Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-04-08 / nr. 7873
Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7873 MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI PE ȘANTIERELE NOILOR OBIECTIVE ALE COMBINATULUI SIDERURGIC Ritm intens de execuție la uzina cocso-chimică Cele trei șantiere: 12, 53 și 51 ale întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați — cărora li s-a încredințat execuția unuia dintre cele mai tante obiective ale C.S.G. — Uzina cocso-chimică, imporau imprimat de la bun început un ritm alert de lucru la subsecțiile pe care le-au atacat. Până în prezent, de exemplu în afara săpăturilor necesare, la bateria nr. 1 de cocsificare, calea mașinii de șarjare, turnul de cărbuni și coșul de fum au și fost bătuți peste 500 de piloți Franky. La una din subsecțiile obiectivului , atelierul de întreținere au fost terminate fundațiile, montîndu-se deja 25 din cei 33 stîlpi prefabricați. Tot ca urmare a încheierii săpăturilor, a început operația de pilotaj la stația de racord adine nr. 10 și stația de sortare secundară. Se conturează cea de a treia etapă a fabricii de oxigen Beneficiind de crearea la timp a fronturilor de lucru de către constructori, montorii de la I.M.B. au așezat pe fundații circa 400 de tone de utilaje și instalații la cea de-a treia etapă a fabricii de oxigen. Intre acestea se situează blocul de separare, instalațiile de deasupra regeneratoarelor, turbinele de detentă și turbocompresoarele de azot. Se continuă, între altele, și lucrările la rezervoarele de oxigen lichid. In depozitul de oxigen gazos au fost montate 6 din cele 8 rezervoare cu o capacitate finală de 15 000 m.c. Frumuseți arhitectonice, gălățene AIn pag. a IV-a • Simpozionul inter național de ía Tampere f| Ședința Comitetu lui pentru dezarmare de la Geneva <*> După asasinarea ambasadorului vest - german în Guatemala Secția de pasteurizare a laptelui de la Fabrica de produse lactate din Galați. Foto : G. BERCOV întreprindere cu veche tradiție industrială. Uzina de reparații Galați furnizează economiei naționale și în special agriculturii, o gamă largă de produse. Aici, în anul 1970, de exemplu, sunt în fabricație aproximativ 300 repere necesare agriculturii, din care 125 pentru utilajele din import (mașini agricole și tractoare). În afară de produse obișnuite : mașini de alezat cuzineți, agregate pentru pomparea apei, diferite nicovale etc., întreprinderea, începînd cu trimestrul I a.c., a asimilat și introdus în fabricație o serie de sortimente importante, între care la loc de frunte se situează noul tip de ridicător hidraulic monobloc. Complexitatea planului fizic, sortimentele diferite — unele asimilate procesului de producție, altele în curs de asimilare, nu au constituit un obstacol greu de trecut pentru colectivul de muncă în realizarea sarcinilor trimestriale. Printre realizările de valoare, amintim că planul producției globale, pe primul trimestru a.c. a fost îndeplinit în proporție de 101,1 la sută, iar beneficiile peste plan se cifrează la peste 60 000 lei. La noul tip de ridicător hidraulic, colectivul uzinei nu numai că a reușit să asigure îndeplinirea sarcinilor prevăzute, dar prin depășire, cu 220 bucăți și-a adus o contribuție valoroasă la realizarea planului la export. Consecvența cu care întreprinderea reușește să se situeze printre unitățile fruntașe ale județului nostru, să-și îndeplinească ritmic sarcinile de producție și angajamentele luate în întrecerea socialistă dovedește preocupările susținute ale comitetului de direcție, organizației de partid și întregului colectiv de muncă. Este necesar să precizăm că succesele înregistrate s-au înfăptuit în cadrul unor greutăți determinate de schimbarea structurii producției în comparație cu anul trecut, care a generat la rândul ei schimbări esențiale în fluxurile tehnologice. Spre deosebire de anii precedenți, Uzina și-a restrîns substanțial activitatea de reparații, profilîndu-se, în conformitate cu noile cerințe ale economiei naționale, pe fabricația de piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole. Noile repere asimilate și introduse în fabricație — în special ridicătorul hidraulic pentru export (ce deține 61 la sută din plan), au necesitat eforturi deosebite din partea colectivului de muncă în ceea ce privește: adaptarea utilajelor existente la procesele tehnologice respective, pregătirea S.D.V.-urilor etc. Din discuțiile purtate cu Inginerul Ion Patrichi, șeful serviciului producție, a rezultat că pentru menținerea ritmului planificat pentru asimilarea noilor produse, a fost necesară, în primul rînd, instruirea muncitorilor atât la locul de muncă cit și prin cursurile de calificare existente. „De asemenea, ne preciza interlocutorul nostru, în urma studierii procesului tehnologic de fabricație a diferitelor repere, s-au efectuat lucrări de raționalizări și inovații ce au avut ca scop reducerea timpului de lucru , ca o inovație importantă mi-aș permite să amintesc despre modificarea sistemului de prindere a diverselor piese. In urma introducerii acestei lucrări, timpul utilizat pentru efectuarea operațiunilor de prindere s-a redus aproximativ la jumătate. Pe lângă mașinile arătate, s-au mai realizat lucrări de așezare a mașinilor în flux și montarea pe bandă a ridicătorului hidraulic, cărora li s-a asociat o asistență tehnică corespunzătoare în toate schimburile de producție". — Un ajutor prețios, ne relatatov, Tihon Decuseară, tehnician în cadrul serviciului mecanic șef, l-am primit din partea Comitetului județean de partid, prin cadrele de specialiști, care au analizat atit modul de folosire a utilajelor din uzină cit și posibilitățile de îmbunătățire a coeficientului de schimb, recomandînd M. CHIRILA (Continuare în pag. a II-a) LA UZINA DE REPARAȚII GALAȚI La baza succeselor - un complex eficient de măsuri MOVILENI: File de istorie In partea nord-vestică a județului Galați, nu departe de Tecuci, pe malul sting al Siretului, se află comuna Movileni. Cind s-au așezat primii oameni aici, nu se știe, dar este lucru cert ca satul are o vechime apreciabilă. In Moldova sudică, așezările omenești, in acele vremuri tulburi de frecvente invazii otomane sau tătărăști, aveau o existență precară. Și totuși oameni dirji, obișnuiți să facă față nenumăratelor greutăți, au continuat să-și ducă viața in acest sat, înconjurat de păduri imense, din care azi au mai rămas doar mici insule împrejurul cărora se întind nesfirșite lanuri vara de porumb și griu. Locuitorii satului, in vremuri de răstriște, treceau Siretul prin vaduri cunoscute numai de ei și se îndreptau spre Vrancea, unde-și găseau sălaș vremelnic. După trecerea primejdiei se întorceau la vetrele lor și, prin muncă indirjită, făceau să renască satul din cenușă. Că Movilenii sunt vechi, este un fapt incontestabil. Se știe că in timpul domniei lui Radu Mihnea în Moldova (august 1623 — ianuarie 1626), la Tecuci a avut loc faimoasa nuntă a fiului acestuia, Alexandru Coconul, domnitorul Munteniei (august 1623 - noiembrie 1627), cu fata lui Scarlet, la care erau prezenți marii demnitari ai vremii, din Principate. Multe dintre cele trebuitoare la nuntă au fost lucrate la Movileni. Miron Costin ne-a lăsat informații prețioase. „Scaunele boierilor, din-a-driapta domnilor boierii din Moldova, iară dena stînga boierii muntenești ținea dvorba și așea și căpeteniile de slujitori. Divanuri, case, cerdacuri, anume de aceasta treabă făcute, cu lucrători de îmbe părțire a țărilor ia satu la Movileni, în malul Siretului, dincoace. Și au tărăgănate aceia nuntă pînă a doa săptămînă cu mare petrecării și birșuguri". Despre Movileni pomenește și Ion Neculce în cunoscuta cronică, din amănunte despre acel an 1683, greu pentru Moldova, cind Duca-Vodă făcea încercări zadarnice să-și păstreze tronul: „Duca-Vodă, dacă s-au așezat la Domnești, au triimis pe Buhuș hatmanul de au bătut pre niște adunături ce era cu Vasilie Hăbășescul. Să strînsese multe căpetenii și oameni din țară la Movileni, în malul Siretiului, despre Tecuci". In prima jumătate a secolului al XlX-lea, pe malul Siretului, lingă Tecuci, apar in documentele vremii două sate : Movilenii de jos (vechea așezare) și Movilenii de sus. Ultimului sat, pînă în zilele noastre i se mai spune și Ungureni, iar apariția lui se explică prin migrarea unor populații românești din Transilvania, refractare politica de deznaționalizare la și dornice să scape de sălbatica asuprire socială. Se crede că pe malul Siretului, la doi kilometri mai în sus de vechiul sat Movileni, după răscoala țărănească condusă de Horia s-au stabilit 71 de familii de români transilvăneni. Noua așezare a primit numele de Movileni de la satul din imediata ei vecinătate. Sătenii vîrstnici ca Grigore Gavrilă, Toma Dami știu că bunicii și străbunicii lor au păstrat vreme îndelungată portul și unele dintre obiceiurile specifice Transilvaniei. De sărbători, veneau în Movilenii de sus, bătrini și tineri din satele vecine să admire portul de aici, care era altfel decit al lor. Viața oamenilor din Movileni a fost asemănătoare cu a celor din celelalte sate de pe NICOLAE CHISCOP (Continuare în pag. a II-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ In viticultura — lucrările se cer intensificate După terminarea însămînțărilor din prima epocă, lucrările în viticultură, unde se constată uneia rămâneri în urmă și, mai ales, plantările viticole trebuie să fie mult intensificate. Din constatările făcute în cursul zilei de ieri am putut trage concluzia că, dacă se vor mobiliza toate forțele, sînt condiții ca chiar în cursul actualei săptămâni acestea să fie încheiate. Fără îndoială că nu trebuie neglijate sau tratate cu mai puțină grijă nici celelalte lucrări în cîmp , pregătirea și fertilizarea terenului pentru semănatul porumbului, fertilizarea culturilor de toamnă, intensificarea lucrărilor în legumicultură, între care locul principal trebuie să-l ocupe plantatul în solarii, executarea lucrărilor de întreținere a pășunilor etc. In ultimele nopți au căzut brume, ceea ce impune luarea tuturor măsurilor în vederea protejării livezilor împotriva înghețului, scop în care să fie făcute focuri din resturi vegetale. Dar revenim le în vii și insistăm la lucrăriasupra plantărilor care se desfășoară mult sub nivelul posibilităților. De exemplu, la cooperativa agricolă din Cerțești (președinte Valentin Ghinea), s-a încheiat plantatul celor 54 ha cu vie în ma Siv, iar ieri se lucra intens la completarea ultimelor goluri în viile existente și la executarea lucrărilor de întreținere, de plantare a mijloacelor de susținere etc. Aceste rezultate bune, după cum ne informa inginerul Alexandru Dumbravă, sunt rodul unei temeinice organizări a muncii, a pregătirii din timp a terenului în vederea plantărilor , sunt rodul capacității de mobilizare a maselor de cooperatori de către consiliul de conducere. Am mai putut constata că la fel de bine este organizată munca și la C. A. P. (președinte „Voința — Tecuci Iorguș Dumitrache), unde s-au plantat peste 20 ha cu vie din planul de 30 ha. Ieri, bunăoară Im erau la plantatul viței de vie peste 150 de cooperatori, iar brigadierul viticol, Florea Corban, împreună cu șefii de echipe, între care amintim pe Vasilică Popa și Ținea Toma, asigurau calitatea lucrărilor. Este meritul consiliului de conducere că o dată cu plantarea se execută și celelalte lucrări în vis, mai ales, completarea celor 20 000 goluri din plantațiile existente. Exemple de unități agricole unde lucrările în viticultură se desfășoară la nivelul cerințelor am mai întâlnit și considerăm nominalizăm necesar să mai întreprinderea agricolă de stat Ivești (director ing. Sandu Șindilă), CAP Ciorăști (președinte Eugen Petcu) etc. Nu este mai puțin adevărat însă, că sunt și unități în care lucrările în vis se desfășoară într-un ritm cu mult sub posibilități. La C. A. P. Blinzi, de exemplu, dinte Gheorghe Stoica,președin cele 150 ha de vie abia s-au executat tăierile de rod pe 95 ha. Este meritorie inițiativa consiliului de conducere că au fost pregătiți circa 50 de cooperatori in vederea executării tăierilor, dar nu ni s-a putut da explicații privind cauza întârzierii declanșării lucrărilor. Rămasă în urmă este și acțiunea de completare a golurilor. Din 19 000 vițe ce trebuie plantate în viile existente abia s-a realizat 50 la sută. Consiliul de conducere, comitetul de partid și cadrele trimise in munca de îndrumare și control de la nivelul județului vor trebui să ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor, în vederea recuperării timpului pierdut. O situație complet nesatisfăcătoare am întilnit la CAP Corod (președinte Mihai Basalte). Cooperativa are de plantat anul acesta, în masiv, 27 ha cu vie și de completat 40 000 goluri. Din cauză că nu au fost luate măsuri ca suprafața să fie desfundată din toamna anului trecut, așa cum recomandă, de altfel, tehnica plantărilor, abia acum se lucrează la desfundatul terenului. Așa că, pînă la declanșarea plantatului mai trece încă timp. Ba mai mult, plantările efectuate în teren proaspăt desfundat nu vor ieși de cea mai bună calitate, riscând ca și în anul viitor să existe un procent de goluri mai mare decît cel admis. Dată fiind importanța pregătirii din timp a terenului pentru plantările viticole, care în județul nostru se fac la suprafețe destul de mari — anul acesta trebuie plantate 1 140 ha . Direcția agricolă, prin specialiștii de care dispune, trebuie să acorde mai multă asistență tehnică Aceasta întrucît deși timpul a fost bun, pînă acum ritmul plantărilor viticole s-a desfășurat mult sub nivelul posibilităților. MUREȚEANU Numărați cite zile mai sunt pina la 13 aprilie, data începerii Concursului și festivalului de muzică ușoară românească „Glasul primăverii", înmulțiți-le cu emoțiile interpreților și veți afla, cu oarecare aproximație, cifra exactă a temperaturii pregătirilor. Ca să fim „în temă" am intrat în „tabăra" organizatorilor : muzicieni și specialiști în literatură, scenografi, mașiniști, regizori de culise. Se lucrează la finisarea decorurilor, orchestra de estradă a teatrului muzical repetă piesele de concurs circa zece ore pe zi, „Cei șapte gălănii" (George Pavlenco, Mihai Iftode, Tasica Comprat, Sofia Hortenco, Liliana Cercel, Nina Popoiu, Liliana Oancea) se află în cantonament. S-au trimis ultimele caiete cuprinzînd melodiile compozitorilor locali Gelu Mihăilă, Pușa Ronea, M. Dumitrescu, C. Barbatti, Al. Nicolaev, A. Dumitriu. La această oră suntem în măsură să vă comunicăm și numele unor membri ai juriului : Petre Brâncuși, director general al programelor muzicale ale române, Radioteleviziunii compozitorii Laurențiu Profeta, Vasile Veselovski, Mișu Iancu, Mircea Neagu, George Grigoriu, prof. Eugen Popazu, președintele Comitetului municipal Galați pentru cultură și artă (președintele juriului), redactorul George Limbășeanu (Televiziunea română). La apropiata manifestare muzicală vom avea prilejul întîlnirii cu tineri selecționați dintre cei mai buni interpreți din județele țării, li așteptăm pe brăilenii Gabriela Voicu și Vasile Vărzaru, pe Veronica (Iași), Doina Maxim, Uszkay (Sf. Gheorghe - Covasna), Aurel Pădureanu și Cozette Marinescu (București), Alexandru Groza și Costel Bungău (Oradea), Ștefana Oprinoiu și Constantin Strîmbeanu (Tulcea), Gabriela Popescu și Pascal Mateoiu (Cîmpulung Muscel), pe reprezentanții județelor Constanța, Vîlcea etc. Televiziunea română definitivat echipa care va filma la Galați. Ea este condusă de redactorul George Limbășeanu, cunoscut cititorilor noștri din emisiunea „Muzicorama TV". Radiodifuziunea trimite la „Glasul primă vcii" două brigăzi prima, „Radio-București" condusă de redactorul Vladimir Dudanov (cel care a realizat transmisiile de la „Cerbul de aur" Brașov, 1970) și a doua, brigada „Radio lași" cu redactorul Corneliu Slătinaru. Se vor face înregistrări, iar zilnic se vor oferi ascultătorilor posturilor noastre de radio secvențe sonore din concurs și „GLASUL PRIMĂ ZI El II“ GALAȚI 1970 CÂNTECUL ROMÂNESC ȘI MESAGERII LUI din recitalurile festivalului. Filmele: „Din culisele „Glasului primăverii și „Gala Iaureaților" vor fi programate după încheierea Festivalului și concursului gălățean. Și în anul acesta , vom fi onorați să primim ca oaspeți ai , prestigioasei manifestări muzicale romănești, interpreți de tai lent, cunoscuți pe plan național și internațional, li vom aplauda pe : Constantin Drăghici, Doina Spataru, Nicolae Nițescu, Petre Geambașu, N. Ciobotaru alături de Al. Jula și Ionel Miron, Teodor Munteanu, Ofelia Patnaitopol, Valeriu Silion, Boby Bartha, Mimi Alexandru. ^ Așadar, în ziua de 13 aprilie, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor ^ prezentatorii vor cheipa la rampă pe parrticipanții la cea de-a ^ doua ediție a Festivalului și concursului de muzică ușoară romănească „Glasul primă ^ verii". Dar pînă atunci, vom mai reveni cu alt mănunte. ! VIRGIL JIGANUL \ Sculptorul gălățean Ingo Glass, invitat la Expoziția de artă de la Legnano (Italia) Cunoscut iubitorilor de artă din țară și de peste hotare, tînărul sculptor gălățean Ingo Class, a fost invitat de curind să participe la cea de a șasea ediție a Expoziției de artă în aer liber de la Legnano- Castelanza (Milano-Italia). Ingo Glass va prezenta la această manifestare artistică lucrarea „CATEDRALA GOTICA". Expoziția va fi deschisă în perioada mai — septembrie 1970 și va cuprinde lucrări dintre cele mai valoroase din colecțiile unor artiști contemporani din Europa. „Invitația spunea recent Ingo Glass, este de fapt o recunoaștere a tinerei școli de artă modernă, existentă in orașul Galați". Gu microfonul prin uzină Comitetul coordonator U.T.C. împreună cu comitetul sindicatului de la Uzina de reparații auto Tecuci, desfășoară o largă acțiune in rîndul tineretului, al tuturor salariaților în scopul înlăturării absențelor nemotivate, folosirii complete a fondului de timp afectat producției și păstrării ordinei și disciplinei la locul de muncă. In acest scop, periodic se organizează o acțiune care s-a dovedit de eficientă : „Cu deosebit microfonul prin uzină", acțiune în cadrul căreia membri ai comitetului U.T.C. și sindicat, însoțiți de microfon, întreprind investigații în rîndul celor care intime de la serviciu, părăsesc locul de muncă nejustificat, nu păstrează ordinea și curățenia, rebutează unele piese etc. Aceste interviuri înregistrate pe bandă de magnetofon sunt apoi transmise la stația de radioamplificare a uzinei, prin intermediul căreia întregul colectiv ia cunoștință de abaterile de la disciplina de producție a unor salariați. Ca urmare a acestei măsuri, cât și a altora cu caracter educativ, numărul absențelor nemotivate pe primul trimestru a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 70 la sută. \ Citiți f in pagina a ///-a REALIZĂRI, DAR ȘI SERIOASE DEFICIENȚE in Îndeplinirea SARCINILOR DE PLAN Spectacolul Naționalului din Capitală cu „O scrisoare pierdută“ Un remarcabil eveniment artistic A vedea la Galați reuniți pe aceeași scenă pe marii noștri actori Costache Antoniu, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Carmen Stănescu, a vedea „Scrisoarea pierdută" a lui Caragiale, spectacol de mare ținută artistică și interpretativă oferit de întreaga trupă a primei scene românești e desigur un eveniment cultural de mare însemnătate. La spectacolul prezentat luni seara au luat parte tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele popular județean, Consiliului membri ai Biroului Comitetului județean de partid. Acolo, pe scenă de altă dată - așa lumea cum ne-a transmis-o „nenea Iancu" - e trăită parcă aievea. Timpul și spațiul s-au condensat și ne-am întors peste ani in alt secol. Promenadă de moravuri, de slăbiciuni, intrigă spumoasă, ba și un crîmpei din alegerile „curat constituționale" cu tot dichisul lor de fals și demagogie. Se perindă, se intilnește și se confruntă o galerie de personaje memorabile : un greoi in gîndire, Trahanache predispus să admită adulterul, perfect de Alexandru intuit Giugaru, un Pristanda slugarnic, gata să „umfle" pe oricine, întruchipat fără cusur de Marcel Anghelescu, un Farfuridi cu întreaga lui doză de imbecilitate și credulitate adus pe scenă de Finteșteanu și intre ei Ion o Zoițica nostimă, „damă bine", plină de ea, stăpînă pe sentimente și pe soarta politică a județului care a găsit în actrița Carmen Stănescu o interpretă ideală. Neconvins și derutat pe deasupra de vorbe, Cetățeanul turmentat a căutat prin magistrala creație a lui Costache Antoniu un răspuns pe care nu-l va găsi. Și ca un corolar s-a împlinit pe scenă un durabil monument al prostiei pe soclul fichelismului - Agamiță Dandanache — interpretat de Radu Beligan, fin sculptor, cu o rară predilecție pentru amănuntele de detaliu. Cuvintele nu pot reda întocmai toată încărcătura emoționantă trăită de cei prezenți în sală cărora li s-a oferit cu atâta dărnicie și finețe o înaltă artă interpretativă. Buchet de aplauze, aplauze fără sfârșit, flori și cuvinte de mulțumire și de dorință sinceră de a-i revedea cil mai des in mijlocul nostru pe ambasadorii artei cuvintului. In cursul zilei de ieri, actorii Naționalului bucureștean au fost primiți la Comitetul județean de partid de către tovarășul Constantin Dascălescu , apoi au vizitat noile cartiere ale orașului și au luat parte la o călătorie de agrement pe Dunăre. C. MIHAILESCU