Viața Nouă, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 7558-7634)

1969-04-08 / nr. 7564

•*y Proletari din toate țările, uniți-vă I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV­I Nr. 7564 MARȚI 8 APRILIE 19694 PAGINI - 30 BANI AIn campania agricolă de primăvară MAXIMUM DE OPERATIVITATE PENTRU EFECTUAREA URGENTA $1 DE CALITATE A TUTUROR LUCRĂRILOR! Relatări de la trimișii noștri în județ La Gostache Negri s-au însâmnatat 220 ha seri în raza de activitate a I.M.A. Peches terenul a fost în general moale, lucru care a făcut ca însăm­ințările să nu se poată executa decît numai în comuna Costache Negri, unde, după ce a fost pregătită o suprafață de 350 de hecta­re — discuit și boronit — a început semănatul. Numai du­minică și luni, mecanizatorii care deservesc această unitate au insămintat 220 de hectare , 70 hectare cu mazăre, 70 hec­tare cu floarea-soarelui și 80 de hectare cu borceag. In celelalte cooperative s-a lucrat din plin în sectoarele legumicol și viticol. De pildă, la C.A.P. „7 Noiembrie"-Pechea s-au transportat în răsadnițe circa 700 tone de biocombusti­­bil, s-a semănat și repicat o suprafață de 400 m­p răsadnițe și s-au pregătit pentru planta­tul în cîmp a legumelor circa 6 hectare. In viticultură, s-au dezgropat 118 hectare cu viță de vie, s-au făcut tăieri de ro­dire pe 45 hectare, s-au plan­tat spalieri pe 4 hectare și s-au altoit și pus la forțat 800 000 butași. La C.A.P. „11 Iunie 1948" din aceeași localitate s-au semănat 200 m­p în răsadnițe și s-au transportat 250 tone de bio. combustibil pentru extinderea acestora în vederea repicatu­­luii. In același timp a fost pre­gătit terenul pe 5 hectare, care urmează a fi plantate cu ceapă. In viticultură s-au altoit 250 000 de fire, s-a dezgropat via de pe 250 de hectare — din 580 hectare — și s-au efectuat marcotaje pe 30 hectare. H. MAZILU Duminică la C.A.P. Bucești. Tehnicianul Marin Burada, îm­preună cu mecanicul - v. secție Ion Bogăzanu, controlînd cali­tatea însămînțărilor făcute de tractoriștii Constantin Panaghi­­ță și Petre Olaru, ajutați de țăranii cooperatori Dumitru Miha­­lache, Costică Huzum ,Parasch­iv Grigore și Tofan Bobu. AIn cîmp se lucrează. Dar In viticultură ? In zilele de 6 și 7 aprilie pe ogoarele cooperativelor agrico­le Tulucești, Vînători, Șivița, Frumușita, Stoicani și altele, s-a muncit cu forțe sporite pen­tru recuperarea răminerii în ur­mă a lucrărilor agricole. Pe ogoarele C.A.P. Frumuși­ta, situate la punctele „Lunca" și „Scînteiasca", lucrau dumi­nică dimineața 30 de tractoare. In numai cîteva ore aici s-au pregătit pentru însămințări 80 de hectare și s-au semănat cu borceag 10 hectare. Terenul a fost pregătit pentru semănat pe zeci de hectare și la C.A.P.-urile Tulucești, Fîntîne­­le, Vînători și altele. Pe tovarășul Ni­cu Dănăilă, președintele C.A.P. Stoicani, l-am găsit ieri dimineață la punctul „Șosea" urmărind în­deaproape felul cum se execu­­­­ta semănatul mazăre­ pentru păstăi. Tractoriștii Ion Dobrin și Marin Tănase de la secția nr. 5 a I.M.A. Tulucești, împreună cu Aurel Lăpușneanu, Ion Pa­­raschiv, Ștefan Stamate, mînui­­tori de agregate, se străduiau să execute lucrări de cit mai bună calitate. — Sîntem, pînă acum mulțu­miți de felul cum funcționează tractoarele și semănăturile — ne spunea președintele. In numai citeva ore, s-au semănat 12 hectare cu mazăre pentru păs­tăi. Restul de tractoare lucrează la pregătirea terenului — 30 ha — care mîine va fi însămîn­­țat cu mazăre furajeră. La C.A.P. Foltești am întîlnit aceeași însuflețire pentru recu­perarea răminerii în urmă a lucrărilor agricole de sezon. Dar, pe lingă activitatea din cîmp este necesar să se lucre­ze și un vii, sector care la a­­ceastă unitate ocupă aproape 100 de hectare. Avîntat și se putea Terenul era lucra din plin și cu toate acestea condu­cerea cooperativei agricole nu a luat măsuri corespunzătoare pentru mobilizarea tuturor ță­ranilor cooperatori din brigada viticolă, din care cauză la tăie­rile de rodire la vița de vie lu­crau numai 24 de țărani coope­ratori din 120, ci­ numără bri­gada viticolă. La fel stăteau lucrurile și la C.A.P. Frumușița unde, din 66 hectare cu vii nu au fost dez­gropate pînă ieri decît 25 hec­tare. M. BlRA Unii muncesc, alții... se instruiesc La I.A.S. Țigănești, unde practic activitatea în cîmp a fost declanșată în dimineața zilei de 7 aprilie, la fermele „Prisaca", „Ungureni", și „Ne­­gru­lești" s-au grăpat 300 hec­tare ogoare de toamnă în ve­derea însămînțării cu borceag și filoarea-soarelui. In cursul săptămînii trecute pe solele a­­cestor unități s-au transportat 376 tone gunoi de grajd, can­titate destul de mică, pentru că în platforme există cca. 4 400 tone. Dacă cele două greifere și 20 tractoare și re­morci ar fi fost utilizate la în­­treaga capacitate, acțiunea pu­tea fi terminată pînă în pre­zent. La C.A.P. Nărtești, luni s-a lucrat din plin. Deși mijloace­le mecanice n-au putut intra pe teren s-a arat, grăpat și în­­sămînțat cu borceag suprafața de patru hectare, folosindu-se atelajele. In aceeași zi s-a dezgropat via de pe 15 hectare și s-au făcut tăieri de rodire de 10 hectare. De asemenea, s-au mai plantat și 2 hectare cu cartofi. Profitînd de timpul favorabil, cooperatorii din Munteni au lucrat la acoperirea serelor so­lar, ce însumează 12 500 mp, cu polietilenă. Din păcate, însă, celelalte lucrări s-au desfășu­rat. în cursul zilei de ieri, cu multă încetineală, la tăiatul viilor erau la ora prînzului doar 30—40 de oameni, iar la transportat gunoiul în cîmp s-au folosit numai 45 de ate­laje. Există la secția de trac­toare, care deservește această unitate, și opt remorci în per­fectă stare de funcționare care stau nefolosite din spirit de... economie. In seara zilei de 6 aprilie a.c. președintele C.A.P. Țepu, Constantin Țuchel, a stabilit cu șeful secției de tractoare, Micu Trandafir, ca în ziua de luni, cîteva agregate să înceapă gră­­parul lucernii pe cele 36 hec­tare de la punctul „Dealu Gol". Planificarea însă nu a fost res­pectată: la ora 14, cele 18 tractoare ale acestei secții stă­teau aliniate ca la paradă din motiv că în planul de muncă al șefului de secție, pentru ziua de ieri, se prevăzuse..., instrui­rea mecanizatorilor. Oare, in­struirea nu s-a putut face pînă acum, tovarășe director al IJ vl.A.­Berheci ?! VICTOR PIRLOG B­I­B­L­I­O­T­E­C­A CENTRALĂ UNIVERS TARA ,M­ EMIN&CU*IAȘI 96 de ore de muncă continuă, pe dig Patru zile , și patru nopți mai toți țăranii cooperatori din co­muna Fundeni s-au luptat cu apele deslănțuite ale Siretului Duminică s-a lucrat din plin la dig, îndeosebi la punctul „Livada" cel mai vulnerabil la rupere. Oamenii și-au văzut încununate pe deplin eforturi­le. Mai bine de 1 000 de hecta­re de pămînt au fost ferite de inundații. La numele coopera­torilor Ion D. Braga, Vasile Danciu și Gheorghe Sandu pot fi adăugate numele altor oa­meni, evidențiați în această muncă care a pus din nou în valoare spiritul de colectivitate. Ieri pe dig au mai rămas pu­tini cooperatori. Cei mai multi puteau fi întîlniți la treburile de sezon din cooperativă. Un volum de muncă substanțial s-a depus în grădina de legume. Aici s-au curățit rigolele, s-a însămințat ceapa, s-au repicat roșiile și s-a pregătit terenul pentru însămînțare a trei hec­tare cu usturoi. In fruntea tutu­ror legumicultorilor din Fun­­deni, antrenîndu-i prin vitali­tatea lui, s-a situat bătrînul Va­sile Hamza. In cursul zilei de ieri s-a lu­crat din plin și la însămînțarea culturilor din epoca I. Dimi­neața, opt tractoare de la sec­ția nr. 5 a I.M.A. Nănești au fost mobilizate la pregătirea terenului, iar după prînz, cînd soarele a mai zvîntat ogorul, s-a trecut la însămînțarea ma­­zării și a borceagului la punc­tele „Sonda", Fundenii Noi și Fundenii Vechi. C. MIHĂILESCU Urmărind evoluția î­nvintării terenului La cooperativa agricolă de producție din Slobozia Cona­­chi, urmărind evoluția zvîntă­­rii terenului, inginerul agro­nom al cooperativei, Vasile Stana, a dirijat mecanizatorii secției de tractoare acolo unde lucrul a fost posibil, astfel in­cit 6 tractoare au pregătit 30 hectare din soia ce urmează a fi însămînțată cu ovăz și ma­zăre. Tot in cursul zilei de ieri, s-au mai grăpat ogoare pe o suprafață de 60 hectare și s-au administrat îngrășă­minte chimice pe alte 35 hec­tare. In vie, lucrările de dez­gropat fiind terminate pe în­treaga suprafață de 202 hecta­re, s-a început copoitul. La cooperativa agricolă T. Vladimirescu, mecanizatorii au grăpat 300 hectare de ogoare ). BUCUR (Continuare în pag. a Il-aț Primele roșii plantate în solarii La I.A.S. Bărboși se vor pro­duce anual acesta roșii timpu­rii pe 40 000 m.p. de sere solar. Pînă acum, în afara terminării construcțiilor respective, le­gumicultorii au pregătit pentru plantare 10 000 mp, suprafață pentru care s-au scos și răsa­durile. In cursul zilei de ieri, la ferma condusă de ing. Vasile Antoci, 25 de legumicultori au plantat cu roșii timpurii peste 1­000 m.p. în solar. Acțiunea de plantare a ro­șiilor timpurii in solarii, ca­re la ferma amintită continuă cu intensitate, va trebui să în­ceapă în toate unitățile agrico­le cu sectoare legumicole, ca­re au solarii și, bineînțeles, da­că au pregătit terenul în acest scop. De aici și concluzia că, acolo unde solariile nu sunt pregătite pentru plantat, să se intensifice lucrările pentru a se putea recupera întîrzierile cauzate de timpul nefavorabil Atelier pentru armături navale Intrarea în fabricație unor noi tipuri de nave flu­­a­viale și maritime atît la Șan­tierul naval Galați, cit și în celelalte șantiere navale din țară, a făcut ca la Uzina me­canică navală Galați să se asimileze în fiecare an un număr tot mai mare de pro­duse, o parte din acestea fiind armături navale. Pentru ca aceste produse să se execute în condiții cit mai bune în ceea ce pri­vește calitatea și cantitatea, comitetul de direcție de la Uzina mecanică navală Ga­­lați a luat măsuri de ame­najare a unui atelier special pentru executarea armătu­rilor. In cadrul acestui a­telier au fost instalate o se­rie de mașini unelte ca : strunguri, bormașine, freze și altele, cu ajutorul cărora se execută toate operațiile tehnologice. In prezent, la aceste pro­duse navale după ce sunt turnate, toate operațiile de prelucrare sunt executate în noul atelier, care oferă con­diții de specializare a mun­citorilor, ceea ce condu­ce la creșterea productivită­ții muncii , și îmbunătățirea calității tuturor pieselor din această categorie. N. BOGHIAN, lăcătuș Cerc al inovatorilor De curînd, la C.N.F. „NAV­­ROM" Galați a avut loc consti­tuirea cercului inovatorilor, for­mă de organizare a mișcării inovatorilor și raționalizatorilor in stimularea creației tehnice de masă, pentru punerea în va­loare a capacității de creație a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Membrii cercului de inova­tori participă la elaborarea și realizarea planului tematic, la organizarea concursurilor de inovații, consfătuiri, schimburi de experiență, expoziții de ino­vații și raționalizări, urmărind modul cum sunt rezolvate pro­punerile de inovații de la în­registrare pînă la aplicarea și generalizarea lor. Din cadrul cercului inovatori­lor fac parte vechi inovatori fruntași ca : maiștrii Ion Pas­cal și Ilie Ardelea­nu, mecani­zatorul Mihalache Bîrlă, ingi­nerii Ion Dumitrașcu, Morel Goldenberg și alții. Noua formă de organizare va conduce nemijlocit la dina­mizarea mișcării de inovații. In primul trimestru al acestui an au fost înregistrate 19 pro­puneri de inovații dintre care 7 au și fost aplicate. Printre a­­cestea se numără inovațiile : „Procedeu tehnologic nou pen­tru înlocuirea pivotului central la macaralele plutitoare" toți maiștrii Gh. Ivanovici au­și Ion Pascal, „Dispozitiv pentru repararea izolației cablurilor e­­lectrice deteriorate" autori maistrul Iiie Ardeleanu și ing. D. Dascalu. ȘTEFAN IGNAT, corespondent Al treilea trimestru școlar Al treilea trimestru școlar a început. Elevii județului nostru, asemenea celor din întreaga țară, s-au reintîlnit ieri cu das­călii, h­otărîi să șlefuiască pînă la perfecțiune ultima treaptă a acestui an școlar. Forțele sînt proaspete, bilanțul notelor du­pă cele două trimestre-clar, perspectivele-certe. Se înțelege însă că pentru cei peste 100 000 de elevi ai județului Galați sar­cinile sunt compartimentate pe nivele. Clasele a IV-a intră deja în zona de tranziție pen­tru ciclul imediat superior. Cla­sele a VIII-a elucidează în a­­ceastă perioadă problema ori­entării profesionale, a exame­nului de admitere. Clasele a XlI-a se vor întîlni peste cite­va săptămini cu marea probă de maturitate a bacalaureatu­lui. Trimestrul al treilea, înscris in graficul evolutiv al învăță­­mintului din patria noastră, trebuie să ridice cit mai sus săgeata care indică progresul. Rezultatele de pînă acum sunt satisfăcătoare și anunță într-a­­d­evăr rezultate care să cores­pundă exigențelor. Nu ne Îndo­im că se va face totul pentru a se răspunde prompt chemării partidului nostru către tinăra generație.­ Este necesară exi­gență și autoexigență. Pregăti­rea solidă, multilaterală este un imperativ al epocii pe care o trăim, de care trebuie să țină cont azit cadrele didactice cât și elevii. Succese­le acestui an școlar vor fi de­dicate aniversării celor 25 de ani de la Eliberare. Este un prilej deosebit pentru toți cei aplecați peste carte să-și mani­feste prin fapte recunoștința față de condițiile excepționale de studiu asigurate în anii con­strucției socialiste. în pagina a ll-a o rubrică de SPORT I Premiera la Teatrul de stat O al a fi „SOSESC DESEARĂ“ lol Duminică seara a avut premiera comediei „Sosesc deseară", una din lucrările mai vechi ale lui Tudor Mușatescu. Regia artistică (Grigore Chirițescu și Lucian Teme­lie) a încadrat textul dra­matic în limitele montări­lor tradiționale. Din dis­tribuție au făcut parte ac­torii : Dorel Bantaș, Liana Sandra Popescu, Minodo­­ra Condur, Lucian Teme­lie, Iorgu Viforeanu, Ște­fania Goruneanu, Damian Bozianu. Cadrul scenografic asi­gurat de Ion Bîrjoveanu și Virgil Lungu sugerează plastic ideea de patriar­hal“ care străbate sensu­rile acestei scriituri dra­matice. Piesa s-a bucurat de o bună primire din partea publicului gălă­­țean. DUMINICĂ, PE ȘANTIERELE MUNCII DE ÎN­RUMUSEȚARE A ORAȘELOR ȘI SATELOR Dînd viață angajamentelor ce și le-au asumat în întrecerea declanșată în cinstea celei de a XXV-a aniversări a Eliberării patriei de sub jugul fascist și a celui de al X-lea Congres al partidului, în cursul zilelor de sîmbătă și duminică mii de cetățeni din județul nostru, tineri și vîrstnici, mobilizați de către consiliile populare și or­ganizațiile U.T.C. au participat la numeroase acțiuni de muncă patriotică de înfrumuse­­țare și gospodărire a localităților.­ ­ efervescentă la Galați .i După o iarnă perseverentă capricioasă, prima duminică din april a descins sub impul­sul unui început de primenire în înfățișarea Galațiului. Peste 28 000 de cetățeni din toate zonele bătrînului port dună­rean și-au dat întîlnire pe șan­tierele muncii patriotice, con­­tinuînd acea tradiție de a adău­ga permanent cărții de vizită a municipiului noi frumuseți­­— demne de numele său — răs­­punzînd astfel prin fapte recen­tei distincții primite în acțiunea de înfrumusețare și gospodări­re a orașelor. Am străbătut orașul în aceas­tă zi pentru a vedea cum au răspuns cetățenii chemării edili­lor, cum se afirmă spiritul gos­podăresc atît de necesar unui oraș în plină dezvoltare și mo­dernizare. Consemnăm orele considerate „punctul fierbinte" al acestei acțiuni, care s-a ter­minat către prînz. Ora 7,30. Blocurile P 1—P 12. Circa 300 de salariați de la D.R.T.A. (inclusiv autobuzele de la nr. 1 și 6) și ai întreprinderii de plase și unelte pescărești Galați „atacaseră" cu hîrlețe, sape, greble cei 4 000 m­p spa­ții verzi (săpat, greblat, nivelat). In fața complexului comer­cial din Mazepa (din str. Brăi­lei), alte echipe compuse din salariați ai instituțiilor banca­re precum și de la întreprinde­rea „Năvodul", pregăteau ron­durile de pămînt (circa 2 000 mp) pentru a fi „populate" cu flori din serele orașului și cu gazon. Ora 7,45. Porțiunea inelului de rocadă de pe str. Brăilei a revenit colectivului Uzinei me­canice navale. Intrega suprafa­ță plantată cu trandafiri și ga­zon a fost curățată și pămîntul săpat. Ora 8. Strada Saturn. Peste 1 400 de constructori de nave sunt prezenți în Țiglina I. Re­zultatele muncii lor : circa 2 000 gropi săpate pentru ar­bori și arbuști, curățirea de resturi menajere și greblarea spațiului verde, dezgroparea trandafirilor. S-au evidențiat colectivele secțiilor mecanic AL. CRIHANĂ GH. OBOGEANU (Continuare in pag. a lli-a) -m ; in căutarea timpului pierdut Rătăciți pe cărările lipsite de vegetație ale vieții, unii oameni își continuă drumul, obișnuindu-se cu povara de­zorientării, confundată pe parcursul scurgerii anilor cu destinul. L.D. a fost cîndva un adoles­cent ca oricare altul; vîrsta fragedă l-a întreținut cu visuri îndrăznețe, statura robustă îl indica pentru sportul de per­formanță, replica spontană îl recomanda în discuții ca pe un băiat deștept, de mare perspec­tivă. Prima dragoste a fost în­soțită de primele versuri. Re­vistele i-au răspuns stereotip : „deocamdată, nu !“ N-avea de unde să știe că acest calificativ avea să-l urmărească ca umbra pînă la maturitate. Desigur, nimeni nu disperă la primul eșec. Poezia n-a fost de­cît o ușoară tentativă de escala­dare a Olimpului. Era destul de lucid ca să înțeleagă că îi lipsea talentul. S-a gîndit apoi la un viitor mai terestru — arhitectura — fără să renunțe însă, chiar după rezultate me­diocre obținute abia în a doua sesiune a bacalaureatului, la opțiunea pentru spectaculos , undeva la mare... construcții subacvatice... cupole albastre... proiecte medaliate... ș.a.m.d. Oricît ne-am feri de tre­cut el ne urmărește îndea­proape cu cortegiul său de fapte care ne aparțin, cu în­frângerile și care compun victoriile sale înseși datele personalității. Unii nu au O­P­I­N se însă suficient curaj să acuze, deși realitatea le-ar impune acest lucru. Lașita­tea se ascunde sub parava­nul invariabilului: „N-am avut șanse. .. n-am avut no­roc..." Urmează apoi iposta­za cea mai tristă a unui ast­­fel de individ, care sublinia­ză odată mai mult lipsa de curaj, lipsa de voință, ma­terializată, la confruntare, în discuții care încep cu „Acum e prea tîrziu, ca să mă apuc de altceva..." S.D. a reușit totuși la facul­tate. Nu la arhitectură însă, și nu în primul an după absolvirea liceului. A optat — în ultimă in­stanță — pentru agronomie. („Iată o meserie frumoasă și ușoară — și-a spus el!) După primele examene (trecuse în prealabil prin „botezul" daruri­lor și al „ceaiurilor" bucurește­­ne) a început să se simtă puțin cam incomod printre colegi. A pierdut bursa, iar, după un timp absențele i-au adus exma­tricularea. Sancțiunea n-ar fi fost poate atît de aspră, dacă el însuși nu ar fi dat de înțeles că vrea să renunțe la „apostolatul rustic". S-a trezit la 23 de ani fără nici o profesie. Din „armată" des­cinsese însă în viața civilă cu sentimentul că trebuie să ren­­nunțe la sprijinul părinților. Re­nunțase, la ambiții, dar își fă­cuse din „traiul independent" o lozincă. Nimic mai trist pentru un om al vremii noastre decît o activitate căreia să nu i te asimilezi organic și pe care să nu o suprapui imaginii idealului . A-ți trece zilele împins de la spate de singu­­ RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) Pe valea orașului (lângă Grădina publică) 350 de stu­denți gălățeni au lucrat la amenajarea unui teren de sport. Foto : G. BERCOV Mineralierul „Petroșeni" în a doua cursă de producție După ce a descărcat la dana nr. 52 de la Ba­zinul nou cele 10 500 tone de minereu de fier adus din portul algerian Beny-Saf, mineralierul „Petroșeni" a pornit în cea de a doua cursă de producție. Destinația, u­­nul din porturile algerie­ne— de unde se va în­cărca minereu de fier pentru Combinatul side­­­­rurgic gălățean. Dispeceratul C. N. F. Galați ne-a informat ieri, că nava „Petroșeni" se află în prezent în largul apelor Mării Negre.

Next