Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)
1971-07-24 / nr. 8275
X X Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8275 SIMBATA 24 IULIE 19716 PAGINI — 30 BANI Citiți în pag. a VI-a — La Moscova s-a deschis expoziția românească „Mașini și utilaje" — Din țările socialiste — Evenimentele din Sudan — Acțiunile revendicative ale muncitorilor americani iau amploare VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța In cursul zilei de vineri cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Dănălache, Janos Fazekas, Florian Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creatoar al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Síat de față ministrul Ceaușescu, industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind amplasarea cît mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, și Șantierul naval să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgoviște", ancorat în fața Gării Maritime. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul comandantului navei, Eroul Muncii (Continuare în pag. a II-a) Intîlnire cu activul județean de partid După vizitarea întreprinderiloreconomice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării campaniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor in viață Au mai luat apoi cuvintul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R., din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei Agricole de Producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C., de la Șantierul Naval Constanța Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. CUVÎNTAREA tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Doresc să încep a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, in agricultură, în celelalte domenii tinde să nu se are vieții sociale, cere preocupările reliefeze cuhapartidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice.) Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971— 1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor 1 (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanta are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din tară . Constanta va continua deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut peste 10 000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Crez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, general, privind ridicarea nivelulului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv îmbunătățirea activității privind ideologico-educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluționar , am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate , ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sînt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agriculturii este un proces revoluționar. El incumbă dezvoltarea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului ; nu se poate concepe făurirea societății comuniste fără transformarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. (Continuare în pag. a II-a) « Urmînd exemplul cooperatorilor din Băleni G. A. P. Schela livrează 200 tone de grîu peste contractul încheiat cu statul Pe tarlaua de grîu a cooperativei agricole de producție din comuna Schela combinele se „roteau" în cercuri tot mai restrînse. Ultimele suprafețe impuneau combinelor același ritm potrivit ca și la început, condiționat de o producție îmbelșugată : 2 900 kg în medie la ha de pe întreaga suprafață cultivată, de 510 ha. Acum cînd bătălia pentru soarta recoltei s-a încheiat cu un succes deplin, mecanizatorii sînt parcă mai liniștiți, de pe fețele lor radiază luminile satisfacției unei munci duse cu bine la sfîrșit. Dar în zilele din urmă, tractoriștii Mihai Gîță, Filip Nedelcu, Ghiță Braniște, Gheorghe Cojocaru, conduși cu pricepere de tov. Enache Drăgan, șeful secției de mecanizare Schela din S.M.A. Slobozia Conachi, cadrul n-au cunoscut decît răgazul prînzului. In rest, cît era ziua de mare conduceau combinele fără întrerupere, în ritm constant, pe măsura producției sporite de grîu, animați de dorința fierbinte de a nu pierde nici un bob. Dar munca celor de pe combine dacă tractoare s-a desfășurat în condiiții bune, rezultatul se datorește atît organizației de partid din C.A.P. Schela (secretar rov. Iancu Răuță) cît și consiliului de conducere care au știut să folosească fiecare om la locul potrivit, să asigure transportarea operativă a cerealelor, s-au ocupat cu răspundere și de efectuarea celorlalte lucrări. Despre cultura griului și producția obținută stăm de vorbă cu tov. Petrache Botezatu, președintele unității : — Intr-adevăr, am realizat producție bună — ne spune președintele — dar ca să ajungem aici a fost nevoie să ne ocupăm temeinic de aplicarea măsurilor agrotehnice recomandate cultura acestei plante. In pentru acest sens se cuvine să evidențiem ajutorul substanțial primit din partea statului constînd din tractoare și mașini agricole bune, care au efectuat toate lucrările »ca la carte", din sămînță de sol, din îngrășăminte chimice care ne-au permis să aplicăm cîte 200 kg azotat de amoniu la hectar In același timp merită a fi subliniată preocuparea inginerului șef, tov. Ion Șerbu, a brigadierilor de cîmp, între care se remarcă tov. Alecu Moran, pentru asigurarea unui bun pat germinativ și efectuarea la timp a tuturor lucrărilor. Revenind la problema ajutorului primit din partea statului, președintele C.A.P. Schela continuă : — Din discuțiile avute la comitetul comunal de partid cu tov, secretar Ion Ungureanu și cu alți membri ai comitetului, în consiliul de conducere și cu numeroși țărani cooperatori s-a desprins concluzia unanim aprobată că, răspunzînd ajutorului primit și urmînd exemplul cooperatorilor din BĂ L. BASSERO (Continuare în pag. a IV-a) CITIȚI ÎN PAGINA A IV-A CAMpAnia agricolă de vară IN PAGINA A V-A I LAMINORUL DE BENZI LA RECE [UNK] I o demonstrație elocventă a 5 | performantelor tehnice superioare | wmmmammmammmmtmmmmmmmmBmmtmmmmmmmmmmmmmmmmmmmasBtaKmmm Să-i știe satul pe cei care fură din avutul obștesc ! ATITUDINI Zilnic ziarele, radioul, televiziunea ne aduc vești și imagini despre munca plină de abnegație, despre eforturile conjugate ale cooperatorilor și mecanizatorilor pentru ca nici un bob, pentru ca nici o părticică, oricît de neînsemnată ar părea, să nu se risipească din bogăția recoltelor acestei veri. Folosind fiecare clipă favorabilă, harnicii lucrători ai ogoarelor, au muncit din zori pînă în noapte pentru ca aurul holdelor mănoase să sporească avutul obștesc, să aducă bunăstare și mulțumire la masa comună. Iată de ce, în acest nestăvilit șuvoi de hărnicie, cinste și devotament pentru avuția colectivității, faptele unor indivizi egoiști, dornici de căpătuială, tributari unei mentalități învechite despre viață, de un grav pericol social, care, fără nici o mustrare de conștiință, fără nici o cenzură a lucidității au furat din munca tuturor cooperatorilor, ne apar în adevărata lor față, în condamnabila ipostază a necinstei, a hoției rușinoase, cît, Și, asta cu atît mai mult, cu ceea ce i-a îndemnat pe Marin V. Tăbăcaru și Alexandru T. Stamate din Liești, Dumitru G. Iamandi și Ion V. Trandafir din Tulucești, Neculai I. Lupu din satul Cuza Vodă, comuna Slobozia Conachi să fure cantități însemnate de griu de pe cîmp, ori în timpul transportului acestuia, a fost numai lăcomia, setea de cîștiguri nemuncite, dorința de-a avea mai mult, în detrimentul altora. Oare nu s-au gîndit că fură munca tovarășilor lor, a consătenilor, că fură din avutul tutu- MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IV-a)