Viața Nouă, ianuarie-martie 1972 (Anul 28, nr. 8413-8488)
1972-01-15 / nr. 8423
4 Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVIII — Nr. 8423 SIMBATA 15 IANUARIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI Un nou obiectiv de primă mărime va intra în funcțiune pe platforma Combinatului UZINA COCSO-CHIMICĂ ce promit și ce solicită constructorii și montorii Printre noile obiective industriale ce vor intra în anul acesta în funcțiune pe platforma Combinatului siderurgic Galați, se înscrie și Uzina cocso-chimică, unitate de o deosebită importanță pentru economia națională. Conform graficului stabilit, a termenului fixat prin planul de stat, uzina va trebui ca, în cea de-a doua parte a acestui an, să producă primele cantități de cocs metalurgic. Ce stadii de execuție au atins lucrările pe acest mare șantier ? Constituie ele un suport temeinic pentru punerea la timp în funcțiune a primei baterii de cocsificare ? Ce sprijin solicită constructorii și mentorii ? Respectivele întrebări au constituit tema unei anchete efectuate de redacția ziarului nostru și în cadrul căreia am solicitat să-și exprime opiniile tovarășii: Aurel Manolache, inginer șef coordonator al I.C.M.S.G., ing. Alexandru Dobre, șeful Șantierului 71 montaj, inginerul Gheorghe Cașcaval, șeful Șantierului 23 de construcții, din partea constructorului, precum și tovarășii Dumitru Popa, secretarul organizației de partid de la Uzina cocso-chimică inginerul șef al uzinei, tovarășul I. Călinescu. Mai întîi o privire de ansamblu asupra evoluției lucrărilor și a stadiului actual de execuție atins. Iată ce ne relatează în acest sens, tovarășul inginer Aurel Manolache. Lucrările de construcție sînt avansate, atît la secțiile chimice, la depozitele de cărbuni, cit și la stațiile de transbordare. Se lucrează intens la stațiile de sortare primară și secundară a cocsului, la înzidirea bateriilor 1 și 2, Șeful Șantierului 71 de montaj — ing. Al. Dobre — ne declară, la rîndul său, următoarele: „Avem asigurat pe deplin front de lucru. Fundațiile au fost executate la timp, ceea ce ne-a permis să începem în timp util montajul la principalele obiective ale uzinei. In stadiu avansat se află montajul mașinilor de șarjare, al utilajelor chimice din zona secției benzen, galeriile și benzile transportoare din secția de sortare și expediție, conductele din tunelele gospodăriei de apă nr. 1. De asemenea, am început montajul construcției metalice la estacadele de conducte din subsecțiile răcire, condens și amoniac. Avem suficiente forțe — mă refer la personal calificat și dotări tehnice — pentru a ne desfășura în condițiuni optime munca în vederea predării la timp a uzinei La rîndul său, șeful Șantierului 23 de construcții, inginerul Gheorghe Cașcaval, ne confirmă: „Am executat fundațiile în timp util, structura de rezistență din zona depozitului acoperit de cărbuni, asigurînd front de lucru șantierelor 71 de montaj și 42 instalații. In prezent, ne-am concentrat eforturile asupra altor zone. Dispunem de tot ce ne trebuie pentru ca ritmul general de construcție să se desfășoare normal". De altfel, o vizită pe șantierul Uzinei cocso-chimice ne confirmă că unitățile de construcții și montaj au luat toate măsurile pentru ca activitatea să se desfășoare intens, indiferent de starea vremii, de condițiile atmosferice. Constatăm, de exemplu, faptul că toate pregătirile au fost efectuate la vreme. Există, bunăoară, de pe acum amenajate platforme de montaj și preasamblare în zonele de activitate ale Șantierului 71, punctele de lucru sunt organizate după specificul condițiilor de iarnă, clădirile sunt închise, drumurile de acces sunt realizate. In șantierele de construcții și montaj lucrările au fost repartizate pe echipe, loturi, maiștri. Concluzia generală care se poate trage pînă aici este că lucrările au decurs, în bună parte, conform planurilor stabilite, că s-au avut în vedere cerințele graficelor de construcție. Cu toate acestea, ancheta noastră a avut darul să releve faptul că în ansamblul construcției acestui mare obiectiv, există încă numeroase puncte de suspensie. Să dăm din nou cuvîntul unor tovarăși care ne-au relatat problemele de mai sus, precum și altor factori de răspundere. — Ceea ce v-am declarat la început, ne spune inginerul Aurel Manolache, a reprezentat imaginea generală a execuției lucrărilor. Există însă la data actuală și unele rămîneri în urmă. Amintesc dintre acestea turnul de cărbuni, constructor șantierul 12 I.C.M.S.G. (n.n. șef de șantier inginerul Constantin Marinescu), stația de concasare (același constructor), turnurile de la depozitul acoperit de cărbuni și stația de dozare. Cauza: lipsa cimentului și oțelului beton înregistrată în trimestrele 3 și 4 din 1971. Menționez însă că rămînerile în urmă sunt recuperabile și ele nu pot afecta termenul de punere în funcțiune. Ceea ce poate însă afecta acest termen sunt rămînerile în urmă din punctul de vedere al montajului construcțiilor metalice, cauzate de neasigurarea acestor construcții și a unor instalații, aparataje și mecanisme diverse. Deși anormal, totuși așa stau lucrurile, unele contractări de materiale depășesc chiar termenul de punere în funcțiune. Sunt, de pildă, construcții metalice pentru care s-a putut obține contractarea la unitățile M.I.C.M. doar în trimestrul IV 1972, după cum și în prezent sînt construcții metalice refuzate de LJ.C.M. Caransebeș, pentru care încă nu s-a găsit un furnizor, deși sîntem în posesia unei dispoziții scrise a M. I. C. M. Sunt, de asemenea, mari întîrzieri în livrarea utilajului tehnologic. Este vorba, îndeosebi, de neonorarea la timp a contractelor de către Uzinele „Grivița Roșie" București și U.Z.U.C. Ploiești. Deși utilajele aferente secțiilor chimice ale uzinei au fost contractate la aceste unități cu termene de livrare în trimestrul III al anului trecut — ele încă nu au sosit pe șantier. După cite sîntem informați, la data actuală, beneficiarul poartă tratative asupra posibilității livrării la sfîrșitul trimestrului I a.c. O remarcă: multe din aceste probleme au fost atenționate în ședința Biroului Comitetului județean de partid din 8 noiembrie 1971, care a analizat activitatea de investiții-Construcții pe platforma Combinatului. De ce nu și-au găsit ele încă modalitatea de soluționare ? Este o întrebare care vizează competența Ministerului Industriei Metalurgice, inter- ION PALAMIUC GHEORGHE TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) La Casa agronomului din Tecuci In aceste zile de iarnă la Casa agronomului din Tecuci se desfășoară o intensă activitate de pregătire profesională a cadrelor din agricultură. Recent, aici s-au deschis trei cursuri a câte 12 zile fiecare cu cadrele care lucrează in domeniul îmbunătățirilor funciare și a exploatării sistemelor de irigații. La unul din aceste cursuri participă 30 de ingineri din cadrul trusturilor de construcții și îmbunătățiri funciare din toată țara. Timp de 12 zile, specialiștii vor dezbate probleme privind organizarea și conducerea șantierelor de îmbunătățiri funciare, se vor pune la punct cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii in acest domeniu. Intr-un alt curs, care cuprinde 22 de tehnicieni, organizat la cererea Oficiului de construcții și măsurători terestre, participanții vor studia toate noutățile tehnice apărute în acest domeniu. Al treilea, cuprinde 20 de tehnicieni din domeniul irigațiilor, care își vor îmbogăți cunoștințele tehnice în vederea exploatării modernelor sisteme de irigații realizate în ultimii ani în județul nostru, tehnica întreținerii acestora etc. Programul Casei agronomului prevede organizarea de cursuri similare pentru pregătirea tuturor cadrelor tehnice și cu munci de răspundere din agricultura județului. J. -iiA IN PAGINA A IV-A — Declarația reuniunii consultative a reprezentanților opiniei publice europene consacrată securității și cooperării — Incursiuni ale forțelor israeliene pe teritoriul Libanului — Situația din Ghana — N. V. Podgornîi l-a primit pe ambasadorul României la Moscova — încheierea Conferinței Organizației de solidaritate cu popoarele afro-asiatice. La Filatura B2, filatoarea de ring Marioara Stoica este un exemplu de disciplină și corectitudine în muncă. Foto : G. BERCOV Continuă cu succes execuția forezei tip „Galați După cum am mai anunțat în paginile ziarului nostru, pentru satisfacerea nevoilor de utilaje de pilotaj pe șantierele Trustului județean de construcții, la Indicația Biroului Comitetului județean de partid, un grup de întreprinderi din municipiul Galați — C.S.G., Uzina Laminorul de tablă, S. N.G., U.F.R.M.A., I.J.I.L. „Metal chimie", S.U.C.T.T. C. și Uzina mecanică navală — în colaborare cu C.P.C.M., a conceput și introdus în fabricație, foreza „tip Galați" care, încă din luna noiembrie 1971 a intrat la dotarea șantierelor trustului, obținînd rezultate superioare celor existente. Tovarășul Constantin Iacob, directorul Uzinei mecanice navale, uzină care execută o parte din subansamble și montajul general, inclusiv probele tehnologice, se declara recent că, pe lângă cele cinci foreze executate, în prezent se lucrează la alte 20 bucăți care sînt eșalonate ca execuție și livrare pînă la data de 15 aprilie a.c. •tt în întreaga viață a comunelor— un ritm nou de muncă Consecventă pe drumul transformării dezideratului în faptă Consecvența traducerii în viață a politicii partidului, a însemnat pentru comunele județului nostru în acest început de an, desfășurarea întregii activități sub semnul unor exigențe sporite, Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale, a subliniat faptul că experiența acumulată poate constitui o bază certă în condițiile sprijinului permanent acordat de stat, pentru o continuă înflorire economicospirituală a tuturor așezărilor rurale. Baza materială de care dispun comunele oferă larg cîmp de afirmare noului, exprimat prin dezvoltarea progresivă a unităților acgricole de suit și cooperatiste, a celor industriale, de prestări servicii, comerciale, a extinderii rețelei instituțiilor social-culturale, a intensificării ritmului de urbanizare, încă din primele zile ale acestui an, înflăcărați de cuvintele secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii au pornit cu entuziasm la lucru, hotărîți să pună în valoare rezervele existente încă în agricultură, să facă totul pentru ca dezvoltarea economică și social-culturală a satelor să se înscrie neștirbit pe drumul trasat de partid. Activitatea culturaleducativă—expresie a problematicii comunei Comuna Brăhășești este situată la periferia județului nostru numai din punct de vedere geografic. In urma unei recente vizite, văzîndu-i la lucru pe cei care trăiesc aici ne-am convins că eu, la nivelul preocupărilor pe care le are, poate aspira justificat la un loc fruntaș. Ne-a impresionat plăcut seriozitatea cu care factorii de răspundere își analizează faptele, modul cum ei, pe baza unei permanente confruntări cu viața satului, reușesc să găsească cele mai eficiente căi pentru rezolvarea problemelor cuprinse în planurile de activitate. — Aici la noi — ne relata tovarășul Constantin Bejan, secretarul comitetului comunal de partid, în anii anteriori munca cultural-educativă era apreciată cu oarecare superficialitate de cei care prin calificarea și menirea lor trebuiau să-i influențeze ridicarea calitativă. In esență, ea era privită doar ca fiind treaba cîtorva profesori, restul intelectualilor mulțumindu-se să-și facă datoria la locul de muncă fără a interveni în mersul vieții spirituale. După ce secretarul general H. MAZILU (Continuare în pag. a IH-a) Cine sunt Se întâmplă uneori să semnalezi unele fapte ce degajă neglijența, proasta gospodărire și să te întrebi, pe bună dreptate, cine sunt vinovații ? Cei care comit greșeala, ori cei care constatînd-o, în loc s-o oprească la timp îi creează condiții de manifestare, fac ca paguba să devină pe zi ce trece mai mare ? Intr-o astfel de dilemă ne aflăm acum la sfîrșitul unei vizite pe care am făcut-o, în tovărășia aparatului de fotografiat, prin magaziile și pe rampa de încărcare a Gării de mărfuri nr. 8 Galați. Pînă a ajunge însă la gară, pe str. Păcii, între numerele 26—28, pe un teren viran se aflau părăsite, la voia întîmplării, printre buruieni uscate și gunoaie, trei respectabile pompe centrifugale de refulare. Prețul acestor utilaje se ridică la cîteva zeci de mii de lei dacă nu mai mult. Am întrebat prin jur pe toți vecinii, pe lucrătorii de la depozitul I.C.R.M., pe magazinerii din gară în speranța că vom afla proprietarul. Tot ce am putut să aflăm de la paznicul depozitului I.C.R.M. a fost faptul ca aceste utilaje au fost descărcate aici, sub cerul liber, cu aproape 2 luni în urmă și că pe vremea aceea „erau frumoase și noi, nu pline de rugină ca acum" ! Alături de imagine (Foto 1) vom nota și seriile agregatelor : 40547, 40546, 40544 fugind cititorii noștri, care cunosc, să ne comunice cine este proprietarul acestor utilaje. De bună seamă, cei ce au depozitat aici pompele centrifugale sunt foarte vinovați, dar care nu tot atît de vinovați sînt și cei care trecînd pe aici, timp de aproape 2 luni le-au văzut în vînt și ploaie și n-au semnalat existența lor organelor de miliție ori ziarului nostru ? însoțiți de magazinerul Ilie Botaș, am trecut prin magazii și pe rampa de descărcare. Aici, la circa 2 m de copertină, sub cerul liber, am găsit depozitate fără nici o prelată de protecție, cum s-ar spune, la dispoziția zăpezii și ploii, 3 electromotoare ale C.S.G. sosite cu 6—7 zile în urmă și încă neridicate pînă acum (Foto 2 — în paga II-a). Deși sîntem curioși să aflăm cine va plăti locații, de peste 400 lei, pentru că electromotoarele nu s-au ridicat la timp, cîteva cuvinte despre grija cu care sînt manipulate aceste utilaje se impun. Adică era greu ca lucrătorii de pe rampă să se așeze cu doi metri mai la dreapta, astfel nicit electromotoarele să se afle sub copertină, la adăpost ? Nu trebuia nimic mai mult decit puțin, foarte puțin simț gospodăresc. Oare ei nu sînt la fel de vinovați ca și delegatul C.S.G., care nu le-a ridicat la timp lăsîndu-se aici să le prindă zăpada și gerul ? Tot aici am aflat o legătură de țevi ce aparțineau întreprinderii de construcții agrozootehnice și care nu au fost ridicate de peste o lună de zile. Magazinajul pentru această clasă neglijentă se ridică la circa 1 000 lei. Oare este normal ca acești bani să-i suporte întreprinderea ? Nu-i mai normal și mai logic ca ei să fie achitați de către funcționarul ce se face vinovat de acest fapt? Credem că da! De altfel, am avut curiozitatea să cercetăm cîteva locații de la MIRCEA IONESCU (Continuare in pag. a II-a) COINTERESAREA MATERIALĂ - FACTOR DETERMINANT IN CREȘTEREA PRODUCȚIEI AGRICOLE Din experiența C. A. P. Ciorăști Traducerea în viață a indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970 cu privire la îmbunătățirea muncii și a producției în cooperativele agricole și introducerea noului sistem de retribuire a membrilor cooperatori, în acordul global, a dus la o substanțială creștere a cantităților de produse vegetale pe unitatea de suprafață și animală, la cointeresarea lucrătorilor din acest sector al agriculturii. Dacă considerăm anul 1971, primul an al aplicării acordului global, an de experiență, trebuie să spunem că cooperativa agricolă de producție Ciorăști a obținut rezultate deosebite față de anii anteriori. In 1971 majoritatea lucrărilor, atît în sectorul vegetal cit și în cel animalier, s-au efectuat în acord global, calculat la 1 000 lei venit sau tona pe produse realizate de fiecare cooperator. Dar, pentru ca membrii cooperatori să aibă un mijloc de autocontrol al muncii prestate, planul de producție le-a fost dat în cantități fizice în funcție de produsele la hectar, diferențiat de la solă la solă, în funcție de gradul de fertilitate a pămîntului. De aceea în cele ce urmează nu ne vom ocupa de producțiile medii realizate pe cooperativă, deși ele au fost superioare celor planificate (s-au realizat 3 400 kg porumb boabe, 2 100 kg floareasoarelui și peste 34 000 kg sfeclă de zahăr la hectar etc) ci ne vom opri, în exclusivitate, asupra rezultatelor aplicării acordului global. încă din iarna anului trecut, ne spunea tovarășul Eugen Petcu, președintele cooperativei, conducerea unității a desfășurat o amplă muncă de convingere a membrilor cooperativei privind avantaptul că se realizajesc noului sistem , producțiile planificate na sunt diferențiate de la solă la solă, în funcție de fertilitate, am consultat un mare număr de cooperatori, ceea ce a facilitat planificarea unor cantități mobilizatoare, dar realizabile. Apoi, după ce terenul s-a împărțit pe formațiunile permanente de muncă, s-a trecut la repartizarea suprafețelor pe echipe, familii și om. In felul acesta fiecare cooperator a știut din iarnă ce suprafață va avea de lucrat și ce cantități de produse trebuie să realizeze, cât și termenii de executare a lucrărilor, cantitățile de îngrășăminte organice și minerale ce-i revin pentru suprafața respectivă, densitatea de plante la m.p. etc. Odată puse la punct aceste „amănunte”, s-a stabilit și numărul de norme convenționale pentru fiecare lucrare, ceea ce era necesar pentru calcularea avansurilor lunare în bani. Acordul global s-a stabilit pentru toate culturile prășitoare, viticultură și zootehnice, iar pentru cereale păioase, complet mecanizate, s-a stabilit să acordăm retribuție suplimentară pentru producțiile realizate peste plan, mecanizatorilor. Astfel, noi am stabilit ca la porumb retribuția de bază să fie de 250 lei la mia de kg boabe realizată, din care 35 la sută în natură și 65 la sută în bani. Pentru fiecare sută tei realizată, un cooperator trebuia să primească 8 kg grîu, 28 kg porumb, 65 lei și alte produse. Pentru depășirile de plan s-au stabilit anumite procente drept retribuție suplimentară. La celelalte produse, retribuția de bază a fost la 1 000 lei, venit, astfel, la floarea-soarelui M. CREȚEANU (Continuare în pag. a II-a) ± i