Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-07-24 / nr. 8275

Pag. a 2-a V­I­A­Ț­A N­O­U­A Nr. 8275 CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la intîlnirea cu activul județean de partid (Urmare din pag. 1) Lupta pentru nou în toate do­meniile de activitate este o lup­tă revoluționară. Noi suntem­ revoluționari și trebuie să ră­­mînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comu­niști ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfac­ție că atît în cuvîntul tovarășu­lui Vîlcu cît și al celorlalți to­varăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările or­ganizației de partid din Con­stanța privind activitatea ideo­­logico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al so­cialismului și comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidului nostru. Numai îmbinînd activi­tatea de dezvoltare a industriei și agriculturii pentru formarea cu preocuparea omului nou, pentru ridicarea conștiinței so­cialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, înte­meiate pe echitate și dreptate socială, pe colaborare și ajutor reciproc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspunderea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comu­niste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cît și spiritual, sonalității pentru înflorirea per­sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societății ; în același timp, fiecare membru al socie­tății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și înda­toriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întîlnirea cu ac­tivul de partid din domeniul muncii ideologice că avem re­zultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educa­ția comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propunem sar­cini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activității politico-ideologi­­ce — așa cum avem în produc­ția materială, în formarea ca­drelor, în cercetarea științifică. Numai îmbinînd în mod armo­nios toate aceste laturi ale acti­vității sociale vom reuși să ți­nem sus steagul luptei revolu­ționare pentru făurirea comu­nismului și, totodată, să ne a­­ducem contribuția la cauza vic­toriei socialismului și comunis­mului în întreaga lume. (Aplau­ze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele inter­naționale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succe­sele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea so­cialismului sînt un bun al siste­mului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume ; de aceea, noi considerăm că pri­ma noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în așa fel încît să asigurăm edi­ficarea, în condiții cît mai bune, cu lipsuri cît mai puține, a so­cialismului în România. Să de­monstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superiorita­tea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă înda­torire internaționalistă, pentru că exemplul țărilor care constru­iesc socialismul constituie un im­bold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialismului, care luptă pen­tru eliberare națională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, Ro­mânia se preocupă permanent de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acțio­năm pentru depășirea divergen­țelor existente în relațiile dintre țările socialiste, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țări­lor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fie­care țară, a socialismului, în lup­ta împotriva imperialismului, pentru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pen­tru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul CAER. De alt­fel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în CAER. Noi consi­derăm CAER-ul ca un organism important în realizarea colaboră­rii dintre țările socialiste mem­bre ale acestei organizații. Con­siderăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvol­tarea economiei fiecărei țări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat mem­bru al organizației a condițiilor pentru făurirea societății comu­niste. In aceasta vedem noi pri­ma obligație și direcția principa­lă a colaborării membre ale CAER, dintre țările pentru că numai așa socialismul se va pu­tea afirma ca orînduire superi­oară din toate punctele de vede­re. Desigur, formele de coopera­re pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența în producție între diferite toare de activitate, aceasta sec­nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționa­le, nu trebuie să impieteze cu ni­mic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al cla­sei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplau­ze puternice). Noi ne preocupăm de a dez­volta larg relațiile cu toate țări­le socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care con­struiesc astăzi, în condiții diver­se, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe relații de colaborare în toate domeniile de activitate. În spiritul acesta au acționat și ac­ționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările socialiste din Asia este toc­mai expresia acestei politici a partidului și guvernului nostru — politică de dezvoltare a cola­borării cu toate țările socialiste, de întărire a unității și colabo­rării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe ca­re am făcut-o, am adus o contri­buție uriașă la dezvoltarea rela­țiilor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre România și aceste state socialiste Și că, totodată am dat prin a­­ceasta un aport de seamă la cau­za unității tuturor țărilor socia­liste, a tuturor partidelor comu­niste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari : popoare întregi se ridică la luptă împotriva domi­nației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît și militar, punând pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Pri­viți în America Latină, în Afri­ca, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forța, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogățiile națio­nale să aparțină poporului res­pectiv. Noi considerăm că acest proces revoluționar, care se a­­firmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epo­cii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile po­liticii de asuprire și dictat, că popoarele sunt hotărâte să tră­iască libere, fără dominație stră­ină ! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit și sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și neo­­colonialismului, pentru indepen­dență națională, pentru dreptul de a-și hotărî singure soarta. Vom acorda și în viitor tot spri­jinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea și u­­nitatea în lupta împotriva im­perialismului cu toate popoarele, cu toate forțele care se înregi­mentează în această luptă, con­siderând că aceasta este una din îndatoririle noastre interna­ționale ca partid comunist, ca popor care construiește societa­tea socialistă. România trăiește în Balcani și de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înțelegere și colaborare. Dorim ca Balca­nii să nu mai fie un „butoi cu pulbere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrșire oricăror încercări de ațîțare a unui popor împotriva altuia ; se cunoaște din expe­riența trecutului că politica ma­rilor puteri imperialiste de dez­binare a țărilor balcanice și, în general, a țărilor mici nu a a­­dus decît daune popoarelor res­pective, ușurînd dominarea și asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat și ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii și co­laborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se în­făptuiască securitatea, să fie promovate relații noi, care să excludă folosirea forței și ame­nințarea cu forța în raporturile dintre state. Dorim să se asi­gure condiții ca Europa — con­tinentul de unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării și păcii, care să contribuie la dez­voltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. In acest sens și în a­­ceastă direcție acționăm, împre­ună cu țările socialiste și alte state din Europa, pentru înfăp­tuirea securității pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferințe eu­ropene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiții pen­tru a se ajunge la ținerea aces­tei conferințe și vom acționa cu toată forța pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securității pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relațiile de colaborare cu cele­lalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Consi­derăm că activitatea pe care am desfășurat-o pînă acum în această direcție corespunde a­­cestui țel, ea ilustrînd felul ar­monios în care se îmbină poli­tica internă și politica interna­țională a partidului și guvernu­lui nostru. (Vii aplauze). Ne pronunțăm pentru înceta­rea războaielor și a conflictelor militare, pentru retragerea tru­pelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această lumii să fie lăsate să-și parte­a hotă­rască singure dezvoltarea, să-și rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară , așa cum ne pronunțăm pentru în­cetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluționarea sa în spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea eve­nimentelor internaționale demon­strează în mod pregnant că tre­buie pus cu desăvîrșire ca­păt politicii imperialiste de forță, de dictat și a­­mestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate realiza decît prin renun­țarea la politica de război, la ori­­rice fel de presiuni împotriva al­tor state. Viața arată că e absolut necesar ca la soluționarea proble­melor internaționale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forță și dictat au fost țările mici. De aceea, noi acordăm o a­­ntenție deosebită faptului ca ță­rile mici să acționeze cu toată fer­mitatea pentru apărarea indepen­denței și suveranității lor, să se opună politicii imperialiste de forță și dictat, să-și afirme și să-și apere dreptul la o viață libe­ră ! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum și de la ceea ce dovedeș­te experiența — aș putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici și mijlocii s-au ridicat în apărarea indepen­denței lor au putut juca un rol important în viața internațională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi și noi confirmări aces­tui adevăr. Tocmai privind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forțelor lumii contemporane împotriva po­liticii imperialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țările mici și mijlocii, acționăm împre­ună cu toate statele, fără deose­bire de mărime, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor, li­bere și egale în drepturi. (Vii a­­plauze). Realizarea acestui deziderat ce­re găsirea de soluții la probleme­le spinoase ale vieții interna­ționale. O importanță deosebită au în acest sens creșterea rolului ONU, realizarea universalității sa­le. Republica Populară Chineză trebuie să-și ocupe locul pe care-l merită de drept în această orga­nizație. Este timpul să se înțelea­gă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa proble­mele internaționale fără partici­parea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ig­norarea acestei realități a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei socialismului și lup­tei împotriva imperialismului, cît și cauzei destinderii și păcii în lume. Este știut, de altfel, că po­litica imperialiștilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, des­tul de lungă, a Uniunii Sovieti­ce — primul stat socialist din lu­me, a cărui creare a marcat o co­titu­ră radicală în istoria omeni­rii — a suferit un eșec total. As­tăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obținute în dezvoltarea sa economică și socială, în con­struirea societății comuniste, joa­că un rol deosebit de important pe arena mondială, se ca un factor de seamă în manifestă forțelor progresului și păcii, rîndul în lupta pentru colaborare, destin­dere și securitate, în marilor probleme care rezolvarea frămîntă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că și politica de izolare a R. P. Chineze, ca și po­litica de izolare, la timpul respec­tiv, a celorlate țări socialiste, a suferit un eșec total. Nimeni lume nu poate împiedica un po­mn por care a pășit pe calea socialis­mului - fie el mare sau mic — să-și construiască noua așa cum o dorește el. De orînduire aceea, noi considerăm că afirmarea participarea Chinei la­­ viața inter­și națională, în activitatea ONU și a celorlalte organisme internațio­nale cons­ituie un factor de mare importanță pentru cauza socialis­mului, pentru lupta împotriva im­perialismului, pentru progres și pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul și statul nostru militea­ză ca în lume, în relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la depli­na egalitate în drepturi între toa­te țările, de la respectarea inde­pendenței și suveranității lor na­ționale, de la renunțarea la for­ță și amenințarea cu forța în ra­porturile dintre state, de la nea­mestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relații noi, care să ex­cludă războaiele și să asigure fie­cărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-1 reprezintă continuarea cursei înarmărilor și nu suntem­ deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii" și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. De­sigur, cît timp există imperia­lism, cît timp se menține perico­lul unui război, fiecare stat so­cialist — ca, de altfel, fiecare națiune — este în drept să ia mă­suri de a se înarma, fiind gata să-și apere independența, cuceri­rile revoluționare Dar, fiind co­muniști, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a dis­trugerii și că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporu­lui nostru — și tuturor popoare­lor lumii — realitatea despre pe­ricolul armei nucleare,, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decît moarte și distrugeri. Iată de ce partidul și guvernul nostru se pronunță cu hotărîre împotriva armelor nu­cleare, pentru distrugerea și in­terzicerea lor. Considerăm că a­­vem datoria să acționăm în a­­ceastă direcție cu toată fermita­tea și energia, să chemăm toate popoarele să-și ridice vocea pen­tru a scoate arma atomică și ar­mele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru de­zarmarea generală. (Vii aplauze). Și această luptă exprimă poziția noastră revoluționară ! Dacă sun­tem­ revoluționari, comuniști, trebuie ca dacă sîntem în activi­tatea internațională, în proble­mele fundamentale ale dezvoltă­rii contemporane, ca și în proble­mele viitorului României, să ne plasăm pe aceeași poziție ! Să a­­nalizăm totul în spiritul materia­lismului dialectic și istoric, al marxism-leninismului, și să ționăm ca revoluționari ! Or, a c­a fi revoluționari, comuniști, în­seamnă a lupta pentru apărarea vieții popoarelor, împotriva poli­ticii de înarmare care amenință viața întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarci­nile naționale cu cele internațio­nale, partidul nostru acționează Și va acționa consecvent și în vi­itor pentru a contribui la reali­zarea unei politici de colaborare între toate țările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebi­re de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și coope­rării în lume. (Aplauze prelun­gite). In încheiere, doresc să urez Comitetului județean de partid, comuniștilor, muncitorilor, țăra­nilor, intelectualilor, tuturor oa­menilor muncii din municipiul și județul Constanța succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate și fericire. (Aplauze pu­ternice, prelungite , orale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R." ! Cei pre­zenți ovaționează îndelung pen­tru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al par­tidului, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța (Urmare din pag. 1) Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oas­peții sunt conduși prin compar­timentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, a­­supra rutelor pe care le străbate și mărfurilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgo­­viște", realizare a constructorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de via­ță ale echipajului, de economici­tatea curselor navei­, de metodele de încărcare și descărcare a măr­furilor transportate. Se face re­comandarea ca, pentru mai les­nicioasa lor manipulare, mărfu­rile să fie containerizate, balota­te, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operațiuni­lor de încărcare descărcare, la e­­conomisirea cheltuielilor de mun­că, la efectuarea mecanizată a lucrărilor Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul Ca două uriașe bra­țe de piatră, impunătoarele di­guri, construite în ultimii ani în­chid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însu­mează peste 5 300 metri. Ele des­part de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate nu­meroase nave românești și stră­ine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portului Constan­ța. Construcția socialistă, indus­trializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schimburilor economice inter­naționale ale României. Au cres­cut și s-au diversificat exportu­rile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Con­stanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cheres­tea și alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produ­se ale industriei, mașini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, trac­toare, fabrici complete de ci­ment, produse ale chimiei și in­stalații chimice complexe. Pon­derea României în comerțul mon­dial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît și cali­tativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabi­lă oglindă a acestei realități. Re­­dimensionarea portului, moderni­zarea lui decurg tocmai din a­­ceastă realitate. Constructorii portului dau ex­plicații în legătură cu amenajă­rile interioare ale bazinului por­tuar în care au prins contururi precise noi cheluri și dane mi­neraliere, petroliere și pentru mărfuri generale, platforme, de­pozite și magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri ad­ministrative și feroviare etc. S-au și dat în exploatare primele da­ne, platforme și magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lîngă podurile descăircătoare de mare randament pentru minere­uri — 100 tone pe oră — pe lin­gă instalațiile pentru manipula­rea produselor petroliere, de ilu­minare, semnalizare și dirijare a navigației și transporturilor fero­viare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori și jumătate mai mare decît cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria marilor porturi euro­pene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficu­lui de mărfuri va atinge, la sta­diul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid și de stat sînt invitați să viziteze cargoul mineralier .,Du­nărea", cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zei­­cu, înfățișează oaspeților și u­­nele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri ge­nerale, mineraliere și petroliere de diferite mărimi, realizate în țară sau pe marile șantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanța se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri față de realizările anilor de vîrf di­naintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoa­ră, la cheiurile portului au a­­costat circa 2 000 de nave româ­nești și străine și au fost ma­nipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a va­sului se studiază încă o dată so­luțiile adoptate, se aduc corecti­ve. Dana pentru navele de pa­sageri primește altă destinație, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se reco­mandă construirea unor conduc­te subacvatice. La clubul navei, în sala ma­șinilor, în cabine secretarul ge­neral al partidului se întreține cu marinarii asupra condițiilor de viață și activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea" face legătura între Constanța și porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea". Se pătrunde în larg și, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în fața imenselor in­stalații ale șantierului naval constănțean. Sute și sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalți conducători de partid și de stat. In fața unor sugestive planșe și machete, ing. Dumitru Fuio­­rea prezintă stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construc­țiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de exis­tență. Planurile de dezvoltare a navigației maritime, precum și a celei pe rîurile interioare ale țării, pun în fața șantierului sarcini de mare importanță. Șantierul de construcții navale din Constanța, care cu numai doi ani în urmă a realizat pri­ma navă maritimă cu o capaci­tate de 1 920 tone, devine șan­tierul naval nr. 1 al țării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capa­cități cuprinse între 25 000— 60 000 tdw, iar, în perspectivă, coloși plutitori de 150 000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de ac­tivitate, unde termenii de com­parație — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viață a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcției de nave arată ce salt uriaș a făcut țara noastră și va face pe mai departe în acest important și complex domeniu al industriei constructoare de mașini. Se vor­bește de perspectivele industriei construcțiilor navale, potrivit căreia pînă în 1975, șan­tierul din Constanța va construi și va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60 000 tone și va trebui să pregătească si­multan construcția altora mai mari. Se detailează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri usca­te se va realiza un ductiv cu o capacitate ciclu pro­anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregăti­rii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închi­derea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcții și altul pentru repa­rații de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză și instala­­lații puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In interiorul lor vor putea intra la reparații sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, inițial de 50 000—80 000 tdw, iar în perspectivă pînă la 150 000 tdw. Construcția noului șantier na­val ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea și umplerea unor mari suprafețe de apă, devierea unora din con­ductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafețe întinse și la mari adîncimi. In timpul vizitei pe șantier, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se prezintă cîteva cargouri de 1 920 tdw, aflate în construcție. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asam­blare a unui asemenea vas și că eforturile și progresele con­structorilor în această direcție sunt remarcabile. Ultimele car­gouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone și dispun de instalații de navigație cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al șan­tierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Munci­torii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarășului Nicolae Ceaușescu, îl salută, ex­­primîndu-și bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu muncitorii asu­pra metodelor de lucru folosite, asupra condițiilor lor de muncă și de viață. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se pre­zintă o serie de instalații și dis­pozitive realizate pe șantier în cadrul acțiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalație hidraulică de lansare a navelor, realizată pe șantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordați o deo­sebită atenție realizării pe șan­tier a tot mai multe instalații și lui dispozitive necesare procese­tehnologic, indică tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezentan­ților conducerii șantierului. Nu­mai astfel se pot însuși tehno­logii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe șan­tierul naval constănțean, între conducătorii de partid și de stat și specialiștii din construcția de nave are loc o amplă discuție cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei nava­le. Una din principalele preo­cupări pe care conducerea șan­tierului și reprezentanții minis­terului de resort o înfățișează secretarului general al partidu­lui se referă la modalitățile și, îndeosebi, la zonele de extinde­re a șantierului naval. Sunt ana­lizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul șantieru­lui de la Constanța, se recoman­dă soluții pentru remedierea si­tuației. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbu­nătățiri, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă construc­torilor să-și revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea rațională a investițiilor impor­tante alocate acestei ramuri de producție. O problemă însemnată luată în discuție este asimilarea în fa­bricație a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta,­ s-a evidențiat necesitatea coope­rării între întreprinderi, construc­țiile navale fiind o activitate de­osebit de complexă, de mare an­vergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produ­se în țară să fie echipate cu mij­loace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă : profilarea șantierelor navale din Galați și Brăila pe construcția anumitor tipuri de vase. Se a­­bordează problema producției de nave pescărești și se indică să se elaboreze un studiu pe aceas­tă temă. Se recomandă să se stu­dieze posibilitatea creării unui nou șantier naval la Mangalia, profilat atît pe producția de na­ve pescărești, de transport cît și pe reparații generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secre­tarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare și tipurile de nave ce se vor con­strui în țara noastră, specialiștii arată că este prevăzută produce­rea în țară a întregii game de a­­gregate și a tuturor aparatelor cu care sînt înzestrate navele. In cîțiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naționale și, îndeosebi, vase destinate trans­portului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargo­uri pentru cherestea și de măr­furi generale. Avem constructori navali pri­cepuți, entuziaști, care asigură pe secretarul general al partidu­lui, pe ceilalți conducători de partid și de stat că își vor înde­plini exemplar obligațiile asuma­te, realizînd vase de tot mai ma­re tonaj care vor duce sub pa­vilionul tricolor al patriei produ­sele românești pe cele mai înde­părtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port și în incinta șantierului naval, coloana mașinilor oficiale stră­bate din nou centrul municipiu­lui Constanța și ajunge în fața Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al parti­dului, ceilalți conducători de partid și de stat sunt așteptați de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : . POPESCU - BOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU \ à Á H­ %

Next