Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-04-08 / nr. 7873

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7873 MIERCURI 8 APRILIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI PE ȘANTIERELE NOILOR OBIECTIVE ALE COMBINATULUI SIDERURGIC Ritm intens de execuție la uzina cocso-chimică Cele trei șantiere: 12, 53 și 51 ale întreprinderii de construcții și montaje sid­erurgice Galați — cărora li s-a încredințat execuția u­nuia dintre cele mai tante obiective ale C.S.G. — Uzina cocso-chimică, impor­au imprimat de la bun înce­put un ritm alert de lucru la subsecțiile pe care le-au atacat. Pân­ă în prezent, de exe­mplu în afara săpăturilor ne­cesare, la bateria nr. 1 de cocsificare, calea mașinii de șarjare, turnul de cărbuni și coșul de fum au și fost bă­tuți peste 500 de piloți Fr­anky. La una din subsecțiile obiectivului , atelierul de întreținere au fost terminate fundațiile, montîndu-se d­eja 25 din cei 33 stîlpi prefa­bricați. Tot ca urmare a închei­erii săpăturilor, a început o­­perația de pilotaj la stația de racord adine nr. 10 și stația de sortare secundară. Se conturează cea de a treia etapă a fabricii de oxigen Beneficiind de crearea la timp a fronturilor de lu­cru de către constructori, montorii de la I.M.B. au așe­zat pe fundații circa 400 de tone de utilaje și instalații la cea de-a treia etapă a fabricii de oxigen. Intre aces­tea se situează blocul de separare, instalațiile de dea­supra regeneratoarelor, tu­rbinele de detentă și turbo­­compresoarele de azot. Se continuă, între altele, și lu­crările la rezervoarele de oxigen lichid. In depozitul de oxigen gazos au fost montate 6 din cele 8 rezer­voare cu o capacitate fin­ală de 15 000 m.c. Frumuseți arhitectonice, găl­ățene AIn pag. a IV-a • Simpozionul inter­­ național de ía Tampere f| Ședința Comitetu­ lui pentru dezarmare de la Geneva <*> După asasinarea ambasadorului vest - german în Guatemala Secția de pasteurizare a laptelui de la Fabrica de produse lactate din Galați. Foto : G. BERCOV întreprindere cu veche tra­diție industrială. Uzina de re­parații Galați furnizează eco­nomiei naționale și în special agriculturii, o gamă largă de produse. Aici, în anul 1970, de exem­plu, sunt în fabricație aproxi­mativ 300 repere necesare a­­griculturii, din care 125 pen­tru utilajele din import (ma­șini agricole și tractoare). În afară de produse obișnui­te : mașini de alezat cuzineți, agregate pentru pomparea a­­pei, diferite nicovale etc., în­treprinderea, începînd cu tri­mestrul I a.c., a asimilat și in­trodus în fabricație o serie de sortimente importante, între care la loc de frunte se situ­ează noul tip de ridicător hi­draulic monobloc. Complexitatea planului fi­zic, sortimentele diferite — unele asimilate procesului de producție, altele în curs de a­­similare, nu au constituit un obstacol greu de trecut pentru colectivul de muncă în reali­zarea sarcinilor trimestriale. Printre realizările de valoare, amintim că planul producției globale, pe primul trimestru a.c. a fost îndeplinit în pro­porție de 101,1 la sută, iar be­neficiile peste plan se cifrează la peste 60 000 lei. La noul tip de ridicător hi­draulic,­ colectivul uzinei nu numai că a reușit să asigure îndeplinirea sarcinilor prevă­zute, dar prin depășire­, cu 220 bucăți și-a adus o contri­buție valoroasă la realizarea planului la export. Consecvența cu care între­prinderea reușește să se si­tueze printre unitățile frunta­șe ale județului nostru, să-și îndeplinească ritmic sarcinile de producție și angajamentele luate în întrecerea socialistă dovedește preocupările susți­nute ale comitetului de direc­ție, organizației de partid și întregului colectiv de muncă. Este necesar să precizăm că­ succesele înregistrate s-au în­făptuit în cadrul unor greutăți determinate de schimbarea structurii producției în com­parație cu anul trecut, care a generat la rân­dul ei schimbări esențiale în fluxurile tehnolo­gice. Spre deosebire de anii pre­cedenți, Uzina și-a restrîns substanțial activitatea de re­parații, profilîndu-se, în con­formitate cu noile cerințe ale economiei naționale, pe fabri­cația de piese de schimb pen­tru tractoare și mașini agri­cole. Noile repere asimilate și in­troduse în fabricație — în special ridicătorul hidraulic pentru export (ce deține 61 la sută din plan), au necesitat eforturi deosebite din partea colectivului de muncă în ceea ce privește: adaptarea utilaje­lor existente la procesele teh­nologice respective, pregătirea S.D.V.-urilor etc. Din discu­țiile purtate cu Inginerul Ion Patrichi, șeful serviciului producție, a rezultat că pentru menținerea ritmului planificat pentru asimilarea noilor pro­duse, a fost necesară, în pri­mul rînd, instruirea muncito­rilor atât la locul de muncă cit și prin cursurile de califi­care existente. „De asemenea, ne preciza interlocutorul nostru, în urma studierii procesului tehnologic de fabricație a diferitelor re­pere, s-au efectuat lucrări de raționalizări și inovații ce au avut ca scop reducerea timpu­lui de lucru , ca o inovație importantă mi-aș permite să amintesc despre modificarea sistemului de prindere a di­verselor piese. In urma intro­ducerii acestei lucrări, timpul utilizat pentru efectuarea ope­rațiunilor de prindere s-a re­dus aproximativ la jumătate. Pe lângă mașinile arătate, s-au mai realizat lucrări de a­­șezare a mașinilor în flux și montarea pe bandă a ridicăto­rului hidraulic, cărora li s-a asociat o asistență tehnică co­respunzătoare în toate schim­burile de producție". — Un ajutor prețios, ne re­lata­tov, Tihon Decuseară, tehnician în cadrul serviciului mecanic șef, l-am primit din partea Comitetului județean de partid, prin cadrele de spe­cialiști, care au analizat atit modul de folosire a utilajelor din uzină cit și posibilitățile de îmbunătățire a coeficientu­lui de schimb, recomandînd M. CHIRILA (Continuare în pag. a II-a) LA UZINA DE REPARAȚII GALAȚI La baza succeselor - un complex eficient de măsuri MOVILENI: File de istorie In partea nord-vestică a ju­dețului Galați, nu departe de Tecuci, pe malul sting al Sire­tului, se află comuna Movileni. Cind s-au așezat primii oa­meni aici, nu se știe, dar este lucru cert ca satul are o ve­chime apreciabilă. In Moldova sudică, așezările omenești, in acele vremuri tulburi de frec­­­vente invazii otomane sau tă­­tărăști, aveau o existență pre­cară. Și totuși oameni dirji, o­­bișnuiți să facă față nenumărate­lor greutăți, au continuat să-și du­că viața in acest sat, înconju­rat de păduri imense, din care azi au mai rămas doar mici insule împrejurul cărora se întind nesfirșite lanuri vara de porumb și griu. Locuitorii sa­­­tului, in vremuri de răstriște, treceau Siretul prin vaduri cu­noscute numai de ei și se în­dreptau spre Vrancea, unde-și găseau sălaș vremelnic. După trecerea primejdiei se întorceau la vetrele lor și, prin muncă indirjită, făceau să renască sa­tul din cenușă. Că Movilenii sunt vechi, este un fapt incontestabil. Se știe că in timpul domniei lui Radu Mihnea în Moldova (august 1623 — ianuarie 1626), la Te­cuci a avut loc faimoasa nun­tă a fiului acestuia, Alexandru Coconul, domnitorul Munteniei (august 1623 - noiembrie 1627), cu fata lui Scarlet, la care e­­rau prezenți marii demnitari ai vremii, din Principate. Multe dintre cele trebuitoare la nun­tă au fost lucrate la Movileni. Miron Costin ne-a lăsat infor­mații prețioase. „Scaunele bo­ierilor, din-a-d­riapta domnilor boierii din Moldova, iară den­­a­ stînga boierii muntenești ținea dvorba și așea și căpe­teniile de slujitori. Divanuri, case, cerdacuri, anume de a­­ceasta treabă făcute, cu lucră­tori de îmbe părțire a țărilor ia satu la Movileni, în malul Siretului, dincoace. Și au tără­gănate aceia nuntă pînă a doa săptămînă cu mare petrecării și birșuguri". Despre Movileni pomenește și Ion Neculce în cunoscuta cronică, din­ amănunte despre acel an 1683, greu pentru Mol­dova, cind Duca-Vodă făcea încercări zadarnice să-și păs­treze tronul: „Duca-Vodă, dacă s-au așezat la Domnești, au triimis pe Buhuș hatmanul de au bătut pre niște adunături ce era cu Vasilie Hăbășescul. Să strînsese multe căpetenii și oameni din țară la Movileni, în malul Siretiului, despre Te­cuci". In prima jumătate a secolu­lui al XlX-lea, pe malul Sire­tului, lingă Tecuci, apar in do­cumentele vremii două sate : Movilenii de jos (vechea așe­zare) și Movilenii de sus. Ulti­mului sat, pînă în zilele noastre i se mai spune și Ungureni, iar apariția lui se explică prin mi­grarea unor populații românești din Transilvania, refractare politica de deznaționalizare la și dornice să scape de sălbatica asuprire socială. Se crede că pe malul Siretului, la doi kilo­metri mai în sus de vechiul sat Movileni, după răscoala țără­nească condusă de Horia s-au stabilit 71 de familii de români transilvăneni. Noua așezare a primit nume­le de Movileni de la satul din imediata ei vecinătate. Sătenii vîrstnici ca Grigore Gavrilă, To­ma Dami știu că bunicii și stră­bunicii lor au păstrat vreme îndelungată portul și unele dintre obiceiurile specifice Transilvaniei. De sărbători, ve­neau în Movilenii de sus, bă­­trini și tineri din satele vecine să admire portul de aici, care era altfel decit al lor. Viața oamenilor din Movileni a fost asemănătoare cu a ce­lor din celelalte sate de pe NICOLAE CHISCOP (Continuare în pag. a II-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ In viticultura — lucrările se cer intensificate După terminarea însămîn­­­țărilor din prima epocă, lu­crările în viticultură, unde se constată uneia rămâneri în urmă și, mai ales, plantările viticole trebuie să fie mult intensificate. Din constatările făcute în cursul zilei de ieri am putut trage concluzia că, dacă se vor mobiliza toate forțele, sînt condiții ca chiar în cursul actualei săptămâni acestea să fie încheiate. Fără îndoială că nu trebuie neglijate sau tratate cu mai puțină grijă nici celelalte lu­crări în cîmp , pregătirea și fertilizarea terenului pentru semănatul porumbului, ferti­lizarea culturilor de toamnă, intensificarea lucrărilor în legumicultură, între care lo­cul principal trebuie să-l o­­cupe plantatul în solarii, e­­xecutarea lucrărilor de între­ținere a pășunilor etc. In ul­timele nopți au­­ căzut brume, ceea ce impune luarea tutu­ror măsurilor în vederea pro­tejării livezilor împotriva în­ghețului, scop în care să fie făcute focuri din resturi ve­getale. Dar revenim le în vii și insistăm la lucrări­asupra plantărilor care se desfășoa­ră mult sub nivelul posibili­tăților. De exemplu, la cooperativa agricolă din Cerțești (preșe­dinte Valentin Ghinea), s-a încheiat plantatul celor 54 ha cu vie în ma­ Siv, iar ieri se lucra intens la completa­rea ultimelor goluri în viile existente și la executarea lu­crărilor de întreținere, de plantare a mijloacelor de susținere etc. Aceste rezulta­te bune, după cum ne infor­ma inginerul Alexandru Dumbravă, sunt rodul unei temeinice organizări a mun­cii, a pregătirii din timp a terenului în vederea plantă­­­rilor , sunt rodul capacității de mobilizare a maselor de cooperatori de către consiliul de conducere. Am mai putut constata că la fel de bine es­te organizată munca și la C. A. P. (președinte „Voința — Tecuci Iorguș Dum­itra­­che), unde s-au plantat pes­te 20 ha cu vie din planul de 30 ha. Ieri, bunăoară Im erau la plantatul viței de vie peste 150 de cooperatori, iar brigadierul viticol, Florea Corban, împreună cu șefii de echipe, între care amintim pe Vasilică Popa și Ținea Toma, asigurau calitatea­ lu­crărilor. Este meritul consi­liului de conducere că o dată cu plantarea se execută și celelalte lucrări în vis, mai ales, completarea celor 20 000 goluri din plantațiile existen­te. Exemple de unități agrico­le unde lucrările în viticul­tură se desfășoară la nivelul cerințelor am mai întâlnit și considerăm nominalizăm necesar să mai întreprinderea agricolă de stat Ivești (direc­tor ing. Sandu Șindilă), CAP Ciorăști (președinte Eugen Petcu) etc. Nu este mai puțin adevă­rat însă, că sunt și unități în care lucrările în vis se des­fășoară într-un ritm cu mult sub posibilități. La C. A. P. B­linzi, de exemplu, dinte Gheorghe Stoica­,­­preșe­din cele 150 ha de vie abia s-au executat tăierile de rod pe 95 ha. Este meritorie inițiati­va consiliului de conducere că au fost pregătiți circa 50 de cooperatori in vederea e­­xecutării tăierilor, dar nu ni s-a putut da explicații pri­vind cauza întârzierii declan­­­șării lucrărilor. Rămasă în urmă este și ac­țiunea de completare a go­lurilor. Din 19 000 vițe ce tre­buie plantate în viile exis­tente abia s-a realizat 50 la sută. Consiliul de conducere, comitetul de partid și cadre­le trimise in munca de în­drumare și control de la ni­velul județului vor trebui să ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor, în vederea recuperării timpului pierdut. O situație complet nesatis­făcătoare am întilnit la CAP Corod (președinte Mihai Ba­salte). Cooperativa are de plantat anul acesta, în masiv, 27 ha cu vie și de completat 40 000 goluri. Din cauză că nu au fost luate măsuri ca suprafața să fie desfundată din toamna anului trecut, a­­șa cum recomandă, de altfel, tehnica plantărilor, abia a­­cum se lucrează la desfunda­­tul terenului. Așa că, pînă la declanșarea plantatului mai trece încă timp. Ba mai mult, plantările efectuate în teren proaspăt desfundat nu vor ieși de cea mai bună calita­te, riscând ca și în anul vii­tor să existe un procent de goluri mai mare decît cel admis. Dată fiind importanța pre­gătirii din timp a terenului pentru plantările viticole, ca­re în județul nostru se fac la suprafețe destul de mari — anul acesta trebuie plan­tate 1 140 ha .­ Direcția agri­colă, prin specialiștii de care dispune, trebuie să acorde mai multă asistență tehnică Aceasta întrucît deși timpul a fost bun, pînă acum ritmul plantărilor viticole s-a desfă­șurat mult sub nivelul posi­bilităților. M­UREȚEANU N­umărați cite zile mai sunt pina la 13 aprilie, data începerii Con­cursului și festivalului de muzică ușoară ro­mânească „Glasul pri­măverii", înmulțiți-le cu emoțiile interpreți­lor și veți afla, cu oa­recare aproximație, ci­fra exactă a tempera­turii pregătirilor. Ca să fim „în temă" am in­trat în „tabăra" orga­nizatorilor : muzicieni și specialiști în litera­tură, scenografi, mași­­niști, regizori de culi­se. Se lucrează la fi­nisarea decorurilor, or­chestra de estradă a teatrului muzical repe­tă piesele de concurs circa zece ore pe zi, „Cei șapte gălăni­i" (George Pavlenco, Mi­­hai Iftode, Tasica Com­­prat, Sofia Hortenco, Liliana Cercel, Nina Popoiu, Liliana Oan­­cea) se află în canto­nament. S-au trimis ultimele caiete cuprin­­zînd melodiile compo­zitorilor locali Gelu Mihăilă, Pușa Ronea, M. Dumitrescu, C. Bar­­batti, Al. Nicolaev, A. Dumitriu. La această oră sun­tem­ în măsură să vă comunicăm și numele unor membri ai juriu­lui : Petre Brâncuși, director general al programelor muzicale ale române, Radioteleviziunii compozitorii Laurențiu Profeta, Va­­sile Veselovski, Mișu Iancu, Mircea Neagu, George Grigoriu, prof. Eugen Popazu, preșe­dintele Comitetului mu­nicipal Galați pentru cultură și artă (preșe­dintele juriului), redac­torul George Limbă­­șeanu (Televiziunea ro­mână). La apropiata mani­festare muzicală vom avea prilejul întîlnirii cu tineri selecționați dintre cei mai buni in­terpreți din județele țării, li așteptăm pe brăilenii Gabriela Voi­­cu și Vasile Vărzaru, pe Veronica (Iași), Doina Maxim, Uszkay (Sf. Gheorghe - Co­­vasna), Aurel Pădurea­­nu și Cozette Marines­­cu (București), Alexan­dru Groza și Costel Bungău (Oradea), Ște­fana Oprinoiu și Con­stantin Strîmbeanu (Tulcea), Gabriela Po­­pescu și Pascal Ma­­teoiu (Cîmpulung Mus­cel), pe reprezentanții județelor Constanța, Vîlcea etc.­­ Televiziunea română definitivat echipa care va filma la Ga­lați. Ea este condusă de redactorul George Limbășeanu, cunoscut cititorilor noștri din e­­misiunea „Muzicorama TV". Radiodifuziunea tri­mite la „Glasul primă vc­­­ii" două brigăzi prima, „Radio-Bucu­rești" condusă de re­dactorul Vladimir Du­­danov (cel care a rea­lizat transmisiile de la „Cerbul de aur" Bra­șov, 1970) și a doua, brigada „Radio lași" cu redactorul Corneliu Slătinaru. Se vor face înregistrări, iar zilnic se vor oferi ascultăto­rilor posturilor noastre de radio secvențe so­nore din concurs și „GLASUL PRIMĂ ZI E­l II“ GALAȚI 1970 CÂNTECUL ROMÂNESC ȘI MESAGERII LUI din recitalurile festiva­­­­lului. Filmele: „Din­­ culisele „Glasului pri­­­­măverii și „Gala Iau­­­­reaților" vor fi progra­­­­mate după încheierea­­ Festivalului și con­­­­cursului gălățean. Și în anul acesta , vom fi onorați să pri­­­­mim ca oaspeți ai , prestigioasei manifes­­t­­ări muzicale romă­­­­nești, interpreți de ta­­i lent, cunoscuți pe plan național și internațio­­­­nal, li vom aplauda pe : Constantin Drăghici,­­ Doina Spataru, Nico­­­­lae Nițescu, Petre­­ Geambașu, N. Ciobo­­­­taru alături de Al. Jula­­ și Ionel Miron, Teodor­­ Munteanu, Ofelia Pa­­t­naitopol, Valeriu Si­­­­lion, Boby Bartha,­­ Mimi Alexandru. ^ Așadar, în ziua de­­ 13 aprilie, în sala de­­ spectacole a Casei de­­ cultură a sindicatelor ^ prezentatorii vor che­­i­pa la rampă pe par­­r­ticipanții la cea de-a ^ doua ediție a Festiva­­l­­ului și concursului de­­ muzică ușoară romă­­­­nească „Glasul primă­ ^ verii". Dar pînă atunci,­­ vom mai reveni cu a­­lt mănunte. ! VIRGIL JIGANUL \ Sculptorul gălățean Ingo Glass, invitat la Expoziția de artă de la Legnano (Italia) Cunoscut iubitorilor de artă din țară și de peste hotare, tînărul sculptor gălățean Ingo Class, a fost invitat de cu­­rind să participe la cea de a șasea ediție a Expoziției de artă în aer liber de la Legnano- Castelanza (Milano-Italia). Ingo Glass va prezenta la această manifestare artistică lucrarea „CATEDRALA GO­TICA". Expoziția va fi deschisă în perioada mai — septembrie 1970 și va cuprinde lucrări din­tre cele mai valoroase din co­lecțiile unor artiști contempo­rani din Europa. „Invitația spu­nea recent Ingo Glass, este de fapt o recunoaștere a tinerei școli de artă modernă, existen­tă in orașul Galați". Gu microfonul prin uzină Comitetul coordonator U.T.C. împreună cu comi­tetul sindicatului de la U­­zina de reparații auto Te­cuci, desfășoară o largă acțiune in rîndul tinere­tului, al tuturor salariați­lor în scopul­­ înlăturării absențelor nemotivate, fo­losirii complete a fondu­lui de timp afectat pro­ducției și păstrării ordinei și disciplinei la locul de muncă. In acest scop, periodic se organizează o acțiune care s-a dovedit de eficientă : „Cu deosebit micro­fonul prin uzină", acțiune în cadrul căreia membri ai comitetului U.T.C. și sindicat, însoțiți de micro­fon, întreprind investigații în rîndul celor care in­time de la serviciu, pă­răsesc locul de muncă ne­­justificat, nu păstrează or­dinea și curățenia, rebu­­tează unele piese etc. A­­ceste interviuri înregistra­te pe bandă de magneto­fon sunt apoi transmise la stația de radioamplificare a uzinei, prin intermediul căreia întregul colectiv ia cunoștință de abaterile de la disciplina de producție a unor salariați. Ca urmare a acestei măsuri, cât și a altora cu caracter educativ, numă­rul absențelor nemotivate pe primul trimestru a scăzut față de aceeași pe­rioadă a­ anului trecut cu 70 la sută. \ Citiți f in pagina a ///-a REALIZĂRI, DAR ȘI SERIOASE DEFICIENȚE in Îndeplinirea SARCINILOR DE PLAN Spectacolul Naționalului din Capitală cu „O scrisoare pierdută“ Un remarcabil eveniment artistic A vedea la Galați reuniți pe aceeași scenă pe marii noș­tri actori Costache Antoniu, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Carmen Stănescu, a vedea „Scrisoa­rea pierdută" a lui Caragi­­ale, spectacol de mare ți­nută artistică și interpreta­tivă oferit de întreaga trupă a primei scene românești e desigur un eveniment cultu­ral de mare însemnătate. La spectacolul prezentat luni seara au luat parte to­varășul Constantin Dăscă­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de par­tid, președintele popular județean, Consiliului membri ai Biroului Comitetului ju­dețean de partid. Acolo, pe scenă de altă dată - așa lumea cum ne-a transmis-o „nenea Iancu" - e trăită parcă a­­ievea. Timpul și spațiul s-au condensat și ne-am întors peste ani in alt secol. Pro­menadă de moravuri, de slăbiciuni, intrigă spumoasă, ba și un crîmpei din alege­rile „curat constituționale" cu tot dichisul lor de fals și demagogie. Se perindă, se intilnește și se confruntă o galerie de personaje me­morabile : un greoi in gîndire, Trahanache predispus să admită adulterul, perfect de Alexandru intuit Giu­garu, un Pristanda slugarnic, gata să „umfle" pe oricine, întruchipat fără cusur de Marcel Anghelescu, un Far­­furidi cu­ întreaga lui doză de imbecilitate și credulita­te adus pe scenă de Finteșteanu și intre ei Ion o Zoițica nostimă, „damă bi­ne", plină de ea, stăpînă pe sentimente și pe soarta politică a județului care a găsit în actrița Carmen Stă­­nescu o interpretă ideală. Neconvins și derutat pe deasupra de vorbe, Cetățea­nul turmentat a căutat prin magistrala creație a lui Cos­tache Antoniu un răspuns pe care nu-l va găsi. Și ca un corolar s-a împlinit­ pe scenă un durabil monument al prostiei pe soclul fichelis­mului - Agamiță Dandana­­che — interpretat de Radu Beligan, fin sculptor, cu o rară predilecție pentru a­­mănuntele de detaliu. Cuvintele nu pot reda în­tocmai toată încărcătura e­­moționantă trăită de cei pre­zenți în sală cărora li s-a oferit cu atâta dărnicie și fi­nețe o înaltă artă interpreta­tivă. Buchet de aplauze, a­­plauze fără sfârșit, flori și cuvinte de mulțumire și de dorință sinceră de a-i re­vedea cil mai des in mijlo­cul nostru pe ambasadorii artei cuvintului. In cursul zilei de ieri, ac­torii Naționalului bucureștean au fost primiți la Comitetul județean de partid de către tovarășul Constantin Dască­­lescu , apoi au vizitat noile cartiere ale orașului și au luat parte la o călătorie de agrement pe Dunăre. C. MIHAILESCU

Next