au fost create considiții de muncă și viață dintre cele mai bune". Spre sfîrșitul anului trecut, inginerul Constantin Orhei, fostul director al grupului I.C.M.S.G. a solicitat transferul la o altă întreprindere din țară. Motivul invocat în cerere era de natură familială. Ce ne-a relatat tovarășul Ionel Ghebț, secretarul comitetului de partid al întreprinderii ? „Altul este motivul pentru care inginerul Orhei a plecat de pe șantier. A fugit de răspundere. Spre sfîrșitul anului, grupul 1 se înregistra cu serioase rămîneri în urmă la obiectivele aflate în construcție, situație cauzată de slaba conducere și organizare a lucrărilor. Fiind pus în discuția organizației de partid pentru modul defectuos de a conduce unitatea, a refuzat să răspundă în fața comuniștilor, motivînd că nu vrea să se compromită". Inginerul Orhei n-a vrut să se „compromită", să dea socoteală pentru propriile lipsuri, in schimb a compromis întregul grup. Se pune totuși întrebarea: De ce conducerea I.C.M.S.G. a privit „binevoitoare" perpetuarea unor astfel de lipsuri in activitatea inginerului Orhei ? De ce i s-a aprobat cererea de a părăsi grupul fără să fie tras la răspundere pentru produse întreprinderii, greutățile pentru cheltuielile suportate de stat cit a fost la specializare în străinătate ? Folosind aceleași motive ca și inginerul Orhei, inginerul Nicolae Andreev a solicitat recent desfacerea contractului de muncă. Merită a fi discutat și acest caz. El a fost angajat ca șef de serviciu construcții metalice și utilaj tehnologic, cu un salariu de 2 925 lei. Cut a îndeplinit această funcție, a produs o serie de greutăți întreprinderii în aprovizionarea tehnico-materială, șantierele de montaj fiind lipsite de construcții metalice. Depășit de sarcinile de producție, inginerul Andreev a adoptat la etica... lacului (a se citi fuga de răspundere), solicitînd desfacerea contractului de muncă. Deși conducerea nu a avizat favorabil cererea, totuși el a părăsit întreprinderea, găsindu-și un culcuș călduț, lipsit de răspunderea ce-i revine ca inginer. După părerea unor cadre tehnice de la combinat, nici în cazul acesta, conducerea întreprinderii nu a luat o atitudine hotărîtă, nu l-a pus în D. BOURCEANU AL. CRIHANA (Continuare în pag. a Il-aj Clasa a XI-a în fața maturității _____ GENEZE ȘI PERSPECTIVE ALE MEDIOCRITĂȚII... Nu credem să mai existe adepți ai mediocrității sau mai bine spus ai „liniei de mijloc". Poți alege, intr-adevăr, calea de mijloc într-o discuție sau într-o dispută, opunînd-o tendințelor extremiste, dar, cind este vorba de profesie, de perspectiva in viață, premisa aceasta se dovedește a fi cel puțin falsă și dăunătoare. Să-l luăm drept pildă pe absolventul școlii de cultură generală. Nimeni nu se îndoiește că în momentul cind a optat pentru liceu, el (sau familia) s-a gîndit și mai departe, la continuarea studiilor, și-a propus un scop mai înalt decît dorința de a se vedea numai în posesia diplomei de bacalaureat. Facultatea rămîne pentru mulți elevi de liceu un ideal precis, pentru alții o himeră. Ultimele clase medii sunt cel mai bun prilej pentru verificarea posibilităților intelectuale ale fiecăruia. Urmînd, fie secția reală, fie cea umanistă, ai în față un orizont larg, o diversitate uriașă de preocupări, de îndeletniciri, din care, alegînd pe cea către care te simți atras, ai posibilitatea să te realizezi. Gîndirea limpede, introspecția, comparația cu ceilalți, sunt tot atîția factori care îți solicită, tinăr fiind, o hotărîre justa, obiectivă. Pentru că introspecția presupune și sentimentul răspunderii pe care ți-o asumi față de societate, și dorința de a te ști util prin măsura aptitudinilor și a puterii tare de muncă. Foarte mulți, întrebați fiind în ce măsură țin cont în alegerea profesiei de aptitudinile proprii și de cerințele generale ale societății, ne-au dat un răspuns cît se poate de vag prin neargumentare : „Doresc să urmez la facultate, pentru că profesia aceasta (inginer, profesor, medic) este foarte utilă societății. Mă voi strădui să fac față“... Toate meseriile sînt cît se poate de utile societății, de vreme ce există. S-au născut cu toatele din necesități sociale. Problema este însă alta, aceea a găsirii locului fiecărui individ în producția de bunuri materiale și spirituale, aceea a capacității fiecăruia de a continua și a depăși experiența înaintașilor în fiecare branșă. Peste 88 la sută din elevii liceelor din Galați și-au exprimat, prin intermediul anchetei noastre, convingerea că vor reuși fie la institutele politehnice, fie la medicină, fie la universitate. Nu ne vom lega de această proporție (relativă), ci de alta mult mai reală : 43,34 la sută din elevii școlilor medii din orașul Galați au încheiat cel de al doilea trimestru școlar în situație de corigență și repetenție. O bună parte din ei sînt în clasele a XI-a. Iată, așadar, o comparație care ne pune pe gînduri, pe baza căror rezultate se optează pentru urmarea unor studii superioare, cind însăși obținerea diplomei de bacalaureat este problematică ? j Există opinii destul de curioase în această privință. Un elev, care nu semnează, de liceul nr. 5 din Galați spune la „La unele obiecte, cum ar fi româna, geografia, istoria nu am obținut niciodată note prea mari. La fizică și matematică insă, cea mai mică notă o am de 6. De aceea mă voi duce la Institutul politehnic". A. B. de la liceul nr. 6 are și ea o optică personală (împărtășită de mulți alții) în această privință : „Dacă voi lua bacalaureatul, voi merge la o școală sanitară sau chiar la o facultate de medicină. Cind eram internată în vreun spital îi rugam pe doctori să-mi explice și mie „fenomenul“ de ce prescrie o doctorie sau alta. Mama mea, care a vrut și ea să devină medic,, mă aprobă. Știu că fiecare meserie aleasă ține seama de aptitudini. Eu te am, pentru că de mică am fost „tare de caracter" nu-mi era milă de „orice“ : îmi plăcea să tai cite o muscă prinsă sau vreun vierme.... In calitate de doctor mamoș (aceasta este specializarea) pe care vreau să o urmez, voi satisface o părticică din cerințele societății.“ In primul caz, avem de-a face cu o „mostră" clasică de optică a mediocrului. Pasiunea pentru un obiect sau altul (de altfel aici nu se poate vorbi despre așa ceva, de vreme ce RADU MACOVEI 1 (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a IV-a . Confruntare de opinii între partidele politice din Grecia . Franța a avertizat că se va opune categoric intrării Angliei în Piața comună . Bolivia nu va participa la conferința O.S.A. Sosirea în Capitală a unei delegații a P. C. Francez La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Francez, director al ziarului „Toumanite", Jacques Denis, membru al C.C. al P. C. Franșicez. Pe aeroportul Băneasa membrii delegației au fost întîmpinați de tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au particippat tovarășii "Patti" Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației internaționale. Se apropie vremea însămințării porumbului Cu fiecare zi ce trece, termometrele înregistrează o creștere a temperaturii în sol, semn că vremea semănatului porumbului este aproape. In prezent, pe ogoarele regiunii noastre, lucrarea principală care se execută este pregătirea terenului în vederea asigurării unui pat germinativ ci mai optim pentru semințele hibrizilor dubli și paralel, în cooperativele agricole de producție, se lucrează la noile amenajări pentru irigații. In unitățile cooperatiste din raionul Focșani vor fi amenajate pentru irigații încă 2 043 hectare. Zilele trecute ne-am deplasat prin cîteva unități din acest raion pentru a cunoaște stadiul amenajărilor, modul cum se desfășoară această acțiune, calitatea lucrărilor executate. Cu acest prilej am constatat că problema calității lucrărilor în unitățile vizitate lasă de dorit. De altfel nici despre ritmul de execuție nu se pot spune cuvinte de laudă. Să redăm însă concret cîteva din aspectele întîlnite. Din cei 152 000 mc pămînt ce trebuie dislocat în această primăvară pentru amenajarea noii suprafețe amintite, s-au efectuat pînă la data de 5 aprilie a.c. săpături ce însumează doar circa 27 la sută. In cele 11 cooperative agricole care s-au angajat să extindă suprafețele irigate, lucrările au fost începute, dar se desfășoară cu viteza... melcului. De exemplu la Suraia, unitate care în anul trecut a obținut rezultate bune la cultura porumbului irigat, din 22 000 mc înscriși în proiect s-au dislocat doar 780 mc. La fel stau lucrurile și la Mircești : aici, din 28 000 mc pămînt nu s-au săpat decît 5 000 mc. Rămase în urmă cu lucrările de amenajare sunt și cooperativele agricole de producție din Vînători, Răstoaca și Biliești. Să fi uitat oare specialiștii și consiliile de conducere din aceste unități că porumbul trebuie semănat la timpul optim și pe suprafețele amenajate pentru irigații ? In raidul nostru am poposit și la punctul Micleasca din perimetrul cooperativei agricole „Ogorul" din comuna Vulturu. Aici urmează să se amenajeze în această primăvară o nouă suprafață de 64 hectare. Lucrările au început de mult. Ce s-a realizat ? S-a săpat un canal principal cu o lungime de 400 metri, două canale de aspersiune totalizînd circa 2 000 metri liniari, iar în zilele următoare se vor începe săpăturile la un nou canal de aspersiune în lungime de 1 375 metri. După părerea inginerului agronom Vasile Chira, amenajările se vor încheia în jurul datei de 15 aprilie. Din păcate însă, nu putem da crezare acestei afirmații, întrucit, „cu mare greutate" se mobilizează la executarea amenajărilor 15—16 oameni pe zi. Și încă ceva , nici pentru calitatea lucrărilor nu există preocupare. Acțiunea fiind încredințată unui șef de echipă cu o slabă pregătire, cotele înscrise pe pichete nu sunt respectate, iar canalele au fost taluzate necorespunzător. Aceasta se datorește atît lipsei de asistență tehnică din partea specialiștilor de la DRIFOT cît și slabei preocupări manifestată de consiliul de conducere al unității și chiar de tovarășul inginer agronom. La cooperativa agricolă de producție Hîngulești, tov. Dumitru Burzuca, inginer agronom și Costică Stoica, secretarul comitetului de partid, ne-au declarat cu multă seninătate că la lucrările de amenajare în ultimele zile, au participat... 4—5 oameni. Proiectul prevede că în această primăvară aici se va amenaja pentru cultivare în condiții de irigare o nouă suprafață de 337 hectare la punctele „Peste vale", „Ziduri" și „Bălanu". Lucrîndu-se cu o astfel de „intensitate" (din cei 20 000 mc pămînt se dislocaseră pînă la 5 aprilie a.c., circa 8 000 mc)., amenajările vor întîrzia cu siguranță. De asemenea, am aflat că in medie se realizează cu aceste „forțe" circa 30 mc pe zi. Făcînd un mic calcul rezultă că, dacă se va lucra și în continuare în acest ritm, lucrările de amenajare ar putea fi terminate în circa...400 de zile. Și doar cu o seară înaintea vizitei noastre președintele și inginerul agronom din această cooperativă agricolă se angajaseră în fața Biroului Comitetului raional de partid Focșani, că vor lua toate măsurile pentru terminarea acțiunii până la jumătatea acestei luni. Tot la Hîngulești s-a prevăzut și reamenajarea mai linei suprafețe de 159 hectare. Aici însă nu se poate acționa întrucit băltește apa. Cauza principală o constituie neglijența și lipsa de preocupare a consiliului de conducere pentru executarea la timp a lucrărilor de întreținere ,la sistemul de evacuare care cu timpul s-a înfundat și practic nu mai poate fi folosit. Printre unitățile vizitate cu prilejul raidului se numără și cele din Vulturu și Gologanu. Intr-adevăr, la unitățile acestea lucrările executate pînă la data amintită erau de un bun nivel tehnic. Ce folos însă că și aici se mobilizează un număr prea mic de oameni la terasamente,’ ■ iar nivelarea gropilor nu a fost făcută ! Lame și tractoare există, însă ele nu sunt folosite. De ce ? Dacă lucrările de amenajare a terenurilor irigate sunt mult rămase în urmă și, în unele locuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, aceasta se datorește și făptului că specialiștii de la DRIFOT nu acordă peste tot o asistență tehnică calificată. Specialistul Viorel Rafail, de exemplu, care trebuie să acorde asistența tehnică cooperatorilor din Vulturu, Hîngulești și Răstoaca nu trece cu zilele pe terenurile acestor unități din care cauză calitatea la unele lucrări de amenajări lasă de dorit. Timpul este destul de înaintat. De aceea, este necesar ca, de îndată, consiliul agricol raional și uniunea raională cooperatistă Focșani să sprijine mai susținut unitățile care amenajează suprafețe de teren pentru a fi cultivate în condiții de irigare, ca acestea să mobilizeze toate forțele și sa respecte întocmai graficele întocmite la începutul acestei acțiuni. O mai mare contribuție trebuie să dea specialiștii deoarece vremea semănatului porumbului bate la ușă și trebuie executat la timp și în cele mai bune condiții și pe terenurile ce vor fi irigate. M. BIKA V. PIRLOG PAMINTUL — cel mai bine gospodărit! Foto: P. POPA Vedere din cartierul Țiglina II. PE ȘANTIERUL FERMEI DE VAGI DE LA ȘENDRENI Cei ce răspund de lucrări „se întrec“ în a îngreuna ritmul lucrărilor... Șantierul de la Șendreni, unde întreprinderea nr. 7 construcții-montaje ridică construcția unei ferme moderne pentru creșterea vacilor, a fost deschis în septembrie 1966. Lucrările au început cu organizarea terasamentelor și au continuat in mod normal pînă la venirea timpului nefavorabil al iernii, cind nu s-a mai putut lucra la executarea drumurilor. In primul trimestru al acestui an, activitatea a putut începe din plin doar o dată cu venirea primăverii, în luna martie, reușindu-se în mare parte să se recupereze și restanțele din primele două luni. Pe acest șantier însă, s-au „înnodat" la ora actuală o serie de încurcături și nereguli care frînează ritmul normal al construcției. Să le luăm pe rînd și să începem cu problema prefabricatelor. Deși de comun acord cu I.P.B. se stabilește un grafic in 1966 de confecționare a prefabricatelor din beton, I.P.B.-ul, care a primit din partea întreprinderii nr. 7 cofrajele necesare gata confecționate, nu livrează, în anul trecut, decît 40 la sută din cantitatea prevăzută. Dar nici chiar pînă azi n-au fost livrate în întregime, mai lipsind 43 bucăți grinzi , 1, 68 bucăți G 2 și 18 G 3, 64 bucăți cornișe, 480 de chesoane, 118 luminatoare (acestea din urmă fiind și cele mai importante piese, care asigură o desfășurare normală a lucrărilor). S-au mai făcut alte grafice, s-au încheiat „minute". Degeaba . Din lipsa prefabricatelor, două macarale nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. La I.P.B. s-au găsit și scuze, n-au avut agregate. Dar de ce nu le-au asigurat încă din trimestrul IV-1966, căci se întocmise graficul și se cunoșteau sarcinile ! ? La anumite construcții este absolut necesară cărămida. Dar aceasta lipsește. Deși s-a propus și aprobat înlocuirea parțială a cărămizii cu prefabricate și blocuri de beton autoclavizat, ceea ce ar reduce cantitatea necesară de cărămidă în mod substanțial, nu s-a putut asigura nici cel puțin restul de cărămizi cu care trebuie realizată zidăria de soclu. Blocurile de beton s-au adus pe șantier, construcția stă însă pe loc, întrebăm serviciul de aprovizionare al întreprinderii nr. 7 , de ce nu s-au luat măsurile necesare pentru asigurarea cantităților de cărămidă prevăzute ? Proiectantul, I.S.P.A. București, ca să fie și el în „ton" produce și el îmcurcături care îngreunează mersul lucrărilor. De exemplu nu a trimis încă documentația pentru construcția atelierului mecanic, rezervorul nici aceea pentru de 200 mc privind armătura. Și construcțiile stau la cota „zero". Tot I.S.P.A. întîrzie rezolvarea detaliilor de execuție a grătarelor de beton armat de la canalele de evacuare a dejecțiilor din grajduri, deși situația dăinuie din ianuarie 1967. Pentru înlocuirea cărămizii s-a propus, așa cum arătam mai înainte, confecționarea panourilor din beton. I.S.P.A. nu dă însă aprobarea pentru acestea fără avizul C.S.P., susținînd că ar fi un consum de fier-beton neprevăzut. Ministerul asigură cota necesară de fier-benot fără ca aceasta să constituie un consum exagerat. I.S.P.A. însă se „menține pe poziție". Iar lucrarea. .. așteaptă, pînă s-ar lichida controversele. Numai că timpul nu stă pe loc. Dar se pare că nu toți cei care răspund de această construcție vor să țină seama de acest lucru. Conducerea întreprinderii nr. 7 își dă și ea „concursul" la îngreunarea ritmului normal de lucru. De pildă, a N. ANGHELESCU (Continuare în pag. a ’II-a)