Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-07-24 / nr. 8275

X X Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8275 SIMBATA 24 IULIE 19716 PAGINI — 30 BANI Citiți în pag. a VI-a — La Moscova s-a des­chis expoziția româ­nească „Mașini și utilaje" — Din țările socialiste — Evenimentele din Sudan — Acțiunile revendica­tive ale muncitori­lor americani iau amploare VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri cele mai reprezentative unități indus­triale ale municipiului Constan­ța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Se­cretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu-Mi­­zil, Maxim Berghianu, Dănălache, Janos Fazekas, Florian Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Ge­re, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săp­­tămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidu­lui, iau contact, în județul și mu­nicipiul Constanța cu realitățile din economie, cu stadiul îndepli­nirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în prac­tică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al par­tidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și a­­gricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase pentru soluționarea unor probleme im­portante, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spi­ritul creatoar al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul se­cretarului general al par­tidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a por­tului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu construc­torii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agi­­gea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt sa­lutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovațio­nează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, că­tre port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți ma­ritime românești. In fața Gării maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bi­ne ați venit în mijlocul nostru, iu­bite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovațio­nează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul gene­ral, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, forma­tă din militari și membri ai gărzi­lor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandan­tul suprem al forțelor noas­tre armate, onorul. Se in­tonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. To­varășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt în­fățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul ac­tual al lucrărilor și programul e­­șalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Síat de față ministrul Ceaușescu, industriei construcțiilor de mașini, Ioan A­­vram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria construc­toare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi reali­zate în cursul acestui cincinal. Di­alogul generează propuneri și su­gestii privind amplasarea cît mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, și Șan­tierul naval să-și poată desfășu­ra activitatea în cele mai bune condiții. In continuare, se vizitează car­goul de mărfuri generale „Tîrgo­­viște", ancorat în fața Gării Mari­time. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul co­mandantului navei, Eroul Muncii (Continuare în pag. a II-a) Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprinderilor­­economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de par­tid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, din adîn­­cul inimii, cele mai calde senti­mente de prețuire ale comuniști­lor, ale tuturor oamenilor mun­cii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activi­tatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezen­ța celorlalți conducători de par­tid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și pro­funde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeți asupra înde­plinirii planului producției indus­triale pe primul semestru al a­­ces­tui an, a desfășurării campa­niei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de par­tid și toți oamenii muncii din ju­deț, manifestîndu-și deplina a­­probare și adeziunea față de do­­cumentele-program elaborate de conducerea partidului privind­­ e­­ducarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor in viață Au mai luat apoi cuvin­tul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R., din Port, Alexandru Tun­­schi, directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președinte­le Cooperativei Agricole de Pro­ducție din comuna Castelu, Lili­ana Bucur, directoarea întreprin­derii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C., de la Șantierul Naval Constanța Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite. CUVÎNTAREA tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Doresc să încep a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai organiza­ției județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Con­stanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socia­liste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din a­­nii mai apropiați — și pot să a­­preciez marile realizări, transfor­mările actinei care au avut loc aici, atît în industrie și agricul­tură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ri­dicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al pa­triei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șan­tier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organi­zațiile municipiului și co­mitetul județean vor ac­ționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor na­vale din Constanța să se realize­ze cel puțin la termenele plani­ficate, dacă nu chiar ceva m­ai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regi­une în care s-a terminat coope­rativizarea agriculturii. (Vii apla­uze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele co­operative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfac­ție succesele remarcabile obținu­te în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se nu­mără printre județele fruntașe în agricultura din România. (A­­plauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea indus­triei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în fă­urirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă îna­intată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vor­besc de munca depusă de comu­niști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frun­te cu muncitorii. La fel ca în­treaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei tra­duc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Apla­uze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de via­ță. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă pri­vim ce s-a construit și se constru­iește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăi­tor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în in­dustrie, in agricultură, în cele­lalte domenii tinde să nu se are vieții sociale, cere preocupările reliefeze cu­ha­partidului și statului pentru creșterea bună­stării poporului. Viața demon­strează că tot ceea ce întreprin­de partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fe­ricirii lui. (Aplauze puternice.) Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comu­niștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitori­lor din municipiul și județul Con­stanța pentru felul cum au rea­lizat sarcinile cincinalului c­are a­ trecut, pentru rezultatele obți­nute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dez­voltare a României în anii 1971— 1975. Județului Constanța îi re­vin sarcini mari ; în acest cinci­nal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantieru­lui naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de pre­vederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să con­struiască nave de 60 000 tone și, în același timp să în­ceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sar­cini mărețe, de înaltă răspunde­re, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și efor­turi susținute din partea organi­zației de partid județene și a mu­nicipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul na­val, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oame­nilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Mi­nisterului Industriei Construcții­lor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului na­val să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cu­prinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Con­stanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicie­nii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în fa­ță. Se doresc tuturor succes de­plin în activitatea lor 1 (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constan­ta are, de asemenea, de îndepli­nit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din tară . Constanta va continua deci, și acum, după cooperativiza­re, să ocupe locul I în preocupă­rile pentru dezvoltarea agricultu­rii. Suntem­ convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agri­cultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la pro­ducția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angaja­mentul că se va obține anul a­­cesta în județ, pe terenurile iri­gate, o producție de 12 000 kg po­rumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul tre­cut peste 10 000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asi­gurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de a­­numite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrși­­tul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să ob­țină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu po­rumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și tre­buie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agri­cultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea so­cietății noastre socialiste, la ri­dicarea bunăstării poporului. C­­rez tuturor lucrătorilor din agri­cultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pre­gătirea cadrelor, precum și, general, privind ridicarea nivelu­lu­lui de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără în­doială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită mă­suri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii pri­vind concentrarea într-un sin­gur loc a școlilor de marină. Pre­gătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare ce­lor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să re­zolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregă­tire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupări­le conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sec­toarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a ca­drelor, valabil și pentru indus­trie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pre­gătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltă­rii activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndepli­nească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul mă­surilor luate de Comitetul nos­tru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul mă­surilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv îmbunătățirea activității privind ideolo­­gico-educative în rîndul tinere­tului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revolu­ționar , am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea so­cietății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a socie­tății socialiste multilateral dez­voltate , ne propunem ca, reali­­zînd această nouă etapă în dez­voltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății co­muniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sfe­rele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agri­culturii este un proces revolu­ționar. El incumbă dezvoltarea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai îna­intate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului ; nu se poate concepe făurirea societății comuniste fără transformarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărît în­totdeauna să lupte împotriva ve­chiului, pentru victoria noului. (Continuare în pag. a II-a) « Urmînd exemplul cooperatorilor din Băleni G. A. P. Schela livrează 200 tone de grîu peste contractul încheiat cu statul Pe tarlaua de grîu a cooperati­vei agricole de producție din co­muna Schela combinele se „ro­teau" în cercuri tot mai restrînse. Ultimele suprafețe impuneau combinelor același ritm potrivit ca și la început, condiționat de o producție îmbelșugată : 2 900 kg în medie la ha de pe întrea­ga suprafață cultivată, de 510 ha. Acum cînd bătălia pentru soarta recoltei s-a încheiat cu un suc­ces deplin, mecanizatorii sînt par­că mai liniștiți, de pe fețele lor ra­diază luminile satisfacției unei munci duse cu bine la sfîrșit. Dar în zilele din urmă, tractoriștii Mihai Gîță, Filip Nedelcu, Ghiță Braniște, Gheorg­he Cojocaru, conduși cu pricepere de tov. E­­nache Drăgan, șeful secției de mecanizare Schela din S.M.A. Slobozia Conachi, cadrul n-au cunoscut decît răgazul prînzului. In rest, cît era ziua de mare con­duceau combinele fără întrerupe­re, în ritm constant, pe măsura producției sporite de grîu, ani­mați de­­ dorința fierbinte de a nu pierde nici un bob. Dar munca celor de pe combine dacă tractoare s-a desfășurat în condi­­i­ții bune, rezultatul se datorește atît organizației de partid din C.A.P. Schela (secretar rov. Iancu Răuță) cît și consiliului de con­ducere care au știut să folosea­scă fiecare om la locul potrivit, să asigure transportarea operativă a cerealelor, s-au ocupat cu răspundere și de efectuarea ce­lorlalte lucrări. Despre cultura griului și pro­ducția obținută stăm de vorbă cu tov. Petrache Botezatu, președin­tele unității : — Intr-adevăr, am realizat producție bună — ne spune pre­­­ședintele — dar ca să ajungem aici a fost nevoie să ne ocupăm temeinic de aplicarea măsurilor agrotehnice recomandate cultura acestei plante. In pentru acest sens se cuvine să evidențiem a­­jutorul substanțial primit din partea statului constînd din trac­toare și mașini agricole bune, care au efectuat toate lucrările »ca la carte", din sămînță de sol, din îngrășăminte chimice care ne-au permis să aplicăm cîte 200 kg azotat de amoniu la hectar In același timp merită a fi subli­niată preocuparea inginerului șef, tov. Ion Șerbu, a brigadierilor de cîmp, între care se remarcă tov. Alecu Moran, pentru asigurarea unui bun pat germinativ și efec­tuarea la timp a tuturor lucrări­lor. Revenind la problema ajutoru­lui primit din partea statului, pre­ședintele C.A.P. Schela continuă : — Din discuțiile avute la comi­tetul comunal de partid cu tov, secretar Ion Ungurea­­nu și cu alți membri ai comitetului, în consiliul de conducere și cu numeroși țărani cooperatori s-a desprins conclu­zia unanim aprobată că, răspun­­zînd ajutorului primit și urmînd exemplul cooperatorilor din BĂ­ L. BASSERO (Continuare în pag. a IV-a) CITIȚI ÎN PAGINA A IV-A CAMpAnia agricolă de vară IN PAGINA A V-A I LAMINORUL DE BENZI LA RECE­­ [UNK] I o demonstrație elocventă a 5 | performantelor tehnice superioare | wmmmammmammmmtmmmmmmmmBmmtmmmmmmmmmmmmmmmmmmmasBtaKmmm Să-i știe satul pe cei care fură din avutul obștesc ! ATITUDINI Zilnic ziarele, radioul, televizi­unea ne aduc vești și imagini despre munca plină de abnega­ție, despre eforturile conjugate ale cooperatorilor și mecanizato­rilor pentru ca nici un bob, pen­tru ca nici o părticică, oricît de neînsemnată ar părea, să nu se risipească din bogăția recoltelor acestei veri. Folosind fiecare cli­pă favorabilă, harnicii lucrători ai ogoarelor, au muncit din zori pînă în noapte pentru ca aurul holdelor mănoase să sporească avutul obștesc, să aducă bună­stare și mulțumire la masa co­mună. Iată de ce, în acest nestăvilit șuvoi de hărnicie, cinste și devo­tament pentru avuția colectivită­ții, faptele unor indivizi egoiști, dornici de căpătuială, tributari unei mentalități învechite despre viață, de un grav pericol social, care, fără nici o mustrare de con­știință, fără nici o cenzură a lu­cidității au furat din munca tu­turor cooperatorilor, ne apar în adevărata lor față, în condam­nabila ipostază a necinstei, a ho­ției rușinoase, cît, Și, asta cu atît mai mult, cu ceea ce i-a îndemnat pe Marin V. Tăbăcaru și Alexandru T. Stamate din Liești, Dumitru G. Iamandi și Ion V. Trandafir din Tulucești, Neculai I. Lupu din satul Cuza Vodă, comuna Slobozia Conachi să fure canti­tăți însemnate de griu de pe cîmp, ori în timpul transportului aces­tuia, a fost numai lăcomia, se­tea de cîștiguri nemuncite, do­rința de-a avea mai mult, în de­trimentul altora. Oare nu s-au gîndit că fură munca tovarășilor lor, a consă­tenilor, că fură din avutul tutu- MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IV-a)

Next