Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)
1971-07-24 / nr. 8275
Pag. a 2-a VIAȚA NOUA Nr. 8275 CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la intîlnirea cu activul județean de partid (Urmare din pag. 1) Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluționară. Noi suntem revoluționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacție că atît în cuvîntul tovarășului Vîlcu cît și al celorlalți tovarăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizației de partid din Constanța privind activitatea ideologico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidului nostru. Numai îmbinînd activitatea de dezvoltare a industriei și agriculturii pentru formarea cu preocuparea omului nou, pentru ridicarea conștiinței socialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și dreptate socială, pe colaborare și ajutor reciproc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspunderea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cît și spiritual, sonalității pentru înflorirea persale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societății ; în același timp, fiecare membru al societății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propunem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activității politico-ideologice — așa cum avem în producția materială, în formarea cadrelor, în cercetarea științifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru făurirea comunismului și, totodată, să ne aducem contribuția la cauza victoriei socialismului și comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume ; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în așa fel încît să asigurăm edificarea, în condiții cît mai bune, cu lipsuri cît mai puține, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă îndatorire internaționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialismului, care luptă pentru eliberare națională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pentru depășirea divergențelor existente în relațiile dintre țările socialiste, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul CAER. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în CAER. Noi considerăm CAER-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre țările socialiste membre ale acestei organizații. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei țări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat membru al organizației a condițiilor pentru făurirea societății comuniste. In aceasta vedem noi prima obligație și direcția principală a colaborării membre ale CAER, dintre țările pentru că numai așa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența în producție între diferite toare de activitate, aceasta secnu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiții diverse, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe relații de colaborare în toate domeniile de activitate. În spiritul acesta au acționat și acționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului și guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a unității și colaborării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuție uriașă la dezvoltarea relațiilor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre România și aceste state socialiste Și că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tuturor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari : popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît și militar, punând pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviți în America Latină, în Africa, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forța, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogățiile naționale să aparțină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluționar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire și dictat, că popoarele sunt hotărâte să trăiască libere, fără dominație străină ! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit și sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și neocolonialismului, pentru independență națională, pentru dreptul de a-și hotărî singure soarta. Vom acorda și în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea și unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forțele care se înregimentează în această luptă, considerând că aceasta este una din îndatoririle noastre internaționale ca partid comunist, ca popor care construiește societatea socialistă. România trăiește în Balcani și de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înțelegere și colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrșire oricăror încercări de ațîțare a unui popor împotriva altuia ; se cunoaște din experiența trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare a țărilor balcanice și, în general, a țărilor mici nu a adus decît daune popoarelor respective, ușurînd dominarea și asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat și ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii și colaborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relații noi, care să excludă folosirea forței și amenințarea cu forța în raporturile dintre state. Dorim să se asigure condiții ca Europa — continentul de unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării și păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. In acest sens și în această direcție acționăm, împreună cu țările socialiste și alte state din Europa, pentru înfăptuirea securității pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferințe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiții pentru a se ajunge la ținerea acestei conferințe și vom acționa cu toată forța pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securității pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relațiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfășurat-o pînă acum în această direcție corespunde acestui țel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica internă și politica internațională a partidului și guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunțăm pentru încetarea războaielor și a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această lumii să fie lăsate să-și partea hotărască singure dezvoltarea, să-și rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară , așa cum ne pronunțăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluționarea sa în spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimentelor internaționale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrșire capăt politicii imperialiste de forță, de dictat și amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate realiza decît prin renunțarea la politica de război, la oririce fel de presiuni împotriva altor state. Viața arată că e absolut necesar ca la soluționarea problemelor internaționale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forță și dictat au fost țările mici. De aceea, noi acordăm o antenție deosebită faptului ca țările mici să acționeze cu toată fermitatea pentru apărarea independenței și suveranității lor, să se opună politicii imperialiste de forță și dictat, să-și afirme și să-și apere dreptul la o viață liberă ! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum și de la ceea ce dovedește experiența — aș putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici și mijlocii s-au ridicat în apărarea independenței lor au putut juca un rol important în viața internațională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi și noi confirmări acestui adevăr. Tocmai privind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forțelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țările mici și mijlocii, acționăm împreună cu toate statele, fără deosebire de mărime, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor, libere și egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluții la problemele spinoase ale vieții internaționale. O importanță deosebită au în acest sens creșterea rolului ONU, realizarea universalității sale. Republica Populară Chineză trebuie să-și ocupe locul pe care-l merită de drept în această organizație. Este timpul să se înțeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa problemele internaționale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realități a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei socialismului și luptei împotriva imperialismului, cît și cauzei destinderii și păcii în lume. Este știut, de altfel, că politica imperialiștilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în istoria omenirii — a suferit un eșec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obținute în dezvoltarea sa economică și socială, în construirea societății comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se ca un factor de seamă în manifestă forțelor progresului și păcii, rîndul în lupta pentru colaborare, destindere și securitate, în marilor probleme care rezolvarea frămîntă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că și politica de izolare a R. P. Chineze, ca și politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlate țări socialiste, a suferit un eșec total. Nimeni lume nu poate împiedica un pomn por care a pășit pe calea socialismului - fie el mare sau mic — să-și construiască noua așa cum o dorește el. De orînduire aceea, noi considerăm că afirmarea participarea Chinei la viața interși națională, în activitatea ONU și a celorlalte organisme internaționale consituie un factor de mare importanță pentru cauza socialismului, pentru lupta împotriva imperialismului, pentru progres și pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul și statul nostru militează ca în lume, în relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate țările, de la respectarea independenței și suveranității lor naționale, de la renunțarea la forță și amenințarea cu forța în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relații noi, care să excludă războaiele și să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-1 reprezintă continuarea cursei înarmărilor și nu suntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii" și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menține pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare națiune — este în drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-și apere independența, cuceririle revoluționare Dar, fiind comuniști, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii și că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporului nostru — și tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nucleare,, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decît moarte și distrugeri. Iată de ce partidul și guvernul nostru se pronunță cu hotărîre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea și interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acționăm în această direcție cu toată fermitatea și energia, să chemăm toate popoarele să-și ridice vocea pentru a scoate arma atomică și armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze). Și această luptă exprimă poziția noastră revoluționară ! Dacă suntem revoluționari, comuniști, trebuie ca dacă sîntem în activitatea internațională, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca și în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeași poziție ! Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic și istoric, al marxism-leninismului, și să ționăm ca revoluționari ! Or, a ca fi revoluționari, comuniști, înseamnă a lupta pentru apărarea vieții popoarelor, împotriva politicii de înarmare care amenință viața întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcinile naționale cu cele internaționale, partidul nostru acționează Și va acționa consecvent și în viitor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate țările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze prelungite). In încheiere, doresc să urez Comitetului județean de partid, comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul și județul Constanța succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite , orale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R." ! Cei prezenți ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța (Urmare din pag. 1) Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate și mărfurilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște", realizare a constructorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de viață ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare și descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operațiunilor de încărcare descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul Ca două uriașe brațe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave românești și străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portului Constanța. Construcția socialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schimburilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, mașini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instalații chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabilă oglindă a acestei realități. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicații în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheluri și dane mineraliere, petroliere și pentru mărfuri generale, platforme, depozite și magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative și feroviare etc. S-au și dat în exploatare primele dane, platforme și magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lîngă podurile descăircătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lingă instalațiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare, semnalizare și dirijare a navigației și transporturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori și jumătate mai mare decît cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid și de stat sînt invitați să viziteze cargoul mineralier .,Dunărea", cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfățișează oaspeților și unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere și petroliere de diferite mărimi, realizate în țară sau pe marile șantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanța se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri față de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave românești și străine și au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluțiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primește altă destinație, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala mașinilor, în cabine secretarul general al partidului se întreține cu marinarii asupra condițiilor de viață și activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea" face legătura între Constanța și porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea". Se pătrunde în larg și, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în fața imenselor instalații ale șantierului naval constănțean. Sute și sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalți conducători de partid și de stat. In fața unor sugestive planșe și machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcțiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existență. Planurile de dezvoltare a navigației maritime, precum și a celei pe rîurile interioare ale țării, pun în fața șantierului sarcini de mare importanță. Șantierul de construcții navale din Constanța, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1 920 tone, devine șantierul naval nr. 1 al țării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacități cuprinse între 25 000— 60 000 tdw, iar, în perspectivă, coloși plutitori de 150 000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de comparație — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viață a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcției de nave arată ce salt uriaș a făcut țara noastră și va face pe mai departe în acest important și complex domeniu al industriei constructoare de mașini. Se vorbește de perspectivele industriei construcțiilor navale, potrivit căreia pînă în 1975, șantierul din Constanța va construi și va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60 000 tone și va trebui să pregătească simultan construcția altora mai mari. Se detailează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ductiv cu o capacitate ciclu proanuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcții și altul pentru reparații de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză și instalalații puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In interiorul lor vor putea intra la reparații sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, inițial de 50 000—80 000 tdw, iar în perspectivă pînă la 150 000 tdw. Construcția noului șantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea și umplerea unor mari suprafețe de apă, devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafețe întinse și la mari adîncimi. In timpul vizitei pe șantier, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se prezintă cîteva cargouri de 1 920 tdw, aflate în construcție. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui asemenea vas și că eforturile și progresele constructorilor în această direcție sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone și dispun de instalații de navigație cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al șantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarășului Nicolae Ceaușescu, îl salută, exprimîndu-și bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condițiilor lor de muncă și de viață. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalații și dispozitive realizate pe șantier în cadrul acțiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalație hidraulică de lansare a navelor, realizată pe șantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordați o deosebită atenție realizării pe șantier a tot mai multe instalații și lui dispozitive necesare procesetehnologic, indică tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezentanților conducerii șantierului. Numai astfel se pot însuși tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe șantierul naval constănțean, între conducătorii de partid și de stat și specialiștii din construcția de nave are loc o amplă discuție cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea șantierului și reprezentanții ministerului de resort o înfățișează secretarului general al partidului se referă la modalitățile și, îndeosebi, la zonele de extindere a șantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul șantierului de la Constanța, se recomandă soluții pentru remedierea situației. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătățiri, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă constructorilor să-și revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea rațională a investițiilor importante alocate acestei ramuri de producție. O problemă însemnată luată în discuție este asimilarea în fabricație a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidențiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcțiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în țară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă : profilarea șantierelor navale din Galați și Brăila pe construcția anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producției de nave pescărești și se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou șantier naval la Mangalia, profilat atît pe producția de nave pescărești, de transport cît și pe reparații generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare și tipurile de nave ce se vor construi în țara noastră, specialiștii arată că este prevăzută producerea în țară a întregii game de agregate și a tuturor aparatelor cu care sînt înzestrate navele. In cîțiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naționale și, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea și de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuți, entuziaști, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat că își vor îndeplini exemplar obligațiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele românești pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port și în incinta șantierului naval, coloana mașinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanța și ajunge în fața Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat sunt așteptați de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : . POPESCU - BOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU \ à Á H %