Viața Nouă, aprilie-iunie 1971 (Anul 27, nr. 8177-8254)

1971-04-08 / nr. 8183

I t \ O nouă priză de apă industrială pentru Combinatul siderurgic In strînsă legătură cu o­­biectivele ce se zidesc pe platforma Combinatului si­derurgic de la Galați în ca­drul celei de-a doua etape, în vederea creșterii produc­ției de oțel a început e­­xecuția unei noi surse de a­­limentare cu apă industrială. La priza de la Dunăre, cum este denumită în proiect, și despre care este vorba, se efectuează lucrările de dragaje. Ea va avea o capacitate finală de 10 mc apă indus­trială pe secundă, echiva­lentul debitului a două rîuri de dimensiunea Dîmboviței, fiind din acest punct de vedere una dintre cele mai mari instalații de acest gen nu numai din țară dar și din Europa. Conductele sale de legătură cu Combinatul vor urma parcursul estacadei de legătură cu noul port și vor fi executate concomitent cu aceasta. IN PAGINA A lLl-A GALATIUL ȘI-A CHEMAT FIII ANUL XXVII — Nr. 8183 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean JOI 8 APRILIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI ■HHBOHHHHBBBfFISSBNH Pe cala de construcție a navelor de tonaj sporit de la S. N. G. Foto : G. BERCOV Buna organizare, preocuparea pentru valorificarea deplină a rezervelor existente iși spun cuvîntul Continuînd buna experiență a­­cumulată în anul anterior, care i-a adus după cum se știe locul doi în întrecerea dintre unitățile industriale ale județului nostru, Uzina de reparații auto Tecuci a înregistrat și în acest început de an succese remarcabile. Trimestrul I, așa după cum arată statisticile, a fost încheiat cu un bilanț fructuos. Compara­tiv cu sarcinile planificate, pro­ducția globală a fost îndeplinită în procent de 111,6 la sută, pro­ducția marfă 112 la sută și pro­ductivitatea muncii 114,5 la sută. Realizările sunt cu atît mai sem­nificative dacă avem în vedere că față de aceeași etapă a anu­lui precedent, indicile producției globale este cu peste 20 la sută mai mare, numărul mașinilor cu reparații capitale efectuate a crescut cu peste 300 bucăți, iar productivitatea muncii prezintă un nivel de 150 la sută. Aceste cifre, rezultate, care plasează în continuare uzina te­­cuceană în rîndul unităților frun­tașe din economia județului, sunt așa după cum ne confirmau fac­torii de răspundere din între­prindere, o consecință directă a experienței acumulate zi de zi pe linia perfecționării procese­lor tehnologice, a folosirii capa­cităților de producție la nivelul indicatorilor proiectați, a elimi­nării timpilor morți în aprovi­zionare și mai ales, a formării și promovării cadrelor cu un potențial profesional în continuă creștere. — înainte de sfîrșitul anului 1970, ne preciza tovarășul Cornel Bostan — președintele comitetu­lui sindicatului, au fost organi­zate ședințe de producție pe di­ferite probleme, principal depistarea urmărind în căilor de mai bună organizare a producți­ei, mai bine zis de situare a a­­cestei organizări la nivelul sar­cinilor mobilizatoare pe care le avem de îndeplinit în continua­re. Este important că, în urma dezbaterilor, a propunerilor fă­cute în adunările generale și a­­poi a aplicării în practică a mă­surilor luate, am putut lichida o serie de neajunsuri semnalate în perioadele anterioare, cum ar fi: eliminarea locurilor înguste, îm­bunătățirea frecvenței la lucru, creșterea numărului de norme fundamentate științific etc. Tot­odată, preocuparea noastră s-a îndreptat cu perseverență spre creșterea cointeresării materiale a cadrelor tinere angajate, a muncitorilor din secțiile cu un randament scăzut. S-a trecut în acest scop, prin intermediul e­­xamenelor, la promovarea selec­tivă a muncitorilor de la o ca­tegorie inferioară la una superi­oară, corelată cu mărirea cuan­tumului cîștigurilor lunare ; s-a insistat, de asemenea, asupra îm­bunătățirii calității lucrărilor de reparații, printr-un sistem pre­miat stimulatoriu. Toate aceste acțiuni au favorizat îndeplinirea cu mult înainte de termen a sarcinilor de plan stabilite pe trimestru — adică pe 24 martie. Iată așadar, prezentate succint, căile principale care au asigurat bunele rezultate. Desigur că ce­le mai elocvente exemple care vin să întărească explicațiile to­varășului Cornel Bostan sunt ce­le legate de reducerea timpului neproductiv și încărcarea utila­jelor. Numărul absențelor nemo­tivate, dacă ar fi să abordăm a­­cest aspect, a devenit aproape neglijabil în comparație cu anul precedent sau cu aceeași perioa­dă a anului 1969. Pe de altă par­te, indicele de încărcare a utila­jelor a crescut la 90 la sută în secțiile de bază și 75 la sută la mașinile speciale. La atingerea indicilor și valo­rilor prezentate s-a ajuns atît pe căile arătate de interlocutorul nostru cît și ca urmare a unei repartizări mai judicioase a for­ței de muncă pe taxte de lucru, pe secții și schimburi, a delimi­tării stricte a atribuțiunilor fie­cărei secții în cadrul fluxului tehnologic de R.K., creșterii nu­mărului de cursuri de calificare și prin adoptarea unui amplu plan de autoutilaje. Numai în lunile ianuarie și fe­bruarie, de pildă, au funcționat două cursuri de ridicare a cali­ficării pe șapte meserii distincte, ceea ce a înlesnit prezentarea u­­nui număr de peste 400 munci­tori în luna următoare la exa­menele de promovare în catego­rii superioare. Tot în același timp, coeficientul de schimb în­registrat este mai mare cu 0,2 la sută față de cel planificat, ceea ce reprezintă un succes e­­vident dacă avem în vedere că este vorba doar de un trimestru. Judecînd după aceste măsuri activitatea comitetului de direc­ție, a întregului colectiv, se poa­te deduce că tendința generală s-a îndreptat și se îndreaptă în continuare spre identificarea și valorificarea cît mai completă a rezervelor interne. Se remarcă în mod deosebit accentul pus pe profilare și specializarea secții­lor de producție, pe reparații capitale, în detrimentul lucrări­lor cu caracter industrial (deja s-a ajuns în trimestrul I la un procent de 64 la sută), în strînsă concordanță cu necesitățile eco- M. CHIRILA (Continuare în pag. a II-a) DIN EXPERIENȚA UZINEI DE REPARAȚII AUTO-TECUCI Două noi poduri pe artera de legătură a mumei Galați cu Combinatul siderurgic In vederea înlesnirii traficului pe drumul de legătură dintre mu­nicipiul Galați — Combinatul side­rurgic și comuna Smîrdan, secția de gospodărie comunală a Consi­liului popular municipal a alocat fonduri în valoare de aproape 500 000 lei pentru execuția a două importante lucrări: pasajul supe­rior de peste liniile ferate ale sta­ției C.F.R. Filești și podul de la Fă­­lcaia. Prima construcție, avînd o lungime de 47 de metri, a fost executată din elemente metalice, iar cea de-a doua, din elemente prefabricate din beton armat în secțiune pătrată, înlocuind vechile construcții din lemn, noile poduri vor asigura condiții optime de circulație autovehiculelor pe timp îndelun­­­gat. Ambele lucrări au fost executa­te de către șantiere specializate ale întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați. VIZITA DELEGAȚIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN IN R. S. S. AZERBAIDJANÂ Corespondentul Agerpres, La­­urențiu Duță, transmite : In cursul dimineții de miercuri, 7 aprilie, delegația Partidului Co­munist Român, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresu­lui al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat orașul Baku,­­capitala R.S.S. Azerbaidjană puternic centru economic și cultural. Ca și în ajun, mii de locuitori ai orașului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului ro­mân. Delegația Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluțio­nari comuniști uciși la Baku în 1918 de intervenționiștii străini și reacțiunea internă. La solem­nitate au fost de față G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. M. Bu­­șuiev, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, amba­sadorul U.R.S.S. în precum și secretari ai România, C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Mu­zeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegația Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre orașul Sumgait, centru indus­trial construit în anul 1948, la cca 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraș, grupuri de pionieri buchete de flori oaspeților oferă ro­mâni. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun­­venit în limbile azerbaidjană, ru­să și română, steaguri roșii și tricolore. Se face un scurt popas în Piața Lenin. Aici, Veniamin A­­gamoglunov, secretar al Comite­tului orășenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu despre etapele construirii acestui tînăr oraș, care în prezent nu­mără peste 100 000 locuitori, în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzi­nă de aluminiu, una de țevi la­minate, un combinat chimic. Coloana mașinilor se îndreap­tă apoi spre Combinatul chimic din oraș, a cărui construire a în­ceput în anul 1967. Un mare nu­măr de muncitori, operatori chi­­miști, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au pri­mit cu vii și puternice aplauze sosirea delegației Partidului Co­munist Român. Directorul combinatului, Rafii Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, sa­tisfacția de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeți pe mem­brii delegației P. C. R., arătat că, în prezent, aici lucrea­a­ză 4 500 de oameni. Combinatul produce etil­fluorhidrină, etile­na, izobutilen, rășini epoxioigg,. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalații de fracționare a gazului, care va in­tra în funcțiune în anul 1972. Oaspeții sunt invitați să urmă­rească procesul de producție, ca­re se desfășoară cu ajutorul unor instalații moderne. In piața din fața combinatului a avut loc apoi un miting con­sacrat întîlnirii cu delegația Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglui^iu, secretar al Comi­tetului orășenesc de partid, după ce a adresat delegației urări de bun venit, a spus : „Prin dum­neavoastră, comuniștii din Sum­gait, toți oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comu­nist, construiește cu succes socie­tatea nouă, socialistă“. Vorbitorul a arătat că, împreună cu între­gul popor sovietic, oamenii mun­cii din Sumgait sînt hotărîți să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S. Șefa de brigadă Zamina Ga­­sanova, de la Uzina de țevi la­minate din localitate. Erou muncii socialiste, dînd glas sen­al­timentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc față de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oameni­lor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnico-materiale a comu­nismului. Directorul Școlii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a­re­(Continuare în pag. a IV-a) La lucrările agricole de primăvară - CALITATE ȘI RITM INTENS I 9 17 unități au terminat semănatul florii-soarelui . Rămînerile în urmă să fie grabnic recuperate ! 0 Cuvîntul specialistului—cuvînt de ordine Deși inconstante, referindu-ne la starea vremii, zilele acestui început de primăvară au fost din plin folosite în agricultură pentru semănatul culturilor, spe­cifice etapei actuale, pentru lu­crările în legumicultură și viti­cultură. Animați de dorința de a obține rezultate pe măsura con­dițiilor tehnico-organizatorice e­­xistente în fiecare unitate, ca­drele de conducere, specialiștii, mecanizatorii și ceilalți lucrători și-au mutat locul activității zil­nice în cîmp, acolo unde se pun bazele recoltei. Și această muta­ție este confirmată de rezulta­tele dobîndite pînă acum, de ca­litatea, fără exagerare, net su­perioară a lucrărilor executate în cele mai multe unități agri­cole de stat și cooperatiste din județul nostru. Intr-un număr anterior al zia­rului nostru informam cititorii că trei unități agricole coopera­tiste — Bălășești, Cuca și Șen­­dreni — au terminat semănatul florii-soarelui, care în aceste zile se execută cu toate forțele exis­tente în unități. Acum sîntem în măsură să informăm că această lucrare s-a terminat în 17 unități agricole și ,excluzînd pe primele trei, acestea sînt : I.A.S. Galați și cooperativele agricole de pro­ducție Cudalbi II, Gănești, Vlă­­dești, Schela, Negrea, „11 Iunie 1948“ și „7 Noiembrie" — Pe­­chea, Stoicani, Șivița, Tulucești, Ivești, Slobozia Conachi și Cuza Vodă. După cu­m se poate observa, unitățile care au terminat de semănat sunt răspîndite în toate M. CREȚEANU (Continuare în pag a II-a) alapiul s-a pre­­t­g­­ătit din nou de sărbătoare­a de primăvară și de cîntec românesc. In tot orașul este anun­țată a treia ediție a „Glasului primăverii", la Comitetul de cultură și artă sunt comuni­cate disponibilitățile considerabile de „bi­lete în plus“. Desigur de la simpla participare la un festival și pînă la numele de „vedetă" există un drum care trece prin confirmări dese (și grele). Aseară, în prezența unui numeros public s-au lansat primele re­frene ale „Glasului pri­măverii“. Președintele Comitetului județean de cultură și artă, Gheor­­ghe Hendoreanu, preșe­dintele juriului concur­sului (din care mai fac parte compozitorii : La­­urențiu Profeta, Temi­­stocle Popa, Nicolae Chirculescu, artist emerit, Vasile Veselovschi, Mișu Iancu, Vasile Donose, redactor șef al redacției muzicale T. V., Eugen Ioniță și Radu B. Ste­­găroiu din C.S.C.A., Li­­gia Ștefănescu de la Ca­sa Centrală a Creației populare, prof. Gh. Teo­­dorescu (Constanța), a adresat un cuvînt de bun sosit din partea or­ganizatorilor. Prezenta­toarele : Violeta Ma­­nafu (debut scenic) și Pia Gheorghe au che­mat la rampă pe con­curenții care au sosit pînă la această oră la Galați. In spațiul limitat pe care-l avem acum la în­chiderea ediției vom consemna telegrafic ca­litățile interpretative ale ing. Ioan Rai­­nea (Bîrlad), Vasile Kni­­hinschi (Botoșani), a lan­sat cu acest prilej două melodii personale: „Pen­tru tine” și „Orașul meu“, Constanța Că­lin (Rm. Sărat) și Lucia Varvara, elevă (Brașov) laureată — 1971 a Concursului „Pri­mul ghiocel“ au făcut dovada unei îndreptări deosebite către cîntecul liric, care sensbilizează cuvîntul și-i dă înălțimi sentimentale. Mircea Sîrbu (tehnician , carto­graf la Ploiești) a re­lansat un succes mai vechi al muzicii noastre ușoare : melodia „Iți pa­re rău“. De la Tîrgu Mureș, elevul Ioan Co­cea (nota 8 la muzică, cîteva participări la festivalurile județene), acordă versului emines­cian (muzica: G. Dra­gan) candoarea celor douăzeci de ani ai săi. Nina Popoiu, prima re­prezentantă a Galațiu­­lui, și-a propus să ree­diteze succesul din „zi­lele bune“ cu a două șlagăre : ajutorul „Așa ești tu” de G. Grigoriu și „Măi inimă“ de Gh. Ursan. Orchestra, care îndeplinește ca și în a­­nii trecuți un veritabil... maraton muzical se află sub bagheta lui Cristo­­for Barbatti. O notație deosebită pentru regizo­rul secund Iacob Lau­­rean și pentru decorul lui Benno Friedel. Seria recitalurilor „hors-concours“ a fost deschisă de cunoscutul solist al Teatrului mu­zical — Teodor Mun­­teanu; publicul aștepta în afară de melodiile atît de bine cunoscute din spectacolele gălățe­­ne aflate într-una din cele mai alese interpre­tări și varianta... de sală a unor imprimări ale sale de la Radio. Luchi Marinescu, odini­oară o mare speranță a jazz-ului a fost o pre­zență vie, antrenantă. Luchi Marinescu rămî­­ne totuși pentru noi o interpretă strălucită a blues-ului. Așadar în prima sa zi „Glasul pri­măverii" a propus ce­lor peste douăzeci de concurenți reală a unui semnificatia cunoscut cîntec românesc: „Să facem florile să cînte..." Astăzi, în afară de concurs vor cînta Ni­colae Nițescu și Ofelia Panaitopol. Vă invităm, deci la spectacol. VIRGIL ȚIGĂNUȘ „Să facem florile să cînte !...“ PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR Ieri, în sala de ședințe a In­stitutului politehnic, a avut loc plenara lărgită a Consiliului ju­dețean al sindicatelor Galați, la care au participat ca invitați președinți ai comitetelor sindica­telor din întreprinderile și insti­tuțiile județului. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Ion Axente, se­cretar al Comitetului județean de partid, Florea Chițu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al U.G.S.R. Conform ordinei de zi, la pri­mul punct tovarășul Paraschiv Benescu, președintele Consiliului județean al sindicatelor a pre­zentat o informare privind im­portanța hotărîrilor luate de re­centul Congres al U.G.S.R. și măsurile ce se impun pentru a­­plicarea lor în practică. Pe marginea informării au luat cuvîntul tovarășii Nicolae Mocanu, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Galați, Pompiliu Besoiu, președintele consiliului sindicatelor din C.S.G., Victoria Lupoae, președinta co­mitetului sindicatului Combina­tului textil Galați, Miltiade Io­­nescu, președintele comitetului sindicatului Spitalul nr. 1, Ser­giu Panaitescu, președintele co­mitetului sindicatului C.N.F., Cornel Bostan, președintele co­mitetului sindicatului U.R.A. Te­cuci, ing. Olimpia Ene, șef fer­mă I.A.S. Dealu Bujorului, Ion Guțanu, președintele comitetului sindicatului S.N.G., Valerian Panțîrg­, președintele sindicatului Trustului de construcții, ing. Gheorghe Popa, președintele co­mitetului sindicatului T.C.I.F., Stelian Bordei, președintele co­mitetului sindicatului învățămînt Galați, ing. Gheorghe Zeamănea­­gră, inspector șef la Direcția muncii, care au analizat în mod critic propria activitate și au­tă­.Continuare în pag. a II-a)

Next