Viața Nouă, octombrie-decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8334-8412)

1971-11-26 / nr. 8382

f ~u X 1 Laminorul de benzi la rece — unul din marile obiective puse în funcți­­une pe platforma Combi­natului siderurgic de la Galați. In fotografie: Aspect din sectorul de finisaj și expediție. Foto : G. BERCOV Citiți în pag. a IV-a ■ Consecințele so­ciale și economice a­­le cursei înarmărilor. ■ Situația la fron­tiera indo-pakistane­­ză. ■ Lucrările Con­gresului Partidului Comunist German. ■ Din țările socia­liste. Proletari din toate țările, uniți-vă ! H­EHE INVESTIȚIILE - factor important al dezvoltării economice Actualul plan cincinal de dez­voltare economică socială se ca­racterizează prin ritmul susținut de creștere a producției materia­le, modernizarea structurii între­gii economii, sporirea eficienței în toate domeniile de activitate și pe această bază, creșterea con­tinuă a nivelului de trai al în­tregului popor. O dovadă grăitoare a superio­rității orînduirii noastre socialiste — relevată pregnant de prevede­rile cincinalului 1971—1975 — o constituie și faptul că, pe baza studiilor și analizelor multilate­rale desfășurate după Congresul al X-lea al partidului, a fost po­sibilă identificarea unor resurse suplimentare de sporire a pro­ducției materiale și de creștere a eficienței economice, astfel ca ritmurile medii anuale de dezvol­tare înscrise în planul cincinal să fie mai mari decît cele stabi­lite prin Directivele Congresului. De aceea, în toate sectoarele de activitate, creșterea eficienței e­­conomice trebuie să constituie un obiectiv de bază, îndeosebi prin sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor de pro­ducție, creșterea eficienței inves­tițiilor și folosirea la întreaga ca­pacitate a fondurilor fixe. Sporirea venitului național în­­tr-un ritm mediu anual de 11 —12 la sută și stabilirea unei co­te a fondului de acumulare de 30—32 la sută vor permite înfăp­tuirea în acest cincinal a unui amplu program de investiții în care scop se va cheltui suma de 470 miliarde din fondurile centra­lizate ale statului. Din acest fond total, circa 280 miliarde lei sunt îndreptate spre continuarea ope­rei de industrializare, urmărin­du-se ca prin amplasarea noilor întreprinderi să se îmbunătățeas­că repartizarea teritorială a for­țelor de producție și să se inten­sifice procesul de modernizare a structurilor pe ramuri și subra­­muri, prin promovarea cu precă­dere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic și a fabricării de produse cu un înalt grad de pre­lucrare a resurselor, cu valori de întrebuințare cît mai ridicate. Pentru accelerarea procesului de modernizare a agriculturii și orientarea acestei ramuri spre o dezvoltare intensivă, calitativ su­perioară perioadelor de pînă a­­cum, vor fi investite peste 80 mi­liarde lei din fondurile centralizate ale statului și circa 20 miliarde lei din fondurile proprii ale coope­rativelor agricole de producție. Aceste fonduri uriașe vor fi ori­entate cu precădere pentru în­făptuirea acelor obiective care să asigure gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lu­crărilor de îmbunătățiri funciare, dezvoltarea creșterii animalelor, mecanizarea, chimizarea și gene­ralizarea în agricultură a cuce­ririlor științei și tehnologiei mo­derne. Și în actualul cincinal județul Galați va beneficia de însemnate fonduri de investiții care se ci­frează la 17,4 miliarde lei, desti­nate în primul rînd continuării lucrărilor pe platforma Com­binatului siderurgic, unde vor fi realizate și puse în funcțiune în­că două furnale, o oțelărie, o u­­zină cocsochimică și vor fi extin­se majoritatea obiectivelor pro­ductive intrate anterior în func­țiune. Prin executarea lucrărilor de modernizare și dezvoltare la Șantierul naval și la Uzina me­canică navală se va obține pînă la sfîrșitul actualului cincinal o creștere a producției de nave de peste 80 la sută. Tot pe calea in­vestițiilor vor crește simțitor ca­pacitățile de producție la între­prinderea "Textila" Galați, Năvo­dul, I.S.C.L., întreprinderea de prefabricate din beton, precum și la o parte din întreprinderile a­­parținînd industriei alimentare. In agricultura județului nostru vor fi realizate noi complexe de vaci, noi unități de prelucrare și depozitare a furajelor și a cere­alelor, vor fi executate lucrări de îndiguiri, irigații și de ameliora­re a solului și vor fi dotate uni­tățile din acest sector cu noi me­canisme și utilaje moderne. Totodată, orașele și comunele vor cunoaște o continuă dezvol­tare și modernizare prin dotarea cu noi spații de locuit, cu obiec­tive social-culturale, comerciale și edilitare. An de an constructorii gălățeni au repurtat succese remarcabile reușind să realizeze un număr DUMITRU PETCU director adjunct al Sucursalei județene Galați, a Băncii de investiții (Continuare în pag. a IlI-a) i Din activitatea tinerilor de la U. R. A. Tecuci Comitetul U.T.C. de la Uzina de reparații auto Tecuci a orga­nizat recent un concurs cu tema „Cunoașterea și aprofundarea do­cumentelor de partid", acțiune menită să contribuie la înțelege­rea politicii partidului nostru. Concurenților le-a fost recoman­dat și pus la dispoziție un bogat material bibliografic. In faza fi­nală pe uzină s-au întîlnit 9 ti­neri din diferite organizații, care au dovedit o bună pregătire poli­tică și ideologică. După epuizarea celor 10 între­bări s-au clasat pe primele locuri tinerii: Mircea Prună — tehnici­an la secția montaj general, Eca­­terina Dornici — de la secția e­­lectricieni auto, Teodor Petrescu — economist. Concursul a prilejuit tinerilor îmbogățirea cunoștințelor dobîn­­dite la învățămîntul politic U.T.C. ! O rubrică de I% I Sesiune de comunicări tehnico-economice Ieri, în sala de festivități a Uzinei Laminorul de tablă Galați, au fost deschise lucrările unei sesiuni de comunicări tehnico-e­­conomice, organizată de condu­cerea uzinei și Centrala siderur­gică Galați, în colaborare cu Co­mitetul județean mc de organizare pentru proble­științifică a producției și a muncii. La sesiune, care se înscrie în programul acțiunilor prilejuite de jubileul aniversării a 50 de ani de la înființarea uzinei gă­­lățene, participă cercetători, spe­cialiști, cadre tehnice și munci­tori de înaltă calificare de la Institutul de cercetători metalur­gice — I.C.E.M. București, C.S.G., U.L.T.G., Centrul de cercetări și proiectări metalurgice­­ Galați, Institutul de proiectări laminoare București și Uzina „Oțelul roșu" Caransebeș. In prima zi au fost audiate, între altele, referatele: „Valorifi­carea superioară a tablelor sub­țiri”, „Cercetări privind îmbună­tățirea exploatării cilindrilor de laminare", „Particularitatea fabri­cării tablelor din oțel inoxidabil austenitic și utilizarea acestora", „Considerațiuni privind recon­strucția U.L.T.G. în perioada 1955 — 1971 și perspective de viitor" etc. Lucrările sesiunii continuă as­tăzi în aceeași sală de festivități a Uzinei Laminorul de tablă Ga­lați, cu începere de la orele 8,30. Cu acest prilej, se vor prezen­ta referate pe temele : „Prognoza în cercetare", „Contribuții la realizarea unei stabilități în pro­cesul tehnologic de tratament termic al tablelor din oțeluri slab aliate și de calitate, cu grosimi de pînă la 4 mm", „Evoluția în­zestrării cu mijloace de automa­tizare și de calcul", „Creșterea producției pieselor de schimb în atelierele proprii ale U.S.T.G.” și altele. Vor fi prezentate de ase­menea, filme documentare. I COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varășul Iosip Broz Tito, președin­tele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, președintele U­­niunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu a­­cest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Elec­tromotor" și "Industria Linii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Ti­mișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — ex­presie vie a sentimentelor de pri­etenie și stimă reciprocă ce ca­racterizează relațiile româno­­iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugos­lavia, președintele Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții româ­ne în Comisia mixtă româno-iu­­goslavă de colaborare economică. Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afa­cerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Con­siliului Executiv Federal al Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, Dragoslav președintele Adunării Markoviei, Republicii Socialiste Serbia, membru al Pre­zidiului Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului U­­niunii Comuniștilor din Iugosla­via, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Du­­șan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, președin­­tele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republi­ca Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Ca­binetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul preșe­dintelui republicii pentru proble­me de politică externă, Giura Vu­­kolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Exter­ne, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afa­cerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfă­șurate într-o atmosferă prieteneas­că, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colabo­rării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Par­tidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, pro­blemele actuale ale relațiilor in­ternaționale, precum și probleme­le mișcării comuniste și muncito­rești internaționale. Ei s-au in­format asupra realizărilor, succe­selor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut schimb de păreri cu privire la la experiența României și Iugoslavi­ei în opera de construire a so­cialismului.­ ­ Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prie­tenia tradițională româno-iugosla­­vă, întemeiată pe legăturile isto­rice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru inde­pendență națională și progres so­cial, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste in România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comu­nist Român și Uniunea Comuniș­tilor din Iugoslavia s-a amplifi­cat și s-a îmbogățit în conținut ; au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimbu­rile de păreri dintre reprezentan­ții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organi­zațiilor de partid și de stat, ob­ștești și economice. Această co­laborare, care reprezintă o afir­mare elocventă a deplinei egali­tăți în drepturi a două țări so­cialiste suverane și a bunei veci­nătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezul­tate importante în domeniile po­litic, economic, cultural, tehnico­­științific, al transporturilor, con­sular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat pro­grese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organi­zații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au reco­mandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contri­buie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deo­sebit de înaltă apreciere rezul­tatelor obținute în dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice și au evidențiat că gradul înalt de creștere a schimbului de măr­furi — care în anul 1972 va a­­tinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depășindu-se ni­velul prevăzut în acordul comer­cial de lungă durată pentru anul 1975 — lărgirea însemnată a co­operării și specializării în pro­(Continuare în pag. a III-a) Constituirea Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Galați La sediul Comitetului județean de partid, a avut loc ieri după­­amiază ședința de constituire Comitetului de cultură și educ­­a­ție socialistă al județului Galați. In componența noului orga­nism au fost desemnați oameni de răspundere din sectoarele ac­tivității economice, sociale, cul­turale și artistice ale județului. In funcția de președinte a fost numită tovarășa Ruxanda Simio­­nică, iar în aceea de vicepreșe­dinte tovarășul Gheorghe Hendo­­reanu. Subliniind importanța excepțio­nală a hotărîrilor conducerii su­perioare de partid și de stat, a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară C.C. al P.C.R., tovarășa Tamara a Dobrin, vicepreședinte al Consi­liului Culturii și Educației Socia­liste, a vorbit cu prilejul consti­tuirii Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Galați despre sarcinile care stau astăzi în fața celor de­semnați să conducă, să în­drume și să controleze acti­vitatea politică, cultural educativă a maselor, despre problematica nouă care se cere aprofundată în contextul actual de prefaceri eco­nomice, sociale și culturale ale țării. Referindu-se la obligațiile nou­lui comitet, tovarășa Tamara Do­brin, a reliefat importanța con­centrării activităților spre pro­blemele fundamentale ale culturii, necesitatea emancipării conștiin­ței socialiste prin metode și mij­loace eficace, noi prin­ fond și prin forme, noi ca modalitate de abor­dare. Comitetului de cultură și educație socialistă îi revine, în­­tr-un cuvânt, misiunea de a dina­miza toate resorturile sistemului educațional, mergînd astfel în în­­tîmpinarea marilor deziderate ale operei de desăvîrșire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Aspect din timpul vi­zitării expoziției. Ieri, s-a deschis la Muzeul de artă românească modernă și contemporană. „Salonul de desen și gravură“ Deschiderea „Salo­nului de desen și gravură ’71" consti­tuie un eveniment de înaltă semnifica­ție pentru orașul de la Dunăre, calitatea de gazdă care i-a re­venit Muzeului de artă românească mo­dernă și contempo­rană fiind de natu­ră să racordeze Ga­­lațiul prin fond i­­deatic, sensibilitate și militantism în spiri­tul celor tradiții, la mai bine circuitul valorilor plastice ro­mânești. Ceea ce este demn de relevat, este fap­tul că această expo­ziție republicană de grafică, care însu­mează contribuții artistice dintre cele mai prestigioase ale țării, vine în întîm­­pinarea unui dezide­rat actual, acela de a emancipa spiritua­litatea marilor cen­tre muncitorești ale patriei, de a crea un climat laborios pen­tru afirmarea unei tradiții noi, pe mă­sura marilor exigen­țe ale contempora­neității. Și Galațiul, recep­tiv dintotdeauna la (Continuare în pag. a ILa) Unități ale cooperației meșteșugărești cu planul anual îndeplinit Antrenat în întrecerea socialis­tă, colectivul Cooperativei „Mun­că și artă" din orașul Galați a desfășurat o intensă activitate pentru îndeplinirea sarcinilor a­­nuale de producție. Astfel, planul anual al producției marfă a fost îndeplinit în proporție de 100,3 la sută, planul la livrări la ex­port a fost realizat în proporție de 109,5 la sută, iar la livrările pentru fondul pieții interne în proporție de 170 la sută. De menționat este faptul că pe lângă realizarea sarcinilor anu­ale de plan și a unor produse calitativ superioare, colectivul de meșteșugari a realizat planul la beneficii cu 152 la sută. Pînă la sfîrșitul anului ei vor realiza la producția marfă un procent de 105 la sută, la producția marfă vîndută și încasată 109 la sută, la livrări pentru export 114 la sută, iar la fondul pieții interne 170 la sută. ★ Cu eforturi susținute au lucrat în acest an și cooperatorii de la Cooperativa „Victoria" din ora­șul Tg. Bujor, care au raportat că în ziua de 24 noiembrie 1971 și-au îndeplinit sarcinile anuale de plan. La producția marfă au realizat un procent de 102 la sută, la livrările la fondul pieții interne 142 la sută, iar la export sarcini­le de plan au fost realizate în proporție de 201 la sută. ★ Ca urmare a bunei organizări a muncii și a eforturilor depuse de întregul colectiv de meșteșu­gari, Cooperativa „Constructorul" Galați a reușit să-șii îndeplineas­că planul anual de producție și prestări de servicii către popu­lație. Colectivul unității, avînd în frunte pe comuniști, s-a străduit să efectueze la timp și de bună calitate atît construcțiile de lo­cuințe proprietate personală cît și lucrările de reparații. Pînă la 20 noiembrie a.c. pla­nul anual la producția marfă a fost depășit cu 7 procente, iar planul prestărilor de servicii că­tre populație a fost realizat în proporție de 100,7 la sută..

Next