Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)

1972-01-15 / nr. 8423

Pag. a 2-a Uzina cocso-chimică (Urmare din pag. In­vențiile pe care trebuie să le de­­pună Combinatul siderurgic ca titular de investiții. că De la interlocutorii noștri aflăm situația nu este corespunză­toare nici în ceea ce privește contractarea unor aparataje și instalații electrice. Astfel, elec­tromotoarele antiexplozibile de 140 kw — 300 — V sunt con­tractate cu termen de livrare în trimestrul I 1973 (? !), ceea ce în­seamnă că fluxul tehnologic din secția pregătire a cărbunelui va fi întrerupt în 3 locuri. Consta­tăm, pe de altă parte, un lucru cu totul anormal și anume că în­suși beneficiarul — Centrala si­derurgică Galați — a refuzat con­tractarea bancherelor metalice (circa 1 400 tone) pentru trimes­trul IV 1971 și trimestrul I 1972 și a trimis constructorului con­tractul cu termen de livrare în trimestrul IV 1972 (!?!). Șeful șantierului de montaj, in­ginerul Alexandru Dobre, ne re­latează la acest capitol, următoa­rele : — Din cele 2 200 tone con­strucție metalică au sosit pînă a­­cum numai 200 tone, foarte puțin față de etapa în care ne aflăm. De asemenea, din întreaga can­titate de utilaj pentru secția ră­­cire-captare a sosit doar 25 la su­tă și, din cîte am aflat, restul va sosi cu mare întîrziere. Beneficiarul direct, respectiv conducerea uzinei cocso-chimice, după ce ne sesizează aceleași întîrzieri în sosirea utilajului și a unor aparataje și instalații, scoate in evidență și faptul că în domeniul construcției sînt eviden­te rămîneri în urmă.­­ La construcția depozitului acoperit de cărbune, spune ingi­nerul I. Călinescu, lucrarea este întîrziată. Nu sînt încă turnate centurile de prindere a pîlniilor. De asemenea, la stația de cocsi­ficare sînt întîrziate lucrările de zidărie la bateria 1, ceea ce poa­te determina întîrzierea montaju­lui. Totodată, trebuie menționat faptul că este absolută nevoie de săli pentru cursuri de calificare și specializare a viitorilor mun­citori și specialiști ai uzinei, de vestiare, magazii, ateliere. Problemele pe care le ridică construcția uzinei cocso-chimice sunt multiple. Sarcina rezolvării lor, în cea mai mare parte, revi­ne Centralei siderurgice Galați, Combinatului siderurgic, respec­tiv Direcției de investiții. Părerea specialiștilor cu care am discutat constă în aceea că execuția la termen a primelor capacități de producere a cocsului impune lua­rea unor măsuri hotăritoare pe linia apropierii termenelor de li­vrare, insistîndu-se asupra urgen­tării sosirii, îndeosebi, a utilaje­lor și aparatajului. Iată de ce conducerea centra­lei și conducerea combinatului trebuie să facă totul pentru a înlătura anomaliile existente în ramura contractărilor. Desigur, un cuvînt greu îl au de spus în a­­ceastă direcție și conducerile M. I. M. și M. I. C. M., a căror res­ponsabilitate poate fi hotărîtoare pentru ca la Galați, în cea de-a doua parte a anului 1972 să se producă primele cantități de cocs, element hotărîtor pentru asigura­rea sporului de metal prevăzut în actualul cincinal. Cine sînt (Urmare din pag. I)­goane ce se au de plată unele în­treprinderi numai pentru luna de­cembrie anul trecut. Am aflat astfel că I.C.R.A. are de plătit 22 040 lei, fabrica „Apollo“ —7 220 lei, Export lemn — 53 030 lei, I.G.C. — 12 640 lei iar I.T.L.P.P. Depozi­tul Galați, de la începutul anului pînă acum, are de plătit locație la vagoane nu mai puțin de 12 960 lei! Menționăm că deși sumele aces­tea nu sînt definitive, ele puțind încă suferi modificări, paguba e­­xistă și ea este suportată de către stat, ceea ce nu ni se pare echi­tabil. Cîteva lucruri sînt de spus și despre promptitudinea cu care se achită de sarcini unii magazineri din Gara de mărfuri. Bunăoară din ziua de 8 ianuarie 1972 Stătea pe rampă un electro­­ventilator trimis către stația „Schi­tu - Golești" și care ajunsese la Galați, în timp ce electroventila­­torul destinat I.C.M.S.G.-ului ce trebuia sa sosească, cine știe pe unde se plimba. Or, datoria magazi­nerului Neagu Stoica era ca a vinovații a doua zi după sosirea electroventi­­latorului să întocmească actele necesare pentru returnarea sa, ac­te care pînă în ziua vizitei noas­tre — 13 ianuarie a.c. — încă nu erau întocmite. Vinovați sunt deci și cei ce au greșit formele de expediție din Gara „16 Februarie“ București dar tot atît de vinovați ni se par a fi și salariații Gării de mărfuri Galați, ce aveau obli­gația de a repara în timpul optim greșeala. De bunăseamă, acolo, la Golești, oamenii așteaptă utilajul și n-au de unde ști că el stă pe rampa gării de mărfuri din Galați la bu­na dispoziție a intemperiilor. Chiar dacă aparține el unei în­treprinderi din alt județ, în ulti­mă instanță este vorba tot de avu­tul obștesc, față de care fiecare dintre noi sîntem datori să mani­festăm o grijă deosebită. Iată dar cîteva aspecte ce do­vedesc că pe linia bunei gospodă­riri, a grijii față de bunul obștesc, fiecare cetățean este dator să ia atitudine ori de cîte ori constată că într-un loc de muncă ori altul, neglijența, proasta gospodărire, acuză o condamnabilă lipsă de răspundere. VIAȚA NOUA SPORT • SPORT • SPORT • SPORT venit la Galați cu un singur gînd — să promovăm în divizia A“ Antrenorul Constantin Teașcă se confesează „Am Să-l prezinți pe Teașcă ? Ar fi o întreprindere riscantă. Cine nu-l cunoaște, cine n-a urmărit „jocul" cronicarilor, al scriitorilor, care, după anotimp, toane și împrejurări, s-au pronunțat nu o da­tă cu „Sus Teașcă“, „Jos Teașcă“. Dar „micul Napoleon al fotba­lului” și-a văzut de treabă ; a dat și el în stînga și în dreapta cu cîte o vorbă și—ce-i mai important—pe unde a trecut a lăsat mai mult amintiri plăcute. Iată-l acum la Galați, antrenor la Fotbal Club. „Monstrul”, cum i se spune, se dezlănțuie la antrenament, dar cînd îl cîștigi pentru o discuție reușești să-i sesizezi profunzimea, modul calcu­lat și principial de­ a aborda orice problemă pe tema preferată — FOT l­­ALUL. Sunteți cel mai „vorbit“ antre­nor. Și știți cum sunt oamenii : uită că pe vremea cirui erau­ la Pitești, F.C. Argeș s-a salvat, in extremis, de retrogradare, dar nu uită că erau­ la clima corăbiei care a eșuat la Madrid ; nu-și a­­mintesc că echipa lui Ghiță vă datorează intrarea în rîndurile primelor divizionare ale fotbalu­lui românesc, dar țin neapărat să vă someze pentru Spiritul de li­bertinism total. Cum primește și trăiește omul Teașcă acest tir ne­întrerupt, de cele mai multe ori neloial ? — Este destul de dificil să con­vingi oamenii despre niște rezultate și este și mai greu să-i faci să aș­tepte, să nu se pripească. Se știe că prima dată am fost numit cinci ani antrenor federal. N-am apucat să fiu antrenor decît... cinci săptămîni, a doua oară am fost numit selec­ționer unic. Am sperat să-mi pot crește o echipă de tineret. Pe vre­mea aceea era Răducanu, Kiss, Sat­­măreanu, Boc, Mocanu, Deleanu, Dinu, Anca, Deselnicu, Strîmbeanu, Lucescu, Dembrovski, Dumitrache, Cuperman. Peste cîteva luni această echipă, cu mici retușuri, se impune pe Wembley dar eu nu mai­ eram la cîrma naționalei ! In fotbal se în­tâmplă ca în istoria medievală. Ori cîștigi toate bătăliile pînă mori, ori dacă o pierzi pe ultima ești mort. Eu sunt în conflict cu presa pentru că nu sunt satisfăcut cum se scrie : după ureche, la întâmplare, sau prin prisma anumitor interese. Mă afec­tează orice vorbă spusă în dorul le­­lei, spusă numai pentru că sună frumos. Ca să primești tirul trebuie să fii în măsură să răspunzi, și să răspunzi neapărat, pentru că alt­cumva te copleșește. Veșnica dis­pută are loc între unii care scriu despre fotbal fără să-l vadă, fără să-l simtă, fără să-l trăiască mai mult de 90 de minute și unul ca mine care se ocupă de fotbal pre­­gătindu-l să fie văzut. — De obicei sînteți un călă­tor. Oare corabia care v-a adus din Bosfor a eșuat la Galați, sau ați­ găsit aici, în sfirșit, țărmul făgăduinței ? — O să vă surprindă dacă vă spun că mă consider călător. Și asta pentru că fotbalul e un joc în mișcare. Ar părea o glumă. Eu mi-am propus să fiu un constructor și n-am ținut întotdeauna să fiu și beneficiar dacă oamenii au înțeles pînă la capăt. Aș putea m-au să pretind dreptul de a fi declarat an­trenor emerit de trei ori — o dată pentru Argeș, o dată pentru Bacău, altă dată pentru „U“ Cluj, și aș aduce ca argument în plus t* dacă e nevoie — 24 de ani de muncă în meseria de antrenor. N-am venit cu corabia, din Bos­for, ci cu trenul. Am poposit aici, la Galați pentru că încă înainte de a „naviga” spre Turcia am purtat discuții cu Fotbal Club. Nu mă gân­desc la un țărm al făgăduinței , m-a­ș bucura să găsesc doar înțele­gere, sprijin și încredere. Cum eu nu m-am gîndit la un țărm al fă­găduinței, aș vrea ca nici alții să nu vadă în mine un făcător de mi­nuni, ci doar un om, un om pasio­nat de fotbal și atît. Succesele nu vin peste noapte și nu apar pe un teren gol. Trebuie să investești mul­tă muncă, să aștepți și, mai ales, să nu te grăbești. — Suporterii gălățeni se și vi­sează de pe acum în tribune tră­ind atmosfera marilor meciuri din divizia A. Ce credeți, cît de repede se va îndeplini speranța lor ? Ce contribuție trebuie să aducă ei, ce așteptați dumnea­voastră de la ei ? — Atmosfera marilor meciuri din divizia A, așa cum își doresc gă­­lățenii, va fi un eveniment pe care trebuie să-l sărbătorim. Cît de repe­de ? Este problema ]g care­­ pentru moment, nu se poate răspunde de­oarece actualul lot și actuala dife­rență de puncte sunt două mari im­pedimente care mă împiedică să trag niște concluzii definitive. Totuși, contribuția publicului poate să fie mare. Mă gîndesc la umplerea tri­bunelor cu numeroși pasionați, mă gîndesc, de ce nu, ca dintre gălă­țeni, o mare parte să devină mem­bri susținători ai clubului. Așa înțe­leg eu să contribuie ei dintr-un bun început. Și asigurăm că echipa le va da mari satisfacții într-un viitor nu prea îndepărtat. Am pretenția să afirm că echipele de care m-am ocupat poartă o amprentă care se numește Teașcă — un joc specific care să le încadreze pe o linie as­cendentă așa cum îi stă bine : spectaculos, constructiv, plin de far­mec și fantezie. Cu aceste gînduri am „ancorat” la Galați. — Cum­ prevedeți returul din seria 1 a diviziei B , ca pe un serial furtunos, sau ca pe un ga­lop de sănătate al formației Sportul studențesc ? Dacă se poa­te, desconspirați-ne cîteva din i­­deile dumneavoastră legate de evoluția și de tactica pe care o veți adopta în retur . — Personal nu cred în succesul Sportului studențesc obținut pe te­ren, decît în măsura în care Pro­gresul va lăsa cale liberă. Și nu se va întimpla așa, pentru că momen­tan echipa bancarilor dispune de un lot extrem de talentat. Sportul stu­dențesc nu m-a convins că este o echipă care să se ducă în divizia A pe propriile picioare. In ceea ce ne privește, avem un mare obiectiv : să atacăm — în măsura în care re­ușim să ne pregătim —■ „Cupa Româ­niei”. In campionat trebuie să jucăm într-o manieră extrem de ofensivă pentru ca să dăm posibilitate tutu­ror jucătorilor ca să semneze pe ga­zon, în joc, care dintre ei vor ră­­mîne, sau care dintre ei vor pleca. Evoluția echipei noastre va fi ca­racterizată printr-un joc de atac, dar și de apărare. Dacă acest lucru se va realiza în retur — și eu am în­credere în băieți — șansele noastre pentru campionatul viitor vor fi ca un aconto de 80 la sută pentru pro­movarea în divizia A. Dorința unui antrenor, pe care îl știm cît e de înverșunat, cît e de încăpățînat cînd își propune ceva. Să mizăm pe speranța și încrederea susținătorului, căci numai așa vom sărbători marele eveniment al fot­balului gălățean necesar și obliga­toriu pentru un oraș cu­ tradiție în jocul cu balonul rotund, cum e Ga­­lațiul. Interviu consemnat de : CORNELIU MIHĂILESCU TEATRE Teatrul de stat — Interesul gene­ral (ora 19,30). Teatrul muzical — Silvia (ora 19,30). CINEMA GALAȚI. „Central” - filmul Pre­țul puterii — orele 9,45; 12; 14,45; 17; 19,15 ; 21,15. „Republica“ — filmul Sorgul roșu — orele 9,45 ; 12,15 ; 15 ; 17,30 ; 20. „Țiglina“ — filmul Marele premiu (seriile I și a II-a) — orele 14;30 ; 17;30 ; 20;30. „Popu­lar” — filmul Omul orchestră — o­­rele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ - filmul Pădurea de mesteceni — o­rele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doina” - fil­mul Dispariția lui Timo — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. TECUCI. „Arta“ - filmul Riscul­ „Popular“ — filmul Ambasador al U.R.S.S. TG. BUJOR. „Doina” - filmul Printre colinele verzi. RADIO SIMBATA 15 IANUARIE 1972 Programul 1 6,00 Muzică și actualități. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 10,05 Pagini din opera „La Wally“ de Catalani. 11,00 Buletin de știri. 12,00 Recital Mireille Mathieu. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Radiorecording. 16,00 Radiojurnal. 17,00 Știință, teh­nică, fantezie. 18,00 Orele serii. 20,45 La hanul melodiilor. 21,30 Revista șlagărelor. 22,30 Expres melodii. 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Es­trada nocturnă. Programul II 6,00—8,05 Program muzical de di­mineață. 9,01 Album de prelucrări corale. 10,05 Cenaclul artelor. 11,15 Din înregistrările pianistei Silvia Șerbescu. 11,55 Știința la zi. 12,18 Program susținut de grupul folclo­ric „Miorița“. 12,30 Contraste sono­re. 13,15 Varietăți muzicale. 14,05 De toate pentru toți. 15,30 Radio- școală. 16,00 Radiojurnal. 17,00 Bu­letin de știri. 18,20 Opera pentru toți. 19,05 Melodii de estradă. 20,00 Concert simfonic. 22,30 Carnavalul ritmurilor. 0,55—1,00 Buletin de știri. T. V. SIMBATA 15 IANUARIE 1972 16,30 Emisiune în limba germa­nă. 18,15 Ritm, tinerețe, dans. 19,00 Rîul, ramul... Emisiune de versuri. 19,15 Publicitate. 19,20 — 1­001 de seri. „Aventurile lui Bo­bo". 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Săptămîna internațională. 20,10 Tele­ enciclopedia. 20,50 Film serial: „Invadatorii" (IX): 21,40 Medalion Mihaela Mihai. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Cam­pionatele Europene de patinaj ar­tistic : Proba individuală femini­nă. Transmisiune de la Göteborg. 23,20 Seară de romanțe cu Ioana Radu. Tr. Severin 90 cm scade 26 cm Calafat­i 129 cm crește 10 cm Corabia­­ 100 cm — staționează I­ar. Măgurele 60 cm scade 5 cm Giurgiu 81 cm scade 2 cm Oltenița 90 cm crește 2 cm Cernavoda 17 cm scade 3 cm Brăila 120 cm scade 5 cm Galați 115 cm scade 5 cm Tulcea 79 cm scade 3 cm Cointeresarea materială (Urmare din pag. I) 150 lei, la sfeclă de zahăr 350 lei, iar la struguri 310 lei. Pentru a elucida cele spuse de tov. E. Petcu, am luat, pur și simplu, la întîmplare, ca exemplu­­ din care cauză cerem scuze coo­peratorilor din Ciorăști care au realizat producții mai mari decît cele de care ne vom folosi în exemplul nostru), rezultatele ob­ținute în 1971 de Dumitru Borza, soția sa — Polixenia și fiica — Rodica. Această familie a avut de întreținut­ 4,10 ha porumb, de pe care trebuia să realizeze o producție totală de 12 094 kg boa­be și pentru care urma să pri­mească drept retribuție 3 023 lei ; 1,02 ha floarea-soarelui, cu o can­titate totală de 1512 kg semințe pentru care trebuia să primească drept retribuție 597 lei) 0,48 ha sfeclă de zahăr, cu o producție de 11 520 kg, pentru care i se cuvenea, ca retribuție de bază, 1 209 lei ; 0,99 ha vie cu o pro­ducție de 4 416 kg struguri și pentru care urma să primească 4 517 lei; 0,32 ha cartofi de pe care urma să obțină 2 880 kg, re­tribuit cu 632 lei. Valoarea totală a retribuției de bază cuvenită acestei familii pen­tru realizarea producțiilor planifi­cate numai la culturile amintite, era de 12 719 lei, din care: 1 017 kg grîu, 2 789 kg porumb, 503 kg cartofi și 8 267 lei. Ce a rezultat însă după calcu­lele efectuate la sfîrșitul anului, cînd s-a constatat că familia Bor­za a obținut în plus 3 180 kg po­rumb boabe, 516 kg floarea-soa­­relui, 1 300 kg sfeclă de zahăr, 376 kg cartofi și 1270 kg stru­guri ? S-a constatat că familiei i se cuvenea peste cantitățile enun­țate mai sus încă 491 kg grîu, 954 kg porumb, 94 kg cartofi, 40 kg zahăr și 3­377 lei. Deci, fiind cointeresați în creșterea produc­țiilor agricole, cei trei coopera­tori au primit în total la sfîrșitul anului, ca urmare a aplicării a­cordului global : 1 508 kg grîu, 3 752 kg porumb, 597 kg cartofi, 40 kg zahăr și suma de 11 640 lei. Dacă și produsele le-am calcula la prețul unitar de vînzare prin contracte încheiate cu statul, re­zultă că valoarea totală a muncii acestei familii este de peste 20 000 lei, la care se mai adaugă contra­valoarea plății normelor conven­ționale efectuate la alte lucrări, care nu au fost executate în a­­cord global. Cum însă ne-am propus să analizăm numai retri­buirea în acord global ne oprim aici cu exemplul nostru, cu sin­gura mențiune: cîștigul anului 1971, comparat cu cel din anii anteriori, raportat la același vo­lum de muncă, este aproape dublu. Este demn de apreciat, faptul că din cei 400 de cooperatori din Ciorăști care lucrează la cîmp în acord global numai 9 nu au rea­lizat producțiile planificate și, cum era și firesc, au fost retribuiți în raport cu rezultatele obținute, deoarece nerealizările s-au dato­rat slabei munci depuse de aceș­tia la întreținerea culturilor. Prin aplicarea noului sistem de retribuire a muncii, ne spunea președintele cooperativei, a cres­cut gradul de disciplină a mun­cii, de vigilență în apărarea avu­tului obștesc, s-a scurtat durata de executare a unor lucrări ca: întreținerea culturilor, recoltarea acestora și eliberatul terenului de produsele secundare. Dacă în anii din urmă recoltatul porum­bului — suprafața este aproape aceeași în fiecare an — dura cîte 45—50 zile, iar cu eliberat cu tot depășea două luni, anul trecut această lucrare, inclusiv efectuarea ogoarelor s-a făcut în circa 25—30 de zile. Cointeresarea materială a țăra­nilor cooperatori, ducînd la creș­terea producțiilor la hectar, a contribuit la dezvoltarea coope­rativei agricole, care în acest an a livrat fondului central al sta­tului cele mai mari cantități de produse din istoria sa și a rea­lizat cea mai bună retribuire a membrilor cooperatori. Aplicarea cu consecvență a sarcinilor reie­șite din documentele de partid, lămurirea cu răbdare a oamenilor despre avantajele noului sistem, planificarea reală a producțiilor, păstrarea unei evidențe stricte și corecte a muncii și a rezultate­lor, sunt numai cîteva din condi­țiile care au asigurat aplicarea cu succes și cu bune rezultate a a­­cordului global la C.A.P. Ciorăști, al cărei exemplu va trebui ur­mat de toate unitățile cooperatis­te din județ. Cotele apelor Dunării IN ZIUA DE 14 IANUARIE 1972 Drencova 685 cm scade 15 cm Orșova 2 216 cm scade 20 cm Buletin meteorologic Pentru 24 ore : Vremea se menține friguroasă și geroasă noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între —20 grade și —23 grade iar maximele între —12 grade și —14 grade. Pentru următoarele 3 zile : Vreme friguroasă cu nopți geroase la începutul intervalului. Vor cădea ninsori slabe. Vîntul va sufla potri­vit. Temperaturile minime vor oscila între —16 grade și —10 grade iar maximele între —8 grade și —3 gra­de. Nr. 8423 Jv COMBINATUL 1­­­V SIDERURGIC GALAȚI angajează urgent — ELECTRICIENI categoria IV—VI — FOCHIȘTI AUTORIZAȚI categoria III—IV — MACARAGII PODURI RULANTE — TINICHIGII IZOLAȚII TERMICE — ELECTRICIENI A.M.C. — LĂCĂTUȘI Condițiile de angajare sunt conform H. C. M. 914/1968. întreprinderea prefabricate din beton Galați Str. Bazinul nou nr. 83, telefon 12922 — 12923 Angajează urgent (pentru secția Doaga) — INGINER COSTRUCȚII, pentru funcția de inginer principal tehnolog — MAIȘTRI sAu TEHNICIENI CONSTRUCȚII SAU PREFABRICATE DIN BETON — ELECTRICIENI — lăcătuși mecanici — SUDORI — ȘOFERI — ȘOFER PE AUTOMACARA — INSTALATORI întreprinderea „Electrocentrale" Galați cu sediul pe platforma C.S.G. — Șoseaua Smîrdan nr. 3 angajează de urgență : MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN MESERIILE : — LĂCĂTUȘI REPARAȚII — OPERATORI CAZANE — TURBINE — OPERATORI CHIMIȘTI TRATAREA APEI — ELECTRICIENI CENTRALE ȘI STAȚII — ELECTRICIENI „P.R.A.M.“ I.J.I.L „Metal-chimie“ Galați Str. I. L. Caragiale nr. 19 angajează prin concurs : — INGINER — șef serviciu C.T.C. — INGINER SAU MAISTRU TEHNICIAN — șef secție metal; — MAIȘTRI CONSTRUCȚII METALICE — MAISTRU LACURI ȘI VOPSELE — MATRIȚERI AJUSTORI categoria 4—5 — LĂCĂTUȘI ÎNTREȚINERE — DECAPATORI METAL ȘI ZINCUITORI LA CALD — STRUNGARI — ELECTRICIENI IMPORTANT Pentru îmbogățirea fondului de rețete de preparate culi­nare autentic românești și de servire a acestora, conform cu obiceiurile tradiționale specifice. Oficiul județean de turism Galați face un călduros apel la toate gospodinele din orașele și sa­tele județului Galați și la alte persoane cunoscătoare ale bucătăriei românești, pentru a trimite pe adresa Oficiul ju­dețean de turism Galați, str. Brăilei nr. 3, următoarele: — Rețete de preparate culinare (ciorbe, supe, gustări, mâncăruri cu și fără carne, fripturi, plăcinte și alte dulciuri de casă etc.). — Meniuri complete ce intră în componența unei mese de prînz sau de seară (gustări, supă sau ciorbă, mîncare de bază, desert, băuturi etc.). — Meniuri complete specifice ocaziilor la care se referă masa respectivă (nunți, aniversări, sărbători de iarnă, primire de oaspeți etc.). Pentru fiecare preparat, meniu și meniu specific se vor menționa și datele cu privire la decorul preparatelor, vase­lor și veselei în care se pregătesc și se servesc, ca și alte indicații în legătură cu aceasta. Cele mai reușite și reprezentative preparate, meniuri și meniuri specifice, vor fi pregătite și expuse la restaurantul „Dunărea" din Galați, în cadrul unei expoziții ce se va orga­niza în luna februarie a.c. In funcție și de aprecierile consumatorilor SE VOR A­­CORDA 10 PREMII INTRE 300—500 LEI AUTORILOR DE RE­ȚETE. Familiile Iliescu, Cristea, Ionescu, Voinescu, Mîn­­droiu și Lepădatu anunță, cu adîncă durere, încetarea din viață, după o scurtă dar grea suferință, a scumpei lor VERONICA ILIESCU — 41 ani — învățătoare la Școala ge­nerală nr. 16 Galați. Corpul defunctei se află depus în str. Ion Creangă nr. 13. Cu aceeași profundă du­rere, familia anunță come­morarea a 40 de zile de la decesul Locotenent-colonelului în retragere ARITON IORDAN care va avea loc duminică, 16 ianuarie, orele 12, în str. Republicii 108.

Next