Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)
1971-10-28 / nr. 8357
f H V y < x r ! Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului Județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL xxvm — Nr. 8357 JOI 28 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI J Un vast program la baza progresului economic și social Potrivit prevederilor planului cincinal 1971—1975, adoptat prin lege de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, ce din volumul total al Investițiilor centralizafondurile statului se va ridica in această perioadă la 470 miliarde lei, față de 290 miliarde lei in cincinalul trecut. Confirmînd grija și atenția care se acordă continuării politicii de industrializare socialistă a țării, fondurile de Investiții alocate industriei reprezintă 281,2 miliarde lei, echivalînd aproape cu întregul volum de investiții centralizate din fondurile statului din perioada 1966—1970. In agricultură vor fi Învestite In perioada 1971—1975, din fondurile statului, 81,4 miliarde lei, adică de două ori mai mult ca in cincinalul trecut. Sunt cifre a căror comparație relevă cu pregnanță puterea și dinamismul dezvoltării economiei noastre naționale, faptul că partidul și statul nostru urmează neabătut calea stabilită de Conferința Națională și de Congresul al X-lea al partidului de a se menține o proporție justă intre fondul de acumulare și fondul de consum — singura bază trainică, hotăritoare, pentru progresul economic și social al patriei. ___ Fiecare sector, fiecare secțiepregătite temeinic pentru sezonul rece Pregătirile pentru activitatea din sezonul rece au o însemnătate deosebită în cadrul obiectivelor siderurgice de pe platforma combinatului. Ele vizează deopotrivă, asigurarea de condiții optime salariaților și garantarea funcționării instalațiilor și agregatelor la parametrii stabiliți. După cum se cunoaște, numeroase procese tehnologice sensibile funcționează cu randamentul preconizat numai în condițiile unei anumite temperaturi. In sectorul lamina are, de pildă, procesul de fabricație impune un anumit grad de căldură, de umiditate și puritate atmosferică. Pornind de la aceste considerente, conducerile sectoarelor siderurgice au luat din timp măsuri tehnice și organizatorice concrete, au întocmit planuri amănunțite. Astfel, în sectorul energetic, în cadrul depozitelor, în laminoare și în celelalte secții și ateliere de prelucrare și reparații au fost stabilite măsuri privind buna funcționare a instalațiilor de încălzire, de curent electric, apă, aer, oxigen. In multe locuri, sarcinile stabilite în planuri au și fost înfăptuite. In zona fabricii de aglomerare, de exemplu, instalațiile de încălzire au fost puse la punct în totalitate, în sectorul lamin care au fost asigurate geamurile și unele materiale de protecție, la uzina de piese de schimb s-au refăcut traseele fluidelor energetice, s-au reparat și revizuit instalațiile din interiorul atelierelor. Măsuri eficiente au fost întreprinse pentru buna funcționare a mijloacelor de ridicat și transportat din depozite și estacade, din interiorul halelor și atelierelor. Analizată însă mai amănunțit, acțiunea privind pregătirea producției pentru sezonul friguros prezintă la data actuală și unele carențe atît de ordin material și organizatoric, cît și în ceea ce privește ritmul realizării măsurilor stabilite. La direcția energetică, sectorul care trebuie să asigure funcționarea în condițiuni perfecte a proceselor vitale pentru bunul mers al producției, mai sunt încă 16 măsuri tehnice rămase în urmă. Asta înseamnă că peste 50 la sută din volumul lucrărilor pregătitoare nu s-au executat conform planului. De asemenea, în sectorul aglomerare, se întîrzie nepermis repararea izolațiilor termice de la instalațiile exterioare, repararea acoperișurilor, precum și planșeelor la clădiri și galeriile de benzi transportoare, izolarea hidranților și alte lucrări de protecție. Recent, la nivelul platformei LA COMBINATUL SIDERURGIC GALATI combinatului au fost analizate stadiile fizice ale lucrărilor pregătitoare din sectorul laminoare și din alte secții și întreprinderi, de pe platformă. Au fost stabilite noi termene, s-au trasat sarcini suplimentare. Cu toate acestea, desfășurarea practică a lucrărilor nu cunoaște încă ritmul impus de timpul rece care a și sosit și care afectează buna funcționare a multor instalații. In zonele laminorului de benzi la rece, nerealizarea măsurilor a și început să afecteze activitatea în această etapă. Intr-un raid întreprins zilele trecute la acest obiectiv, deosebit de sensibil la temperatură scăzută, s-au constatat o serie de nereguli. Se remarcă, din acest punct de vedere, starea necorespunzătoare unor porțiuni din acoperișul haalei și a sălilor de mașini, din care cauză au loc infiltrații de apă. Precizăm că infiltrațiile dăunează, atît menținerii constante a temperaturii, cît și păstrării în stare perfectă a utilajelor complexe, cilindrilor de laminoare, Instalațiilor de acționare mecanică și electrică. Firește, au fost făcute intervenții, s-au emis destule adrese forurilor în măsură să rezolve problema. Acestea însă întîrzie să intervină, iar personalul zonelor afectate recurge la improvizații de ultim moment. (Rulourile și unele mecanisme de schimb sunt acoperite, de exemplu, cu prelate). Pregătirea producției acestui laminor pentru sezonul rece nu este corespunzătoare nici în ceea ce privește asigurarea materiilor prime și a stocului tampon de materiale. Nu există toată cantitatea de rulouri prevăzută și lipsesc unele uleiuri tehnologice. Situația nesatisfăcătoare a pregătirilor rezultă și din faptul că măsurile prevăzute a fi realizate în cadrul capitolului investiții au fost neglijate. In planul secției, aprobat de conducerea combinatului, sunt stabilite 45 de asemenea măsuri. Ele trebuiau materializate încă din luna martie 1971. Cu toate eforturile secției, cu tot „războiul hîrtiilor", cum se exprimau tovarășii din conducerea laminorului, factorii de răspundere n-au înfăptuit decît măsuri pînă acum. E greu de presupus că restul de 37 de măsuri vor putea fi realizate în scurtul timp care a mai rămas pînă la sosirea iernii. Dintre lucrările rămase în urmă și chiar neîncepute amintim și instalațiile de încălzire din zona de cuptoare, din sectorul tandem, din atelierul de tratament termic. O altă problemă rămasă în suspensie o constituie punerea la punct a instalațiilor de creare a perdelelor de aer cald, precum și a mecanismelor de închidere și deschidere a ușilor. Lipsuri și neajunsuri care, nerezolvate la timp pot afecta ne GH. TEODORESCU ION PALAMIUC (Continuare tn pag. a Il-a) In industria județului. A fost îndeplinit planul producției marfă vîndută și încasată pe 10 luni Anul 1971 a supus colectivele întreprinderilor industriale din județul Galați unui serios examen atît prin prisma sporurilor de producție prevăzute a fi realizate, cît și prin responsabilitățile sporite ce le-au revenit în domeniul ridicării eficienței economice. Competența cu care muncitorii, inginerii și tehnicienii din industria județului nostru — sub directa îndrumare a organelor și organizațiilor de partid — au abordat realizarea acestor sarcini, eficiența măsurilor tehnico-organizatorice pe care le-au aplicat se regăsesc într-un nou și important succes . După cum ne informează Direcția județeană de statistică, planul producției marfă vîndută și încasată, pe 10 luni, pe total industrie a fost îndeplinit cu 5 zile mai devreme. Conform estimărilor, pînă la data de 31 octombrie se va obține suplimentar o producție marfă de peste 250 milioane lei, care se va materializa în : 66 mii tone fontă, 32 mii tone oțel, din care 8,8 mii tone oțel aliat, 19 mii tone sloburi de relaminare, 27 mii tone laminate finite pline, 7 mii tone bandă laminată la rece, 1 100 tone tablă zincată, 1 200 tone sîrmă trasă și bare, 5 100 metri cubi prefabricate din beton armat, 45 mii metri pătrați țesături din bumbac, 505 tone ulei comestibil și altele. Printre unitățile care au contribuit în mod deosebit la realizarea înainte de termen a planului pe 10 luni se numără: Combinatul siderurgic, Uzina Laminorul de tablă și întreprinderea „Textila", din Galați. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL KICLERE CEAUȘESCU A RESEGATIEI PRINHIN DEHOCRAT DI CHILEA Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mohamed Lamine, membru al Central al Partidului Comitetului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, șeful delegației, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizației de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretului Revoluționar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului și geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru libertate și independență națională, democrație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate și colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare și state, întemeiate pe principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. Vizita la Galați a președintelui Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, Gerhard Schröder Continuîndu-și vizita oficială în țara noastră, Gerhard Schröder, președintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului, însoțit de Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a M.A.N. și de Tudor Drăganu, vicepreședinte al Grupului român al Uniunii interparlamentare, a sosit ieri dimineață, pe calea aerului, în municipiul Galați. Pe platoul de aterizare a elicopterului din preajma Combinatului siderurgic, oaspetele a fost întîmpinat de tovarășul Constantin Dăscălescu, secretar al M.A.N., președintele Consiliului popular județean Galați. La primire au fost, de asemenea, prezenți Leonard Stoian prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ion Potoceanu, directorul general al Combinatului siderurgic, Cornel Cazan, deputat al M.A.N., directorul general al întreprinderii de construcții și montaje siderurgice și alte persoane oficiale Un grup de tinere a oferit oaspetelui flori și i-a adresat urarea de bun venit, înainte de începerea vizitei în Combinatul siderurgic, oaspetele a fost invitat în sala comitetului de direcție unde Ion Potoceanu a prezentat, prin intermediul unei machete, evoluția obiectivelor și perspectiva de dezvoltare a acestui important complex metalurgic al țării noastre. Președintele Comisiei pentru politică externă a Bundestagului s-a interesat de nivelul de dotare tehnică al unităților, de modul de organizare a producției și a remarcat concepția arhitectonică unitară a platformei siderurgice gălățene. Primul popas este făcut apoi în sectorul oțelărie unde oaspetele ia cunoștință de folosirea televiziunii industriale și a calculatoarelor electronice în conducerea procesului de producție și asistă la elaborarea unei șarje. Este vizitat în continuare laminorul de tablă groasă, unul dintre primele obiective intrate în funcțiune în cadrul Combinatului siderurgic. In zona a treia, la casa de grosisoare, apoi la casa finisoare și în sălile de comandă automată sunt urmărite diferite faze ale procesului de producție al tablei groase. Cu același interes a fost vizitat laminorul de benzi la cald și laminorul de benzi la rece. La terminarea vizitei în Combinatul siderurgic, oaspetele a semnat în cartea de onoare și a urat colectivului de aici noi succese în muncă. Coloana de mașini face apoi un tur de orizont prin cartierul Țiglina III, unde oaspetele ia cunoștință de noile construcții și dotări social-culturale, oprindu-se apoi la Palatul sporturilor. In continuare are loc o vizită prin cartierul Țiglina I, ultimul popas constituindu-l restaurantul „Pescarul" de pe faleză. Aici sînt apreciate atît originalitatea unității respective cît și lucrările ce s-au făcut în vederea amenajării falezei, care a devenit un atrăgător loc de agrement. La prînz, președintele Consiliului popular județean a oferit în onoarea oaspetelui un dejun oficial. Cu acest prilej au rostit toasturi Constantin Dăscălescu și Gerhard Schröder. In după amiaza aceleiași zile oaspetele a părăsit Galațiul, îndreptîndu-se pe calea aerului spre Capitală. înainte de plecare, Gerhard Schröder, lntr-o scurtă alocuțiune a remarcat realizările importante de care se bucură Galațiul și a mulțumit președintelui Consiliului popular județean, Constantin Dăscălescu, celorlalte persoane oficiale pentru primirea călduroasă ce i s-a făcut. La sosire, pe platoul de aterizare din preajma Combinatului siderurgic. în pag. a III-a : LEGEA VIEI ȘI A VINULUI (PROIECT) proape de comuna Șendreni, îl unde șoseaua națională se urcă în cele două direcții— Sila și Tecuci — se profilează orizont silueta unui nou obiev în construcție. Acolo, la arta municipiului și hotarul sețului Galați, se înalță, prin unicia constructorilor, o nouă sle PECO, de la care se vor monta zilnic zeci și sute de îșini pornite pe drumurile paei. Eliberată de cofrajele în care tonul a căpătat formele și retența necesară, construcția se ațișează privirilor ca o lucraredestă. Ea cucerește însă prin nplitatea concepției de proiect,fiind unică în țară în felul ei, nn aspectul arhitectural deoseb de atrăgător. întreaga colecție este ancorată pe un cilindru axial din beton și sticlă, cu scări în spirală, în jurul căruia, la parter sunt dispuse compartimente de lucru (birouri, magazii etc.), iar deasupra un bufet, din care nu vor putea lipsi decît băuturile interzise conducătorilor auto aflați la drum. Copertinele, asemenea unor aripi întinse, frumos modelate, completează aspectul general al construcției, dîndu-i forma pe care au dorit-o proiectanții. Construcția apare astfel ca un uriaș trifoi, ale cărui frunze, din beton, se întind în părțile laterale pe distanțe egale de cîte 11 metri fiecare. Așadar, trei copertine, iluminate fluorescent, o firmă rotativă, birouri spațioase și luminoase, drumuri asfaltate și alei cu flori, multe flori, iată imaginea de mîine a noii construcții, care va atrage atenția turiștilor asupra înfăptuirilor înnoitoare de pe raza municipiului Galați. Punctele de distribuție a combustibilului, amplasate cîte două sub fiecare copertină, dotate cu pompe ultramoderne vor asigura alimentația rapidă a mașinilor facilitînd transportul celor care vor călători pe aceste meleaguri. Prin poziția ei, noua stație PECO va fi primul obiectiv modern la intrarea în oraș, o frumoasă carte de vizită a municipiului care, credem, va face cinste celor care și-au propus să realizeze o astfel de construcție și au perseverat. Am întîlnit pe șantier echipele de constructori în plină activitate. Maistrul Costache Mihai, de la întreprinderea de construcții pentru industria petroliferă Ploiești, un om cu multă experiență, ne-a vorbit cu căldură despre entuziasmul constructorilor, despre hărnicia și priceperea lor. „Dulgherii din echipa lui Dumitru Ciupitu sau zidarii din echipa lui Ion Codreanu, ca și fierar-betoniștii conduși de șeful de echipă Ion Dulman, toți de la Trustul de construcții Galați, au lucrat pînă acum bine și eu sînt mulțumit de ei, spunea maistrul. Suntem mîndri de lucrarea pe care o executăm pentru că este o lucrare deosebită, cu multe necunoscute, o lucrare artistică, cum nu am mai avut pînă acum. Vrem ca din mîinile noastre să iasă un lucru frumos și durabil. De a Gh. ALEXANDRESCU V. NICOLAU (Continuare în pag. a II-a) obiectiv modern în construcție CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Livrarea porumbului la fondul să fie intensificată ! Recoltatul porumbului a intrat în faza finală. Numărul unităților agricole care au încheiat și această importantă lucrare crește de la o zi la alta, lucrătorii ogoarelor folosind din plin timpul prielnic. Dacă recoltatul propriuzis este într-un stadiu avansat, transportul recoltei din cîmp la bazele de recepție și în hambarele proprii este, oarecum, rămas în urmă în multe din unitățile agricole. Nu-i mai puțin adevărat că în numeroase cooperative agricole transportul recoltei din cîmp și în primul rînd la bazele de recepție, a ținut pasul cu recoltatul. Așa se explică faptul că multe unități agricole au livrat în întregime cantitățile de porumb datorate statului — în baza contractelor încheiate — se apropie de actul final al sau livrărilor. Demnă de apreciat este activitatea cooperativelor agricole din Pechea și Băleni — îndeosebi a C.A.P. „7 Noiembrie", unde s-a terminat livrarea porumbului. De asemenea, s-au achitat de obligațiile față de stat și cooperativele agricole din Fîntînele, Scînteiești, Rediu, Suhurlui, Ciorăști, Negrea, Slobozia Conachi, Izvoarele, Vînători, Cuca și altele. Sînt însă și unități rămase mult în urmă. Pînă la 25 octombrie a.c., așa cum rezultă din datele furnizate de întreprinderea de valorificare a cerealelor, cooperative agricole ca cele din Poiana — a livrat doar 1,5 la sută din cantitatea datorată, Tulucești și Cavadinești — în jur de 5 la sută, Brăhășești și Șerbănești — 8 la sută, iar C.A.P.-urile din Barcea, Condrea, Movileni, Corni, Slivna au onorat contractele doar în proporție de 15—25 la sută. Cum numărul cooperativelor agricole care mai au de livrat Ion M. CREȚEANU (Conduudie in paga II al