Viața Nouă, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8255-8333)

1971-09-26 / nr. 8330

Urgentarea lucrărilor agricole de toamnă IMPUNE O AMPLA MOBILIZARE DE FORJE Volumul de muncă în agricultură în această perioadă este de obicei, deosebit de ridicat, iar anul acesta, ca urmare a ploilor care au căzut din abundență, cînd majoritatea lucrărilor au rămas în urmă, intensitatea muncii trebuie să fie mult mai mare. Cu toate acestea, în ultimele zile la nici o lucrare specifică sezonului a recoltat și treierat floarea-soarelui, recoltat porumb, culesul viilor, însilozatul furajelor etc. nu s-a intrat în ritmul normal de execuție. La recoltat porumb, de exemplu, se realizează, în medie, o viteză zilnică de 25—30 la sută din cea planificată, iar la culesul viilor se lucrează cu jumătate din potențialul existent. Așa stînd lucrurile, se poate trage concluzia că un însemnat volum al forței de muncă este nefolosit în unitățile agricole cooperatiste, deoarece consiliile de conducere nu au reușit insuficientă măsură în această săptămînă să reașeze organizarea muncii pe făgașul său normal. Recoltatul florii-soarelui și porumbului nu mai suferă tărăgănări! După cum rezultă din datele centralizate la Direcția generală județeană a agriculturii și îndeosebi din raidurile zilnice întreprinse de redacție, recoltatul porumbului și al florii-soarelui este mult rămas în urmă. Dacă luăm, de exemplu, cooperativa agricolă din Ciorăști vom vedea că după încetarea ploilor nu s-au reînceput lucrările agricole, situația fiind aceeași care a fost și cu 10 zile în urmă, atît la recoltat porumb, la floarea-soarelui — lanul stă neatins și acum — la cules struguri etc. Orice ar spune consiliul de conducere (președinte Eugen Petcu), nu există argument care să justifice o asemenea lipsă de răspundere față de soarta producției. Și unități unde mai sînt de recoltat suprafețe mari de floarea-soarelui sînt încă multe. Iată cîteva exemple : C.A.P. Oancea — 170 ha, Cudalbi — 220 ha, Barcea — 223 ha, Condrea — 100 ha (nici nu a început!), Independența — 400 ha, Șivița — 165 ha și cu asemenea exemple se poate continua. Considerăm ca o datorie de cea mai strictă actualitate a conducerilor de cooperative agricole, a organizațiilor de partid, adoptarea celor mai eficiente măsuri organizatorice posibile pentru ca în primele zile ale săptămînii pe care o începem să se încheie această lucrare mult intîrziată din cauza ploilor, dar și din lipsa unor eficiente măsuri organizatorice. Rezultate mai bune nu s-au obținut nici la culesul porumbului. Sînt unități care în perioada bună de lucru care s-a scurs pînă acum, după încetarea ploilor, nu au recoltat nimic din această plantă, deși în majoritatea cooperativelor agricole trebuie să se însămînțeze grîu după porumb pe suprafețe destul de mari. Asemenea exemple ne sînt oferite de C.A.P.-urile Slivna, Balintești, Viile, Gohor, „Drumul belșugului" Matca, Condrea, Rogojeni și altele, fără a mai vorbi de tăiatul cocenilor și eliberatul terenului. In felul acesta, nu credem că în aceste cooperative se va putea rezolva problema însămînțării griului, care urmează după prășitoare, la timp și îndeosebi în condițiile agrotehnice cerute de tehnologia acestei culturi. In asemenea situații intervențiile comitetelor de partid comunale vor trebui să fie prompte, să aibă un caracter determinant în mobilizarea totală și organizarea ireproșabilă a forței de muncă, acțiune în care aportul specialiștilor de la Direcția generală județeană a agriculturii va trebui să se facă simțit în fiecare unitate agricolă cooperatistă. Se constată în multe unități că deși terenul s-a zvîntat, tractoarele mai stau în curțile secțiilor de mecanizare pentru că nu au teren descoperit pentru a executa arături. Spre aceste lucrări, care determină executarea, în continuare a altora, trebuie să se îndrepte atenția tuturor conducerilor de unități agricole, a organelor și organizațiilor de M. CREȚEANU * 1 (Continuare în pag. a II-a) La adăpostul unor justificări, minusuri in valorificarea produselor legumicole Aprovizionarea populației cu legume implică atît din partea Unităților agricole producătoare cit și din a celor cu care s-au încheiat contractele de livrare o înaltă răspundere, o grijă sporită js-t-n -1 ~ £ [UNK],— J., «vii.1«—I î oo oî r» _ let c. UC v-cichime *•*■ [UNK]*■ dicatorilor de plan stabiliți. Dar iată că, tocmai acum, în plin sezon, se fac simțite unele dificultăți în valorificarea produselor legumicole. Care să fie adevărata cauză ? Un raid efectuat, chiar în cursul zilei de ieri, prin cîteva C.A.P .-uri ne-a condus la concluzia că situația necorespunzătoare, ritmul lent în care se desfășoară această acțiune își găsește explicația în insuficienta colaborare între unitățile producătoare și I.P.V.I.S.F. privind organizarea lucrărilor de recoltare, sortare și preluare conform graficelor stabilite și normelor în vigoare. Un prim exemplu : Pînă la această dată, cooperativa agricolă din Bălășești a livrat numai circa 40 la sută din cantitatea de > A »m f ț Ztîd + Q 11 V al CC/A.Av,uniu vn*>** v V* I.P.V.I.L.F.-ul cu toate că au existat și sunt posibilități ca planul stabilit să fie realizat în întregime. Ce se mai așteaptă, de ce preluarea cartofilor a fost stopată ? In primul rînd, după cum se prezintă acum cartofii ce urmează a fi livrați către C.L.F. este greu de crezut că cineva s-ar încumetă să-i încadreze într-o anumită categorie de calitate. O vină deci o poartă conducerea V. BUCUR (Continuare In pag. a (Ia) BHEP Iggssi 2 lata noua Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8330 DUMINICĂ 26 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI CONSFĂTUIRE DE LUCRU CU CADRE DE CONDUCERE DIN AGRICULTURĂ Ieri, în prezența tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, la Institutul pedagogic a avut loc o consfătuire de lucru cu privire la unele probleme de actualitate din agricultură. Au participat cadre cu munci de răspundere de la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Uniunea județeană a C.A.P., întreprinderea pentru producerea și valorifiarea legumelor și fructelor, întreprinderea viei și vinului, secretari ai unor comitete de partid comunale și din C.A.P., președinții cooperativelor agricole de producție. Cu acest prilej s-a analizat pe larg situația livrărilor la fondul de stat la cartofi, ceapă, fasole, struguri, diferite legume etc. Participanții la discuții au înfățișat modul cum s-a acționat în unități în privința recoltării și valorificării produselor lipsurile existente, respective, greutățile ce le întîmpină unele C.A.P.uri din partea I.P.V.I.L.F., care nu ridică la timp legumele pregătite pentru piață. In intervențiile sale, tovarășul Constantin Dăscălescu, a indicat măsurile urgente ce trebuie luate în toate cazurile semnalate, care privesc atît recoltatul produselor cit și preluarea acestora de către unitățile de valorificare și desfacere. Luind cuvîntul pe marginea problemelor discutate tovarășul Emil Petrache, director general al Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor a insistat asupra necesității recoltării eșalonate a roșiilor și a altor legume, grăbirii recoltatului strugurilor de masă și pentru vinificație, organizării temeinice a transportului produselor respective. Totodată, s-a stabilit pentru fiecare unitate termenele de predare a cantităților de cartofi contractați cu statul, și s-a fixat terminarea însilozării întregului volum de furaje planificate pînă la 10 octombrie a.c. La sfîrșitul consfătuirii, tovarășul Traian Gătej, președintele Uniunii județene a C.A.P. a prezentat planul de măsuri cu privire la sărbătorirea „Zilei recoltei“. Proletari din toate țările, uniți-vă ! în industria județului nostru AU FOST REALIZATE PREVEDERILE PLANULUI PE 9 LUNI . Se vor furniza suplimentar economiei naționale produse în valoare de cca 270 milioane lei • Ponderea producției peste plan o deține siderurgia : 61 000 tone fontă, 36 000 tone oțel, 28 000 tone tablă mijlocie și groasă făcînd dovada hărniciei și hotărîrii cu care militează — sub ae îndrumarea organelor și organizațiilor de partid — pentru înfăptuirea exemplară a prevederilor planului actualului cincinal, de dezvoltare economică a patriei, tot mai multe colective de muncă din industria județului nostru au raportat în ultimul timp realizarea înainte de termen sarcinilor de producție stabilite a pe 9 luni din anul în curs. Pe această bază se prelimină obținerea unor însemnate sporuri de produse, care depășesc valoric angajamentele luate în întrecerea socialistă. Urmare a acestui fapt, a condițiilor de ritmicitate în care-și desfășoară activitatea majoritatea celorlalte întreprinderi, ieri 25 septembrie, pe ansamblul industriei județului Galați a fost înregistrat un remarcabil succes. După cum ne-a comunicat Direcția județeană de statistică, la această dată, deci cu cinci zile mai devreme, au fost îndeplinite prevederile planului Pe trei trimestre din anul în curs la Indicatorii producție marfă fabricată și producție marfă vîndută și încasată. Sporurile de producție deja realizate față de planul la zi, cit și estimările făcute de fiecare colectiv de întreprindere, pe baza capacităților de producție și a condițiilor de care dispun, duc la concluzia că PINA LA SFÂRȘITUL LUNII SEPTEMBRIE INDUSTRIA JUDEȚULUI NOSTRU VA FURNIZA ECONOMIEI NAȚIONALE PRODUSE SUPLIMENTARE IN VALOARE DE CIRCA 270 MILIOANE LEI. Această depășire valorică se va materializa fizic în 61 000 tone fontă, 36 000 tone oțel, 6 000 tone sloburi pentru relaminare, 28 000 tone tablă mijlocie și groasă, 5 600 tone bandă laminată la rece, 4 500 mc prefabricate din beton armat, 91 000 mp țesături și alte însemnate cantități de produse. La aceste realizări, o contribuție merituoasă și-au adus-o colectivele de jurnaliști, oțelari și laminatori de pe platforma Combinatului gălățean, siderurgiștii de la Uzina Laminorul de tablă, I.S.C.L. și Stația de sortare a minereului, constructorii de nave, ca și colectivele de muncă de la întreprinderea „11 Iunie", Intreprinderea de morărit și panificație, U.F.R.M.A., întreprinderea piscicolă din Galați, U.R.A. Tecuci, care au îndeplinit cu multe zile mai devreme planul pe 9 luni. Un succes tot atît de remarcabil, care se cere notat, îl reprezintă înfăptuirea înainte de termen a prevederilor planului de construcții montate de către cei trei principali constructori din județul nostru , I.C.M.S.G.. Trustul județean de construcții și întreprinderea de construcții agrozootehnice. com mi vMAji io circ mm COMERCIAL AL CALAJIIIUII Două noi unități comerciale i Expoziția de prezentare și vînzare a mobilei și un Magazin de mercerie-parfumerie și-au deschis larg ușile pentru cumpărători, începînd de ieri după-amiază, în cartierul Țiglina I blocurile A 7 și A 8. Organizate la indicațiile Comitetului executiv al Consiliului popular județean Galați aceste unități vin să îmbogățească rețeaua comercială a municipiului Galați cu noi spații comerciale, cu noi unități specializate. La deschiderea festivă au participat : Dăscălescu, tovarășii Constantin membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Galați, președintele Consiliului popular județean, membri ai Comitetului județean de Biroului partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Organizatorii expoziției, O.C.L. Produse industriale și Direcția comercială județeană s-au străduit să ofere publicului cumpărător, posibilitatea de a cunoaște și achiziționa cele mai noi produse ale fabricilor de mobilă reprezentative din țară. Astfel și-au dat întîlnire în vastul spațiu al expoziției produse ale combinatelor de exploatare și industrializare a lemnului din Oradea, Iași, București, Tg. Mureș, Suceava, Sebeș și bineînțeles produse ale I.J.I.L. — Mobila Galați, secțiile Galați și Tecuci. Parcurgînd sălile expoziției tovarășul Constantin Dăscălescu a făcut aprecieri asupra calității produselor de mobilă, a scos în evidență fantezia, linia lor modernă, precum și gradul de utilitate al exponatelor , dînd în același timp indicația studierii modului în care I.J.I.L. — Mobila Galați poate asimila și executa unele produse similare. Tovarășul Constantin Dăscălescu a felicitat călduros atît pe organizatorii expoziției cit și pe constructorii de la I.C.M.S.G. — șantierul 51 care s-au străduit să creeze un spațiu adecvat expoziției. Au fost vizitate apoi localurile viitoarelor unități comerciale ; Magazinul de menaj cu autoservire și a Magazinului „Bijuteria" din Țiglina I. Aici, primul secretar al Comitetului județean de partid s-a interesat îndeaproape de stadiul lucrărilor, de posibilitatea pe care o au constructorii de a termina lucrările înainte de termenul fixat, de modul de organizare a acestor unități, dînd, totodată, prețioase indicații în acest sens. (Continuate in pag. a III a) Am fost adeseori întrebați, în ultima vreme din ce în ce mai frecvent, despre ceea ce se face nou și ce elemente de noutate aduce institutul nostru în ramura construcțiilor navale. Mărturisesc că, drept urmare, am fost puși în situația să ne gîndim mai mult asupra caracterizării noului în general și cu deosebire, în industria navală din țara noastră. Fără lipsă de modestie, putem afirma că, tot ceea ce se conturează pe planșetele proiectanților și, în consecință tot ceea ce se clădește pe calele șantierelor și pînă la urmă se desprind de la cheiurile de armare sunt fiecare noutăți. Noutăți remarcabile, în adevăratul înțeles al cuvîntului. Să exploaia. Dacă este un tip nou de navă, cum ar fi de exemplu nava de pasageri maritimă la Oltenița, tancul de bancheraj de 1 200 tone și pilotina maritimă la Giurgiu, tancul de 500 tone la Brăila, cargoul de 4 500 tone de tip nou și cargoul de 7 500 tone la S.N. Galați, cargoul de 1900 tone la S.N. Constanța, atunci cred că totul este evident. Pentru că, fiecare din navele de mai sus sunt prototipuri, ele au fost proiectate pentru o anumită destinație pornind de la o temă dată și ca urmare a acesteia i s-au găsit soluțiile constructive, a fost echipată cu o anumită formulă de utilaje, cele mai potrivite funcțional și economic ; in sfirșit fiecare din acestea are o „personalitate" în sens tehnic. In același timp, dacă cercetăm cu amănunțime și navele de serie vom găsi că fiecare dintre ele aduce câte ceva nou pentru că în punctele cele mai diverse ale construcției se petrec, de la navă la navă, schimbări în bine, perfecționări, adăugiri, retușări. La un moment dat, după o anumită perioadă de timp aceste acumulări de calitate cer o îmbrăcăminte cu totul nouă și nava este înlocuită cu alta. Este cazul cargoului de 4 500 tdw, care în forma sa actuală este o navă care are comun cu cele care sau construit în anii dinainte doar valoarea tonajului. Am ținut foarte mult să dăm explicația de mai sus pentru faptul că cel de al doilea lanț de noutăți, respectiv la navele de serie, fiind mai puțin spectaculos, nu este înțeles de toată lumea cum trebuie, deși perfecționarea continuă. Efectiv aceasta cere eforturi mari, multă îndemînare și energie de toate felurile — tehnică, organizatorică, comercială etc. Această susținută legătură cu navele de serie are, bineînțeles și avantajul unei perfecționări din mers a oamenilor, o ținere la curent cu posibilitățile și realitățile, un „antrenament" complex în cel mai sportiv sens al cuvintului. Dezvoltarea producției, a produselor este însoțită de o dezvoltare, o perfecționare a oamenilor. Ambiția cu care se lucrează în acest domeniu face ca la apariția unor defecțiuni, a unor scăpări Ing. GELU KAHU director al ICEPRONAV Galați ICEPRONAV GALATI - angajat ferm in programul dezvoltării producției de nave MINDRIA DE-ACE ȘTI CONSTRUCTOR AL SOCIETĂȚII SOCIALISTE Un tînăr, o Conștiința fiecărui tinăr al zilelor noastre care a înțeles datoria ce o are fața de sine și fată de societatea socialistă — datoria de-a se perfecționa continuu in profesia aleasă, datoria de a deveni un cetățean responsabil al patriei — presupune mari pasiuni. La anii când abia pășește în viață el va descoperi, sub atenta îndrumare a părinților, a educatorilor ori a tovarășilor cu o mai bogată experiență de muncă și de viață, nenumărate porți deschise împlinirii sale spre care este invitat să treacă pragul muncii, cu grijă, cu respect deosebit. Nimic din ceea ce însemna altădată ucenicia, nimic din umilirile și durerea acelor vremi trecute nu a mai rămas, nimic din munca epuizantă și din șiretenia de care trebuia să dai un vis, împlinire, dovadă pentru a „fura" meseria; nimic din toate acestea decit poate amintirile unui maistru ori ale unui muncitor mai in virstă spuse la ceasuri de poveste. — Ucenicia mea, ne spunea comunistul Neagu D. Costică, de la Depoul C.F.R. Galați, de profesie mecanic pe o locomotivă diesel-electrică a fost perioada în care m-am format la școala muncii nu numai ca mecanic, ci și ca om, ca cetățean. Au fost anii în care munca pe locomotivă se împletea cu orele de studiu, cind timpul era prea sărac pentru mine în ore, cind am înțeles că e de datoria mea de-a acumula cunoștințele necesare atît din manualele de specialitate cit și din experiența tovarășilor mei de muncă pentru a putea să-mi împlinesc visul pe care mi-l doream din anii copilăriei — să fiu mecanic de locomotivă. Și, urmîndu-și visul, fiul unor cooperatori din comuna Măstăcani își începe munca in 1950 ca fochist pe locomotiva 23 300. Timp de trei ani cutreieră țara în lung și în lat, acumulînd cunoștințe noi, îndrăgind tot mai mult meseria aleasă. — Ii sint recunoscător și astăzi primului meu mecanic instructor, Constantin Brazdeș, care a știut cu o deosebită măiestrie pedagogică să-mi dezvăluie atii frumusețile muncii noastre MIRCEA IONESCU (Constitudie in pag. a VII-a)