Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-10-28 / nr. 8357

f H V y < x r ! Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului Județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL xxvm — Nr. 8357 JOI 28 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI J Un vast program­­ la baza progresului economic și social P­otrivit prevederilor planului cincinal 1971—1975, adoptat prin lege de recen­ta sesiune a Marii Adunări Naționale, ce din volumul total al Investițiilor centraliza­fondurile statului se va ridica in a­­ceastă perioadă la 470 miliarde lei, față de 290 miliarde lei in cincinalul trecut. Confirmînd grija și atenția care se acordă continuării politicii de industrializare socia­listă a țării, fondurile de Investiții alocate industriei reprezintă 281,2 miliarde lei, echi­­valînd aproape cu întregul volum de inves­tiții centralizate din fondurile statului din perioada 1966—1970. In agricultură vor fi Învestite In perioada 1971—1975, din fondurile statului, 81,4 mili­arde lei, adică de două ori mai mult ca in cincinalul trecut. Sunt cifre a căror comparație relevă cu pregnanță puterea și dinamismul dezvoltării economiei noastre naționale, faptul că par­tidul și statul nostru urmează neabătut calea stabilită de Conferința Națională și de Con­gresul al X-lea al partidului de a se menți­ne o proporție justă intre fondul de acumu­lare și fondul de consum — singura bază trainică, hotăritoare, pentru progresul eco­nomic și social al patriei. ___ Fiecare sector, fiecare secție­­pregătite temeinic pentru sezonul rece Pregătirile pentru activitatea din sezonul rece au o însemnă­tate deosebită în cadrul obiecti­velor siderurgice de pe platfor­ma combinatului. Ele vizează de­opotrivă, asigurarea de condiții optime salariaților și garantarea funcționării instalațiilor și agre­gatelor la parametrii stabiliți. Du­pă cum se cunoaște, numeroase procese tehnologice sensibile funcționează cu randamentul pre­conizat numai în condițiile unei anumite temperaturi. In sectorul lamina are, de pildă, procesul de fabricație impune un anumit grad de căldură, de umiditate și pu­ritate atmosferică. Pornind de la aceste conside­rente, conducerile sectoarelor si­derurgice au luat din timp măsuri tehnice și organizatorice concre­te, au întocmit planuri amănun­țite. Astfel, în sectorul energe­tic, în cadrul depozitelor, în la­minoare și în celelalte secții și ateliere de prelucrare și repara­ții au fost stabilite măsuri privind buna funcționare a instalațiilor de încălzire, de curent electric, apă, aer, oxigen. In multe locuri, sarcinile stabilite în planuri au și fost înfăptuite. In zona fabri­cii de aglomerare, de exemplu, instalațiile de încălzire au fost puse la punct în totalitate, în sectorul lamin care au fost asigu­rate geamurile și unele materiale de protecție, la uzina de piese de schimb s-au refăcut traseele flu­idelor energetice, s-au reparat și revizuit instalațiile din interiorul atelierelor. Măsuri eficiente au fost întreprinse pentru buna func­ționare a mijloacelor de ridicat și transportat din depozite și esta­cade, din interiorul halelor și a­­telierelor. Analizată însă mai amănunțit, acțiunea privind pregătirea pro­ducției pentru sezonul friguros prezintă la data actuală și unele carențe atît de ordin material și organizatoric, cît și în ceea ce privește ritmul realizării măsuri­lor stabilite. La direcția energe­tică, sectorul care trebuie să a­sigure funcționarea în condițiuni perfecte a proceselor vitale pen­tru bunul mers al producției, mai sunt încă 16 măsuri tehnice ră­mase în urmă. Asta înseamnă că peste 50 la sută din volumul lu­crărilor pregătitoare nu s-au e­­xecutat conform planului. De a­­semenea, în sectorul aglomera­re, se întîrzie nepermis repara­rea izolațiilor termice de la in­stalațiile exterioare, repararea acoperișurilor, precum și planșe­­elor la clădiri și galeriile de benzi transportoare, izolarea hidranților și alte lucrări de protecție. Recent, la nivelul platformei LA COMBINATUL SIDERURGIC GALATI combinatului au fost analizate stadiile fizice ale lucrărilor pre­gătitoare din sectorul laminoare și din alte secții și întreprinderi, de pe platformă. Au fost stabilite noi termene, s-au trasat sarcini suplimentare. Cu toate acestea, desfășurarea practică a lucrărilor nu cunoaște încă ritmul impus de timpul rece care a și sosit și care afectează buna funcționare a multor instalații. In zonele laminorului de benzi la rece, nerealizarea măsurilor a și început să afecteze activitatea în această etapă. Intr-un raid în­treprins zilele trecute la acest o­­biectiv, deosebit de sensibil la temperatură scăzută, s-au con­statat o serie de nereguli. Se re­marcă, din acest punct de vede­re, starea necorespunzătoare unor porțiuni din acoperișul ha­a­lei și a sălilor de mașini, din care cauză au loc infiltrații de apă. Precizăm că infiltrațiile dă­unează, atît menținerii constante a temperaturii, cît și păstrării în stare perfectă a utilajelor com­plexe, cilindrilor de laminoare, Instalațiilor de acționare mecani­că și electrică. Firește, au fost făcute inter­venții, s-au emis destule adrese forurilor în măsură să rezolve problema. Acestea însă întîrzie să intervină, iar personalul zone­lor afectate recurge la improvi­zații de ultim moment. (Rulourile și unele mecanisme de schimb sunt acoperite, de exemplu, cu prelate). Pregătirea producției a­­cestui laminor pentru sezonul rece nu este corespunzătoare nici în ceea ce privește asigurarea materiilor prime și a stocului tampon de materiale. Nu există toată cantitatea de rulouri prevă­zută și lipsesc unele uleiuri teh­nologice. Situația nesatisfăcătoare a pre­gătirilor rezultă și din faptul că măsurile prevăzute a fi realizate în cadrul capitolului investiții au fost neglijate. In planul secției, aprobat de conducerea combina­tului, sunt stabilite 45 de aseme­nea măsuri. Ele trebuiau mate­rializate încă din luna martie 1971. Cu toate eforturile secției, cu tot „războiul hîrtiilor", cum se exprimau tovarășii din condu­cerea laminorului, factorii de răs­­pundere n-au înfăptuit decît măsuri pînă acum. E greu de pre­­­supus că restul de 37 de măsuri vor putea fi realizate în scurtul timp care a mai rămas pînă la sosirea iernii. Dintre lucrările ră­mase în urmă și chiar neîncepute amintim și instalațiile de încăl­zire din zona de cuptoare, din sectorul tandem, din atelierul de tratament termic. O altă problemă rămasă în suspensie o constituie punerea la punct a instalațiilor de creare a perdelelor de aer cald, precum și a mecanismelor de închidere și deschidere a ușilor. Lipsuri și neajunsuri care, ne­rezolvate la timp pot afecta ne­ GH. TEODORESCU ION PALAMIUC (Continuare tn pag. a Il-a) In industria județului. A fost îndeplinit planul producției marfă vîndută și încasată pe 10 luni Anul 1971 a supus colectivele întreprinderilor industriale din județul Galați unui serios exa­men atît prin prisma sporurilor de producție prevăzute a fi rea­lizate, cît și prin responsabilită­țile sporite ce le-au revenit în domeniul ridicării eficienței eco­nomice. Competența cu care muncitorii, inginerii și tehnicienii din indus­tria județului nostru — sub di­recta îndrumare a organelor și organizațiilor de partid — au a­­bordat realizarea acestor sarcini, eficiența măsurilor tehnico-organi­­zatorice pe care le-au aplicat se regăsesc într-un nou și important succes . După cum ne informează Direcția județeană de statistică, planul producției marfă vîndută și încasată, pe 10 luni, pe total industrie a fost îndeplinit cu 5 zile mai devreme. Conform esti­mărilor, pînă la data de 31 octom­brie se va obține suplimentar o producție marfă de peste 250 mi­lioane lei, care se va materializa în : 66 mii tone fontă, 32 mii tone oțel, din care 8,8 mii tone oțel aliat, 19 mii tone sloburi de rela­­minare, 27 mii tone laminate fi­­nite pline, 7 mii tone bandă la­minată la rece, 1 100 tone tablă zincată, 1 200 tone sîrmă trasă și bare, 5 100 metri cubi prefabricate din beton armat, 45 mii metri pătrați țesături din bumbac, 505 tone ulei comestibil și altele. Printre unitățile care au contri­buit în mod deosebit la realiza­rea înainte de termen a planului pe 10 luni se numără: Combina­tul siderurgic, Uzina Laminorul de tablă și întreprinderea „Textila", din Galați. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL KICLERE CEAUȘESCU A RESEGATIEI PRIN­HIN­ DEHOCRAT DI­ CHILEA Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mohamed La­­mine, membru al Central al Partidului Comitetului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, șeful dele­gației, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al or­ganizației de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Gui­neea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretu­lui Revoluționar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., minis­trul minelor, petrolului și geolo­giei, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual pri­vind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ale luptei popoarelor îm­potriva imperialismului, colonia­lismului și neocolonialismului, pentru libertate și independență națională, democrație, progres so­cial și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturi­lor de solidaritate și colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare și state, înte­meiate pe principiile respectării independenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, nea­mestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafir­mat, totodată, părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice rela­țiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cul­tural, în interesul celor două po­poare, al cauzei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. Vizita la Galați a președintelui Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, Gerhard Schröder Continuîndu-și vizita oficială în țara noastră, Gerhard Schröder, președintele Comisiei pentru po­litică externă a Bundestagului, însoțit de Mihai Dalea, președin­tele Comisiei pentru politică ex­ternă a M.A.N. și de Tudor Dră­­ganu, vicepreședinte al Grupului român al Uniunii interparlamen­tare, a sosit ieri dimineață, pe ca­lea aerului, în municipiul Galați. Pe platoul de aterizare a eli­copterului din preajma Combina­tului siderurgic, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășul Constantin Dăscălescu, secretar al M.A.N., președintele Consiliului popular județean Galați. La primire au fost, de asemenea, prezenți Leo­nard Stoian prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ion Potoceanu, directorul general al Combinatului siderurgic, Cor­nel Cazan, deputat al M.A.N., di­­rectorul general al întreprinderii de construcții și montaje siderur­gice și alte persoane oficiale Un grup de tinere a oferit oas­petelui flori și i-a adresat urarea de bun venit, înainte de începerea vizitei în Combinatul siderurgic, oaspetele a fost invitat în sala comitetului de direcție unde Ion Potoceanu a prezentat, prin intermediul unei machete, evoluția obiectivelor și perspectiva de dezvoltare a aces­tui important complex metalurgic al țării noastre. Președintele Co­misiei pentru politică externă a Bundestagului s-a interesat de ni­velul de dotare tehnică al uni­tăților, de modul de organizare a producției și a remarcat concepția arhitectonică unitară a platformei siderurgice gălățene. Primul popas este făcut apoi în sectorul oțelărie unde oaspetele ia cunoștință de folosirea televi­ziunii industriale și a calculatoa­relor electronice în conducerea procesului de producție și asistă la elaborarea unei șarje. Este vizitat în continuare lami­norul de tablă groasă, unul din­tre primele obiective intrate în funcțiune în cadrul Combinatului siderurgic. In zona a treia, la casa de grosisoare, apoi la casa fini­­soare și în sălile de comandă au­tomată sunt urmărite diferite faze ale procesului de producție al tablei groase. Cu același interes a fost vizitat laminorul de benzi la cald și laminorul de benzi la rece. La terminarea vizitei în Com­binatul siderurgic, oaspetele a semnat în cartea de onoare și a urat colectivului de aici noi suc­cese în muncă. Coloana de mașini face apoi un tur de orizont prin cartierul Ți­­glina III, unde oaspetele ia cu­noștință de noile construcții și dotări social-culturale, oprindu-se apoi la Palatul sporturilor. In continuare are loc o vizită prin cartierul Țiglina I, ultimul popas constituindu-l restaurantul „Pescarul" de pe faleză. Aici sînt apreciate atît originalitatea uni­tății respective cît și lucrările ce s-au făcut în vederea amenajării falezei, care a devenit un atrăgă­tor loc de agrement. La prînz, președintele Consiliu­lui popular județean a oferit în onoarea oaspetelui un dejun ofi­cial. Cu acest prilej au rostit toasturi Constantin Dăscălescu și Gerhard Schröder. In după amiaza aceleiași zile oaspetele a părăsit Galațiul, în­­dreptîndu-se pe calea aerului spre Capitală. înainte de plecare, Ger­hard Schröder, lntr-o scurtă alo­cuțiune a remarcat realizările im­portante de care se bucură Ga­­lațiul și a mulțumit președintelui Consiliului popular județean, Constantin Dăscălescu, celorlalte persoane oficiale pentru primirea călduroasă ce i s-a făcut. La sosire, pe platoul de aterizare din preajma Combinatului siderurgic. în pag. a III-a : LEGEA VIEI ȘI A VINULUI (PROIECT) ­proape de comuna Șendreni, îl­ unde șoseaua națională se urcă în cele două direcții­­— Sila și Tecuci — se profilează orizont silueta unui nou obi­­­ev în construcție. Acolo, la arta municipiului și hotarul sețului Galați, se înalță, prin unicia constructorilor, o nouă s­le PECO, de la care se vor monta zilnic zeci și sute de îșini pornite pe drumurile pa­­ei. Eliberată de cofrajele în care tonul a căpătat formele și re­­tența necesară, construcția se ațișează privirilor ca o lucrare­­destă. Ea cucerește însă prin nplitatea concepției de proiect,­­fiind unică în țară în felul ei, nn aspectul arhitectural deose­­b de atrăgător. întreaga col­­ecție este ancorată pe un ci­lindru axial din beton și sticlă, cu scări în spirală, în jurul că­ruia, la parter sunt dispuse com­partimente de lucru (birouri, ma­gazii etc.), iar deasupra un bufet, din care nu vor putea lipsi decît băuturile interzise conducătorilor auto aflați la drum. Copertinele, asemenea unor a­­ripi întinse, frumos modelate, completează aspectul general al construcției, dîndu-i forma pe ca­re au dorit-o proiectanții. Con­strucția apare astfel ca un uriaș trifoi, ale cărui frunze, din beton, se întind în părțile laterale pe distanțe egale de cîte 11 metri fiecare. Așadar, trei copertine, iluminate fluorescent, o firmă ro­tativă, birouri spațioase și lumi­noase, drumuri asfaltate și alei cu flori, multe flori, iată imagi­nea de mîine a noii construcții, care va atrage atenția turiștilor asupra înfăptuirilor înnoitoare de pe raza municipiului Galați. Punctele de distribuție a com­bustibilului, amplasate cîte două sub fiecare copertină, dotate cu pompe ultramoderne vor asigura alimentația rapidă a mașinilor facilitînd transportul celor care vor călători pe aceste meleaguri. Prin poziția ei, noua stație PECO va fi primul obiectiv mo­dern la intrarea în oraș, o fru­moasă carte de vizită a munici­piului care, credem, va face cinste celor care și-au propus să reali­zeze o astfel de construcție și au perseverat. Am întîlnit pe șantier echipele de constructori în plină activita­te. Maistrul Costache Mihai, de la întreprinderea de construcții pentru industria petroliferă Plo­iești, un om cu multă experiență, ne-a vorbit cu căldură despre en­tuziasmul constructorilor, despre hărnicia și priceperea lor. „Dul­gherii din echipa lui Dumitru Ciupitu sau zidarii din echipa lui Ion Codreanu, ca și fierar-beto­­niștii conduși de șeful de echipă Ion Dulman, toți de la Trustul de construcții Galați, au lucrat pînă acum bine și eu sînt mul­țumit de ei, spunea maistrul. Sun­tem­ mîndri de lucrarea pe care o executăm pentru că este o lu­crare deosebită, cu multe necu­noscute, o lucrare artistică, cum nu am mai avut pînă acum. Vrem ca din mîinile noastre să iasă un lucru frumos și durabil. De a­ Gh. ALEXANDRESCU V. NICOLAU (Continuare în pag. a II-a) obiectiv modern în construcție CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Livrarea porumbului la fondul să fie intensificată ! Recoltatul porumbului a intrat în faza finală. Numărul unităților agricole care au încheiat și a­­ceastă importantă lucrare crește de la o zi la alta, lucrătorii o­­goarelor folosind din plin timpul prielnic. Dacă recoltatul propriu­­zis este într-un stadiu avansat, transportul recoltei din cîmp la bazele de recepție și în hambare­le proprii este, oarecum, rămas în urmă în multe din unitățile a­­gricole. Nu-i mai puțin adevărat că în numeroase cooperative agricole transportul recoltei din cîmp și în primul rînd la bazele de re­cepție, a ținut pasul cu recolta­tul. Așa se explică faptul că multe unități agricole au livrat în întregime cantitățile de po­rumb datorate statului — în ba­za contractelor încheiate — se apropie de actul final al sau li­vrărilor. Demnă de apreciat este activitatea cooperativelor agricole din Pechea și Băleni — îndeosebi a C.A.P. „7 Noiembrie", unde s-a terminat livrarea porumbului. De asemenea, s-au achitat de obligațiile față de stat și coope­rativele agricole din Fîntînele, Scînteiești, Rediu, Suhurlui, Cio­­răști, Negrea, Slobozia Conachi, Izvoarele, Vînători, Cuca și altele. Sînt însă și unități rămase mult în urmă. Pînă la 25 octom­brie a.c., așa cum rezultă din da­tele furnizate de întreprinderea de valorificare a cerealelor, coo­perative agricole ca cele din Poiana — a livrat doar 1,5 la sută din cantitatea datora­tă, Tulucești și Cavadinești — în jur de 5 la sută, Brăhășești și Șerbănești — 8 la sută, iar C.A.P.-urile din Barcea, Condrea, Movileni, Corni, Slivna au onorat contractele doar în proporție de 15—25 la sută. Cum numărul cooperativelor a­­gricole care mai au de livrat Ion­ M. CREȚEANU (Cond­uudie in pag­a II al

Next